Impactul Digitalizarii ,. [PDF]

Academia de Studii Economice, București Impactul digitalizării CUPRINS Introducere..................................

31 0 1MB

Report DMCA / Copyright

DOWNLOAD PDF FILE

Impactul Digitalizarii ,. [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

Academia de Studii Economice, București

Impactul digitalizării

CUPRINS

Introducere...........................................................................................................................................3 Întrebări şi răspunsuri..........................................................................................................................4 IMPACTUL ASUPRA ACTIVITĂȚILOR BANCARE.......................................................................5 FinTech.................................................................................................................................................5 Impactul digitalizării-„Digitalizarea în banking implică și o schimbare de cultură organizațională” ...............................................................................................................................................................6 Digitalizare - Opinii..............................................................................................................................7 IMPACTUL DIGITALIZĂRII ÎN INSITUȚIILE BANCARE – EXEMPLE.......................................9 Banca Comercială Română..........................................................................................................9 Banca Transilvania.....................................................................................................................10 Banca Română Pentru Dezvoltare..............................................................................................12 REVOLUT..................................................................................................................................13 IMPACTUL DIGITALIZĂRII ÎN PIAȚA FORȚEI DE MUNCĂ......................................................14 STUDIU DE CAZ...............................................................................................................................15 Impactul digitalizării în competivitatea țării, în comparație cu alte țări din U.E..........................15 Indicele economiei şi societǎţii digitale (DESI).............................................................................18 Relaţia tehnologie – educaţie.........................................................................................................21 Concluzii.............................................................................................................................................23 Bibliografie.........................................................................................................................................24

Introducere Ce înseamnă „digitalizarea” și care sunt efectele digitalizării în viețile noastre și programul nostru de zi cu zi? Nu există definiții clare ale digitalizării. Inițial, digitalizarea se referea la convertirea formatelor analogice în formate digitale. În prezent, implică în principal echiparea obiectelor analogice cu tehnologie informatică și de comunicații. Cărțile sunt un exemplu perfect în acest sens. În trecut, se citeau doar cărți tipărite pe hârtie, iar acestea erau depozitate pe rafturi. În prezent, deținem cărți în format electronic care sunt aproape omniprezente online și disponibile în orice număr de exemplare. O carte electronică este o versiune electronică a unei cărți tipărite în format „analogic”, pe care o putem vizualiza pe un dispozitiv de citit, precum un Reader. Digitalizarea este însoțită și de o modificare socială și economică. În exemplul nostru, societatea și economia se schimbă în felul următor: se utilizează mai puțină hârtie pentru tipărirea cărților, tiparnițele și legătoriile de cărți au un volum de muncă mai mic, rafturile noastre au spațiu și pentru alte lucruri sau renunțăm la ele, nu mai există atât de multe librării, deoarece din ce în ce mai multe persoane achiziționează versiunile digitale ale cărților.

Exemple de digitalizare Smartwatch: Ceasurile de tip smartwatch cu afișaj integrat și conexiune la internet (printr-o cartelă SIM sau WLAN). Programele pot fi instalate pe smartwatchuri în același fel ca pe smartphone-uri („aplicații sau „apps”). Utilizatorii pot utiliza smartwatch-urile pentru a-și controla smartphone-urile, pentru a măsura datele referitoare la starea lor de sănătate (și dacă este necesar pentru a transmite alerte), pentru a accesa informații de la aplicațiile de fitness și pentru a naviga în siguranță. Autovehicule autonome: În viitorul apropiat, marii constructori de autovehicule vor oferi autovehicule autonome. Conducerea autonomă funcționează printr-un sistem inteligent, cu autoînvățare, care este capabil să recunoască și să răspundă la obstacole, semne de circulație și persoane. Interconectarea acestor automobile are menirea de a îmbunătăți siguranța în trafic, impactul asupra mediului și confortul din timpul deplasărilor, printre altele.

Digitalizarea este unul dintre cele mai vizibile fenomene ale acestui deceniu, iar evoluția sa este extrem de rapidă. Manifestatǎ prin adoptarea tehnologiilor digitale și, respectiv, folosirea tehnologiei pe scarǎ tot mai largǎ pentru stocare și procesare, căutare și regăsire a informațiilor între utilizatorii online, digitalizarea e un fenomen profund, cu puternice implicații în toate domeniile. În lucrarea lor, C. Loebbecke și A. Picot spun despre digitalizare că, de fapt, ”accelerarea acesteia privind valorificarea datelor de calitate pentru proiectarea și furnizarea de servicii de ultimă generație va permite crearea unor modele inovatoare de afaceri, care, desigur, vor avea o serie de consecințe. Una dintre consecințe este cunoscută în ocuparea forței de muncă. Procesul de digitalizarea are un impact negative asupra acestui sector, deoarece lucrătorii pot rămâne fără locuri de muncă, așa cum a fost și în cazul munzitorilor din industria prelucratoare atunci când automatizarea și-a făcut simțită prezența.” Totodată, J. Tirole afirmă faptul că ” digitalizarea societății se află în centrul schimbărilor economice și sociale din secolul XXI. Aceasta va avea un impact asupra tuturor activităților umane, la fel cum a schimbat deja comerțul, finanțele, mass-media și industria de călătorie și ospitalitate. Toată lumea va trebui să se adapteze, inclusiv unele organizații surprinzătoare.”

Întrebări şi răspunsuri • Cum să reformăm sistemul de învăţământ pentru ca acesta sa răspunda noilor realităţi? UE are o problemă în ceea ce priveşte abilităţile digitale - în viitorul apropiat, 90% din locurile de munca vor necesita un anumit nivel de abilităţi digitale, în condiţiile în care, cca. 40% din cetăţenii UE au abilităţi digitale limitate sau inexistente. Este necesar ca sistemul de învăţământ să răspundă cu educaţie digitală la toate nivelurile. Pregatirea profesională trebuie să fie adaptată la realităţile noilor locuri de muncă, inclusiv prin cursuri de initiere specializate pentru guvernanţi, politicieni, funcţionari publici şi manageri. Chiar o simplă enumerare a noilor tehnologii, evidentiază, o dată în plus, nevoia de implementare rapidă şi pe scară largă a pregătirii digitale pentru persoanele de decizie. • Cum să conducem dar cum să şi administrăm implementarea noilor tehnologii? Cheia către transformarea digitală este leadership-ul digital. Transformarea digitală trebuie condusă de la vârf, cu implicarea activă a guvernanţilor şi a persoanelor de decizie, atât în organizaţiile publice, cât şi în cele private. Nu trebuie să punem frână dezvoltărilor IT datorită îngrijorărilor legate de pierderea locurilor de munca; în loc să evităm schimbarea, trebuie să o îmbrăţişăm şi să ne pregătim pentru ea. În trecut, de fiecare dată când a avut loc o schimbare profundă, au existat aceleaşi îngrijorări, dar s-au dovedit a fi nefondate.În loc să tragem digitalizarea pe linie moartă, mai degraba va trebui să o modelăm şi să o adaptăm, astfel încat să devină compatibilă cu umanitatea. • Cum va impacta locurile de muncă viitoare şi mediul de lucru? Vor fi un numar semnificativ de locuri de munca noi, dar trebuie să fim pregatiţi pentru ele. Până la 2020, în UE vor fi 825.000 de locuri de muncă vacante în domeniul

IT&C*, fară a ţine cont de multitudinea de locuri de muncă create în alte industrii, ca urmare a digitalizării. Digitalizarea va permite o flexibilitate crescută a locurilor şi a programului de muncă. În viitor, munca se va axa din ce în ce mai mult pe “calitate”: digitalizarea este o oportunitate de a crea locuri de muncă mai putin solicitante, permiţând astfel alocarea unui timp mai mare pentru alte activităţi mai creative. • Ce e de făcut? Iniţiaţi dialogul social. Este important să implicăm reprezentanţii angajatorilor şi angajaţilor în discuţiile privind introducerea tehnologiilor digitale şi despre cum sa adaptăm legislaţia muncii. Sectorul public şi cel privat trebuie să lucreze împreună pentru că digitalizarea să fie abordată de o manieră intersectorială. Schimbarea digitală nu trebuie să fie limitată doar la aspecte economice si tehnice, ci trebuie să includă şi considerente legate de domeniul muncii. Mai mult, trebuie analizat cu atenţie şi subiectul impactului inegal al digitalizarii asupra diferitelor categorii sociale. Cadrul legislativ, inclusiv protecţia datelor personale, trebuie actualizat pentru a răspunde noilor realitaţi. • Tehnologii “disruptive”: ce urmeaza? Transformarea digitală şi progresul tehnologic dau naştere unor modele de afaceri disruptive, care au un impact major asupra industriilor, afacerilor si cetaţenilor. Soluţii noi si inovative apar în mod constant şi generează provocări semnificative în privinţa cadrului de reglementare. Strategic Policy Forum a identificat 10 inovaţii si aplicaţii de tehnologie digitală care au un potenţial important de a fi disruptive. Dintre acestea, în paginile suport, sunt prezentate cele 7 tehnologii digitale care vor impacta în viitorul apropiat industria bancară.

IMPACTUL ASUPRA ACTIVITĂȚILOR BANCARE Bineînțeles că acest fenomen a avut impact și asupra activităților bancare și, totodată, asupra economiei țărilor. Una din tendițele care a influențat seminificativ produsele și serviciile bancare poartă numele de ”FinTech”.

FinTech FinTech-ul este o tehnologie financiară care implică utilizarea de soluții software și tehnologii moderne, cu scopul îmbunătățirii serviciilor financiare. Reprezintă un mix de procese, aplicații, produse sau modele de afaceri din

industria serviciilor financiare. FinTech-ul prezintă o gamă diversificată de servicii dezvoltate pentru sectorul financiar, precum: -

Procesarea plăților, dezvoltatori de carduri, plata facturilor Vânzări și tranzacționare, analiză, instrumente pentru infrastructura instituțiilor financiare Transferuri internaționale de bani Împrumuturi ipotecare, digitalizare, platforme de finanțare etc.

Dezvoltarea FinTech este corelată cu așteptările și experiențele consumatorilor. Băncile tradiționale adoptă soluții propuse de FinTech și permit acces digital la serviciile financiare, incluzând inovațiile tehnologice. De asemenea, multe bănci centrale evaluează / lansează proiecte FinTech precum FinTech Innovation Hub, sau RegTech Hub.

Impactul digitalizării-„Digitalizarea în banking implică și o schimbare de cultură organizațională”

Banca viitorului va fi digitală ori nu va fi deloc relevantă, astfel încat să se vorbească despre ea și să atragă atenția și preferințele clienților. De altfel, băncile vor trebui să ofere viteză, flexibilitate, agilitate și interacțiune cu clienții, în orice moment și în orice situație. Consumatorii din România caută rapiditate, interacționează mult cu specialiștii prin telefon, web banking, au acces nelimitat la internet de mare viteză, folosesc des cardul în plățile zilnice și preferă tranzacții contactless, potrivit reprezentanților din asociațiile bancare. De altfel, 60% din populația țării este bancarizata, iar românii se află pe locul 5 în Europa și pe 10 în lume din punctul de vedere al tranzacțiilor contactless, potrivit celor mai recente studii în domeniu. Digitalizarea este un fenomen într-o continuă creștere ca intensitate, ce pătrunde tot mai mult în viețile noastre si ale companiilor. Băncile, la rândul lor, sunt angrenate în procese de transformare ca urmare a digitalizării. Însă, nu trebuie scăpate din vedere anumite detalii ale acestor transformări. Digitalizarea nu înseamnă doar introducerea unor tehnologii, pur și simplu. Digitalizarea implică și schimbări de profunzime în cultura organizațională a unei companii. Cultura organizațională definește o companie sau o instituție prin viziunile, valorile, normele, simbolurile, convingerile sau obiceiurile asumate, precum și prin limbajul folosit în comunicarea internă sau prin modelul de comportament adoptat de angajați. Într-o altă ordine de idei, digitalizarea produce schimbări în ADN-ul unei companii, cu implicații fundamentale pe termen lung. Ignorarea acestor schimbări de profunzime, poate expune compania (în cazul nostru băncile) la unele riscuri. Digitalizarea va aduce cu sine creșterea vitezei cu care se iau deciziile într-o bancă. În condițiile în care se pot face prelucrări și analize de date în număr mare și complexe, deciziile asistate de tehnologie vor fi luate mai repede și mai bine. Munca angajaților va fi mult mai eficientă și va exclude o serie de operațiuni rudimentare realizate până acum „manual”. De

exemplu, transpunerea în format digital a informațiilor din cadrul unor documente suport hârtie prin scanare și recunoaștere text (și exemplele pot continua). De asemenea, comunicarea și colaborarea între angajați trebuie fluidizată de către mediul digital. Într-o altă ordine de idei, digitalizarea va transforma atât front-office-ul unei bănci, dar și back-officeul. Acest fenomen trebuie să implice o concentrare mai atentă pe client, atât timp cât tehnologia va degreva angajatul de o serie de munci de rutină și ca urmare a faptului că va permite mai multă creativitate și inovare. Interacțiunea cu banca trebuie simplificată, iar tehnologia trebuie să faciliteze acest lucru, nu să producă excluziune financiară. Clientul trebuie să aibă în relația cu banca o experiență cât mai plăcută. Canalele de comunicare și deservire a clientului nu trebuie restrânse doar la cele digitale, ci acesta trebuie să fie lăsat să aleagă și să fie încurajat să le poată utiliza pe toate, funcție de nevoi și funcție de cum întâmpină satisfacție maximă. În acest sens, schimbările vor viza design-ul produselor bancare, mo¬dalitatea de comunicare cu clientul și instrumentele de deservire, precum și strategiile de marketing. Digitalizarea poate juca un rol cheie în creșterea gradului de bancarizare. În România, în acest moment, trăiesc doua categorii de oameni: primii sunt cei care locuiesc în zona rurală și nu au acces la servicii bancare, nu dețin un card bancar, nu știu să folosească un POS și nu au acces nici măcar la un bancomat – ei reprezintă 40% din populație – în timp ce cealaltă parte a realității (60% din populatie) o reprezintă corporatiștii care beau cafea de la Starbucks, merg cu trotinete electrice, folosesc Revolut și Apple Pay și vor servicii cât mai digitale, nu le place să meargă în sucursale, ci caută bancheri personali. Băncile îi vizează pe toți în promovarea serviciilor financiare și iși gândesc strategiile de afaceri ținând cont de ambele realități. Provocările vin și în materie de resurse umane. Cu cât o bancă va fi mai deschisă către digitalizare, cu atât mai mult va fi mai atractivă pentru noile generații în ceea ce privește alegerea locului de muncă. Millennials, pre¬cum și alți indivizi cu abilități tehnice avansate, vor fi mai dornici să ocupe locuri de muncă în organizațiile recunoscute ca fiind adepte ale unui mediu de lucru colaborativ și inovativ. Băncile, pe lângă design-ul pache¬telor salariale, vor trebui să ia în calcul și acest aspect în construirea strategiilor de resurse umane.

Digitalizare - Opinii “Tehnologia continuă să pătrundă în viața noastră, în orice domeniu de activitate și crează noi oportunități și în industria financiar-bancară prin posibilitatea de a automatiza procesele interne, de a crea noi modele de afaceri și de a oferi servicii rapide, comode și sigure, în orice loc, în orice moment, cu costuri reduse, care să satisfacă cerințele unei noi generații de clienţi” În ultimii ani, autorităţile europene au emis un număr important de reglementări, având ca obiectiv crearea unei pieţe europene integrate a serviciilor financiar-bancare. Aceste inițiative au apărut ca urmare a nevoii de actualizare a legislației pentru a răspunde

provocărilor curente, precum cele generate de digitalizare, dar şi pentru a crește gradul de incluziune financiară la nivelul Uniunii Europene. Apariţia noii Directive a Serviciilor de Plăți - Directiva UE 2366/2015 - cunoscută sub prescurtarea PSD2 (Payments Services Directive 2) a fost necesară pentru modernizarea legislației din perspectiva evoluţiei tehnologiei, pentru a crea o mai mare deschidere, transparență și competitivitate și pentru a stimula inovaţia în zona serviciilor financiar-bancare.

Noua Directivă a Serviciilor de Plăți aduce o serie de noutăţi importante: • extinde scopul şi aria de aplicabilitate a primei Directive a Serviciilor de Plăți (Directiva CE 64/2007) pentru plăţi în orice monedă, efectuate în interiorul spațiului economic European, dar și pentru plăți către și din țările din afara Spaţiului Economic European - oneleg in sau out - în orice monedă. • reglementează noi jucători pe piaţa plăţilor: Third Party Providers (TPPs) - prestatori de servicii care sunt de două tipuri: - Account Information Service Providers (AISPs) – furnizori care se conectează la conturile bancare şi furnizează clientului informaţii integrate despre conturile sale, recomandări de investiţii bazate pe comportamentul clientului etc. -Payment Initiation Service Providers (PISPs) – furnizori care pot iniţia tranzacţii de plată direct din contul clientului. Deschiderea băncilor pentru aceste noi servicii - prin intermediul unor interfețe de tip ”Open API” către TPPs – va produce modificări substanțiale pentru piață, îmbunătățind în final oferta și serviciile de plăți pentru consumatori. Alte elemente de noutate prevăzute de PSD2 sunt: • consumatorii vor fi mai bine protejați împotriva fraudei, a eventualelor abuzuri și a incidentelor de plată; • consumatorii vor suporta pierderi limitate până la maximum 50 euro (față de 150 euro în prezent) în cazul plăților cu cardul neautorizate; • sunt prevăzute drepturi sporite ale consumatorilor pentru realizarea de transferuri și remiteri de bani în afara Europei sau plăţi în monede ale țărilor terțe;

• este încurajată apariția unor noi operatori și dezvoltarea de modalități inovatoare de plată de pe telefonul mobil și prin Internet în Europa, pentru a stimula competitivitatea Uniunii Europene la nivel mondial. PSD2 va creşte competiţia pe piaţa plăţilor şi va înlesni drumul către „one single banking market“, o piață fără bariere geografice sau de reglementare şi care este, de altfel, un obiectiv exprimat la nivelul Uniunii Europene. Pe măsură ce aceste bariere cad, piața bancară europeană va deveni mai eficientă. Implementarea prevederilor noii directive aduce o serie de provocări pentru sistemul bancar, legate în special de costurile cu infrastructurile IT, care vor crește ca urmare a cerințelor mult mai ridicate în ceea ce privește securitatea datelor și a tranzacţiilor. Atât instituțiile de credit, cât și furnizorii terți de servicii de plată vor trebui să crească măsurile de securitate a tranzacțiilor on-line, prin includerea unui protocol mai strict de autentificare a clientului în vederea efectuării plății. Totodată, industria bancară va trebui să procedeze la reoganizarea proceselor și modelelor de afaceri, la modificarea contractelor cu clienții, să realizeze adaptarea sistemelor informatice, să implementeze soluții pentru o autentificare sigură a noilor furnizori, dar și să își asume o colaborare strânsă cu noii furnizori de servicii de plată astfel încât transpunerea directivei să conducă la un efect benefic concret și coerent pentru consumatori. PSD2 aduce o serie de oportunităţi pentru bănci, care au posibilitatea să își diversifice serviciile, prin inovare şi prin încheierea de parteneriate cu companiile FinTech. Deschiderea băncilor prin interfețele ”Open API”le oferă acestora posibilitatea de a distribui în mod flexibil produse prin intermediul unor canale terțe furnizate de partenerii FinTech, facilitând inovația și reducând timpul de livrare pe piață sau de a încorpora oferte ale unor terțe părți în propriile oferte de produse, propunând astfel o gamă mai largă de servicii, ceea ce poate spori loialitatea clienților. Din perspectiva introducerii tehnologiilor digitale în serviciile financiar bancare, la nivelul sistemului bancar românesc există preocupări pe mai multe planuri: • dezvoltarea și punerea la dispoziția clienților de servicii digitale - rapide, comode, eficiente, sigure și transparente - care vor duce la diminuarea deplasărilor la bancă, eliminarea hârtiilor și a birocrației; • realizarea de investiții importante în sisteme informatice și de telecomunicații, standardizarea și adoptarea celor mai bune practici europene, dezvoltarea unor noi servicii precum serviciile de plăți instant; • întărirea cooperării privind asigurarea securității cibernetice la nivel individual și la nivelul sistemului bancar - pentru prevenirea și soluționarea incidentelor de securitate cibernetică, pentru diminuarea fraudelor electronice și asigurarea unui grad cât mai înalt de protecție a clienților; • informarea clienților pentru utilizarea serviciilor digitale pe scară largă și pentru conștientizarea regulilor de securitate minime necesare pentru a-și proteja datele personale și financiare; • demersuri pentru armonizarea legislației, în paralel cu participarea la procesul de transpunere la nivel național a noilor reglementări europene.

IMPACTUL DIGITALIZĂRII ÎN INSITUȚIILE BANCARE – EXEMPLE Banca Comercială Română Modex BCDB Modex BCDB ( Blockchain Database) este un produs care răspunde nevoilor fiecărei companii în parte, şi este o soluţie tehnică gândită să se muleze pe specificul fiecărui client în parte. Deoarece BCR susține startup-urile tech prin programul InnovX, soluția a fost propusă reprezentaților Băncii Comerciale Române în vederea explorării beneficiilor aduse de adopţia tehnologiei blockchain în produsele financiar-bancare.

BCR-InnovX este un program dedicat afacerilor din tehnologie care dezvoltă soluții dedicate pentru domenii precum: cyber-security, fintech, inteligență artificială, învățare automată, robotică, cloud, automatizare sau microservicii. Acceleratorul BCR-InnovX este un proiect realizat în parteneriat cu companiile UiPath, Startup Grind, Google for Startups, Mindspace și European Center for Services Investments and Financing (ECSIF).

Soluţia dezvoltată de programatorii romani de la Modex – Blockchain Database propune o nouă perspectivă tehnologică asupra modului în care companiile îşi gestionează propriile baze de date. Aceasta vine cu o serie de beneficii noi pentru o bază de date: descentralizare, transparenţă, securitate ridicată, imuabilitate şi integritate. “Produsul Modex BCDB are meritul, unic pe piaţă, de a gestiona bazele de date ale oricărei companii, oferind plusurile tehnologiei blockchain. Pentru companii, folosirea Modex BCDB nu înseamnă renunţarea la actuala baza de date sau modificarea acesteia. Blockchain Database oferă o serie de funcţionalităţi dezvoltate de programatori romani în premieră mondială şi are marele merit de a putea fi implementată într-un timp record, de câteva zile. Clienţii nu vor avea nevoie de cunoştinţe tehnice în zona tehnologiei blockchain, iar IT-iştii companiilor nu vor avea nevoie de timp suplimentar petrecut pentru specializarea

în blockchain, analizarea soluţiei tehnice sau implementarea ei, lucrul acesta fiind făcut automat de produsul Modex BCDB”, a declarat Alin Iftemi, CTO Modex.

Banca Transilvania BT încurajează digitalizarea prin colaborarea cu fintech-urile Banca Transilvania are experiență în colaborarea cu fintech-urile, cu ajutorul cărora aduce aproape de clienți o serie de soluții financiare pentru gestionarea mai bună a banilor și susținerea antreprenorilor:  BT colaborează cu Personetics, lider de piață în domeniul aplicațiilor bancare cognitive, pentru a oferi o experiență digitală superioară clienților BT prin includerea inteligenței artificiale în serviciile sale. Aplicația de banking cognitiv oferită de Personetics va fi integrată noilor versiuni de Internet Banking și Mobile Banking ale băncii, care vor fi lansate în prima jumătate a acestui an.  BT a devenit acționar al Timesafe, dezvoltatorul Pago, singura aplicație din România prin care poate fi făcută plata facturilor la utilități, cu cardul, dintr-un singur cont.  Parteneriatul Bancii Transilvania cu Ebriza, BT fiind principalul investitor într-o rundă de finanțare de 300.000 de euro lansată de aceasta. Ebriza digitalizează administrarea afacerii și transformă total ceea ce înseamna acum casă de marcat, softul de vânzare și gestiune: acestea vor fi accesate online, non-stop, de pe orice dispozitiv, urmărind în timp real activitatea firmei, a stocurilor și a vânzărilor.  Colaborarea cu Blugento, companie specializată în furnizarea de soluții de eCommerce, așa încât antreprenorii au posibilitatea să deschidă în maxim 3 zile propriul magazin online, pe baza unui abonament lunar.  Parteneriatul BT cu Smart Bill, liderul pieței soluțiilor online de facturare și gestiune, care oferă o soluție potrivită tuturor afacerilor pentru emiterea, livrarea, încasarea de facturi, avize, proforme, chitanțe, gestiunea stocurilor etc. Global Fintech Hackathon Banca Transilvania, Techventures și Tech Source Consulting au organizat Global Fintech Hackathon, anul trecut. Este o competiție dedicate designerilor şi developerilor pentru dezvoltarea de soluții FinTech. Pentru Banca Transilvania, implicarea în Global Fintech Hackathon reprezintă o investiţie în direcţia #goingdigital, prin susţinerea antreprenorilor să inoveze, să investească în idei noi, să dezvolte soluţii FinTech şi să contribuie astfel la gestionarea cât mai facilă a banilor. Focusul băncii în ceea ce priveşte digitalul înseamnă investiții în tehnologie şi lansarea periodică de facilități digitale.

BT Open Banking

BT Open Banking (BT Api Store) este o platformă lansată de Banca Transilvania care permite fintech-urilor și altor companii de tehnologie să testeze integrarea cu BT, pentru a prezenta servicii ale băncii, precum: afișarea soldurilor online, istoricul tranzacțiilor și inițierea tranzacțiilor prin platforme externe către Banca Transilvania. “Open Banking este noul mod de a face banking. Avem de acum înainte oportunitatea de a integra în ecosistemul BT și alți actori, cum sunt fintech-urile, ceea ce va aduce o experiență digitală superioară pentru clienți, ideile noi putând fi implementate mult mai repede decât până acum. Fintech-urile ne ajută să ținem pasul cu noile provocări și cerințe, cu noile tehnologii, dar și cu concurența care vine din alte domenii”, a declarat Mariana Chindris, Director Coordonator Transformare Digitală, Banca Transilvania.

Banca Română Pentru Dezvoltare Instant Top-up Este o funcţie care permite transfer instant de la alte bănci în contul BRD. Această funcţionalitate este una folosită în special de fintech-uri, care încearcă să implementeze soluţii bancare cât mai inovatoare.

Aceasta permite transferul în timp real în contul BRD al banilor din conturile deschise la alte bănci. Transferul se realizează în acelaşi mod ca o plată e-commerce, prin intermediul unui card bancar de debit, în lei, emis de o bancă din România. Valoarea maximă care poate fi transferată lunar în contul BRD, din conturile deschise la alte bănci, este de 30.000 de lei, în maximum 5 tranzacţii. De asemenea, clientul poate alege ca transferul să aibă loc cu o anumită recurenţă. Transferul este instant şi gratuit. BRD nu percepe niciun comision pentru acest tip de operaţiune. Instant Top-up este a doua funcţionalitate lansată de Digital Hub-ul BRD, după agregatorul de conturi ContAll. Funcţionalitatea ContAll îi permite oricărui utilizator al aplicaţiei MyBRD Mobile să aibă acces, într-un singur loc, la informaţii în legătură cu conturile şi produsele deţinute atât la BRD, cât şi la alte bănci: conturi curente, credite şi carduri de credit, depozite la termen şi conturi de economii, soldul, precum şi istoricul tranzacţiilor realizate. În acest moment, ContAll agregă informaţii din conturile deţinute la opt instituţii bancare din România - BRD, BCR, ING, Raiffeisen, Banca Transilvania, Alpha Bank, UniCredit Bank, CEC Bank şi una din străinătate - Société Générale.

„Crearea Digital Hub-ului şi modul de lucru Agile ne permit să aducem mai repede în piaţă funcţionalităţi noi. Pornind de la vizualizarea tuturor conturilor, indiferent de bancă, clienţii au acum posibilitatea de a-şi aduce banii instant dintr-o altă bancă în contul lor de la BRD. Scopul nostru este să le oferim clienţilor libertatea de a alege aplicaţia preferată de unde să tranzacţioneze, indiferent de bancă, ceea ce îi pregăteşte şi educă pentru experienţa PSD2”, spune Bogdan Brăslaşu, Director Digital şi Omnichannel, BRD.

REVOLUT Revolut este un start-up fintech, lansat în Marea Britanie, care acţionează în domeniul financiar şi vine cu soluţii care nu sunt oferite de bănci sau de alte servicii financiare. Revolut este o alternativă bancară digital și le permite utilizatorilor să deschidă un cont curent în aplicaţie în câteva minute, să efectueze transferuri domestice şi internaţionale gratuite, să deţină şi să schimbe 25 de monede în aplicaţie folosind cursul de schimb real (interbancar), şi să cheltuie bani în întreaga lume, în 130 de monede, fără taxe şi comisioane ascunse, folosind un card contactless VISA sau MasterCard.

Utilizatorii pot alege să folosească numai un card virtual şi să facă plăţi doar online. Compania oferă, de asemenea, şi un card fizic. Este esenţial pentru utilizatori să deţină un alt cont bancar, deoarece numai aşa îşi pot alimenta contul Revolut. Ca să alimentezi contul Revolut, ai la dispoziţie mai multe opţiuni: transfer bancar, „topping up” sau prin Apple Pay sau Google Pay. Revolut nu acceptă alimentarea prin cash sau cec. Cu contul standard, gratuit, clienţii pot retrage bani de la bancomat cu comision zero în limita a 800 de lei pe lună, iar după depăşirea acestei sume se aplică un comision de 2%. Principalul avantaj al Revolut este că utilizatorii pot face schimb valutar cu până la 25 de monede: USD, GBP, EUR, PLN, CHF, DKK, NOK, SEK, RON, SGD, HKD, AUD, NZD, TRY, ILS, AED, CAD, HUF, JPY, MAD, CZK, QAR, THB, ZAR. Schimbul valutar va fi făcut la rata de schimb interbancară, o rată dinamică la care băncile schimbă valute între ele. Aceasta este o rată în timp real, care se schimbă constant în aplicaţie. Contul Revolut are un IBAN generic, însă compania lucrează în prezent la oferirea unui IBAN personalizat. Irina Scarlat, country manager pentru România al Revolut, spunea recent într-un interviu la Adevărul Live că fintech-ul a încheiat un parteneriat cu o bancă din

top cinci bănci din România pentru a oferi IBAN personalizat. Drept urmare, utilizatorii îşi vor putea încasa salariul direct din Revolut. Compania lucrează şi la posibilitatea de a oferi credite. Clienţii Revolut primesc notificări imediat ce cheltuie bani, văd cheltuielile pe categorii, au acces la instrumente de bugetare şi măsuri de securitate sporită precum abilitatea de a utiliza gratuit carduri virtuale de unică folosinţă sau de a activa setări de siguranţă bazate pe locaţie şi proximitate. Pentru siguranţă, utilizatorii pot să şi să deblocheze cardul direct din aplicaţie, iar cardurile pot fi dezactivate pentru anumite tipuri de tranzacţii (contactless, swipe, plăţi online, retrageri de numerar). Utilizatorii pot opta pentru siguranţa pe baza de geo-localizare: asta înseamnă că nu pot face plăţi cu cardul decât dacă acesta este situat în perimetrul telefonului. Utilizatorii pot seta limite de cheltuieli pentru fiecare card.

IMPACTUL DIGITALIZĂRII ÎN PIAȚA FORȚEI DE MUNCĂ Digitalizarea poate juca un rol important în a ajuta factorii de decizie să impulsioneze creșterea econimică și ocuparea forței de muncă. Cu toate acestea, impactul digitalizării pe țări și pe sectoare este inegal. Motivul principal al efectelor diferite ale digitalizării este structurile economice ale economiilor dezvoltate și emergente. În economiile dezvoltate, digitalizarea îmbunătățește productivitatea și are un efect măsurabil asupra creșterii. Cuantificată în numărul de vieți salvate prin creșterea siguranței la locul de muncă, a reducerii timpului de cumpărare și a scăderii costului pentru consumatori, digitalizarea nu mai este un concept abstract, ci parte din programul nostru cotidian, în viața privată, dar mai ales la lucru. Digitalizarea folosește infrastructura de IT și Internetul ca suport tehnologic. Potrivit World Economic Forum, companiile care au realizat transformarea digitală au, în medie, profituri cu 26% mai mari decât companiile tradiționale.  Este în egală măsură despre tehnologie și despre felul în care aceasta transformă viața oamenilor la locul de muncă. Acest fenomen dă flexibilitate de lucru angajaților prin derularea activităților de la serviciu, acasă. Pe de altă parte, permite angajaților să lucreze pe cont propriu (freelancing) ca să-si rotunjească veniturile. Astfel având efecte şi asupra mobilitǎţii forței de muncă, facilitând combinarea muncii cu viaţa privatǎ. În principiu, formele mobile de muncă pot fi avantajoase pentru angajați și angajatori deopotrivă, dar pentru aceasta este nevoie de includerea în contractele de muncǎ a unor specificaţii suplimentare, care sǎ trateze cu claritate particularitǎţile legate de specificul muncii la distanţǎ. Posibilele consecințe ale digitalizării economiei pentru crearea şi desfiinţarea de locuri de muncǎ diferǎ în funcţie de orizontul de timp avut în vedere. Pe termen scurt, vorbim despre dispariţia de locuri de muncǎ, prin preluarea de cǎtre roboţi a execuţiei multor sarcini de tipul celor repetitive, periculoase sau obositoare fizic, dar şi de apariţia unor noi locuri de muncǎ, legate de adoptarea noilor tehnologii. Pe termen mediu şi lung, putem vorbi despre modernizarea calificărilor, dar şi de o posibilǎ polarizare a calificărilor, ceea ce ar putea avea ca rezultat noi forme de muncă necalificate. Odatǎ cu digitalizarea, productivitatea se îmbunătățește, unele locuri de muncă se înlocuiesc cu tehnologie, iar sarcinile intensive în forțǎ de muncă sunt relocate în piețele emergente, unde forța de muncă este mai ieftinǎ.

Din acest punct de vedere, România ar putea profita, pentru încǎ o vreme, de diferenţialul salarial important faţǎ de ţările avansate ale UE şi sǎ atragǎ unele activitǎţi intensive în forţǎ de muncǎ dinspre ţǎrile mai avansate. Totuşi, acesta nu este un model de afaceri atractiv şi nici nu reprezintǎ o soluţie, ci mai degrabǎ o amǎgire pe termen scurt, eventual mediu. Un alt efect al digitalizǎrii este creşterea relocalizǎrii. Pe mǎsurǎ ce companiile din țările avansate îşi îmbunătăţesc productivitatea datorită digitalizării, își transferă locuri de muncă în țările mai puţin dezvoltate, cu un grad de digitalizare mai redus. Impactul digitalizării nu este uniform în economii în diferite etape de dezvoltare. Are un impact mai mare asupra creșterii economice în economiile dezvoltate decât în cele în curs de dezvoltare, mai mare cu un factor de un sfert. Cu toate acestea, țările dezvoltate experimentează o creștere mai redusă a ocupării forței de muncă în comparație cu țările în curs de dezvoltare. Acest fenomen a îmbunătățit productivitatea și producția tuturor sectoarelor, rezultând în același timp mici pierderi de locuri de muncă în producție și servicii financiare și câștiguri în comerț cu amănuntul și în sectorul ospitalității. Crearea piețelor digitale și stimularea digitalizării pot produce beneficii economice semnificative și pot conduce la beneficii sociale substanțiale pentru societăți și comunități. Digitalizarea are potențialul de a stimula productivitatea, de a crea noi locuri de muncă și de a îmbunătăți calitatea vieții pentru societate în general.

STUDIU DE CAZ Impactul digitalizării în competivitatea țării, în comparație cu alte țări din U.E Fenomenul actual de digitalizare acceleratǎ a economiei, cunoscut ca a Patra Revoluţie Industrialǎ sau „Industria 4.0”, va duce, fǎrǎ îndoialǎ, la creşterea productivitǎţii, legatǎ de eficientizarea afacerilor prin adoptarea tehnologiilor moderne, creşterea conectivitǎţii şi apariţia de noi oportunitǎţi de afaceri. Metodologia de cuantificare a competitivitǎţii economiilor a evoluat continuu, astfel încât sǎ poatǎ capta dinamica factorilor determinanţi. De obicei, se bazeazǎ pe o analizǎ multicriterialǎ, diverse metodologii utilizând diverşi indicatori şi subindicatori statistici, precum şi estimǎri ale unor variabile calitative. La ora actualǎ, Raportul competitivităţii globale al Forumului Economic Mondial (FEM) reprezintǎ cel mai cunoscut şi utilizat instrument pentru formularea de recomandări de politici de creştere economică. Raportat la anul 2018, România și-a păstrat aceeași poziție, situându-se în clasamentul general pe locul 51. În ceea ce privește dinamica afacerilor, unul dintre capitolele care intră în componența indicelui competitivității globale, România a punctat la atitudinea companiilor vizavi de riscul investițional, precum și la rata de recuperare a insolvenței. De asemenea, față de 2018, s-a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri a companiilor inovatoare care își desfășoară activitatea în România. La fel ca în anul precedent, indicele referitor la costurile aferente începerii unei afaceri a rămas același, în schimb România a pierdut puncte în clasamentul referitor la timpul necesar pornirii unui nou business. Raportului Competitivității Globale 2019 indică Singapore ca fiind țara cea mai competitivă din lume, ocupând primul

loc în ceea ce privește: infrastructura, sănătatea, funcționarea pieței forței de muncă și sistemul financiar. Între statele aparținând G20, cea mai bună clasare a obținut-o Statele Unite, fiind urmată de  Japonia, Germania și Regatul Unit al Marii Britanii. Clasamentul pe regiuni geografice indică Asia de Est și regiunea Pacificului ca fiind cele mai competitive din lume, urmate de Europa și America de Nord. Vecinii noștri, bulgarii, se află pe poziția 49, urcând 2 poziții în clasament. Ungaria e acum pe 47, urcând o poziție, iar Polonia pe 37 păstrându-și același loc ca anul trecut. Revenind la România, potrivit studiului, din punct de vedere al perfomanței instituțiilor suntem pe poziția 52, la infrastructură pe 55. Din punct de vedere al capitalului uman, pe 83 la sănătate și 72 la abilități. Ca piață, avem poziția 86 pe sistemul financiar, 41 pe mărimea pieței, 57 pe piața muncii. Acoperind 141 de economii, indicele global de competitivitate măsoară competitivitatea națională - definită ca setul de instituții, politici și factori care determină nivelul productivității.

Sursa: World Ecocomic Forum

În contextul digitalizării economiei, competivitatea se redefinește. Conceptul de competitivitate în economia cunoaşterii reflectǎ ambiţiile sale de a deveni cea mai mare economie bazată pe cunoaştere a lumii. Ȋn contextul celei de-a Patra Revoluţii Industriale, marcatǎ printr-un fenomen de digitalizare masivǎ a economiei în ansamblu, este necesară o redefinire a proceselor și a produselor tradiționale și o nouă înțelegere a datelor pe care se bazează. Principalii factori determinanţi de care trebuie sǎ se ţinǎ seamǎ sunt: Puterea de calcul tot mai mare a sistemelor informatice permite analizarea datelor în timp real, în contextul volumelor mari de date. Ȋmbunătățirea continuă a metodelor de prelucrare și utilizare a volumelor mari de date este crucială pentru piețe şi inovare, contribuind la: -

crearea de noi produse şi servicii;

-

reduceri de costuri prin îmbunǎtǎţirea serviciilor de afaceri etc.

Noi modele de inteligență artificială, posibile datoritǎ creşterii puterii de calcul, care vor sprijini cooperarea armonioasă între oameni și roboți. Inteligenţa artificialǎ este o armǎ ciberneticǎ extraordinarǎ, care nu poate totuşi gestiona pe cont propriu sarcina de a lupta cu ameninţǎrile cibernetice. Algoritmii se vor concentra pe profilarea diferitelor tipuri de utilizatori, iar dacǎ o acţiune a unui individ nu va corespunde comportamentului sǎu istoric, acesta va fi înştiinţat imediat. Sistemele de machine learning pot genera alarme false, astfel că este necesarǎ intervenţia umanǎ pentru a lua decizia de reantrenare a anumitor algoritmi. Creşterea conectivitǎţii, determinatǎ de creșterea enormă a volumului de date din ultimul deceniu. Această evoluţie se datorează în principal numărului mare de echipamente şi senzori, care comunică între ele. O nouă clasă de furnizori amenință să intensifice și mai mult presiunea concurenței în viitor. Un exemplu în acest sens este Google, care devine actor pe piaţa autoturismelor, prin contribuția sa la dezvoltarea vehiculelor conduse autonom. Fenomenul de digitalizare este un motor al creșterii competivității. Pe lângǎ infrastructurile fizice, cele digitale afectează productivitatea în mod direct prin facilitarea conectǎrii agenților economici, reducerea costurilor de tranzacție, favorizarea fluxului de informații, precum și facilitarea integrării piețelor în lanțurile globale ale valorii. Tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) sunt din ce în ce în ce mai importante: există tot mai multe studii empirice referitoare la modul în care TIC facilitează inovarea și la impactul acestora asupra productivității, prin creşterea accesului la informaţii, precum şi a calitǎţii acestora. Efectele pozitive ale infrastructurii digitale asupra productivitǎţii se manifestǎ indirect, prin modificǎri ale: - forţei de muncǎ. Aceasta va fi mai sǎnǎtoasǎ şi cu un nivel de calificare mai înalt, datoritǎ îmbunǎtǎţirii accesului la servicii de bază, cum ar fi salubritate, educație și asistență medicală; - creativitǎţii și inovǎrii. Stimularea lor va conduce la interacțiune socialǎ mai profundă. Digitalizarea şi contribuţia ei la performanţele de competitivitate trebuie privitǎ în sens mult mai larg decât impactul direct legat de adoptarea pe scarǎ largǎ a tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Ea reprezintǎ un important stimulent pentru inovare, fiind astfel indisolubil legatǎ de progresul tehnologic. Începând din 2015, Comisia Europeană a monitorizat competitivitatea digitală a statelor membre în cadrul rapoartelor privind Indicele economiei și societății digitale (DESI). Setul de rapoarte include atât profiluri de țară, cât și capitole tematice. Rapoartele de țară DESI combină date concrete de la indicatorii DESI din cele cinci dimensiuni ale indicelui cu observații asupra politicilor specifice pentru fiecare țară și cele mai bune practici. România se situează pe locul 27 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru 2019 al Comisiei Europene.

Sursă: https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/countries-performance-digitisation Cu toate că România înregistrează o ușoară îmbunătățire a performanței în aproape toate dimensiunile DESI măsurate, locul ocupat în clasament a rămas relativ stabil, având în vedere că progresul general a fost lent. România înregistrează cele mai bune rezultate la dimensiunea „Conectivitate”, datorită disponibilității pe scară largă a rețelelor fixe de bandă largă de mare și foarte mare viteză (în special în zonele urbane). Cu toate acestea, digitalizarea economiei a rămas în urmă, în condițiile în care mai mult de o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul și mai puțin de o treime au competențe digitale elementare. În ceea ce privește serviciile publice digitale, România are cea mai scăzută performanță dintre statele membre, în ciuda ponderii mari a utilizatorilor de e-guvernare (pe locul 7 în UE). Pe de altă parte, 45 % dintre locuințele din România sunt abonate la servicii de bandă largă de foarte mare viteză, România clasându-se astfel pe locul al treilea în UE. În ceea ce privește specialistele din domeniul TIC, România este bine situată în clasament, aflându-se pe locul al 16-lea datorită faptului că 1,3 % din cetățenele române lucrează în domeniu.

Indicele economiei şi societǎţii digitale (DESI) Indicele economiei și societății digitale, DESI, este un indice compozit care integrează un set de indicatori relevanți, structurați în jurul a cinci dimensiuni/componente: Conectivitatea , capitalul uman, utilizarea internetului , Integrarea tehnologiilor digitale, și Serviciile publice digitale  Conectivitatatea reflectǎ nivelul de dezvoltare a infrastructurii fizice minimale necesare pentru economia digitalǎ, respectiv, existenţa conexiunilor de mare vitezǎ (internet de bandǎ largǎ).

 Capitalul uman este a doua componentǎ a DESI şi ilustreazǎ abilitățile necesare pentru a profita de posibilitățile oferite de o societate digitală, de la utilizator de bază (interacțiune online și consum de bunuri și servicii digitale), la competențe avansate (utilizarea tehnologiilor digitale pentru creşterea productivității). Competenţele digitale vin sǎ completeze tabloul infrastructurii necesare pentru economia digitalǎ.  Utilizarea internetului, a treia dimensiune a indicelui compozit, mǎsoarǎ diversele activitǎţi online ale publicului care se conecteazǎ la internet: consum de conţinut online (muzicǎ, video, jocuri), activitǎţi de comunicare online, cumpǎrǎturi şi servicii bancare pe internet etc.  Integrarea tehnologiilor digitale, a patra componentǎ a DESI, măsoară digitalizarea întreprinderilor și exploatarea canalului de vânzări online. Prin adoptarea tehnologiei digitale, companiile îşi pot spori eficiența, reduce costurile și eficientiza relaţiile cu clienții, colaboratorii și partenerii de afaceri. Vânzǎrile prin internet extind accesul la piețe, mǎrind potențialul de creștere a afacerii.  Serviciile publice digitale, a cincea dimensiune a indicelui compozit, măsoară digitalizarea serviciilor publice, cu accent pe e-guvernare. Exemplele ţǎrilor avansate la acest capitol demonstreazǎ faptul cǎ serviciile publice moderne contribuie la creșterea eficienței deopotrivă pentru administrația publică, cetățeni și întreprinderi.

România se situează pe locul 22 în ceea ce privește dimensiunea conectivității. În 2018, România nu a continuat tendința de ameliorare cu aceeași viteză ca în anii precedenți. În ceea ce privește dimensiunea capitalului uman, România se situează pe locul 27 în rândul țărilor UE, cu mult sub media UE. Nivelurile competențelor digitale de bază și avansate rămân cele mai scăzute în rândul statelor membre ale UE. Doar 29 % dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au competențe digitale de bază (57 % la nivelul UE în ansamblu) iar 10 % au competențe digitale avansate (față de o medie a UE de 31 %). În general, România înregistrează în continuare cel mai scăzut nivel de utilizare a serviciilor de internet dintre statele membre ale UE. 21 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani nu au utilizat niciodată internetul (față de media UE de 11 %). În ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale de către întreprinderi, România se situează pe locul 27 în rândul țărilor UE, cu mult sub media UE. În comparație cu ultimii doi ani, locul ocupat de România a rămas stabil în ceea ce privește această dimensiune. Iar, în ceea ce privește serviciile publice digitale, situația s-a înrăutățit, România ajungând pe ultimul loc în clasamentul UE. Cu toate acestea, țara performează satisfăcător în ceea ce privește anumiți indicatori. Există un nivel ridicat de interacțiune online între autoritățile publice și cetățeni, întrucât România se situează pe locul șapte în ceea ce privește utilizatorii de e-guvernare, care reprezintă 82 % dintre utilizatorii de internet, față de media UE de 64 %.

Sursa: https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/desi

Sursa: https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/desi

Sursa: https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/desi

Sursa: https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/desi

Sursa: https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/desi

Relaţia tehnologie – educaţie Fenomenul de digitalizare va juca un rol decisiv în evoluţiile din economie şi societate, prin impactul adoptǎrii pe scarǎ tot mai largǎ a acestor tehnologii digitale cu impact major. Rolul tot mai mare în economie al digitalizării influenţeazǎ cerințele de profil al locurilor de muncă și curriculum-ul programelor de formare continuă. 65% dintre copiii care intrǎ azi pe bǎncile şcolii primare urmeazǎ sǎ lucreze în meserii care încǎ nu existǎ pe piaţa muncii. Evoluțiile pe piața muncii se îndreaptă către două direcții majore: 1. Cererea de locuri de muncǎ în viitor va fi preponderentǎ pentru domeniul ştiinţei, tehnologiei, ingineriei şi matematicii şi TIC 2. Diferenţele de gen pe piaţa muncii se vor adânci, atâta timp cât femeile evitǎ locurile de muncǎ în domeniile tehnice, în favoarea muncii la birou şi în administraţie, acestea din urmǎ fiind cele mai expuse înlocuirii cu roboţi. Ȋncurajarea mai multor femei sǎ se îndrepte cǎtre studii şi educaţie permanentǎ în domeniul ştiinţelor exacte este necesarǎ, dar nu neapǎrat suficientǎ. Este nevoie de o creştere a ratei de angajare şi stabilitate în profilul studiilor. Factorii schimbǎrii care vor defini direcţiile de evoluţie ale pieţei muncii şi, implicit, profilul de competenţe al viitoarelor locuri de muncǎ sunt preponderent factori ce ţin de progresul tehnologic. Sunt evidențiați următorii factori ai schimbǎrii pentru piaţa muncii:  Rǎspândirea dispozitivelor şi sistemelor inteligente. Pe de o parte, tehnologia va putea depǎşi graniţele acţiunilor umane, pe de altǎ parte, va duce la dispariţia locurilor de muncǎ ce presupun acţiuni repetitive.  O lume computaţionalǎ. Rǎspândirea senzorilor şi a dispozitivelor de procesare a informaţiilor transformǎ lumea într-un sistem programabil, iar prin exploatarea

bazelor de date mari (big data şi data analytics) se deschid perspective cu totul noi asupra înţelegerii fenomenelor globale.  Noua ecologie a mass-mediei. Mijloacele noi de comunicare impun competenţe tehnice, care dominǎ comunicarea vizualǎ.  Organizaţii superstructurate. Tehnologiile sociale duc la noi forme de producţie şi de lanţuri de valoare. Instrumentele sociale permit organizaţiilor sǎ lucreze la scarǎ foarte mare.  Conectivitatea globalǎ, ce va duce la creşterea diversitǎţii şi adaptabilitǎţii, stimulând astfel crearea de locuri de muncǎ şi inovarea Faptul cǎ se anticipeazǎ apariţia unor meserii complet noi, care nu pot fi încǎ definite, curriculum-ul ar trebui sǎ se concentreze pe dobândirea unei palete largi de competenţe, pe lângǎ cele care ţin de progresul tehnologic. Problemele complexe pe care le ridică cea de-a Patra Revoluție Industrială pentru industrie și cercetare, aflate de obicei la interfața dintre diferite discipline, necesită colaborarea între specialiști din diferite domenii, iar aceste noi forme de cooperare, la rândul lor, necesită noi abilități de comunicare și noi abordări în luarea deciziilor. În concluzie, analiza tabloului actual al competitivitǎţii (CGI), colaborat cu cel al nivelului de dezvoltare al societǎţii informaţionale (DESI) sugereazǎ cǎ digitalizarea va duce mai degrabǎ la adâncirea decalajului de competititivate al României faţǎ de ţǎrile UE, în cazul în care nu se vor face progrese considerabile în educaţia digitalǎ şi în utilizarea serviciilor online de cǎtre populaţie, firme şi administraţie publicǎ. Impactul pe piaţa muncii din România ar putea fi unul pozitiv, însǎ doar pe termen scurt, prin crearea de locuri de muncǎ ca urmare a relocǎrii unor activitǎţi intensive în forţǎ de muncǎ dinspre economii cu grad înalt de digitalizare.

Concluzii Revolutia digitala si noile tehnologii digitale a condus deja la o serie de schimbari in societate: cele mai multe aspecte ale vietii noastre de zi cu zi - orice facem, producem sau invatam, modul in care muncim, facem afaceri sau calatorim - sunt afectate de noile tehnologii digitale. Digitalizarea va adduce schimbări de anvengură în activitatea bancară care vor dura ani, schimbări în ceea ce privește tehnologia, strategiile, procesele din bancă, setul de competențe necesare angajaților, relația cu clienții etc. De asemnea, digitalizarea nu trebuie văzută ca un scop în sine și nu trebuie să sărim peste anumite etape de dragul de a fi în trend cu tehnologia. Ea trebuie să fie un process firesc. Există o serie de avantaje ale aplicațiilor online folosite în instituțiile bancare. Online banking-ul este cel mai simplu, util și sigur instrument pentru transferul de bani, administrarea bugetului și monitorizarea cheltuielilor. Acest serviciu este oferit de majoritatea băncilor dar și de câteva aplicații pentru telefonul mobil și îți oferă posibilitatea unei game variate de operațiuni bancare online, de la achitarea facturilor, transferul de bani dintr-un cont în altul, până la deschiderea unui cont și plata ratelor. Prin eliminarea distanței fizice, peisajul digital extrem de dinamic duce la creşterea conectǎrii și a interacțiunii la nivelul populaţiei şi al mediului de afaceri și creeazǎ noi oportunități, dar şi provocǎri pentru piaţa muncii. Acestea din urmǎ includ crearea, dispariţia sau relocarea de locuri de muncǎ, precum şi cererea de noi competenţe. Se constată că fenomenul de digitalizare va duce incontestabil la mutaţii majore în ceea ce priveşte modul de creare a valorii adǎugate, contribuind astfel la creşterea competitivitǎţii. Schimbarea de paradigmǎ în ceea ce priveşte determinanţii competitivitǎţii va afecta în mod diferit ţǎrile, direct proporţional cu stadiul de dezvoltare a economiei şi societǎţii informaţionale în care se situeazǎ: ţǎrile mai puţin avansate vor beneficia de creare de locuri de muncǎ, în detrimentul ţǎrilor cu grad de digitalizare ridicat. De altfel, de mai bine de un an, în România au caștigat teren plățile mobile: bănci de referință, operatorii și producatorii Telecom au lansat primele portofele mobile, iar clienții le-au adoptat deja, acest tip de plăți începând să fie tot mai vizibile în numarul total de tranzactii realizate la nivel național.

Bibliografie https://www.strategyand.pwc.com/m1/en/reports/digitization-economic-growth-jobcreation.html file:///C:/Users/Militaru%20Cristina/Desktop/FABBV/PSB/2020%20Curs%20PSB %20Ro.pdf https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/scoreboard/romania https://www.businesscover.ro/digitalizarea-si-impactul-pe-piata-muncii/ http://www3.weforum.org/docs/WEF_TheGlobalCompetitivenessReport2019.pdf https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/scoreboard/romania https://www.wall-street.ro/tag/revolut.html https://financer.com/ro/revolut-sfarsitul-banking-ul-traditional-in-romania/ https://www.profit.ro/insider/companii https://start-up.ro/global-fintech-hackathon-competitia-pentru-designeri-si-developeri/ https://www.bancatransilvania.ro/bt-social-media-newsroom https://www.bcr.ro https://www.piatafinanciara.ro/digitalizarea-in-banking-implica-si-o-schimbare-de-culturaorganizationala/ file:///C:/Users/Laura/Downloads/Dezvoltare_digitala %E2%80%93Intre_reglementare_si_oportunitate%20(1).pdf file:///C:/Users/Laura/Desktop/FSFD-Editia-1-2018-Bogdan-Preda-CPBR.pdf Claudia Loebbecke, Arnold Picot, 2015. The Journal of Strategic Information Systems”Reflections on societal and business model transformation arising from digitization and big data analytics: A research agenda”, volumul 24, numărul 3, pag. 149. Jean Tirole, 2017. Ecomomics for the Common Good-”How Digitization Is Changing Everything”, pag. 378.