61 0 53MB
- 1 1. Introducere
Prezentul indrumar de proiect se adreseaza studentilor de la sectia Constructii Aeronave, pentru disciplina Aeroelasticitate si Dinamica Structurilor. Cea mai mare parte. a continutului
indrumarului
se refera Ia calculul de
aeroelasticitate al avionului, asa dupa cum este de altfel prevazut in programa analitica a acestei discipline. Acest calcul este detaliat in prezentuI indrumar pentru organele cele mai importante: aripa si fuselajul. Fiecare dintre acestea este tratat mai intii in cadrul teoriei de bara - care este eel mai uzual instrument la nivelul unui proiect didactic. In cadrul acestor tratari in modelul de bara, modelele folosite au fast acelea care stau Ia baza proiectelor respective efectuate Ia Facultatea de Aeronave din Bucuresti. Un urmator nivel de abordare pentru calculul aripii este modelul de placa (panou). Aici au fost propuse citeva modele de calcul testate in anii trecuti Ia proiectele studentesti Ia aceasta disciplina. Iar pentru calculul fuselajelor, in primul rind cele de sectiune circulara, un urmator nivel de abordare este cel de invelis subtire ( "shell" ) ; si aici au fost propuse citeva modele de calcul, testate si ele in anii trecuti. Se impune
0
remarca privitoare la aeroelasticitatea
dinamica - fenomenele
tranzitorii. Desi acestea pot sa apara in tema de proiect, ele nu au fost abordate in cadrul acestui indrumar, din motive de spatiu. La'
viitoare editie, se poate adauga si
0
un capitol referitor la fenomenele dinamice tranzitorii. Un capitol aparte este eel referitor la aeroelasticitatea Modelele propuse
sint in mare parte bazate pe lucrarea
palei de elicopter.
lui AR.S. BramwelI,
"Helicopter Dynamics", si au fost testate in anii anteriori Ia proiectele de an si de diploma, in primuI rind pentru datele rotorului de la PUMA. In fine,
0
anexa incheie aceasta lucrare. Aici se dau citeva notiuni privitoare la
constructia diagramei de manevra si rafala, care desi este un modul de intrare al acestui proiect, nu apare inca intr-o lucrare publicata pe plan local, pentru uzul studentilor, in Universitatea noastra. Apoi se da un tabel necesar pentru calculul de flutter in cadrul teoriei de fisie, si in final unul dintre criteriile uzuale de stabilitate, criteriul Routh. Doresc sa adresez si pe aceasta cale gratitudinea mea si a generatiei mele fata de profesorii de Aeroelasticitate de la Facultatea de Aeronave de la Bucuresti , Petre Augustin si Predoiu Ion care ne-au introdus cu tact si cu deosebita competenta in tainele acestei discipline si ale Aviatiei in general. decembrie, 1995 Autorul
- 2 -
TEMA DE PROIECT AVION Se considera un avion de ... (pasageri / acrobatie /lupta) avind caracteristicile: Capacitate Gmax
.., locuri ... daN
Viteza maxima Sistem de propulsie Distanta maxima de zbor
'" kmlh la altitudinea z = ... m ... km
Sa studieze acest avion din punct de vedere aero elastic, organul principal de calcul fiind ... (aripa, ampenaj orizontal, fuselaj). Proiectul va cuprinde: 1) Preliminarii - schita avionului (in 3 vederi), desenul de ansamblu al organului de calcul - cazul / cazurile critice de calcul - conceptia structural a a organului respectiv - stabilirea numarului de sectiuni de calcul, schema necesara pentru calculul organului stabilit. 2) Caracteristici elastice pentru organul de calcul - evaluarea caracteristicilor mecanice - rigiditati de incovoiere si de torsiune - in sectiunile de calcul - trasarea curbelor de variatie ale acestora pe anvergura. Observatie Toate rigiditatile din calculul de aeroelasticitate se vor considera sub sarcinile elastice SE.Verificarile din proiectul de "Calculul si constructia aeronavei" se fac pentru sarcinile ultime, SU (SU = 1,125 SE) . 3) Determinarea functiilor de influenta 4) Determinarea deformatiilor elastice ale structurii in cazul / cazurile eritice de calcuI 5) Aeroelastieitatea statica - Pentru aripa si ampenaj - repartitia aeroelastiea a portantei - divergenta aero elastica - fenomene de raspuns ale comenzilor - Pentru fuselaj - fenomene de raspuns ale comenzilor - doar daca respectivul caz de calcul contine 0 asociere de manevra de profundor sau de directie. 6) Vibratii libere