Impozitele Indirecte [PDF]

Zitiervorschau

COLEGIUL TEHNIC AGRICOL ,, ALEXANDRU BORZA”,GEOAGIU SPECIALIZARE: TEHNICIAN IN ACTIVITATI ECONOMICE

PROIECT PENTRU SUSTINEREA COMPETENTELOR PROFESIONALE IMPOZITELE INDIRECTE

PROFESOR COORDONATOR:

CANDIDAT:

TODOR CRINA

CHERECHES MIHAI

2014 1

Cuprins CAPITOLUL I:"IMPOZITELE INDIRECTE" ...................................................................................... 4 1.1. Aspecte generale............................................................................................................. 4 1.2 Impozitele directe din Romania ....................................................................................... 6 1.3 Strucura impozitelor indirecte ........................................................................................ 6 1.4 Impactul impozitelor indirect asupra bugetului de stat .................................................. 7 Capitolul II Accizele .................................................................................................................... 9 2.1 Caracterizarea accizelor ................................................................................................... 9 2.2. Asezarea si perceperea accizelor .................................................................................... 9 2.3 Taxa pe valoarea adaugata (TVA-ul) .............................................................................. 10 2.4 Principii care stau la baza TVA-ului ................................................................................ 11 2.5 Cote de tax ape valoarea adaugata ............................................................................... 12 2.5 Operatiuni scutite .......................................................................................................... 13 Capitolul III Contributia impozitelor indirecte la formarea veniturilor bugetului de stat ....... 15 3.1 Importanta impozitelor indirecte in veniturile bugetare si fiscale ................................ 15 3.2Ponderea impozitelor indirecte in totalul veniturilor bugetare si a veniturilor fiscale .. 15 3.3 Dinamica impozitelor indirecte aferente bugetului de stat in perioada 2007-2008............................ 16

3.4 Evolutia ponderii impozitelor indirect aferente bugetului de stat……………16 3.5Concluzii .......................................................................................................................... 18

2

ARGUMENT

Intr-o economie de piate “exploziva” in care marfurile si banii au ajuns sa circule cu viteze uluitoare , marile tranzactii se fac cu ajutorul bursei sau prin comert electronic, timpul este esential atat pentru cei care vand cat si pentru cei care cumpara, iar calitatea loaca un rol mai important ca niciodata. Din economia de piata fac parte toti oamenii, sunt o parte integranta a acesteia , si fiecare isi aduce un aport mai mic sau mai mare; s-au creat organisme specializate care sa asigure calitatea, sa diminueze timpul atat pentru vanzator cat si pentru cumparator. Circuitul financiar este dificil de urmarit atat de catre societate cat si de organele de control care prin intermediul “impozitului pe profit” verifica corectitudinea agentiilor economici. Evidenta operatiilor banesti dintre societati si persoane fizice sau juridice se poate efectua fie in numerar, fie fara numerar, direct prin banca; insa indiferent de metoda utilizata evident se tine cu ajutorul contabilitati sau a finantelor. Impozitele sunt cea mai importantă resursă financiară a statului şi cea mai veche, în ordinea apariţiei veniturilor publice. Economiştii de factură liberală, ca de pildă Milton Friedman, laureat al premiului Nobel pentru economie, recomandă utilizarea impozitelor indirecte şi eliminarea/diminuarea forte a celor directe, deoarece în acest fel se formează pentru ofertă/cerere preţuri de piaţă ce reflectă ansamblul mediului de tranzacţii, fără a mai fi necesară corectarea rezultatelor financiare finale ale operaţiunilor economice cu impactul pe care îl are impozitarea veniturilor şi a averii.

3

CAPITOLUL I:"IMPOZITELE INDIRECTE"

1.1. Aspecte generale

Impozitele si taxele constituie componente tot mai importante ale vietii economoce,prin intermediul carora statul isi procira resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice,de a caror realizare depinde indeplinirea functiilor sale. Impozitele indirecte se percep de la toti cei care consuma bunuri din categoria celor impuse sau beneficiaza de anumite servicii, indiferent de veniturile, averea sau situatia personala a acestora. Fiind percepute in cote proportionale asupra valorii marfurilor vandute si a serviciilor prestate ori in sume fixe pe unitatea de masura, impozitele indirecte creeaza impresia falsa ca ar fi suportate, in aceeasi masura, de toate paturile sociale, ca ar asigura repartitia echitabila a sarcinilor fiscale. În economiile moderne, statele colectează impozitele atât pentru finanţarea cheltuielilor, cat şi pentru îndeplinirea triplului lor rol de stabilizare, de distribuire şi de alocare. Definiţiile date impozitelor sunt multiple, în functie de teoriile despre impozite care au fost emise în decursul vremii, pe de o parte, iar pe de altă parte, în functie de poziţia autorilor cu privire la impozite. Cele mai reprezentative definiţii ale impozitelor sunt: “Impozitul reprezintă o formă de prelevare silită la dispozitia statului,fără contraprestaţie directă şi cu titlu nerambursabil,a unei parti din veniturile sau averea unei persoane fizice şi/sau juridice, în vederea acoperirii unor necesităţi publice” ( Ioan Talpoş, Finanţele României, Vol. I, Editura Sedona, Timişoara 1995, pag. 137). “Impozitul reprezintă prestaţie pecuniară, pretinsă pe cale de autoritate, cu titlu definitiv şi fără contraprestaţie, în vederea acoperirii cheltuielilor publice.” (Gaston Jeze). „Impozitele reprezintă o formă de prelevare a unei părţi din veniturile şi/sau averea persoanelor fizice şi juridice la dispoziţia statului în vederea acoperirii cheltuielilor publice. Această prelevare se face în mod obligatoriu, cu titlu definitiv(nerambursabil) şi fără contraprestaţie directă din partea statului” (Iulian 4

Văcărel, Gh. D. Bistriceanu şi colectiv, „Finanţe Publice” ed. a IV-a, Editura Didactică şi Pedagogică RA, Bucureşti 2004, pag. 358.) Impozitul are caracter universal ca o consecinţă a suveranităţii statului şi el este o instituţie de drept publică fără de care nu se poate concepe existenţa statului, făcând parte organică din el. În evoluţia modernă a impozitelor, instituirea acestora cu consimţământul contribuabililor a fost subordonată competiţiei parlamentare, ca organe legislative cu caracter reprezentativ de a reglementa impozitele şi celelalte venituri necesare acoperirii cheltuielilor publice. Plata impozitului are caracter obligatoriu pentru toate persoanele fizice şi juridice care realizează venit dintr-o anumită sursă sau care posedă un anumit gen de avere. Dreptul de a instituii impozite îl are statul, care îl exercită prin organele puterii centrale (Parlamentul) şi ale administraţiei locale de stat. Rolul impozitului se manifestă pe plan financiar, economic şi social, definit de o etapă de dezvoltare a economiei de alta. Rolul cel mai important al impozitelor se manifestă pe plan financiar, în sensul că impozitele reprezintă mijlocul principal de procurare a resurselor băneşti necesare acoperirii cheltuielilor publice. În ţările dezvoltate din punct de vedere economic, prin intermediul impozitelor şi taxelor se procură între 80-90% din totalul resurselor financiare publice. Pe plan economic, rolul impozitelor se manifestă prin intermediul măsurilor pe care statul le ia pentru a intervenii în activităţile economice cu ajutorul impozitelor care pot fi folosite ca un instrument de schimbare sau frânare a unei activităţi economice, de creştere sau reducere a producţiei sau a consumului unui anumit produs, de stimulare sau îngrădire a comerţului exterior, etc. Pe plan social, rolul impozitelor se manifestă în mai multe direcţii, dintre care se poate menţiona rolul de instrument de redistribuire a unei părţi din P.I.B. între clase şi pături sociale, între persoane fizice şi juridice, etc.

5

1.2 Impozitele directe din Romania Impozitele indirecte se percep cu prilejul vânzării unor bunuri şi prestării unor servicii (transport, spectacole etc), ceea ce înseamnă că ele atribuie calitatea de subiect al impozitului altei persoane fizice sau juridice decât suportatorului acestora. După forma pe care o îmbracă, impozitele indirecte pot fi grupate în: taxe de consumaţie, venituri de la monopoluri fiscale, taxe vamale, taxe de timbru şi de înregistrare. -

după obiectul impunerii impozitelor pot fi clasificate în impozite pe venit, impozite pe avere, impozite pe cheltuieli;

-

în funcţie de scopul urmărit la introducerea lor, impozitele pot fi grupate în impozite financiare şi impozite de ordine. Impozitele financiare sunt instituite în scopul realizării de venituri pentru

acoperirea cheltuielilor statului, în această categorie se includ impozitele pe venit, taxele de consumaţie. Impozitele de ordine sunt introduse mai ales pentru limitarea unei acţiuni sau în vederea atingerii unui ţel care nu are caracter fiscal. Astfel, prin instituirea unor taxe ridicate la vânzarea băuturilor alcoolice şi a tutunului, se urmăreşte limitarea consumului, având în vedere efectul nociv asupra organismului uman. -

după frecvenţa cu care se încasează la bugetul statului, impozitele pot fi permanente, când se încasează periodic (de regulă anual) la bugetul statului şi incidentale sau întâmplătoare, când se instituie şi se încasează o singură dată (de ex. impozitul pe avere se face pe profiturile excepţionale de război); Impozitele mai pot fi grupate şi după instituţia care le administrează. Din acest

punct de vedere, în statele de tip federal se disting impozite federale, impozite ale statelor, provinciilor sau regiunilor membre ale federaţiei şi impozite locale, iar în statele de tip unitar se întâlnesc impozite ale administraţiei centrale de stat şi impozite ale organelor administrative de stat.

1.3 Strucura impozitelor indirecte Impozitele indirecte cunosc următoarele forme de manifestare: taxe de consumaţie, venituri de la monopolurile fiscale, taxe vamale, generale. 6

Cea mai raspandita forma de asezare a impozitelor indirecte o reprezinta taxele de consumatie. Poarta denumirea de taxe dintr-o simpla obisnuinţa, în fond acestea sunt impozite în sensul ca sunt obligatorii, nu presupun o contraprestaţie şi sunt fără o destinaţie specială. Taxele de consumaţie se asează în doua moduri: fie ca taxă generală pe consum – taxa pe valoarea adăugată -, fie ca un impozit (taxa) special asezat numai pe vânzarea anumitor bunuri – accizele.

1.4 Impactul impozitelor indirect asupra bugetului de stat

Principalul impact al impozitelor indirecte asupra bugetului de stat îl constituie asigurarea veniturilor bugetare, care să permită finanţarea cheltuielilor bugetare angajate de guvern. Consecinţele asupra bugetului depind în mod direct de randamentul fiscal al impozitării indirecte. Economiştii consideră că există un prag (diferit de la ţară la ţară şi de la un moment la altul, în cadrul aceleiaşi ţări), dincolo de care creşterea în continuare a gradului de fiscalitate conduce nu la creşterea, ci la diminuarea venitului bugetar. S-a observat că în perioadele de criză de subproducţie, cum este cazul României în prezent, este de preferat o politică fiscală relaxată (grad de fiscalitate mic), care să încurajeze oferta, mărind astfel baza de impozitare şi, implicit, veniturile bugetare. În practică, acest deziderat este realizat prin diferenţierea impozitelor indirecte, în aşa fel încât anumite activităţi să fie încurajate, iar altele să fie descurajate. De aici rezultă că impozitele indirecte nu au numai un rol pur tehnic, de canale de colectare a veniturilor bugetare, ci constituie un important instrument de politică economică (politica fiscală). Astfel, în plan economic, prin incasarea unor accize, statul poate reduce cererea pentru anumite produse de lux, sau poate reduce importurile anumitor produse, stimuland in acest fel cererea pentru cele autohtone. Pe plan social, accizele 7

isi au meritul lor in reducerea consumului de produse dăunătoare sănătăţii (alcool, ţigări). Impozitele indirecte sunt deci o parghie aflată în mainile statului, prin care acesta poate directiona consumul în functie de perioadele de criza sau de boom prin care trece economia; de asemenea, statul poate influenta o faza sau alta a procesului reproductiei sociale, în fuctie de interesul pe care îl are la un moment dat. Cu alte cuvinte, se poate spune ca impozitele indirecte prezintă o sensibilitate deosebită fata de.conjunctur.economică. Ca regulă, ţările dezvoltate au mult mai dezvoltat nivelul impozitelor directe decat pe cel al impozitelor indirecte, ceea ce nu se intampla si în cazul ţărilor aflate în curs de dezvoltare. În cazul acestor din urma state este firesc sa prevaleze impozitele indirecte, deoarece, pe de o parte, este destul de greu de ţinut evidenţa veniturilor impozabile (sunt multe si de mica valoare), iar pe de alta parte, perceperea unui impozit indirect este mult mai comodă si presupune un cost relativ mic.

8

Capitolul II Accizele

2.1 Caracterizarea accizelor

Accizele sunt incluse în sfera taxelor de consumaţie şi îmbracă forma taxelor speciale de consumaţie pe produs sau forma unor taxe generale pe vânzări, când se percep la vânzarea tuturor mărfurilor, indiferent dacă acestea sunt bunuri de consum sau mijloace de producţie. Taxele de consumaţie sunt aşezate asupra unor produse care se consumă în cantităţi mari şi care nu pot fi înlocuite de cumpărători cu altele. Accizele se instituie asupra unor produse care au o cerere neelastică, cum sunt berea , vinul, apele minerale (în Franţa); tutunul, zahărul, ceaiul, uleiurile minerale (în Germania). Accizele se aplică în toate statele membre ale UE. Cotele sunt ad-valorem sau specifice. În cazul ţigărilor de exemplu, cele două componente sunt cumulate (acciza ad-valorem calculată asupra preţului de vânzare cuprinde componenta specifică, ulterior aplicându-se taxe pe valoarea adăugată). În ideea creerii unei pieţe internaţionale, prin desfiinţarea impozitului la frontiere , accizele trebuie să fie “ neutralizate”, respectiv cotele acestora să fie aliniate. Accizele se percep asupra serviciilor şi produselor stabilite legal . În ultimul timp, se constată o preocupare tot mai mare în vederea utilizării accizelor ca instrumente pentru înfăptuirea unor obiective sociale. În Europa Occidentală se impozitează în special alcoolul şi tutunul ca mijloc de apărare sanitară, fizică şi morală a naţiunii.

2.2. Asezarea si perceperea accizelor Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat pentru următoarele produse provenite din producţia internă sau din import: Din această listă fac parte : a) alcoolul etilic alimentar, băuturile alcoolice şi orice alte 9

produse alimentare ( destinate industriei alimentare sau consumului) care conţine alcool etilic alimentar; b) produse din tutun c) produse petroliere d) alte produse şi grupe de produse Aderarea la UE a adus noutati în domeniul accizelor privesc cresterea cotelor pentru anumite produse şi introducerea unor alte taxe de consum pentru produse cum ar fi bunurile de lux, îmbunatăţirea regimului suspensiv la accize, noi obligaţii ale plătitorilor de accize. De asemenea, modificări importante vor fi aduse şi legislaţiei de mediu.

2.3 Taxa pe valoarea adaugata (TVA-ul)

Una din cele mai moderne şi eficiente componente ale politicii fiscale din ţările europene occidentale o reprezintă TVA. Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect care se datorează bugetului de stat. TVA este un impozit cu un randament fiscal ridicat (Vintila Georgeta: Fiscalitate, Metode si tehnici fiscale, Ed. Economica, Bucureşti. 2006 – Txa pe valoarea adaugata), insa ca orice impozit indirect este inechitabil. Acest lucru se traduce prin aceea ca devine regresiv in raport cu cresterea veniturilor si nici nu se preteaza la un minim neimpozabil. Astfel, TVA afecteaza mai pronuntat persoanele cu venituri mici si pe cele care isi aloca o mare parte a veniturilor pentru cheltuielile de consum (de multe ori independent de vointa lor fiind vorba de cheltuielile de stricta necesitate). În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind operaţiunile care îndeplinesc.cumulativ.următoarele.condiţii: a) constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plată; b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România; 10

c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din activităţi economice În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprinde şi importul de bunuri. Operaţiunile care se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată sunt denumite.în.continuare operaţiuni impozabile. Operaţiunile.impozabile pot fi: a)operaţiuni taxabile b) operaţiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa pe valoarea adăugată, dar este permisă deducerea taxei pe valoarea adăugată datorate sau plătite pentru bunurile sau serviciile achiziţionate. c) operaţiuni scutite fără drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa pe valoarea adăugată şi nu este permisă deducerea taxei pe valoarea adăugată datorate sau plătite pentru bunurile sau serviciile achiziţionate. d) operaţiuni de import scutite de taxa pe valoarea adăugată, pentru care nu se datorează taxa pe valoarea adăugată în vamă. Pentru a nu se impune de mai multe ori aceeaşi valoare se scot sumele vărsate anterior la buget cu titlu de taxă pe valoarea adăugată şi se evidenţiază distinct în factură. Taxa pe valoarea adăugată se varsă la buget de către fiecare agent economic.

2.4 Principii care stau la baza TVA-ului

T.V.A. este un impozit indirect, adică un impozit general pe consum care se stabileşte asupra operaţiunilor privind transferul bunurilor. ● T.V.A. are caracter universal deoarece se aplică asupra tuturor bunurilor şi serviciilor din economie rezultate atât din activitatea curentă de exploatare, cât şi din activitatea financiară de fructificare a capitalurilor. ● T.V.A. este un impozit unic, dar cu plata fracţională, care rezultă din aceea că se calculează pe fiecare verigă (stadiu) care intervine în realizarea şi 11

valorificare produsului. Este eliminată discriminarea, deoarece cotele sale se aplică asupra tuturor activităţilor economice. ● T.V.A. se caracterizează prin transparenţă, deoarece asigură fiecărui subiect impozabil posibilitatea de a cunoaşte exact şi concret care este mărimea impozitului şi a obligaţiei de plată care-i revine. ● Un alt principiu este unicitatea, care există în faptul că indiferent de circuitul pe care-l parcurge materia primă până la realizarea produsului finit, este acelaşi ca nivel al cotei şi ca mărime . Prin urmare T.V.A. nu este dependentă de întinderea circuitului economic. ● Alt principiu se referă la aplicarea T.V.A. , care se face numai în ţara în care se consumă, deci nu unde se realizează produsul ci acolo unde el se consumă. În consecinţă tot ce se exporta e degrevat complet de plata acestui impozit, dar ce se importă se impune în mod corespunzător. Operaţiuni impozabile ♦ Livrarea de bunuri ; ♦ Prestarea de servicii ; ♦ Schimburi de bunuri sau servicii . În cazul unei operaţiuni care implică o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii în schimbul unei livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii, fiecare persoană impozabilă se consideră că a efectuat o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii cu plată.

2.5 Cote de tax ape valoarea adaugata Cota standard a taxei pe valoarea adăugată este de 24% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru orice operaţiune impozabilă care nu este scutită de taxa pe valoarea adăugată sau care nu este supusă cotei reduse a taxei pe valoarea adăugată. Cota redusă a taxei pe valoarea adăugată este de 9% şi se aplică asupra bazei de impozitare, pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri: a) dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, 12

expoziţii; b) livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv publicităţii; c) livrările de proteze de orice fel şi accesoriile acestora, cu excepţia protezelor dentare; d) livrările de produse ortopedice; e) medicamente de uz uman şi veterinar; f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping. Cota de taxă pe valoarea adăugată aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator al taxei pe valoarea adăugată. În cazul schimbărilor de cote, se va proceda la regularizare pentru a se aplica cotele în vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii. Cota aplicabilă pentru un import de bunuri este cea aplicată în interiorul ţării pentru livrarea aceluiaşi bun.

2.5 Operatiuni scutite Se exonerează de la plata taxei pe valoarea adăugată livrările de bunuri cât şi prestările de servicii atunci când sunt efectuate de anumite organizaţii şi unităţi expres prevăzute de lege. Potrivit legii (Legea nr.571/2003 privind codul fiscal) sunt scutite de la plata taxei pe valoarea adăugată operaţiunile efectuate de unităţile autorizate să desfăşoare activităţi sanitare şi de asistenţă socială, indiferent de forma de organizare sau de titularul dreptului de proprietate. Dacă aceste instituţii desfăşoară şi alte activităţi decât cele sanitare şi de asistenţă socială, încadrarea lor în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se efectuează în mod distinct, ţinând cont de prevederile legale. Unităţile din sistemul naţional de învăţământ, de cultură şi sport sunt scutite, la rândul lor, pentru activităţile specifice. De asemenea, sunt scutite de la plata taxei pe valoarea adăugată şi persoanele fizice care dau lecţii particulare legate de învăţământ, grădiniţele de copii şi tineret şi unităţile de învăţământ cu scop special. Totodată, sunt scutite de la plata taxei pe valoarea adăugată: 13

a) activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare pentru realizarea programelor, subprogramelor şi proiectelor şi acţiunile cuprinse în Planul naţional de cercetaredezvoltare şi inovare,în programele-mediu şi în planurile sectoriale b) societăţile de asigurare şi reasigurare; c) lucrări de construcţii, amenajări, reparaţii şi întreţinere executate pentru monumente comemorative; d) încasări din taxele de intrare la muzee, castele, târguri şi expoziţii, grădini zoologice, botanice, biblioteci; e) producţia de filme, exclusiv a celor cu caracter de publicitate; f) editarea, tipărirea şi vânzarea de manuale şcolare şi cărţi, exclusiv a celor cu caracter de reclamă şi publicitate. Scutirile de taxă prezentate mai sus se aplică atât către agenţii economici producători, importatori, comisionari, cât şi către cei care comercializează produsele şi serviciile respective, cu excepţia agenţilor economici din reţeaua de alimentaţie publică, care determină taxa pe valoarea adăugată colectată pe baza volumului total al produselor vândute.

14

Capitolul III Contributia impozitelor indirecte la formarea veniturilor bugetului de stat

3.1 Importanta impozitelor indirecte in veniturile bugetare si fiscale Veniturile bugetului de stat sunt formate in principal din veniturile fiscale, care asigura cea este mare pondere a resurselor puse la dispozitia statului. Veniturile fiscale sunt formate din impozite indirecte si impozite directe. Impozitele indirecte au cea mai mare pondere, in cadrul veniturilor fiscale.

Tabel nr. 1. Ponderea impozitelor indirecte in veniturile fiscale in perioada 2007-2008

-milioane RONAnul

Buget initial Venituri fiscale % impozitelor indirecte in venituri fiscale

Executie bugetara % impozitelor Venituri fiscale % impozitelor directe in indirecte in venituri venituri fiscale fiscale

2007

52.185,85

72,83%

27,17%

44.824,16

67,48%

% impozitelor directe in venituri fiscale 32,52%

2008

60.175,57

68,99%

31,01%

55.104,10

66,15%

33,85%

Veniturile fiscale cunosc o crestere continua atat in bugetul de stat cat si comform executiei bugetare. Ponderea impozitelor indirecte scade in anul 2005, dupa care urmeaza o usoara crestere, iar in anii 2007 si 2008 se observa de asemenea o scaderea.

3.2Ponderea impozitelor indirecte in totalul veniturilor bugetare si a veniturilor fiscale

15

Ponderea veniturilor fiscale in cadrul veniturilor bugetare este mult mai mare decat a veniturilor nefiscale. In general veniturile fiscale reprezinta aproximativ 90% din totalul veniturilor bugetare,. Ponderea impozitelor indirecte in veniturile bugetare, cat si in veniturile fiscale, au o importanta deosebita, aratand cu cat au contribuit aceste impozite la realizarea veniturilor. Tabel nr. 2. Ponderea impozitelor indirecte in totalul veniturilor bugetare si a veniturilor fiscale -procenteAnul

% impozitelor indirecte in veniturile bugetare

% impozitelor indirecte in veniturile fiscale

2007

62,63%

69,35%

2008

60,02%

66,92%

3.3 Dinamica impozitelor indirecte aferente bugetului de stat in perioada 2007-2008 De regula ,in tarile in curs de dezvoltare, ponderea impozitelor si a taxelor indirect este mai mare decat cea a impozitelor directe. Se bazeaza pe randamentul ridicat al acestor impozite si taxe dublat de relative comoditati in asezarea si perceperea lor. Aceste impozite indirecte afecteaza in mod deosebit persoanele cu venituri mici,fiind evitat caracterul lor agresiv in conditiile in care nu se acorda, niciun fel de scutire de plata asa cum se intampla in cazul impozitelor directe.

3.4 Evolutia ponderii impozitelor indirect aferente bugetului de stat

Tabel nr.4. Ponderea fiecarei categorii de impozite indirecte in totalul impozitelor indirecte in perioada 2007-2008

16

Anul

Tva

Accize

Taxe vamale

Alte impozite indirecte

Impozite indirecte

2007

59.77

32.63

4.2

3.41

100

2008

62.47

31.79

2.71

3.03

100

Structura impozitelor indirecte din total impozite indirecte pentru anul 2007

Taxe vamale 4%

Alte impozite indirecte 3%

Accize 33% TVA 60%

În anul 2007 nivelul accizelor înregistrează o scădere de la 36% în anul 2006, la 33%. De asemenea taxele vamale întregistrează o scadere, de aproximativ 2%, ca urmare a integrării României în UE şi a scăderii barierelor vamale. Simultan TVA-ul are o evoluţie crescătoare faţă de anul precedent, ajungând la 60% din totalul impozitelor indirecte , aferente anului 2007.

17

3.5Concluzii România are un proaspat obţinut statut de “economie de piaţă funcţională” dar va trebuii să-şi amelioreze în cel mai scurt timp gradul de competitivitate economica, astfel încât să poata face faţă condiţiilor pieţei comunităţii europene şi mondiale. Mult imbunătăţit, sistemul fiscal românesc, încă se confruntă cu unele probleme:  Nu asigură resurse suficiente sau repartizarea este defectuasă  Este inechitabil (toţi consumă – puţini contribuie)  Nu sprijină explicit şi suficient iniţiativa antreprenorială  Nu încurajează direct şi atractiv investiţiile (ca resursă incontestabilă a creşterii bazei impozabile)  Descurajează munca legală şi în special pe cea calificată  Pachetul normativ de reglementare (Cod fiscal şi celelalte) este încă stufos, interpretabil, instabil, contestat în bună măsură de mediul de afaceri) Căile prin care este posibilă o mai bună funcţionare a sistemului fiscal românesc se circumscriu modificărilor structurale care trebuie făcute în sistemul fiscal românesc. Aceste modificări presupun intervenţii de profunzime la nivelul elementelor sistemului fiscal românesc. Impozitele indirecte trebuie stabilite la acele nivele la care nu se realizează o presiune fiscală mare, care ar putea înăbuşi liberă inţiativă, însă ele trebuie să asigure un minim necesar de resurse statului cu ajutorul cărora să-şi poata realiza obiectivele economice şi sociale. Impozitele indirecte aduc o contribuţie importantă la formarea resurselor bugetare, resurse pe care statul le poate utiliza la realizarea programelor economice şi sociale pe care şi le propune. Taxa pe valoarea adăugată ajută economia să se îndrepte spre un sistem fiscal mai sigur pentru agenţii economici,caracterizat de transparenţă pentru autorităţi. Cu privire la accize, se poate spune că ele au avut o evoluţie ascendentă atât în mărime absolută cât şi în procent. O parte a acestei creşteri se datorează, ca şi în cazul taxei pe valoarea adăugată, influenţei inflaţiei. Introducerea accizelor este argumentată de nevoile tot mai mari ale bugetului de stat, precum şi de a limita sau chiar de a stopa consumul de produse dăunătoare sănătăţii. 18

Accizele, prin aplicarea lor, protejează anumite ramuri ale ecomomiei, acţionând concomitent şi paralel cu taxale vamale.Se urmăreşte frânarea consumului de înaltă tehnologie importată de diverşi agenţi economici. Impozitele indirecte vor constitui principală sursă de venit la bugetul de stat şi în viitor. Pentru o anumită perioada de timp vor fi menţinute actualele prevederi în domeniul TVA.

19

Calcularea si determinarea accizelor Accizele pentru bere

Accizarea acestui produs se realizeaza pentru tipurile de bere care au o concentratie alcoolica mai mare de 0,5% in volum. De asemenea, producatorii independenti care realizeaza o productie care nu depaseste 200.000 hl/an, aceasta va fi accizata printr-un regim special de accizare redus. Societatile care beneficiaza de un nivel redus al accizelor agentii economici care indeplinesc in mod cumulative urmatoarele conditii: a. sunt operatori economici producatori; b. utilizeaza instalatii fizice distincte de cele ale altor fabrici; c. folosesc spatii de productie diferite de cele ale unui alt operator economic producator de bere; d. nu functioneaza sub licenta unui alt producator economic de bere. Din punct de vedere modului de declarare a accizelor, fiecare antrepozitar autorizat ca producator de bere are obligatia de a depune la autoritatea fiscala competenta, pana la data de 15 ianuarie a fiecarui an, o declaratie pe propria raspundere privind capacitatile de productie pe care le detine in vederea realizarii productiei de bere.

Relatia de calcul a accizelor in cazul produselor din bere este urmatoarea: A=C*K*R*Q In care: A = acciza; K = acciza unitara, in functie de capacitatea de productie anuala; R = cursul valutar de schimb dintre euro/leu; C = numarul de grade plato; Q = cantitatea in hectolitri. Studiu de caz nr.1 SC “X” SA produce 100.000 de sticle de bere cu o concentratie alcoolica de 4%. O sticla de bere este in cantitate de 0,5 litri. Cursul de schimb euro/leu este de 3,7 lei/euro. Acciza stabilita conform legii este de 0,748 euro/hl grad plato.

Valoarea accizei datorate de catre agentul economic pentru aceasta productie este de: A = 4% * 0,748 * 3,7 * (100.000 * 0,5)/100 = 55,35 lei. 20

Studiul de caz nr.2 SC “X” SA produce 100.000 sticle de bere cu o concentratie alcoolica de 5% in volum. O sticla de bere este in cantitate de 1 litru, 1 euro = 3,7. Intreprinderea se incadreaza in categoria producatorilor independenti care nu depasesc o productie anuala de 200.000 hl. In aceasta situatie intreprinderea va fi accizata cu o cota redusa de accize de 0,43 euro/hl grad plato. Determinarea accizei se va realize astfel: A= 5% * 0,43* 3,7 * 100.000/100= 79,55 lei. Studiul de caz nr.3 SC “X” SA produce 100.000 litri de vin linistit cu o concentratie alcoolica de 10% . O sticla are o capacitate de 0,75 litri. Cursul de schim euro/leu este de 3,7 lei/euro. Nivelul accizei este de 50 euro/hl. A = 10% * 50 * 3,7 * (100.000 * 0,75) / 100 = 13.875 lei.

21

Referinţe bibliografice

1. Bistriceanu Gh.D. şi colectiv, “Finanţele agenţilor economici” Editura Economică, Bucureşti 2001 2. Bistriceanu Gh. D, “Lexicon de finanţe, bănci, asigurări”, Editura Economică, Bucureşti, 2001 3. Talpoş I, Finanţele României, Vol. I, Editura Sedona, Timişoara 1995 4. Văcărel I, Bistriceanu Gh. D. şi colectiv, „Finanţe Publice” ed. a IV-a, Editura Didactică şi Pedagogică RA, Bucureşti 2006 5. Legi si acte normative : Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările si completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial nr. 194 din 27 martie O.G. nr 48/15.07.2004 cu privire la bugetul de stat rectificat pe anul 2004 publicată in Monitorul Oficial nr. 657 din 21.07.2004 O.G. nr 91/28.08.2004 cu privire la bugetul de stat rectificat pe anul 2004 publicată in Monitorul Oficial nr. 801 din 30.08.2004 www.mfinante.ro www.insse.ro

22