Infectia Cu Chlamydia Trachomatis [PDF]

Zitiervorschau

Infectia cu Chlamydia trachomatis Generalitati Clamidioza este o infectie bacteriana cu agentul infectios Chlamydia, care se transmite prin contact sexual. Este una dintre cele mai frecvente boli cu transmitere sexuala din toata lumea. Chlamydia infecteaza uretra la barbati si uretra, canalul cervial si organele reproductive superioare la femei. Chlamydia poate infecta, de asemenea, rectul si suprafata oculara si pleopele. O mama infectata poate transmite infectia copilului ei in timpul nasterii. Intre 50 si 70% dintre copiii nascuti de mame infectate sunt infectati la nastere. Acestia dobandesc infectia la nivelul ochilor, rectului, vaginului si peretelui posterior al gatului. Intre 30 si 40% dintre acesti nou-nascuti infectati dezvolta complicatii, cum ar fi conjunctivita sau pneumonia. Infectia cu Chlamydia creste riscul de infectie cu virusul imunodeficientei umane (HIV), in cazul expunerii.

Cauze Clamidioza este o infectie determinata de o bacterie numita Chlamydia trachomatis. Se transmite prin contact sexual vaginal, anal sau oral cu un partener infectat. O femeie insarcinata transmite infectia nou nascutului in timpul nasterii. Infectia poate fi prezenta chiar si in absenta simptomelor. Insa, infectia poate fi transmisa pana cand este tratata.

Factori de risc Factorii de risc pentru infectarea cu Chlamydia includ: - contact sexual neprotejat prin prezervativ - mai mult de un partener sexual - unul sau mai multi parteneri cu risc crescut. Acestia ii includ pe cei care au mai mult de un partener sexual infectat cu Chlamydia. - inceperea vietii sexuale inaintea varstei de 18 ani - un sistem imun slabit. Orice copil cu clamidioza necesita consultul unui medic specialist pentru a determina cauza acesteia si a investiga un posibil abuz sexual.

Simptome Pana la 90% dintre femeile si barbatii cu clamidioza nu prezinta nici un fel de simptome. Perioada de timp dintre infectare si debutul simptomelor, numita perioada de incubatie, poate fi de la zile pana la luni de zile. Simptomele debuteaza de obicei dupa 1-3 saptamani de la contactul sexual infectant. Simptomele la femei includ: - disurie (usturimi sau dureri la urinat) - urina tulbure - pierderi vaginale anormale - sangerari vaginale anormale intre ciclurile menstruale - prurit genital (mancarimi) - dismenoree (sangerari menstruale neregulate) - dureri abdominale joase - febra si oboseala - inflamarea glandelor bartoliniene (glande aflate la deschiderea vaginului) - conjunctivita. Simptomele la barbati includ: - disurie sau senzatie neplacuta in timpul urinatului (adesea, este primul simptom) - urina tulbure - secretii apoase sau vascoase de la nivelul penisului - cruste pe capul penisului - sensibilitatea anusului sau scrotului - conjunctivita.

Mecanism fiziopatologic Chlamydia nu determina afectare pe termen lung daca este tratata inaintea aparitiei complicatiilor. Netratata, clamidioza poate determina multiple complicatii, in special in cazul femeilor. Daca o femei era infectata in momentul nasterii, nou nascutul poate fi infectat. O clamidioza tratata nu determina protectia fata de o noua reinfectare. O noua expunere determina reinfectia, chiar daca infectia anterioara a fost tratata si vindecata. Infectia cu Chlamydia creste riscul infectiei cu virusul imunedeficientei umane (HIV), in cazul expunerii la acest virus.

Consult de specialitate Se recomanda consultul medical de urgenta in cazul aparitiei urmatoarelor simptome: La femei: - durere severa cu debut brusc, la nivelul abdomenului inferior - durere abdominala joasa asociata cu sangerari vaginale sau secretii vaginale si febra de 37.8 C sau mai mult - disurie (usturimi la urinat), mictiuni frecvente, sau incapacitatea de a urina si febra de 37.8 C sau mai mult. La barbati: - secretii de la nivelul penisului si febra de 37.8 C sau mai mult - disurie (usturimi la urinat), mictiuni frecvente, sau incapacitatea de a urina si febra de 37.8 C sau mai mult - durere, umflare sau sensibilitate la nivelul scrotului si febra de 37.8 C sau mai mult. Se recomanda consultul medical in cazul aparitiei urmatoarelor simptome: La femei: - secretii vaginale de culoare galbena, vascoase sau urat mirositoare - sangerari intermenstruale care apar mai mult de o data atunci cand ciclurile sunt regulate - dureri la contact sexual - sangerari dupa contact sexual sau dus - umflaturi, noduli, mancarimi, excrescente sau basicute in jurul zonei genitale sau anale - arsuri, dureri sau mancarimi la urinat sau cresterea frecventei urinarilor care dureaza mai mult de 24 de ore - dureri abdominale joase sau pleviene fara o cauza evidenta, cum ar fi diareea sau crampele menstruale. La barbati: - umflaturi, noduli, mancarimi in jurul zonei genitale sau anale - arsuri, dureri sau mancarimi la urinat sau cresterea frecventei urinarilor care dureaza mai mult de 24 de ore - secretii anormale la nivelul penisului. De asemenea, se recomanda consultarea unui medic de specialitate daca a fost o expunere la boli cu transmitere sexuala.

Medici specialisti recomandati Medicii care pot diagnostica clamidioza includ: - medicii de familie - medicii internisti - medicii ginecologi - medicii dermatologi. Diagnosticul si tratamentul clamidiozei nu sunt costisitoare si sunt disponibile la medicii de familie, de obicei. Unele persoane nu se simt confortabil sa consulte medicul de familie pentru o boala cu transmitere sexuala. Cele mai multe tari dezvoltate au clinici sau spitale specializate si confidentiale pentru diagnosticul si tratamentul infectiei cu Chlamydia. Cu toate acestea, este bine ca medicul de familie sa stie despre aceasta boala pentru a putea aborda adecvat ingrijirea ulterioara.

Investigatii Infectia cu Chlamydia se diagnosticheaza printr-un istoric medical, examinare fizica si anumite teste. In timpul realizarii istoricul medical, medicul trebuie sa puna urmatoarele intrebari: 1. Credeti ca ati fost expus la o boala cu transmitere sexuala? De unde stiti? Ati spus partenerului acest lucru? 2. Care sunt simptomele dvs? 3. Aveti o secretie anormala? in cazul unui raspuns afirmativ, trebuie mentionata culoarea si mirosul acesteia. 4. Ati descoperit umflaturi in jurul zonei genitale sau in orice alta zona din organism? 5. Aveti simptome urinare, incluzand urinarea frecventa, arsuri sau intepaturi la urinat sau urinatul in cantitati mici? 6. Aveti dureri pelviene sau crampe in timpul actului sexual? 7. Ce metoda de contraceptie folositi? Folositi prezervativul pentru a va proteja de bolile cu transmitere sexuala? 8. Dvs. sau partenerul dvs sexual aveti comportamente sexuale la risc? 9. Ati suferit de vreo boala cu transmitere sexuala in antecedente? A fost tratata? Dupa ce istoricul medical a fost realizat, trebuie facute urmatoarele: - un examen ginecologic pentru femei - un examen urologic (pentru uretrita sau epididimita) pentru barbati - un test urinar pentru Chlamydia daca nu este nici un motiv pentru a fi facute examenele ginecologic sau urologic.

Exista mai multe tipuri de teste care pot fi facute pentru diagnosticarea infectiei cu Chlamydia. Rezultatele testelor sunt disponibile, de obicei, in 2-3 zile, cu exceptia culturilor, care necesita intre 5 si 7 zile. Asociate cu Chlamydia, pot aparea si alte infectii. Se recomanda testarea pentru: - gonoree - sifilis - HIV - vaginita bacteriana, o boala determinata de prezenta unor bacterii care in mod normal nu sunt prezente in vagin

Diagnostic Se recomanda screening-ul anual al tuturor adolescentilor si femeilor pana la varsta de 25 de ani. Femeile peste 25 de ani care au comportamente sexuale la risc trebuie, de asemenea, monitorizate anual. Trebuie facut macar un test urinar pentru Chlamydia (daca este dispobil), chiar daca nu se face un examen genital sau pelvian complet. Se recomanda testarea femeilor insarcinate cu comportament sexual la risc, pentru a nu transmite infectia nou nascutilor. Toate femeile insarcinate trebuie monitorizate in primul trimestru de sarcina. Daca o femeie insarcinata este la risc pentru infectia cu Chlamydia, trebuie retestata in cel de al treilea trimestru. Se recomanda, de asemenea, retestarea dupa 4-6 luni de la terminarea tratamentului. Femeile se pot reinfecta daca au contacte sexuale cu acelasi partener sau parteneri.

Expectativa vigilenta Perioada de expectativa vigilenta reprezinta perioada in care persoana in cauza si medicul specialist trebuie sa observe boala sau simptomele fara a face un tratament medical. Perioada de expectativa vigilenta nu este adecvata in cazul infectiei cu Chlamydia. Aceasta infectie nu determina afectare pe perioada lunga daca este tratata inaintea aparitiei complicatiilor. Netratata, poate duce la multiple complicatii. Se recomanda evitarea contactelor sexuale inaintea consultarii unui medic specialist. Daca se cunoaste o expunere la Chlamydia, trebuie facut tratamentul ambilor parteneri sexuali. Tratamentul trebuie facut chiar in absenta complicatiilor. Trebuie declarati si anuntati toti partenerii sexuali din ultimele 60 de zile. In cazul in care nu a existat nici un contact sexual in ultimele 60 de zile, trebuie contactat ultimul partener sexual.

Tratament Infectia cu Chlamydia poate fi vindecata cu ajutorul antibioticelor. Aceasta boala nu determina afectare pe termen lung daca este tratata la timp, inainte de aparitia complicatiilor. Netratata, poate determina complicatii multiple. Tratamentul se recomanda: - persoanelor care au teste pentru Chlamydia pozitive - partenerilor sexuali din ultimele 60 de zile ai persoanelor infectate, chiar daca sunt asimptomatici - nou nascutilor din mame infectate in momentul nasterii. Este foarte importanta evitarea contactelor sexuale timp de 7 zile dupa incheierea tratamentului pentru Chlamydia. In cazul in care partenerul sexual nu este tratat concomitent, se produce reinfectia. Trebuie incurajata tratarea si a partenerului sau partenerilor sexuali. Se recomanda folosirea prezervativelor pentru a scadea sansele reinfectiei. De retinut! Unele persoane care au infectie cu Chlamydia, pot avea, de asemenea, si gonoree. In aceste cazuri, tratamentul include antibiotice care sa vindece atat infectia cu chlamydia cat si gonoreea. Reinfectia este posibila. Simptomele care continua dupa tratament sunt probabil cauzate de o reinfectie mai mutl decat o ineficienta a tratamentului. Pentru a preveni reinfectia, partenerii sexuali trebuie evaluati si tratati, daca este cazul. Infectiile clamidiene repetate cresc riscul pentru boala inflamatorie sexuala. Chiar si o singura infectie poate duce la pentru boala inflamatorie sexuala daca nu este tratata corect. Trebuie respectate prescriptiile medicale ale antibioticelor, recomandate de medicul specialist. Tratamentul trebuie efectuat complet, chiar daca simptomele se amelioreaza dupa cateva zile. Se recomanda retestarea la 3-4 luni de la tratament, pentru a reduce riscul complicatiilor reinfectiei.

Tratament ambulatoriu (la domiciliu) Nu exista un tratament care sa poata fi facut la domiciliu fara a fi consultat medicul specialist. Antibioticele trebuie adminstrate exact conform prescriptiei medicale. Numai in acest fel infectia poate fi vindecata. Descoperirea unei infectii cu chlamydia poate determina sentimente negative despre persoana insasi si despre partenerul sexual. Pot aparea stanjenirea, rusinea, furia fata de persoana

care a transmis infectia. Se recomanda in aceste cazuri consilierea psihologica. Tratamentul antibiotic, administrat conform prescriptiei medicale, vindeca infectia cu chlamydia. Daca antibioticele nu sunt administrate corect, infectia nu va fi eradicata. Tratamentul prompt previne transmiterea infectiei si reduce riscul complicatiilor, cum ar fi boala inflamatorie pelvina. Trebuie evitate contactele sexuale neprotejate pana cand persoana infectata sau partenerul sexual nu au terminat complet tratamentul. - Azitromicina - Amoxicilina - Doxiciclina - Eritromicina - Ofloxacina - Levofloxacina Toate aceste antibiotice pot fi prescrise barbatilor si femeilor care nu sunt insarcinate. Femeile insarcinate pot lua doar urmatoarele antibiotice: - Eritromicina - Amoxicilina - Azitromicina In cazul nou nascutilor poate fi administrata doar Eritromicina.

Scheme de tratament recomandate Exista mai multe scheme de tratament eficiente: 1. Azitromicina 1g per os – o singura doza 2. Doxiciclina 100 mg per os de 2 ori pe zi – 7 zile 3. Eritromicina 500 mg per os de 4 ori pe zi – 7 zile 4. Ofloxacina 300 mg per os de 2 ori pe jos – 7 zile 5. Lefloxacina 500 mg per os – 7 zile Azitromicina si Doxiciclina sunt ambele eficiente in tratamentul infectiei cu chlamydia. Unele persoane nu pot lua unele dintre aceste medicamente, dar pot face schemele alternative. Persoanele infectate, de asemenea, cu HIV primesc acelasi tratament ca si cei neinfectati.

Scheme de tratament recomandate femeilor insarcinate 1. Eritromicina 500 mg per os de 4 ori pe zi – 7 zile 2. Amoxicilina 500 mg per os de 3 ori pe zi – 7 zile Atat Eritromicina cat si Amoxicilina pot fi folosite in tratamentul femeilor insarcinate infectate, desi unele dintre ele pot avea cateva efecte adverse la Amoxicilina. Se mai pot efectua urmatoarele scheme de tratament: 1. Eritromicina 250 mg per os de 4 ori pe zi – 14 zile 2. Azitromicina 1 g per os – o singura doza Se recomanda retestarea la 3 saptamani dupa terminarea tratamentului. Aceasta se face pentru prevenirea complicatiilor infectiilor nevindecate. Efecte adverse Cele mai frecvente efecte adverse ale acesor medicamente sunt greata si varsaturi. Azitromicina administrata dupa masa reduce senzatia de greata. Doxiciclina determina in mai putine cazuri greata si varsaturi, dar poate determina infectii fungice. In cazul in care apar efecte adverse care nu pot fi controlate, se recomanda consultul medicului specialist. Pot fi prescrise alte antibiotice cu mai putine efecte adverse. Un studiu recent vast demonstreaza ca persoanele care iau Eritromicina concomitent cu alte medicamente au crescut riscul pentru moarte subita. Studiul demonstreaza ca administrarea Eritromicinei concomitent cu medicamente care inhiba enzimele hepatice, cum ar fi blocantele canalelor de calciu, medicamente antifungice, unele antidepresive, determina cresterea riscului pentru moartea subita. Astfel ca, se recomanda administrarea separata a acestora. De retinut! Pentru a fi eficiente, antibioticele trebuie sa fie administrate conform prescriptiei medicale. Daca tratamentul nu este facut complet sau se uita anumite doze, infectia nu va fi eradicata. Avantajul Azitromicinei este ca se administreaza in doza unica. Deoarece este usor de administrat, acest medicament reduce riscul transmiterii infectiei cu chlamydia. Trebuie evitate contactele sexuale in timpul tratamentului. Persoanele care urmeaza tratament cu o singura doza de Azitromicina nu trebuie sa aiba nici un contact sexual timp de 7 zile dupa administrarea tabletei. Se recomanda retestarea la 3-4 luni de la incheierea tratamentului pentru a reduce riscul complicatiilor reinfectiei.

Se recomanda controlul medical in cazul in care simptomele continua sau apar alte simptome la 3-4 saptamani dupa tratament. Pentru a preveni reinfectia, trebuie testati si tratati si partenerii sexuali. Poate fi nevoie de tratament intraspitalicesc intravenos in cazul femeilor cu boala inflamatorie pelvina sau a barbatilor cu epididimita. Tratament chirurgical Infectiile chlamydiene netratate pot determina complicatii, printre care se numara si abcesele. Poate fi nevoie de tratament chirurgical de drenare sau de excizie a abceselor. Alte forme de tratament Momentan, nu exista alte forme de tratament pentru infectiile cu chlamydia.

Profilaxie Riscul infectarii cu chlamydia sau alte boli cu transmitere sexuala si transmiterea bolii pot fi scazute. Contacte sexuale protejate! Prevenirea unei boli cu transmitere sexuala este mult mai usoara decat tratarea acesteia. Trebuie discutat cu partenerii sexuali despre bolile cu transmitere sexuala inainte inceperii contactelor sexuale cu acestia. Trebuie aflat daca acestia sunt la risc pentru astfel de boli. Reamintiti-va ca puteti fi infectat cu un agent cu transmitere sexuala fara a stii. HIV, de exemplu, nu se pozitiveaza in sange decat dupa 6 luni de la infectarea initiala. Evitati contactele sexuale cu un partener care are simptome sau a fost tratat pentru o boala cu transmitere sexuala. Evitati contactele sexuale daca aveti simptome sau ati fost tratat pentru o boala cu transmitere sexuala. Nu faceti sex cu mai mult de un partener o data. Riscul pentru bolile cu transmitere sexuala creste daca aveti multiplii parteneri sexuali. Folositi prezervativul! Prezervativul scade riscul pentru bolile cu transmitere sexuala. Prezervativul trebuie aplicat pe penis inaintea inceperii contactului sexual. Folositi prezervativul la contactele sexuale cu un nou partener, inainte de a fi sigur ca nu are o astfel de boala.

Complicatii Clamidioza netratata poate determina o varietate de complicatii. Complicatiile la femei includ: - cervicita (inflamatia cervixului) - uretrita (inflamatia uretrei) - endometrita (inflamatia mucoasei uterului) - inflamatia glandelor bartoliniene - boala inflamatorie pelvina (inflamatia uterului, trompelor uterine sau ovarelor) - abcesele pelviene - infertilitatea - sindromul Fitz-Hugh-Curtis (o boala hepatica inflamatorie rara). Complicatiile la femeile insarcinate includ: - sarcina ectopica (in afara uterului) - avortul - nasterea prematura - ruptura prematura a membranelor. Complicatiile la nou-nascuti includ: - nastere prematura - un prematur are un risc crescut pentru diverese probleme de sanatate - conjunctivita – inflamatia suprafetei ochilor si a pleopelor; aproximativ 50% dintre nou nascutii infectati dezvolta conjunctivita - infectii la nivelul nasului si gatului - otita medie (infectie a urechii) - uretrita (desi rara la nou nascuti). Complicatiile la barbati includ: - uretrita - epididimita (inflamatia tubilor care transporta sperma) - prostatita (inflamatia prostatei, glanda care secreta cea mai mare parte de lichid seminal) - infertilitatea. Alte complicatii care pot aparea la toate persoanele infectate netratate includ: - conjunctivita - proctita (inflamatia mucoasei membranoase a rectului) - variate simptome, cum ar fi inflamatia articulara sau globilor oculari, determinata de infectia bacteriana (sindromul Reiter)

- limfogranuloame venerice – acestea sunt cauzate de un anumit tip de Chlamydia si determina inflamatii in zona genitala, cefalee (dureri de cap), febra, oboseala si umflarea ganglionilor inghinali.