Importanța Comunicării Asertive În Relația Asistent Medical-Pacient - Final [PDF]

Zitiervorschau

Importanța comunicării asertive în relaţia asistent medical- pacient

Asertivitatea este un stil de comunicare care presupune abilitatea de a exprima sentimente, gânduri, credinţe şi opinii în mod deschis, fără a încălca dreptul altor persoane, fiind bazat pe egalitate, responsabilitate şi respect, pe scurt, comportamentul asertiv reprezintă echilibrul dintre comportamentul pasiv şi cel agresiv. Comunicarea directă, deschisă şi sinceră permite recepţionarea mesajelor fără blocaje şi distorsiuni, ceea ce menţine şi îmbunătăţeşte relaţiile cu ceilalţi. Capacitatea de a comunica în mod asertiv sentimentele, emoţiile şi gândurile fără a leza integritatea celorlalți, reprezintă un mod eficient de comunicare. Dezvoltarea de abilități puternice de comunicare devine astfel un factor generator de ofertă efectivă de sănătate. Cercetările din ultimii ani au evidențiat faptul că buna comunicare dintre asistentul medical și pacient a fost legată de o scădere a acțiunilor în justiție pentru malpraxis, generată de o îmbunătățire a satisfacției pacientului, de o creștere a complianței la tratament și de o mai bună îngrijire a acestuia. Comunicarea asistent medical -pacient este de fapt o relaţie terapeutică, iar asertivitatea ajută pacientul să câştige încredere în asistentul medical şi în îngrijirea oferită de acesta. Dezvoltarea abilităţilor de comunicare interpersonală (ca parte a terapiei suportive a pacientului) a fost asociată cu: a) creșterea abilității pacienţilor de a face faţă bolii (mecanisme de coping); b) sporirea încrederii în furnizorii de servicii de sănătate; c) complianța la tratament; d) reducerea stresului emoţional. Profesia de asistent medical presupune un nivel ridicat de implicare şi responsabilitate, dar şi un nivel de stres maxim, fiind necesare evaluări și controale zilnice pentru a reduce factorii stresori ce pot acționa asupra pacientului. Continua monitorizare a acestuia ajută la crearea unui mediu adaptativ ce susţine serviciile

de sănătate. În acelaşi timp însă, asistentul trebuie să identifice dimensiunile propriului stres de la locul de muncă şi să dezvolte strategii care să îi crească eficacitatea personală şi profesională. Abilitatea asistentului de a gestiona situaţii stresante e determinată de stima de sine, încrederea personală şi simţul puterii, iar în astfel de situaţii stresante, asertivitatea ajută la minimalizarea sentimentelor de frică sau de ură. Unii asistenţi învaţă să folosească aceste sentimente constructiv, adoptând un comportament asertiv, pe când alţii nu pot adopta acest comportament datorită anxietății sau credinţei că nu au dreptul să fie asertivi. Învăţarea tehnicilor de comportament asertiv îmbunătăţeşte comunicarea interpersonală în nursing şi ajută la coping-ul cu diferiţi stresori. Cine ar fi crezut că pentru a îngriji un pacient e nevoie să devii un anumit tip de persoană şi nu doar să efectuezi diferite sarcini? De aceea asertivitatea este foarte importantă. Chiar dacă asistentul medical este un protector, avocat şi consultant pentru pacient, el trebuie să pună accent şi pe stima de sine şi pe demnitate, înglobate în comportamentul asertiv. În relaţia cu pacientul, asertivitatea este o soluţie de tip win-win, în care nevoile ambelor părţi se întâlnesc la mijloc. Există câteva tehnici de asertivitate utile unui asistent medical: Să fie direct şi să livreze mesajul folosind pronumele la persoana I singular, în loc de persoana a II-a (ex. „Nu sunt de acord cu dvs!” în loc de ”Dvs. nu aveţi dreptate”); ·

·

Să ceară mereu feed-back (”M-am făcut înţeles?”);

Nu trebuie să își ceară scuze mereu, încercând să fie politicos, deoarece pare a se simţi vinovat pentru ce i se întâmplă pacientului; ·

Să înveţe să primească un compliment : „Mulţumesc!” în loc de „ Pentru nimic!” pentru că astfel, de fapt, își minimalizează acţiunile; ·

·

Să se simtă liber să spună „Nu ştiu!”

Pentru a comunica asertiv verbal, e necesar să comunice şi non-verbal

asertiv. Asistentul medical comunică în acest fel având o voce calmă, cu o tonalitate normală, un contact vizual moderat şi păstrând un calm interior. Se pot atinge 6 obiective care au următoarele implicări: ·

Contactul vizual - demonstrează interes şi sinceritate;

·

Limbajul corpului - un limbaj congruent arată importanţa mesajului;

·

Gestica - gesturi adecvate care ajută la transmiterea mesajului;

Vocea - o voce moderată, cu un ton convingător care să nu fie intimidant; ·

Momentul oportun - se transmite mesajul pentru a-i maximiza impactul şi receptivitatea; ·

Conținut - cum, unde şi când se transmite un mesaj, este probabil mai important decât mesajul în sine. ·

Se vorbeşte de asemenea de regula celor 4 C în asertivitate: clar, concis, complet, consistent, acestea fiind obiective de atins în comunicarea cu pacientul. Bineînţeles, în cadrul acestui proces, asistentul trebuie să ţină cont de o serie de factori care îl pot influenţa: nivelul educaţional al pacientului, valorile personale, sexul acestuia și percepţiile personale asupra situaţiei în care se află. Prin urmare, mesajul asertiv trebuie elaborat având în vedere toate aceste aspecte. De asemenea, nu putem avea succes în a fi asertivi, dacă nu suntem ascultători activi, empatici și oneşti în relaţia cu pacientul. Aşadar, pentru că astăzi rolul asistentului medical capătă noi dimensiuni (în spital acesta este nucleul negociator într-un ansamblu de relaţii interpersonale, lucrând într-un context social şi politic dinamic, cu constrângeri economice, încercând să ţină în echilibru o serie de sarcini şi de roluri dificile), considerăm că asertivitatea în nursing este o necesitate şi un mecanism de coping cu beneficii vaste şi pe termen lung.

Bibliografie: 1. „Communication Skills for Healthcare Professional” , „Pantai College of Nursing and Health Science” – Mr. Gabriel Susayan; 2. „ Dezvoltarea abilitaţilor de comunicare în relaţia cu pacientul - Psiholog Mariana Suciaghi; 3. „Ghid de comunicare asertivă”- Fondul European Investeşte în Oameni; 4. „The effect of Assertive Training Techniques on Improving Coping Skills of Nurses in Psychiatric Set Up-” Zebeda Abd El Gawad, Assistant Lecturer Psychiatric and Mental Health Nursing , Faculty of Nursing , Tanta University Prof. Dr. El Sayed Gad, Professor Psychiatric Medicine Tanta University; 5. „Asertiveness in Nursing”- Parmilaa R.;

G4, An II, AMG : Drăgușanu Iuliana; Feldeș Alina Oana; Năstăsache Maria-Mădălina; Spiridon Sînziana.