Invatarea umana [PDF]

Zitiervorschau

EDWAR� LEE THORND:KE {.31 august 1874, WillicmsCurg, r.f.c:ss. - 10 august 1941, Montrose, New York), pr.::;'es.::r cie ps:;-,:;::.gie pedagogică ia Teacheos Co!!ege, Columbia University, New York, se ir.sc;:e in istoria psi­ hologiei ce fondator el conexi::..-lis;,�ulu!, scriind astfel u ltima FOgină c cure�tuh.1i csocioţionist şi deschizind primul capitol al behavioris­ mului. In centrul concep;iei sale este pusă ic!eea de conexiune, Thorndike oprednd că refle­ xele şi instinctele, deprindeoiie 'i actele de gindire, toate, pot fi reduse şi exj)I1Cote in termeni de situaţii (S), răSjJur.suri (R) şi co­ nexiuni (legături oscc:ot1ve) care unifică aceste situaţii şi răspunsuri. [n consecinţă, fenomenul învăţării este edl1\'.::1ot de Thorndike cu dinamica formării unor conexiuni (achi­ ziţia de noi răspunsuri) şi a schimbării in· tensităiii ac::!stcra {modificări in registrul răspunsurilor), predarea reprezentind arta aplicării unor stimuli, avind ca rezultat pro­ ducerea sau prevenirea unor răspunsuri.

EDWARD L. THORNDIKE

ÎNVĂTAREA UMANĂ '

Traducere : Ioana Herseni ····�� ·· Studiu introductiv : Ioana Herseni

Q

EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICA Bucure�ti, 1983

Traducerea s-a făcut după : Edward L.

T h

orndi

]( e,

Jlumcm 1 eamir.g

Thc ):I.I.T. Press, )lassaehusetts Institute of Tcdmology,

Cambridge, :\lassachusclts, and London, Eng!and, Third pap erback printin g , noYember 1977. First printing 1931 by The Century Compan_y.

Redactor:

Sena

Tehnoredactor:

Sldnt$CU _\na rtmpdu

Copl'rta c olec ţiei: Constantin Gululă

CUPRINS Ec/lllard l.. Thorndike şi obsesia conexiunii de Ioana Herseni Edward L. Thorndike : lnvăţarea umană Prefaţă

•

.

•

.

.

.

•

.

•

•

.

•

•

•

.

•

•

•

•

•

•

•

·•

22

PNlegerca 1 Introducere: Influenţa frecvenţei de apariţie a unei situaţii

23

Prelegerea 3 Influenţa post-efectelor unei conexiuni

43

Prelegerea 2 Influenţa frecYcnţei de apariţie a unei conexiuni : principiul apartenenţei . . . . . . . . . • . • . .

.

.

.

.

Prclt•gerea 4 Explicarea influenţei post-efectelor unei conexiuni

•

•

57

Prelegerea 5 X oi date experimentale despre post-efectele unei conexiuni Prelegerea 6 Jdenlificabilitate, disponibilitate, incercare şi sistem

33

•

.

.

Prelegerea i �\Ite fapte priYind conexiunile mentale: reflexele condiţi­ onate şi învăţarea . . . . • • . . . . . • • . . . . .

69 83

97

Prelegerea 8 Intenţionalitate şi invăţare: teoria gestaltului şi învăţarea

110

ÎnYăţarea ideaţională

119

Prelegerea 9

Prelegerea 1 O

Gindirea şi judecata

Prelegerea I l

130

•

142

EYoluţia învăţării î n general Prelegerea

12

EYoluţia învăţării în ultimul timp : posibilităţi de Bibliografie

.

•

•

•

•

•

•

•

viitor

157

171

EDWARD L. THOR N D IKE ŞI OBSESIA CONEXIUNII ,.:\lai Jntli şi inainte de orice omul este revoltă impotrh·a tiraniei

un animal care se med iului...

"Omul

de,·eni

poate

pc restul natu rii.

Oricit

părea, omul este liber care poate i n ţelege

şi

stiipin

pe

sine

şi

de ci u dat ar putea

numai

Jnl r-o lume in

prevedea

ficcat·e

eveni­

ment. Numai aşa o poate conduce." E. L. Tllorndike

Impresionanta !nllorire a cercetlrilor de psihologie pedngcgkă din acest secol incepe

pria

formulare a unor teorii care lncearcă si răspundă Innoitor la o fnt r �b a rc c a re a

tu \Imrat p1·ogresi v s pi ritul uman: cum invaţă omul? Yechi!e ipoteze care deveniseră

d og m c ee dominau deopotrivă teoria psihologică şi practica şco l a ră (C\lm erau, spre

c:ccmpht,

do ctrin a facultăţilor

şi cea

a disciplinei !ormalt'} sfnt it;firmate de noi l e cercetări

si a;-ur.cate ireversibil tn cenuşa istoriei.

'Cna din cele mai \"iguroase şi influente teorii, care va cnnc�.şte o lungă perioadă de

străluch-e, este cea a lui Edward Lee Thorndike (31 augus t :ISi-:!, Williamsburg, !\Iass.-

10

a ugus t

1949,

:Montrose, 1'\ew York).

L.

Postman aprecia că ,.nici o teorie asupra in\"ă­

�ării nu-şi po ate permite să ignort' m oşte ni re a pe care ne-a lăsat-o Tborndike."1

După s tudi i la Harvard, unde are drept profesor pe William Jamcs, o bti n e în 1898

doctoratul de la l:ni\·ersitatea Colum bi a, unde işi ,.a desfăşura ir.trroga activitate pro­ fesională, cu disertaUa Animallnlelligen�: An experimental sludy of the asscciative procesa

in animals. In 1899 devine instructor de p si hol ogi e la Teachers College, Columbia Uni­

,·ersily

şi

tine un curs de psihologie genetică; in 1f01 este p rofesor a sis tent iar Jn 1904

profesor de psihologie pedagogică, c al itate in eare va functiona

pinii. In

193\J,

c ind so

retrage din activitatea didactică, continuJndu-�i neobosit cercetările.

l L.

P o s t ma n,

do n

3.1.

B o w e r,

L. Post m a n H i 1 g a r d, Go r­

Rewards and pllnishments in l1cman /earning, in:

(eUilor), Psycl!ofagy in the making,

1962,

p. 397. Apud E

rn

c s t R.

TefJril ale inlld/firli, E d itura didactică şi pedagogică, Bucureşti

19i4, p. 20.

5

))c,i rn:;Hc din ideii:: :uiţial� \"OI" li l"efornmlatc de at:[OI' c:l. t:r:n;.:r.: a c\·i:ic:��icrii 11110"1· f;tplc no:, jttdccată in ansamblu, t eoria lui Thorndikc an· o !'Cmarc3b!l.\ cocreniă. Jdc·.·.: �c !JoHă a doctrind sah! este ac eea de conexiune. :s"u csll' n�Ud :ntin:pi:Hor c:'i isto­ riei :li pslholugi ei sau �·xl'gcţi ai o �erl' i sale i-au aprecia t doctrina pornind cll' 1:1 acea�lă ' idee ce o gttY..:I·nc;lzii. Este edificator ast fel că P. Sand;fo1·d s::bl:nia că ..... Tilomr!ikc este conex io ni smu l , aşa cu m Freud este psihanali1.a".1 Toto da tă insă trebuie p!"t'Ci7.at fa ptu l că doctrina lui Tborndike r .:icnistc sint făcute e."�q:licit E" C e autc r : ,.O riinil! mr.ană

i m·a ţă să reactioneze la situajiilc d e \"iată prin cutare �oau cutare dol·i n t e , inl cLuc şi ati­ tudini, tot aşa c u m im·a j ă sll. reacţioneze la ele prin cutare snu cutare pcrct•p t i i , i d ei şi

mişcări. in Ambele cazuri sarcina cducaUei este si elahOI"p u nsuri le!f.'=h' dt' scntinwnte (con('clarca simpat i e i , dragost l' i ,

u r i i etc. cu a a u m i t c s i t u a t i i ) ; •·ăspuns1:ri h'l,'U I -- 5 -- t 1 - 3 --- t o --7 o o o o o o o 1 o - · 1 - 6 -- •1 -- 7 -- 5 - li - :1 _ ,; o -- 1 o o o o o o o o o o o o o o o o o o I - o -7 -o -� -3

Conturul Conturul C o n tU J'U i Conturul C o n t u r u l 10

a

avut

d r C'i

el e

p a tru

Ol' i

a a v u t dcd de p a tru o ri

a

a

avut

dcd

de p a t ru o r i a v u l drci de t i n d ori

a a v u t drci d e t rc>i ori

-- :1 11 ti -- 5 G

î ua i n ! c d e O, dar O O , da r O de O, d a r O î na i n \ 1� d e O, d a r O î n a i n te de O. d a r O

inai n t e de

î na i n t e

a pr a i nd i c a t c r i E'" n ! a rea i n funcţie ele a m i ntirr.3 ex.peri meuta t o r n ! u i S t l' ;-{'aL S p u n e ţ i "greşi t " r i n d :.d l ă l i teră decît cea corectă s e p u ne i n lo. s u s d e ş i m u l t m a i p u ţ i n s i m p l e d f' r it l i ni i l e de a p r o x i m a L h· :J. -l . j _ li şi 7 i n ci s i n t m u l t m a i lu lndemlncl ( d i s p t : n i b i ! e ) . Crei('ntl ş ie ce să fa(·ă p (' n t nt a d u c e m i na la n a s ; p o a t e f a c r a r r a s t a de c i te ori li spui ; p .: 1 ţ i să d i s p u i de r ă s p u n s ş i s ă - 1 l e g i c u n si l u a ţ i e identifica b i l ă . D a r creierul n u ş t i e c e să f a c ă a conduce r rn�, excitabilit a te, conductibilitate şi m o d i ficabilitate. Hegret că nu pot furniza doYczi nici pro şi nici contra pretinselor configuraţii fiziologice şi nici să le discut cu folos. Pentru că nu îmi p o t i m agina deloc clar ceea ce acestea ar p u t ea fi. Xu pot spune prin ce d i feră p rocesul cere bral configurativ care d e t-ermină ca o persoană să găsească opusul u n u i c u Y i n l dat d e acela care îl determină să găsească p rodusul a două numere daLe, cu excepţia fa ptului că unul este x · u l ca 1·e produce u n n�z ultat, i a r c e l ă l a l t e s t e y - u l c a r � p r o d u c e celălalt rezultat. Xu pot nici măcar să spun dacă ele s i n t compuse din transmi­ terilc prin neuroni sau d i n a l tceYa, sau d i n tra nsmiteri p l u s încă ceva. Conexionistul salută criticile factuale ale unui sistem d e trans m i � t e r e suprasimplificat, aşa cum s î n t. ele f ă c u t e de exem p l u de K ă h l e r , şi speră ca stu d i u l orga nizării gîndirii şi c o m p o rtării de către psihologii cei mai buni să ducă la p rogrese î n c.unoa şterea organizării a cţiu n i i cere­ brale. Conexionistul, î n tr-ade,·ăr, îşi dă seama d e dificultăţile d e a explica na tura u m a n ă ca un sistem d e conexiuni d i ntre neuroni p o a t e chiar m a i clar şi m a i acut d e c î t gestaltistuL Dar i n genere el găseşte motive să crea d ă că natura umană există şi va fi expli cată ca atare. · Stresurile şi constr îngeri le, echilibrul şi alte trăsături calitative atri­ b u i te u neori configuraţiilor fiziol ogice n u îi p a r p ro m iţătoare. E l este oarecum neîncrezător in acestea p e ntru că m a i demult ele a u fost ofe­ rite ca substitut psi ho-Yi tali smului . I n cazul invăţării (sau in orice alt caz) ,-italismul este în practică echivalent cu abando narea ştiinţei, o retragere laşă spre cauze a căr.u acţiune este nepr�vizibilă şi necon· trolabilă de către o m . Xu dorim aceasta sau ceva asemănător. 114

C o n e x i o n i s l u l apreciază lucrările lui Franz s a u L a s h l e y , care pun la indoială a n u m i t e teorii ale localizării funcţiilor cerebrale. Ei se b u c ură să sp rij i ne p c orice specialist c o m p e t e n t care ex p l o r e a r. ă p o s i b i lităţile teoriei rezona nţei selecti\·e, sau a ltccYa asemănător , ca substi tute p e n tru d octrina proximităţii spaţiale a axonilor faţă d e d e n d r i t e sau a sinapselor p crm ca b i l e . El va suporta b u curos critica l a ni\·elul fa c tologic. Dar cînd i se s p u n e d e că tre vitaliştii s p e c u la t i v i că,. p înă a i c i m erge a c ­ ţiunea neuronului şi nu m a i departe ; ceea ce răm îne d i n învăţare s e da toreşte forţelor vitale mai presus d e or i c r mecanism " , e l n u le m a i acordă n i c i u n i n teres. E l e s l e pl·ea preo cu p a t , de exem p l u , de studierea neurologiei şi biofizicii. A t reia negare şi afirmare ('s t e , desigur, cea m a i i m p o r t a n t ă p e n t ru s c o p u l n o s t m . Xeg a re a fap t u l u i că un comp ortament este c o m p let descris prin precizarea g indurilor. senti m e n t el o r şi actelor co nţ i n u t e in el şi a ordi nei pe care acestea o a u ar tre b u i să i n cura j ez e sau să forţeze p e cei ce studiază c o m p o r t a m e n t u l ş i m o d i ficările lui, at ribuite de n o i in,·ăţării, la observaţii mai atente şi la o analiză mai temeinică. Afi r m a ­ ţ.ia că u n it a tea de comport a m ent e- s t e , a desea sau î n t otdeauna, o c o n ­ fi gura ţ ie s a u u n t i p a r supus p r i n c i p i u l u i i n c h i derii şi t i nz i n d s ă de,·i nă c i t se p o a t e d e clar şi definit, e s t e o i n Y ita ţ i e d e a pre zenta o t e o rie mai b u n ă a orga nizării în cadrul secve. nţei situaţ.ie-răspuns. XegarC'a parc core c t ă şi înţelea p t ă . C o m p o r t a m entul u m a n n u rep re­ zintă o s e r i e nediferenţ.iată de even i m e n t e . :\Iare part.e d i n e l se dh·ide longi t u d i n a l în unit ăţi. fiecare c u u n inee.p u t şi u n s firşi t . Să p resu p u n e m , d e e x e m p l u . că u n copil se j oacă c u c u b u r i l e . că te a p r o p i i şi îi dai o bo m bo a nă , că el sr. întinde după ea , o a p u c ă , o p u n e in gură şi t'ontinuă să se j oace. Fracţiunea d e (:o m p o r t a m e n t care incepe c.u momentul i n care îşi dă seama că ii dai ('eva şi se t ermină cu p u nerea bom hoanei î n g u r ă a r e o u n i t a t e a u t entică. E s t e u n t i p a r s a u o co nfiguraţie , d ac ă vreţ i , desprinsă d i n t r - u n fundal, r e a lm e nt e înru d i t ă ca formă c u a l t e uni tăţi , d eş i c e l c a r e oferă . o b i e c t u l o ferit , p oziţia c o p i l u l u i , n a t u ra exa ctă a m işcărilor de ati ngere, prinderea şi i nserarea p o t să nu -coincidă exact cu nici o s ec ,· c nţ ă a n t erioară. D ac ă numim situatie stările d i n afara copilului , care în ce p , c u m o m e n t u l trezirii i n teresului pentru ceea ce i se o feră şi p înă la sfîrşit şi numim răsp uns ceea ce fa c e d i n acel prim m o m e nt p înă c ind se reintoarce la j o c , atunci este a d e,·ărat, aşa cum scrie O gd en , că "situaţia ş i răsp unsul operează î m p reună ca o u ni tate , al cărei tipar ge n e ra l , aşa c u m se desfăşoară, este condiţ.io n a t continuu d e variaţii subtile atît i n situaţ.ie, c i t şi î n d i spoziţia o rganică d e răs­ p u ns" ( 1 926, p . 49). SecYenţa d e comportament jucatul cu c u buri -+inte­ resul pentru mama care li dă o bombo am1 este i n t r - a d e v ă r diferită de sec ­ ,· e:-tţa descrisă mai sus. Ea duce la ce ,· a nou m a i degra b ă d e c i t înapoi la

115

.o; lalus quo anle.

Se termină cu ce,·a ce se p o ate foarte bi ne numi suspens,

o problemă sau o te nsi une, m a i curind d e c i t ceva numit p e drept un rezultat sau o fază d e odihnă. X u se incepe şi nu se termină eYident aşa.

::\Iulte d i n î m p rej u rările vieţii sint formate din asemenea mici drame u nitare p recum conştiinţa copilului legată de persoana cu hrana şi răs­ punsul la aceasta, drame decupate, prin rupturi in a p artenenţă, din slalus quo anle şi stalus quo post şi puse în relief dincolo d e e\·enimentele m i nore co ntemporane. D a r cred că nu toate. Există şi fulgerări ale unor secYe n ţ e mai scurte şi mai puţin coerente, ca şi serii foarte lu ngi de sec­ venţe, care nu se leagă ca p ă rţi ale u nei configuraţii la totalul ei, ci ca i ncidente p e u n p l a n general sau ca p a ş i într-o rutină u t i l ă sau chiar ca leg ă t uri cooperind ce,·a mai mult decît a d u narea lor. Dacă u nităţile cu inceput şi sfîrşit in care se imp arte adesea compor­ tamentul o m u l u i a r urma să se cheme toate co nfig uraţii, a t u nci acest termen ar trebui să fie a t it de elastic î n c î t a r aproape i n u ti l . Să discutăm t r e i d i ntre cele m a i o b i şnuite c o m p ortamente ale Y i eţii noas tre - conYersaţia , condu cerea au toturismului şi, m a i rar, mersul p e jos. C n p rieten s p u ne : "Pe ci ne ai să Y o lezi marţi " ? i a r tu răspunzi : " C red că poa l c o s ă - I votez pe HooYer, dar nu s i n t sigur". Răspunsul la emiterea lui pc cin e rostit după o p a u z ă şi cu a n u m i tă in flexi une in sensul î n care. se i m p u ne o c o nsiderare in re a p ersoanei este o unitate d e u n a n u m i t f e l . Răs;_)unsul la ,,a! să·' p r ! n a n u m i t e idei şi p regătiri este o u n i tate de u n fel a n u m i t . Răspunsul la "Pe cine a i să vo tezi ? " prin î n ţ elegerea inLrebării este o u n i t a te d e u n fel d i ferit, cu mai multă fina­ l i tate. Răspunsul l a "marţi" prin Înţelegerea a cestuia este o unitate d e o cat�gorie î n c ă şi mai diferită. c u m a i m u l t ă f i n a l i t a t e d e c i t c o m p o rta­ _ m e n t u l faţă d e , . P e cine" sau " a i să" şi c.u o c o m p lexitate i n t('rnă şi o i nterdependenţă in tre p ă rţi mai mică decit comp ortamentul la " P e cine a i să Yot.ezi ?". Răspunsul la toată intrebarea prin întregul răspuns co nsti t u i e o unita t e de u n tip şi m a i diferit. Răspunsul la intr�gul a n ­ s a m b l u , p înă î n momentul pronunţării lui ,.p oate", p r i n spu nerea l u i c o nstituie o u nitate de u n f e l deosebi t . U nele d i n aceste u nităţi coresp u n d d e s t u l de bine la descrierile geslaltului sau conriguraţiei ; unele insă n u , de exemplu, u n i t a t e a ln ţelegerea lui " p e cin e" sau în ţelegerea lui "marţi·' sau u ni t atea pron un ţarea lui "poate" .

deveni

o

Vn om conduce a u t o m o b i l u l . In maj oritatea timpului nu există despărţiri evidente ale a cestui comportament in u nităţi longitudi nale. El este orientat sau adaptat sau dispus spre c o n d ucerea maşinii şi îşi menţine a n u m i te răspu nsuri rel a t i ,· stabile d e p o z iţie, a p u care şi a p ă ­

s a r e p e a ccelera tor, m o d i f i c i n d u - l e d e s t u l de p uţin pentru a menţine s i tuaţia convenabilă de mers la viteza dorită p e partea dreaptă a dru­ mului. Ar p ărea p edant

116

să secţi o n ă m u n m i n u t a l a cestei cond uceri

în zeci de unităţi disti ncte. Starea de lucruri este m a i c u r i n d o curgere : i n ă . :s- u .i.n a i atunci dnd ,·ede un deal sau încearcă să depăşească o m a ş i n ă d i n faţă sau înceti neşte la o curbă avem de-a face c u situaţii

pc

care le p u tem consi dera că a u începuturi ş i sfîrşitu ri. l." n o m se duce p e j o s acasă de l a lucru c u m i ntea dispusă să aj u ngă acasă. Cnele u ni tăţi sint e\·idente, ca a t u nci cînd, a j u ng i n d la colţul A, o ia l a s t î nga sau cind, aj u ng i n d la o traversare de stra d ă , se o p reşte şi se uită î n t r - o p a r t e şi î n alta la circulaţie. Fnele u n i tăţi s i n t impor­ t a n t e , deşi nu p rea evidente, ca a t u nci c î n d schimbarea de s i tuaţie a fiecărui p a s declanşează acţiunea m a terie a următorului pas îna! nte, d rept ul şi s t ingul a l t c r n l n d fără nici o greşeală probabil la 10 000 de paşi. Cind efectele unui kilometru d e mers produc o creştere a o bosclii sau a s e t e i sau o redu cere a ner\· o z i tă\ii, a\·em o co nexi une s i tuaţie-răspuns foHrh� i m p ortantă, care iacepe şi se dez Y o l t ă , apoi se dimi nuează şi p i ere p r i n e-tape i nsesi z a bile. Treccr�a u n u i colţ şi c o n s t a tarea că o stradă nu este periculos de t!·a,·ersa l pot fi tra t ate drept configuraţii, d a r astfel d e u n i t ăţi s i t u aţie­ l"ăsr>uns ca maniîest ările o bi ş n u i t e a l e mersulUi p c j o s p a r p rea m eca­ nirt', i a r u n i t ăţ i l e si tuaţie-răspuns de tipul reducerii nerYozităţii par lip­ site de formă. i n gen·�ral P' !latare a m o d u l u i d e învăţare p r i n incercare şi su cces la p i sici ·şi prin relatarea l u i KOhler a s u p L·a madului i n care cimpa nzeii învaţă să tragă mai aproape hrana d e cuşca Lor folosind u n b ăţ. I n 1898 scriam .despre în,·ăţarea la pisici : " Co m p o rtarea tuturor, cu excepţia lui 1 1 şi 1 3, a fost practic aceeaşi. Cin::l a fost pusă i:ttr-o cutie pisica a a rătat semne evidente d e neplă1 19

cere şi i m p u l s u l dt� a scăpa d e detenţie. Ea i n c ea rc ă să se s l recoa re. p r i n orice de sc hi z ă t u r ă ; apucă şi m u ş c ă b a r e l e s a u s i r m d c ; î ş i scoa t e d��:-ă l a b e l e prin o r i c e deschiz ă t u r ă şi d ă să apuce orkc o b i e c t la c·a r e aj u nge ; îşi co n t i n u ă eforturile a t u n C' i c i n d d ă peste ce\·a d e s p ri n s şi slab lt'ga t ; se p ri n d e de lu c r u ri le d i n c u t i e . Xu dă p rea mare a te n ţ i e h r a n c i de a fil r ă . dar p a r e pur şi s i m p l u că se s t ră d u i eş t e instinc li\" să scape d i n in-: h i:;�wre. V ig o a r ea cu care se luptă este extraordinară. Timp ele 8 - 1 0 m i n u t e a p u c ă , m u şcă şi zgirie fără incetare. I n ca z u l 1 3 , o p i s i că b ă t rină ş i a l lui 1 1 . o p i si c ă n e o bi ş n u i t d e l r nc ş ă . c o m p :H·la m e n t u l a fo s t diferi t . Xu s - a u l u p t a t c u ar d o a r e s a u continuu. I n u n e l e ocazii n i c i m ă r u n a s - a u lup t a t . . -\ f o s l d e c i necesar să le d a u d1·u m u l d i n c u t i e de c i le\"a o r i , d î n d u -l e de m i n c a re de fi e c a re d a t ă . D u p ă ce a u a so c i a t astfel ieşirea d i n c u t i e c u p r i m i re a In·a nei, au încerca t s ă i a s ă d e c i t e o r i a u fost î n c h i s e . Ele n i c i m ă c a r a t u n d nu l u p tă prea Y iguros şi n i c i na se n e l i ni ş te s c ca celela l t e . Î n a m b e l e cazuri, fie ră i m p u l s u l l a l u p t ă se d a t o l·e ş t e rea c ţ iei instinctive la detenţie, fie asociaţiei, e l p a r e să reuşească să eliberc.ze p is ica din c u t i e . Pisica care ap u c ă t o t u l î n cutie in lup la ei i m p u l s i \· ă \"a apuca probabil sfoara sau laţul sau butonul cu care se d es ch i d e u ş a . Şi t r ep ta t t o a t e celelalte i m p u l s u r i e ş u a t e se v o r s l i ng e . i a r a c e l i m p u � s care a dus la a c tu l reuş i t va fi întipărit prin p l ă c e r ea r ez u l t at ă p i n ă c i n d , d u p ă mu l te t n ce r că r i , p i sica , atunci cind este pusă in cu tie , Ya a p lE' a imediat butonul sau laţul înlr-un mod decisiv·' ( 1 8\JS, p. 1 3 ) . !{ O hler s e d e d es pre d m p a nz.ci i T s c h eg o , Xue\"a şi Koko ur m ă ­

toar�le :

, Ei (Ts c h ego ) i se dă d r u m u l d i n l o c u l de s o m n . in c u ş c a c u g r i l a j în care îşi p e t re ndicii d i n

s - a u purtat mu l l discuţi i dac·ă ar putea e x i s t a fără aresta. D esigur, invă­ ţarca umană nu p o a t e aj unge d epa r t e sau merge m a i repede fără a c es t e s i m b o l u r i . F o lo s i r e a aerului d i n p l ă m îni pentru a p ro du c e sunete care a t ra g . s p eri e , a\·erl izează. încurajează şi a l te l e este una din cele mai i n te r esan t e va r ia ţii in re g u u l a nimal. DezyoJtarea ei in v o r b i re articulată este p r o b a b i l cea m a i mare i m·enţi e sau serie de i n Y e nţ i i ale omului. C u o cheltuială m i că d e energie, cu m i n i m u m de i n t e rfere n ţ ă d i n partea a c ti'd t ă ţi i c o r pora l e în genera l , cu u n r ep erto ri u de cîteYa zeci de răs­ p u n suri form ind prin c o m binaţie mii de silabe diferite şi mili o a n e de cu,·inte de două silabe, produse cu viteza de 1 00 pe m i n u t , o m u l p oate l afluenţ,a a s C' u ! t ă t o r i i d i n to a te locurile, p e o arie l argă . O eYaluare globală a cantităţii pe care o perscană medie într-o ţară c i v i l i z a t ă o îm'aţă pr i n c u v i n te 1 , p l u s e xp e ri e n ţ a directă a lu crurilor, evenimentelor, calităţilor şi r el a ţ i i l o r , comparată cu c eea ce a r p utea înv ăţa n u m a i p r i n acestea d i n urmă ar da un raport de zece la unu. l n parte. t o c m & i p r i n a u zirea d e num i r i i u n u i obiect c o p ilu l învaţă să-1 identifice in c i u d a perc.e p ţ.i ilor v i z u al e diferite ale a cest u i a , de la diferite d i st anţ e şi i n d i ferite c o n t e x te . Î n cea mai mare parte legăturile p refe­ renţiale cu numele o b i e c te l or sînt cele prin care sint scoase in evidenţă calităţ.ile, asp ectele şi relaţiile luc mrilor şi evenimentelor. P ri n legătura cuY intului cu unul sau altul d i n t re obiecte sau evenimente n e formăm p ri ­ m ele concepte. Pr i n l eg ă t ura u n u i cu\· int cu una sau alta din combina­ ţiile de fap t e , cali tăţi sau trăsături le r a fi n ă m şi l e im bogăţim. Nu es t e de mirare că o m u l credea că cuvintele au o pu t ere magică şi că d a că re u ş e şti să de n u m eş t i un obiect s a u o fo r ţă a naturii cu numele cores­ p u n ză to r, d o b î n d eş t i p u te re asupra lui. Şi chiar aşa şi e s te . !\umind d i fteria bacilul Klebs-Loeffler c î ş t i găm putere asupra ei, deşi nu in m o d u l vag şi general a l magiei. Un sistem de n u m er e este o pa r te a limbaj u l u i atit d e p u ter n ic ă ca i nstrument de g i n d h·e ş i acţiu n e incit este tratat ca atare. C o p i lu l, care creşte auzind colecţii de obiecte numite doi, trei , zece, douăzeci, o sută, u n m ili o n şi aude lu ngi m i , g re u tăţ i şi timpi n u m iţi trei picioare, treizeci de p iu n z i , cinci minute ele . , î nv a ţ ă să considere lucrurile ca numărabile şi rnăsu r a bi le tot aşa cum in n:. ţă să poarte haine şi să-şi sufle nasul. El se a şt e a p t ă ca tot u l să a i b ă un n u m e şi ca m ulte lucruri să f i e definite în cantităţi. C i n d se duce la şcoală şi la m u n c ă , el i ntră intr-o lume d e mă­ s u r i şi c a l c u l e s i s t e m a tice. X u m e rele s î n t u n e l te c a re î i pe rm i t să o i nţ e l eagă şi să o si ăp i n e a s că . La un nh·el mai ava nsat a\·em a s tfel de u n el t e ca ecuaţia sau for­ m u la , ca r e p e rm i t o m u l u i să inn•ţe î n c i leva ore trăsături fu n d a m en t a le : S:� :�

o

Lnlducct·c m·H fi("!::l:'i

11 - lnvAţarea umani.

n

lor,

ca

in mnmw . h t l th•

semn� al

silrdo-lnt 1 U i c;r. 161

şi p t� r c n e a l e c o m p o r t a m e n t u l u i l u c ru ri lo r pc c.are a l t fel le-ar p u te a in,·ăţa n u m a i i m p erfect cu mare efort sa u d eloc. :'\ i ci uu p o i. să HH' n ţ i o n e z m u l ţ i m e u de u n elte fit.ir.c care aj ută iuY ă ­ ţ a r e a . .-\s e m ,· a p o a rc, t re n u ri ş i a \" i o a n e c a r e să n e d u eă î n situaţii nenu­ mărate, a p a rate fot o , t e l e fo a ne şi ra d i o u ri care să ne a d u că tot fel u l de :- t i m u l i , reasu ri. t e r m o m e t re , c i n t a r i.' . lm s o l c , gah·a nometre ele. pentru a dl•fi n i e x a c t s l i m u l i i , a l fa bete p e n t r u a i nregistra vorbirea , toc-uri, maşini de sc-.ris şi prese tip ografice p e n t ru a face ş i a multiplica d o c u ­ m e n t e şi cărţi , p e n t r u a le păstra . �\şa r u m s-a mai sugera t. a ceste u nelte, psihologice şi fizice, fac situaţiile şi e l e m e ntel e s i t u a ţ iilor mai uşor şi mai exact identificabile. Cel mai bun ap rec i a tor d e d i s ta nţe acum 1 00 000 de ani nu p u tea măsura i n ăl ţ i m e a u n u i c o p a c la fel d e exact c u m poate acum u n şrolar. I n acel limp lUI e x i s t a p r o b a b i l u n o m tare să separe 100 de oi d i n 1 0 1 . E l e p t' rm i l ş i răsp u nsuri care m a i demult erau departe de p osibi l i ­ l a lea u ma n ă . C u o r i g l ă o ri r i m� poa t e t r a s a o linie dreap tă de 30 d e i n d mai p recis d e c î t o p o a te face l'l'l m a i bun desena t o r sau a p reci a ­ t o l· c i C' l u ngi m e fără a cest a p a ra l . :S u t re b u i e s ă ne i n tt a rcem cu 1 00 000 d e a n i Îll lrcc u t p e ntru a a j u nge la p e r i o a d a c i n d u n om putea cişliga o m a re repu taţie ca vrăj i tor dacă l a Yederea a 1 00 de nuci d e cocos ş i a cincisp rezece persoane, p utea să p reva d ă că v o r a j u nge c i te şase de fiecare persoană şi vor mai rămîne zece. Dacă un om d e a c u m dleYa m i i de a n i a r fi ,-rut să deseneze un cerc s a u u n p ă t r a t c a re să conţină zete u n i tă ţ i p ă t ra te, nu p u tea să facă are st Intru. Astăzi o m u l p o a te �a r.e conexi uni care să ducă l a r ă s p u n s u ri de tipul generări i a 1 000 000 d e volţi d e electricitate sau a lansării unei c o n ­ tag i u n i , s a r c i n i c a r e p i nă nu d e m u l t nu le p u tea f a c e d e ci t J u p iter sau Apollo. Situaţiile pe care le înfruntă oamenii a u sporit ; şi elementele, păr­ ţile sau aspectele a cestor situaţ.ii care se p o l d i s ti nge s - a u multiplicat ; răspunsurile pe care oamenii le au la îndemînă p e n t r u folosire au sporit şi ele. Astfel, un cop i l d e astăzi formează zeci sau chiar sute de cone­ xiuni a colo unde cop ilul de acum 1 000 de generaţii forma numai una. U n copil a merican obişnuit de 1 4 a n i , de exem p l u , ştie m a i mult sau mai puţin bine sensurile a 1 0 000 de cuvi nte. Chiar mai i m p o r l a n le decît a ceastă creştere a can tităţii de învăţare sînt schimbările în c a l i t a tea e i . Noţiuni despre z îne şi demoni sint inlo­ r.uite de noţiuni despre oxigen, h idrogen, volţi, amperi ş i frecvenţe r a d i o . Te a ma de \Tăj i toare şi demoni face loc fricii de febră tifoidă sau tu berculoză. ){ullă învăţare s-a consu m a t i n învăţarea că anumite o p i n i i , o d a t ă l a m a r e p reţ, s i n t a c u m neadevărate sa u i n u tile. U n i v e r s u l o m u 162

l u i p r i m i liY . aşa m i c c u m r r a . er