Grile Micro [PDF]

Zitiervorschau

1. Consumatorul raţional obţine maximum de utilitate în condiţiile venitului disponibil dat, atunci când: a) cererea depăşeşte oferta; b) preţurile bunurilor achiziţionate sunt proporţionale cu utilităţile lor totale; c) raportul dintre utilităţile marginale ale bunurilor achiziţionate este identic cu raportul dintre preţurile lor unitare; d) utilitatea marginală este maximă; e) utilitatea totală este crescătoare 2. În anumite situaţii, guvernele intervin indirect asupra preţului prin: a) fixarea nivelului anumitor preţuri; b) stabilirea unor niveluri maxime sau minime ale diferitelor preţuri; c) stimularea şi reducerea cererii şi ofertei; d) mărirea şi micşorarea cursului de revenire la import; e) "îngheţarea" preţurilor o anumită perioadă de timp. 3. Când, pe termen scurt, costul variabil total creşte mai repede decât producţia, costul fix mediu: a) creste; b) scade; e) nu se modifică; d) este egal cu costul variabil mediu; e) este egal cu costul marginal 4. Când diferenţa dintre costul fix mediu curent şi cel al perioadei de bază este 2, iar diferenţa dintre costul variabil mediu curent şi cel al perioadei de bază este 8, atunci costul total mediu (CTM), costul marginal (CM) şi producţia (Q) evoluează astfel: a) creşte, creşte, creşte; b) creşte, scade, creşte; c) creşte, creşte, scade; d) scade, creşte, scade; e) scade, scade, creşte. 5. Consumul capitalului fix se evidenţiază în mărimea producţiei astfel: a) în expresie fizică; b) în expresie valorică; c) în expresie fizică şi valorică; d) sub formă de consum specific; e) în unităţi de timp de muncă.

6. Piaţa cu situaţie de monopol presupune: a) atomicitatea cererii şi ofertei; b) atomicitatea ofertei; c) întărirea liberei concurenţe; d) atomicitatea cererii; e) o bună satisfacere a cererii 7. . La o producţie de zero bucăţi: a) CT=CF; b) CT=CV; c) CF mai mic decât CV; d) CF=0; e) CF=CV 8. . La o creştere cu 25 % a preţului merelor pe piaţă, oferta de mere creşte cu 10%. Coeficientul de elasticitate al ofertei la preţ: a) este 0,25; b) este 25; c) este 10/25; d) este 25/10; e) nu se poate calcula 9. . În T1 faţă de To, CV cresc de 2,7 ori, iar producţia obţinută este cu 170% mai mare. Costul marginal este: a) egal cu CVM din T1 b) l,7CVo; c) 1,7CTo; d) egal cu CTM; e) egal cu CVMo . Dacă productivitatea muncii creşte, care indicator din cei de mai jos se reduce: a) producţia pe salariat; b) timpul pe unitatea de produs; c) producţia pe unitatea de timp; d) producţia pe capitalul fix; e) producţia pe capitalul circulant. 10.

11. Dependenţa cererii faţă de preţ se exprimă prin relaţia: C = 150 - 5Px (în care Px este preţul pieţei). Când preţul creşte de la 7 la 9 u.m., coeficientul de elasticitate a cererii în raport de pret şi tipul de elasticitate reprezintă: a) 23 / 7; elastică; b) 7/23; inelastică; c) 1; unitară;

d) 11/40; inelastică; e) 40/11; elastică. 11. La o SRL, amortizarea este de 4 ori mai mică decât celelalte cheltuieli materiale. Dacă salariile reprezintă 1/2 din costul total, atunci amortizarea: a) este 1/10 din CT; b) este 2/8 din CT; c) este 1/8 din CT; d) este 100.000 lei; e) este 200.000 lei 12. . Costul marginal este cu 25 % mai mare decât costul mediu din ciclul anterior. Costurile fixe reprezintă 25% din CTo şi 20% din CT1. Cunoscând că producţia ciclului anterior a fost de 10.000 de bucăţi, iar costurile variabile au fost de 2,25 mil. u.m., rezultă că nivelul costului marginal şi variaţia producţiei reprezintă: a) 1000; 12.000; b) 475; 2000; c) 375; 2000; d) 225; 800; e) 700; 12.000 Cunoaştem următoarele date: CM=1,25CTM0; CF=0,25CT0=0,2CT1 Q0=10.000 buc. CV0=2,25 mil. de lei 12. Salariile şi profitul la o firmă sunt egale şi se ridică împreună la 9 mil. dolari. Ponderea celorlalte cheltuieli de producţie (cele materiale) în totalul încasărilor firmei este de 55%. Încasările şi rata profitului calculată la cifra de afaceri au mărimile: a) 15 mil. şi 12,5%; b) 20,5mil. şi 20,5%; c) 20 mil. şi 22,5%; d) 25 mil. şi 23,5%; e) 18 mil. şi 16,5%. 13. O societate comercială A, cu un capital de 4 mil. u.m., obţine un profit de 300.000 u.m. la fiecare 3 luni cât durează o rotaţie. Fondatorii societăţii B doresc să ştie ce capital ar trebui să aibă societatea lor pentru a obţine un profit egal cu cel al societăţii A, în condiţiile în care, în domeniul lor de activitate, pot efectua numai o rotaţie pe an. Capitalul societăţii B ar trebui să fie: a) 11 mil. u.m.;

b) 10 mil. u.m.; c) 12 mil. u.în.; d) 14 mil. u.m.; e) 16 mil. u.m. 14. Forţa de muncă este singurul factor de producţie variabil. Dependenţa productivităţii marginale a muncii faţă de cantitatea de forţă de muncă utilizată se prezintă astfel: Nr. lucrători (L) 1 2 5 10

Producti vitate marginală a muncii 10 15 13 10

Când sunt utilizaţi 10 lucrători, producţia totală şi productivitatea medie a muncii sunt: a) 100; 10; b) 114; 11,4; c) 64; 6,4; d) 48; 4,8; e) nu se pot calcula 15. Dacă pentru diferite niveluri de producţie se cunosc costurile fixe şi costurile variabile globale se pot determina: a) productivitatea muncii; b) productivitatea capitalului; c) costul marginal; d) profitul unitar; e) utilitatea marginal 16. . Când numărul personalului ocupat creşte, producţia totală creşte dacă: 1. Productivitatea marginală a muncii creşte; 2. Productivitatea marginală a muncii scade; 3. Productivitatea marginală a muncii rămâne constantă; 4. Productivitatea marginală a muncii devine negativă; 5. Productivitatea marginală a muncii devine zero. Alegeţi varianta corectă: a) (1,2,3); b) (1,2,3,5); c) (1,3); d) (1,3,5); e) (1,2,3,4,5). . 17. Când preţul de vânzare al unui bun creşte (cantitatea vândută constantă) profitul total creşte dacă: 1. Costul unitar este constant; 2. Costul unitar scade;

3. Costul unitar creşte strict proporţional cu creşterea preţului; 4. Cursul de schimb al monedei se îmbunătăţeşte; 5. Statul mareşte fiscalitatea (taxarea) asupra consumului; Alegeţi varianta corectă: a) 1,2,3,4,5; b) 1,3,5; c) 1,2,3,4; d) 1,2,3; e) 1,2

18. La o societate comercială dependenţa costului total faţă de volumul producţiei se prezintă astfel: Q (buc.) 0 1 2 3 4 5 6 CT (u.m.) 100 180 240 340 400 450 530 Când producţia este de 4 bucăţi costul fix, costul variabil, costul variabil mediu şi costul marginal au nivelurile (în ordine): a) 200; 240; 48; 70; b) 100; 300; 75; 60; c) 100; 370; 74; 70; d) 100; 930; 93; 70; e) 0; 285; 56,25; 70. 19. Când utilitatea marginală este zero, utilitatea totală este: a) minimă; b) zero; c) maximă; d) pozitivă dar descrescătoare; e) egală cu unu 20. Menţinerea unui grad scăzut de satisfacere a cererii interne un timp îndelungat, are ca efect: 1. mărirea salariului real; 2. o dezvoltare economică intensivă; 3. frânarea exporturilor; 4. creşterea datoriei externe; 5. creşterea importurilor. Alegeţi altemativa corectă: a) (3,4,5); b) (2,3,4,5); c) (1,2,4); d) (1,2,3); e) (1,2,3,4).

21. Se cunosc următoarele date: costurile fixe reprezintă 3/8 din costurile totale, iar costurile totale sunt cu 20% mai mici decât incasările. Ştiind că producţia vândută este de 100.000 buc. şi că preţul unitar este de 2 mil. lei, costurile variabile sunt:

a) 160 miliarde u.m.; b) 83,3 miliarde u.m.; c) 100 miliarde u.m.; d) 180 miliarde u.m.; e) 60 miliarde u.m. 22. . La aceleaşi resurse folosite, creşterea consumurilor medii de producţie determină: a) creşterea ofertei; b) reducerea ofertei; c) atenuarea inflaţiei; d) reducerea utilităţii marginale; e) presiunea pe piaţa bunurilor. 24. Întâlnirea cererii, exprimată de câţiva cumpărători, cu oferta, exprimată de o infinitate de vânzători reflectă: a) piaţa monopolistică; b) piaţa de oligopson; c) piaţa de oligopol; d) piaţa de monopol; e) piaţa cu concurenţă perfectă 25. La o cifră de afaceri de 100 mil. u.m. şi o rată a profitului calculată la cifra de afaceri (CA) de 10% pentru că rata profitului să devină 15% în condiţiile păstrării cifrei de afaceri, costurile de producţie: a) scad cu 10 mil.; b) scad cu 20 mil.; c) cresc cu 15 mil.; d) cresc cu 0,5 mil.; e) scad cu 5 mil. 26. Se dau următoarele date: Producţia (Q) buc. 11 13

Costul total (CT) u.m. 1000 1280

Costul marginal (CM) 100

Costul marginal al celei de-a 12-a unităţi de produs este: a) 140; b) 90; c) 180;

d) 100; e) 70 27. În economia de piaţă, raporturile dintre oameni în activitatea economică sunt raporturi: a) impuse de guvern; b) de subordonare administrativă; c) determinate de volumul resurselor utilizate; d) ce generează egalitatea veniturilor; e) de interese. 28. Între profit şi utilitate economică există relaţia: a) de la parte la întreg; . b) de la întreg la parte; c) de substituibilitate; d) de complementaritate; e) de cauzalitate. 29. Legea lui Gossen explică: a) înclinaţia marginală spre consum b) multiplicatorul investiţiilor; c) relaţia cost-profit; d) relaţia cost mediu - cost marginal; e) relaţia dintre cantitatea consumată şi utilitatea individulă. 30. În To producţia este de 200 tone; în T1 costul total este de 8 milioane lei, producţia se reduce cu 10%, iar costul variabil evoluează proporţional cu producţia, devenind 5,4 milioane de lei. Costul variabil mediu, costul fix, costul total în To au următoarele niveluri: a) 30.000 lei; 2,4 milioane; 8,4 milioane; b) 25.000; 2,5 milioane; 7,5 milioane; c) 30.000; 2,6 milioane; 8,6 milioane; d) 25.000; 2,7 milioane; 7,7 milioane; e) 30.000; 2,8 milioane; 8,8 milioane.

1.       Când raportul dintre cost şi preţ este 1/3 rata profitabilităţii în funcţie de cost şi de cifra de afaceri este: a) 50%, 50%; b) 200%, 66,6%; c) 66,6%, 200%; d) indeterminate; e) a –d false.

2.       În  T0 la nivelul unei firme,  rata profitului la cost este de 20%. În T1 costurile de producţie nu se modifică, iar rata profitului la cifra de afaceri devine 15%. Profitul în T1 faţă de T0 : a)creşte cu 10,5% ; b)scade cu 11,8% ; c)scade cu 17,5% ; d)creşte cu 17% ; e)creşte cu 18,9%.   3.       Profitul poate fi influenţat de : 1)nivelul productivităţii ; 2)costul producţiei ; 3)preţul de vânzare a bunului respectiv ; 4)viteza de circulaţie a capitalului ; 5)nici unul din factorii de mai sus. Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3+4; b) 2+3+4; c) 2+3; d) 2+4; 5.       Preţul bunului X creşte cu 25%, iar cantitatea cerută se reduce cu 27%. Care dintre afirmaţiile următoare este adevărată? a)cererea pentru bunul X este perfect elastică.; b)cererea pentru bunul X este inelastică, c) elasticitatea cererii pentru bunul X este unitară; d) cererea pentru bunul X este elastică;  e) cererea pentru bunul X este perfect inelastică.

6 Funcţia costului unei firme ce acţionează pe piaţa cu concurenţă perfectă este dată de relaţia CT = 125 + 5Q2. Să se determine nivelul minim al preţului pieţei care face posibilă pe termen lung continuarea activităţii economice:  a) 50;  b) 60; c) 25; d) 100; e) 10.   7 Funcţia costului unei firme ce acţionează pe piaţa cu concurenţă perfectă este dată de relaţia CT = 125 + 5Q2. Identificaţi care este nivelul optim al producţiei dacă preţul pieţei este de 100 um: a) 5 unităţi; b) 100 unităţi; c) 50 unităţi; d) 15 unităţi; e)10 unităţi.

  8

Într-o economie de piaţă, concurenţa are rolul de a:

a) asigura satisfacerea tuturor trebuinţelor; b) reduce riscul în luarea deciziilor; c) realiza concentrarea producţiei; d) stimula creşterea eficienţei economice; e) asigura avantaje pentru consumatori în defavoarea producătorilor.   9.       Printre caracteristicile concurenţei perfecte, regăsim: a) eterogenitatea produselor; b) firmele sunt „price makers”; c) existenţa unui număr mare de cumpărători şi a unui număr redus de producători; d) intrarea şi ieşirea liberă pe/de pe piaţă;  e) firmele sunt adesea în poziţii de oligopol   10.   Un monopolist are costul marginal dat de relaţia Cm = 4Q, unde Cm este costul marginal, iar Q este producţia. Monopolistul se confruntă cu o cerere dată de relaţia P= 48 – Q, unde P este preţul. În scopul maximizării profitului, producţia trebuie să fie: a) 6; b) 8;  c) 9,6; d) 12; e) 16. 11

Monopolul în cadrul unei economii de piaţă:

a) determină preţurile tuturor bunurilor şi serviciilor; b) dispare treptat pe măsura dezvoltării economiei; c) este expresia unui nivel redus de concentrare a producţiei; d) poate dispărea prin reducerea restricţiilor de acces pe piaţă;  e) se referă doar la emisiunea monetară. 12

Curba ofertei se deplasează spre dreapta atunci când:

a) creşte costul producţiei; b) preţul bunului produs creşte; c) scade numărul ofertanţilor; d) se descoperă tehnologii mai performante;  e) cresc taxele şi/sau scad subvenţiile. 13

Oferta se extinde atunci când :

a) preţul bunului produs scade ; b) preţul celorlalte bunuri scade ; c)preţul bunului produs creşte ;  d) creşte numărul ofertanţilor ;

e)scade costul producţiei. 14 Bunul A este mierea de albine iar bunul Y ceara. În viitor, preţurile la bunul A vor creşte. Oferta din bunul Y (preţul său constant) va: a)creşte;  b)scădea; c)rămâne neschimbat; d)va creşte mai rapid decât producţia din A; e) va creşte mai încet decât producţia lui A. 15

Fixarea de către stat a unor preţuri minime determină:

a) penurie; b) creşterea cantităţilor cerute de către consumatori; c) menţinerea constantă a cantităţilor oferite de către producători; d) surplusuri pe piaţă;  e) accentuarea deficitului bugetar.   16 Creşterea semnificativă a preţului biletelor de cinema ar putea determina ca preţul aparatelor video şi a numărului aparatelor video vândute să evolueze în sensul: a)creşterii/reducerii; b) reducerii/reducerii; c) efectul este nedeterminat/reducerii; d) creşterii/creşterii;  e) creşterii/menţinerii constante   17

Stabilirea unor limite maxime de preţ poate conduce în timp la:

a) stimularea producătorilor în vederea creşterii producţiei; b) dezvoltarea produselor noi; c) apariţia “pieţei negre”;  d) reducerea şomajului; e) dezvoltarea concurenţei.   18 Dacă preţul unei mărfi creşte, cheltuielile totale ale consumatorilor variază într-un sens sau altul în funcţie de forma cererii. Care dintre afirmaţiile următoare este adevărată? a)cererea este inelastică, cheltuielile totale cresc;  b) cererea este inelastică, cheltuielile totale scad; c) cererea este inelastică, cheltuielile totale rămân constante; d) cererea este elastică, cheltuielile totale cresc; e) cererea este elastică, cheltuielile totale rămân constante.

19

Curba unei oferte perfect elastice este:

a) crescătoare; b) verticală; c) descrescătoare; d) orizontală; e) paralelă cu axa preţului.   20.   Când productivitatea marginală este mai mică decât cea medie, este corect că: a) productivitatea marginală este crescătoare; b) productivitatea medie este crescătoare; c) a+b;  d) productivitatea marginală este descrescătoare;  e) productivitatea medie este crescătoare şi cea marginală este descrescătoare   21.   Rata marginală de substituire  a factorilor de producţie (Rms) exprimă:  1) panta izocuantei;  2) raportul dintre cantitatea suplimentară din factorul care substituie şi cantitatea din factorul la care s-a renunţat;  3) raportul dintre Wmg a factorului care substituie şi Wmg a factorului substituit;  4) raportul dintre Wmg a factorului substituit  şi Wmg a factorului care îl substituie; 5) raportul dintre Wmg a factorului substituit şi costul marginal al factorului ce îl substituie. Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+4; c) 3+5; d) 4+5; e) 1+3.

22. Costurile fixe ale unei firme sunt CF = 100 u.m. iar cele variabile medii sunt CVM = 20 u.m. Ştiind că firma vinde o unitate de produs cu preţul de 40 u.m. care este nivelul producţiei de la care firma începe să obţină profit ?    a)Q = 5 u.;  b) Q = 10 u.; c) Q = 15 u.; d) Q = 1 u.; e) Q = 3 u.;

23. Funcţia costului total pentru firma „Beta” este dată de relaţia CT = 6Q2 + 4Q + 54. Care este nivelul producţiei pentru care costul total mediu este minim ?  a) Q = 3 u.;  b) Q = 9 u.; c) Q = 12 u.; d) Q = 6 u; e) Q = 15 Um

24. Ionuţ este managerul propriei sale afaceri având încasări de 100 mil. lei/lună dar şi costuri explicite de 30 mil. lei. Pentru a se dedica în întregime noii activităţi a trebuit să renunţe la locul de muncă pe care îl avea anterior şi care îi asigura un salariu de 20 mil. lei lunar. În acest caz: a) profitul economic este mai mare decât profitul contabil; b) profitul contabil este de 50 mil. lei iar cel economic de 80 mil. lei; c) profitul contabil este de 70 mil. lei iar cel economic de 50 mil. lei;  d) profitul contabil este de 70 mil. lei iar cel economic de 80 mil. lei; e) profitul contabil este de 50 mil. lei iar cel economic de 70 mil. lei;

25. Dacă producţia unei întreprinderi creşte cu 25%, atunci costul fix mediu: a) creşte cu 20%; b) scade cu 20%; c) creşte cu 25%; d) rămâne constant; e) creşte sau scade în funcţie de evoluţia costurilor variabile

26. Dacă la modificarea producţiei costul variabil creşte cu 50%, iar cel variabil mediu scade cu 50%, ajungând la nivelul de 2500 unităţi monetare, atunci producţia: a) scade cu 50%; b) creşte cu 100%  c) creşte cu 200%; d) creşte cu 300%; e) rămâne neschimbată.

27. O firmă prezintă următoarea situaţie în cazul unui bun: preţul de vânzare estimat 25 u.m., costurile fixe totale 10.000 u.m., iar costul variabil unitar, de 5 u.m. Pragul de rentabilitate pentru acel bun este: a) 100 bucăţi; b) 200 bucăţi; c) 300 bucăţi; d) 400 bucăţi; e) 500 bucăţi. ???

28.Se dau datele : CT1 = 2000 u.m. ; CT0 = 0,75CT1 ; Q = 10 bucăţi. Producţia creşte cu 33,3%, CV0 este de trei ori mai mare decât costul fix. Costul marginal şi costul fix au valorile : a) 100,   750 ;   b) 150,  100 ;        c) 150,  375 ;  ??? d) 100,   500 ;                                               e) 375, 100.  

  30. Funcţia utilităţii totale pentru un consumator este: U=(x+4)(y+6). Dacă  Px=Py=10um, iar venitul de care dispune consumatorul este de 100 um. Sǎ se determine cantităţile din bunurile x şi y, care-i maximizează utilitatea sunt : a) x=3,y=7; b) x=6,y=4;  c) x=4,y=6; d)x=7,y=3; e) x=5,y=5.   1. Când utilitatea marginală este pozitivă, utilitatea totală:

a) Creşte; b) scade; c) nu se modifică. 2. Autoturismul şi combustibilul cu care acesta funcţionează reprezintă un exemplu de bunuri

a) Complementare; b) substituibile; c) cu care aduc satisfacţie maximă cumpărătorului 3. În cazul în care decideţi să vă cumpăraţi o pereche de pantofi sau o pereche de sandale, cele două bunuri sunt :

a) Sustituibile; b) complementare; c) fără utilitate economică. 1. Ioana consumă succesiv patru mandarine, a căror utilitate marginala se prezintă astfel: Cantitate consumată Utilitate marginală Utilitate totală

1 100

2 70

3 40

4 0

1.UT: 100, 170, 210, 210 2. Tiberiu obţine săptămânal de la părinţi 100.000 de lei bani de buzunar. De trei ori pe săptămână distribuie pizza, activitate în urma căreia încasează 300.000 de lei, în zilele în care merge la şcoală, îşi cumpără pateuri în valoare de 10.000 de lei şi suc în valoare de 20.000 lei. Întocmiţi bugetul individual al lui Tiberiu şi arătaţi ce tip de buget este.  Venituri 400.000 lei, cheltuieli: 150.000 lei. Bugetul este excedentar (excredentul este de 250.000 lei).

1.Care din următoarele exemple intră în categoria factorilor de producţie (FP) ? : a) elevii; b) apa de izvor; c) tractoarele, oţelul şi cheresteaua. 2. Este o trăsătură a muncii ca factor de producţie: a) este un factor derivat din natură şi capital; b) conferă naturii calitatea de factor de producţie; c) astăzi, are un rol secundar faţă de capital.

3. Nu este o pierdere pentru firmă, uzura: a) fizică, datorită folosirii efective a utilajelor; b) morală, cauzată de progresul tehnic; c)fizică, datorită acţiunii factorilor naturali. 1. KF = 50 mil lei şi se amortizează în 5 ani. RA este de: a) 10 % b) 20%; c) 50%. 2. KF + KCi = 180 mil lei, iar KF = 1,5 KCi. Valoarea KF şi KCi exprimată în lei este de : a) 72 mil lei şi 108 mil lei; b) 100 mil lei şi 80 mile lei; c) 108 mil lei şi 72 mil lei. 3. KT = 200 mil lei, din care 25% reprezintă materii prime, materiale etc. Valoarea capitalului care se uzează treptat este de: a) 175 mil lei; b) 150 mil lei; c) 50 mil.lei.

1.       Costul de oportunitate reprezintă: a) costul contabil; b) costul informării în vederea încheierii unui contract; c) venitul celei mai bune alternative la care se renunţă, atunci când se face o alegere; d)  un concept similar ratei marginale de substituţie; e) un concept sinonim cu frontiera posibilităţilor de producţie.

2.       O afirmaţie normativă exprimă: a) ceea ce se întâmplă în general în economie;

b) ceea ce ar trebui să se întâmple în economie;  c) o situaţie favorabilă din economie; d) o stare de fapt în economie; e) o situaţie de dezechilibru în care se află economia.

3.       Dacă utilitatea marginală a unui bun este zero, atunci utilitatea totală este: a) zero; b) negativă; c) crescătoare; d) descrescătoare; e) maximă şi constantă.

4.       Curba coşurilor de consum care generează acelaşi nivel al utilităţii consumului se numeşte: a) linie a bugetului; b) curbă a cererii; c) curbă a ofertei; d) curbă de indiferenţă; e) izocost.

5.       Un individ are un venit disponibil Vd=20 u.m. El consumă două bunuri X şi Y cu preţurile Px=1 u.m. şi Py=2 u.m. În condiţiile în care Umgx=10-Qx iar Umgy=28-2Qy, programul de consum care asigură echilibrul consumatorului este: a) 2X şi 3Y; b) 4X şi 8Y; c) 3X şi 2Y; d) 8X şi 4Y; e) 2X şi 5Y.   6.       Funcţia utilităţii totale a unui individ este UT=5+3Qx, unde Qx reprezintă cantitatea consumată din bunul X. În condiţiile în care Px=2 u.m., iar venitul disponibil al individului este Vd=200 u.m., utilitatea marginală a consumului din bunul X este: a) 2; b) 3; c) 1; d) 4; e) 5.

7.       Curbele de indiferenţă au o pantă negativă deoarece: a)atunci când consumatorul obţine o cantitate suplimentară dintr-un bun, trebuie să renunţe la o cantitate din celălalt bun pentru a păstra utilitatea constantă; 

b)atunci când consumatorul obţine o cantitate suplimentară dintr-un bun, trebuie să obţină o cantitate suplimentară şi din celălalt bun pentru a păstra utilitatea constantă; c) rata marginală de substituţie nu este constantă; d) rata marginală de substituţie este pozitivă; e) nici un răspuns din cele de mai sus.

8.       Panta curbei de indiferenţă este: a) raportul dintre preţurile bunurilor; b) unitară; c) raportul dintre utilitatea totală a bunului substituit şi utilitatea totală a bunului care îl substituie; d) raportul dintre utilitatea totală a bunului care substituie şi utilitatea totală a bunului substituit; e) rata marginală de substituţie în consum.

9.       Dacă preţul unui bun Giffen scade venitul real al consumatorului va : a)scade  b)rămâne neschimbat   c)nu este afectat de către modificarea preţurilor relative ale bunurilor   d) creşte  e)  scade datorită inferiorităţii bunurilor

10.   Elasticitatea cererii pentru automobile este de 0,5 în raport de preţ şi 2,5 în raport de veniturile consumatorilor. În t0, cererea anuală de automobile=10000 bucăţi. În t1 se scontează creşterea preţurilor cu 10%, iar a veniturilor menajelor cu 8%. Cantitatea de automobile cerute (caeteris paribus): a) creste cu 25% si devine12500; b) scade cu 15% şi devine 8500; c) rămâne neschimbată;  d) creşte cu 15% şi devine 11500;  e)creşte, dar nu poate fi determinată creşterea.

11.   Preţurile la manualele universitare cresc. Cererea pentru acestea pentru studenţii care nu au acces la Internet este: a) elastică;  b) inelastică; c) cu elasticitate unitară; d)încrucişată; e) perfect inelastică.

12.   Pentru cetăţenii pasionaţi să se informeze din presa centrală şi având acces la Internet, dacă preţul ziarelor creşte, cererea pentru acestea se manifestă ca fiind:  a) elastică; 

b)inelastică; c) cu elasticitate unitară; d) încrucişată; e) perfect inelastică 13.   Dacă la creşterea cu 30% a preţului o firmă pierde 50% din cantitatea vândută, atunci cererea este: a) inelastică;  b) elastică;  c)cu elasticitate unitară; d) perfect elastică; e)perfect inelastică.

14.   Bunurile x si y sunt perfect substituibile. Dacǎ preţul bunului x va creşte : a) cantitatea cerutǎ din bunul x va creşte, iar cea din bunul y va scădea;  b) cantitatea cerutǎ din bunul x va scǎdea, iar cea din bunul y va creşte;  c) cantitatea cerutǎ din cele doua bunuri va creşte; d) cantitatea cerutǎ din cele doua bunuri va scădea ; e) nu se poate determina.

15.   Din punct de vedere al elasticităţii cererii în funcţie de venit, bunurile pot fi :  1) normale; 2) inferioare;  3) substituibile; 4) complementare; 5) neutre.

Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+3; c) 2+3+5; d) 2+4; e) 1+2. 16.   Se cunosc următoarele date despre bunul x: Px=10, Qx=100 şi Ec/p=5. În aceste condiţii, forma generală a funcţiei cererii este:  a) 600-50P;  b) 600+50P; c) 400-20P; d)500-10P; e) 700-60P.

17.   Fie curba cererii P=20-4Q. Pentru Q=4, să se stabilească natura elasticităţii cererii: a)elastică;   b) inelastică;  c) unitară; d) perfect elastică; e) perfect inelastică

18.   Obiectivul fundamental al producătorului: a) minimizarea consumului de bunuri economice; b) maximizarea profitului; c) minimizarea venitului disponibil; d) minimizarea profitului; e) maximizarea încasărilor bugetare.   19.   Înlocuirea, parţială sau totală, a unuia sau mai multor factori de producţie cu unul sau mai mulţi factori din cei folosiţi sau noi, în condiţiile obţinerii cel puţin a aceleiaşi producţii, reprezintă: a) combinarea factorilor de producţie; b) substituirea factorilor de producţie; c) productivitatea medie a factorilor de producţie; d) productivitatea marginală a factorilor de producţie; e) productivitatea globală a factorilor de producţie   20.   Izocuanta reprezintă: a) ansamblul combinaţiilor de bunuri de consum pentru care consumatorul resimte aceeaşi utilitate economică; b) ansamblul combinaţiilor de factori de producţie pe care producătorul le poate utiliza cu aceleaşi cheltuieli;  c) ansamblul combinaţiilor de factori de producţie pentru care producătorul obţine aceeaşi producţie;  d) ansamblul combinaţiilor de două bunuri de consum pe care consumatorul le poate cumpăra cu aceleaşi venituri; e) producţia corespunzătoare preţului de echilibru de pe piaţă.   21.   Pe termen scurt, atunci când costul variabil total creşte mai rapid decât producţia: a) costul fix mediu rămâne constant; b) costul variabil mediu scade;  c)costul variabil mediu rămâne constant; d) costul total mediu scade, creşte sau rămâne constant;  e) costul fix mediu creşte.

22.   Productivitatea medie a unei firme cu 100 de salariaţi a fost de 25 buc./lucrător. Cu cât a crescut producţia firmei dacă productivitatea marginală este 30 de bucăţi iar numărul de lucrători a crescut cu 30%? a) 36%;  b) 136%;

c) 64%; d) 100%; e) 30%.   23.   Presupunem că o firmă realizează un volum al producţiei Q =5 unităţi. La acest nivel al producţiei costul fix mediu este de 1 u.m. iar funcţia costului marginal este Cmg =2Q. În acest caz, costul total al producţiei este : a)10 ; b)15 ;  c)20 ; d)25 ; e)30.   24.   În situaţia în care costurile totale (CT) depind de producţie (Q) conform relaţiei CT=5+3Q+2Q2: a)CF=5+3Q; b) CVM=3+2Q; c) CTM=3+2Q; d) CVM=3Q+2Q2; e) CFM=(5/Q) +3.   25.   Pe măsura creşterii producţiei, punctul de minim al curbei costului total mediu: a) este atins înaintea minimului costului variabil mediu; b) se află deasupra şi la stânga punctului minim al costului variabil mediu; c) corespunde intersecţiei curbelor costului marginal şi costului total mediu; d) are în stânga o curbă a costului variabil mediu în scădere; e) are în dreapta o curbă a costului marginal în scădere. 26.   Pe piaţa unui bun, cererea şi oferta sunt Qc=90-10P, Qo=10+6P, unde Q este cantitatea, iar P este preţul. Dacă guvernul impune un preţ de 6 unităţi monetare, atunci pe piaţa acelui bun apare un surplus de: a) ofertă, de 16 unităţi;  b) cerere, de 15 unităţi; c) cerere, de 16 unităţi; d) ofertă, de 15 unităţi; e) cerere, de 10 unităţi.

27.   Curba ofertei nu este afectată în mod direct de: a) tehnologia de producţie; b) preţurile factorilor de producţie;  c) veniturile consumatorilor; d) impozitarea vânzărilor; e) numărul producătorilor.  

29.   Un monopolist are funcţia de cost total CT= 200 + 5Q, unde Q este cantitatea produsă. Funcţia cererii pieţei este dată de relaţia P = 209 – 3Q, unde P este preţul. Preţul şi cantitatea produsă în condiţiile maximizării profitului sunt: a) 34; 107;  b) 107; 34; c)5; 68; d) 206,57; 0,81; e) imposibil de determinat.

30.   Raportul dintre preţul de vânzare şi cost este 3/2; rata profitabilităţii în funcţie de cost este: a) 150%; b) 50%; c) 33,3%; d) indeterminată; e) a - d false.

MICROECONOMIE (ECONOMIE POLITICA) MULTIPLE CHOICE 1) Obiectul economiei politice cuprinde: 1. optimizarea proceselor de producţie; 2. studiul bogăţiei materiale; 3. ştiinţa schimbului mărfar; 4. studiul tehnologiilor de producţie; 5. viaţa economică abordată ca întreg; 6. relaţiile economice ce se stabilesc între oameni în procesele de producţie, repartiţie, schimb şi consum. Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: R: 2, 3, 5, 6

2) Componentele ştiinţei economice sunt: 1. ştiinţele economice fundamentale (economia politică); 2. ştiinţele economice funcţionale (management, marketing, finanţe-bănci, contabilitate, statistică, prognoză economică etc.); 3. ştiinţe teoretico-aplicative de ramură (în industrie, agricultură, comerţ, transporturi); 4. ştiinţe istorice economice şi ale gândirii economice;

5. economia mondială; 6. ştiinţele economice de graniţă; 7. ştiinţe ale viitorului. Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: R: 1, 2, 3, 4, 5, 6 3) La nivel microeconomic, economia politică studiază: 1. comportamentul individual al diferiţilor agenţi economici (gospodării, firme, industrii); 2. comportamentul individual al muncitorilor pe timpul celor opt ore de program; 3. procesul de proiectare a noilor produse; 4. organizarea producţiei pe plan naţional; 5. relaţiile dintre agenţii economici în cadrul producţiei, schimbului, distribuţiei şi consumului de bunuri şi servicii. Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: R: 1, 5

4) Omul se prezintă ca fiinţă tridimensională: biologică, socială şi raţională. În funcţie de aceste trei dimensiuni, nevoile se grupează în: 1. nevoi naturale sau fiziologice (somatice); 2. nevoi sociale (de grup); 3. spiritual – psihologice (raţionale); 4. imaginare; 5. prezente şi viitoare. Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: R: 1, 2, 3,

5) În funcţie de gradul dezvoltării economice şi de nivelul de cultură şi civilizaţie, nevoile pot fi: 1. de bază sau inferioare; 2. secundare; 3. complexe sau superioare; 4. spirituale; 5. ireale. Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: R : 1, 3 6.nevoile reprezintă un sistem cu numeroase subsisteme componente, care se modifică în

principal prin acţiunea următoarelor legi : 1. interacţiunea trebuinţelor; 2. elasticitatea trebuinţelor; 3. substituirea trebuinţelor; 4. creşterea şi diversificarea trebuinţelor; 5. eliminarea trebuinţelor. Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: 1 2,3,4,5; 2 2,4,5,6; 3x 1, 2, 3, 4 4 1,2,3,5; 5 1,3,4,5.

7) Caracteristicile principale ale nevoilor sunt: 1. au un caracter dinamic; 2. regenerabile; 3. au un caracter complementar; 4. nu sunt concurente; 5. sunt concurente; 6. nu sunt regenerabile; 7. sunt statice. Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: 1 2,3,4,5; 2 4,5,6,7; 3x 1, 2, 3, 5 4 1,2,3,7; 5 1,3,4,5.

8) Resursele economice reprezintă: Alegeţi varianta corectă. 1 totalitatea bunurilor materiale şi serviciilor destinate satisfacerii nevoilor; 2 totalitatea resurselor subsolului unei ţări; 3 bunurile realizate de oameni în procesul muncii; 4x totalitatea elementelor care pot fi utilizate pentru producerea de bunuri materiale şi servicii destinate satisfacerii nevoilor; 5 sumele în valută de care dispune o economie naţională. 9) Raritatea resurselor exprimă: 1 epuizarea acestora

2 totalitatea resurselor in aur ale unei tari 3x limitele resurselor 4 greutatea cu care sunt descoperite 5 valoarea in aur a acestora

10) Costul de oportunitate al unei alegeri reprezintă: Alegeţi varianta corectă. 1 cheltuielile unei persoane pentru deschiderea unei afaceri; 2 posibilitatea de a alege o afacere dintr-un domeniu; 3 alocarea de resurse pentru o afacere; 4x preţul (estimarea) celei mai bune alternative sacrificate (la care se renunţă), atunci când se face o alegere între mai multe variante posibile, în alocarea resurselor; 5 preţul (estimarea) celei mai slabe alternative sacrificate (la care se renunţă), atunci când se face o alegere între mai multe variante posibile, în alocarea resurselor.

11) Componentele sau actele fundamentale ale activităţii economice sunt: 1. producţia; 2. circulaţia; 3. distribuţia; 4. consumul; 5. acumularea; 6. creditarea; 7. rambursarea creditelor.

Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: 1 2,3,4,5; 2 4,5,6,7; 3 1,2,3,5; 4 1,2,3,7; 5x 1,2,3,4.

12) Structurile verticale ale activităţii economice sunt: 1. economia familiei; 2. microeconomia; 3. mezoeconomia; 4. macroeconomia; 5. regionaloeconomia; 6. mondoeconomia.

Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: 1x 2,3,4,6; 2 1,2,3,4; 3 3,4,5,6; 4 2,4,5,6; 5 1,2,4,5.

13) Între metodele şi procedeele folosite în ştiinţa economică, majoritatea specialiştilor includ: 1. inducţia şi deducţia; 2. abstracţia; 3. analiza şi sinteza; 4. dializa; 5. modelarea economico – matematică; 6. metoda istorică; 7. metoda logică; 8. metoda statică şi cea dinamică; 9. experimentul; 10. metafizica.

Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: 1 2,3,4,5,6,7,8,9; 2 1,2,3,4,5,6,7,8; 3 3,4,5,6,7,8,9,10; 4x 1, 2, 3, 6, 7, 8, 9, 5 1,2,4,6,7,8,9,10.

14) Există două tipuri de tratare a activităţii economice: 1. economia pozitivă; 2. economia negativă;

3. economia normativă; 4. economia convergentă; 5. economia divergentă.

Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: 1 1,2; 2 3,4; 3 3,5; 4 1,5; 5x 1, 3.

15) Principalele sisteme economice sunt: 1. economia naturală; 2. economia privată; 3. economia de schimb; 4. economia de piaţă; 5. economia concurenţială; 6. economia centralizată sau de comandă; 7. economia mixtă.

Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: 1x 1,3,4,5,6,7, 2 1,2,4,5,6,7; 3 1,2,3,5,6,7; 4 2,3,4,5,6,7; 5 1,2,3,4,5,6.

16) Principalele trăsături specifice economiei de piaţă sunt: 1. specializarea producătorilor, a agenţilor economici în general; 2. autonomia, independenţa agenţilor economici; 3. arbitrajul statului în stabilirea preţurilor; 4. producţia de mărfuri generalizată şi mijlocirea schimbului de către bani; 5. concurenţa; 6. schimbul în natură (trocul); 7. schimbul de produse.

Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii:

1 1,3,4,5; 2x 1, 2, 4, 5; 3 3,4,6,7; 4 1,2,3,7; 5 2,4,6,7.

17) Economia de piaţă modernă are ca trăsături (caracteristici) principale: 1. pluralismul formelor de proprietate; 2. funcţionarea şi dezvoltarea economiei au loc în condiţiile în care piaţa îndeplineşte un deosebit rol în reglarea activităţii, a comportamentului agenţilor economici, în alocarea şi utilizarea resurselor; 3. motivaţia activităţii agenţilor economici; 4. concurenţa; 5. preţurile se formează liber; 6. existenţa unei structuri economice supra-statale care asigură controlul pieţei; 7. statul democratic se manifestă ca agent economic, acţionând în direcţia corectării imperfecţiunilor pieţei.

Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: 1 2,3,4,5,6,7; 2 1,3,4,5,6,7; 3x 1, 2, 3, 4, 5 ,7 4 1,2,3,4,6,7; 5 1,2,3,4,5,6.

18) Agenţii economici sunt: Alegeţi varianta corectă. 1x indivizi sau grupuri de indivizi care participă la viaţa economică a societăţii, îndeplinind, în acest sens, anumite roluri şi având anumite comportamente economice. 2 grupuri de indivizi care au societăţi comerciale; 3 indivizi sau grupuri de indivizi care fac presiuni pe piaţa concurenţială, având anumite comportamente economice; 4 grupuri de interese care impun preţul pe piaţă al produselor din import. 5 indivizi sau grupuri de indivizi care nu participă la viaţa economică a societăţii, îndeplinind, în acest sens, rolul de arbitri pe piaţa concurenţială.

19) În rândul agenţilor economici se includ: 1. întreprinderile; 2. gospodăriile familiale (menajele); 3. administraţiile publice; 4. administraţiile private; 5. instituţiile de credit şi asigurări; 6. agenţii economici din alte ţări (străinătatea); 7. agenţii liberi.

Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: 1 3,4,5,6,7; 2 1,3,4,5,7; 3x 1, 2, 3, 5, 6 4 1,2,4,5,6; 5 1,2,3,5,7.

20) Fluxurile economice reprezintă: Alegeţi varianta corectă. 1 mişcări periodice de bunuri materiale şi disponibilităţi băneşti; 2x mişcări permanente de bunuri materiale şi servicii, de resurse economice, disponibilităţi băneşti etc., între agenţii participanţi la tranzacţii; 3 mişcări periodice de bunuri materiale şi servicii, de resurse economice, disponibilităţi băneşti etc., între agenţii participanţi la tranzacţii; 4 mişcări periodice de bunuri materiale şi servicii, de resurse economice, disponibilităţi băneşti etc., între agenţii prezenţi fizic pe piaţa de bunuri; 5 mişcări periodice de resurse financiare între agenţii prezenţi fizic pe piaţă.

21) Fiecare tranzacţie bilaterală sau de piaţă este formată din două fluxuri: 1. fluxuri de informaţii cu privire la preţul pieţei; 2. fluxuri de bunuri care pornesc de la producător şi ajung la consumator; 3. fluxuri de interese privind nivelul preţurilor stabilite de producători; 4. fluxuri monetare care pornesc de la consumator spre producător; 5. fluxuri informatice pe piaţa de capital.

Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: 1 2,3; 2 1,3; 3x 2, 4 4 4,5; 5 2,5.

22) Banii au următoarele functii:

1. mijloc de măsurare a activitătii economice; 2. mijloc de schimb; 3. mijloc de plată; 4. mijloc de rezervă de valoare; 5. mijloc de colaborare între societătilor comerciale; 6. mijloc de comunicare.

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a. 2,3,4,5; b. 1,2,3,4; c. 2,4,5,6; d. 1,4,5,6; e. 3,4,5,6.

23) Cunoaşterea pieţei presupune luarea în considerare a componentelor ei fundamentale şi anume: 1. cererea; 2. trebuinţele; 3. oferta; 4. preţul;

5. negocierea; 6. concurenţa; Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: 1 2,3,4,5; 2x 1, 3, 4, 6; 3 1,2,3,4; 4 1,2,4,5; 5 2,3,5,6.

24) În sens ştiinţific, piaţa exprimă ......................, dintre agenţii economici, ce se desfăşoară într-un anumit spaţiu, în cadrul cărora se confruntă cererea cu oferta de mărfuri, se formează preţurile, au loc negocieri şi acte de vânzare-cumpărare, în condiţii de concurenţă.

Alegeţi fragmentul de text corect dintre următoarele variante: 1 relaţiile private; 2x relaţii economice dintre oameni; 3 interesele statului; 4 raporturi de subordonare; 5 raporturi de supraordonare.

25) O condiţie esenţială de care depinde îndeplinirea de către piaţă a rolului său o constituie: Alegeţi varianta corectă. 1 intervenţia statului; 2 existenţa capitalului autohton; 3x autonomia de decizie a agenţilor economici, libertatea lor economică; 4 existenţa capitalului străin şi autohton în economie; 5 existenţa cumpărătorilor.

26) Din punct de vedere al extinderii teritoriale, există: 1. piaţa locală; 2. piaţa ad-hoc; 3. piaţa regională;

4. piaţa naţională; 5. piaţa centrală 6. piaţa mondială.

Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: 1 2,3,4,5; 2x 1, 3, 4, 6 3 1,2,3,4; 4 1,2,4,5; 5 2,3,5,6.

27) Din punct de vedere al obiectului tranzacţiei economice, de vânzare-cumpărare, se disting: 1. piaţa bunurilor de consum final; 2. piaţa factorilor de producţie; 3. piaţa de valori imobiliare; 4. piaţa monetară; 5. piaţa financiară, inclusiv bursa; 6. piaţa de depozite bancare.

Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: 1 2,3,4,5; 2 1,2,3,4; 3 1,2,4,6; 4 2,3,5,6; 5x 1, 2, 4, 5.

28) Din punct de vedere al desfăşurării concurenţei, există: 1. piaţa cu concurenţă perfectă sau pură; 2. piaţa cu semiconcurenţă; 3. piaţa cu concurenţă ideală; 4. piaţa cu concurenţă imperfectă.

Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: 1 1,2; 2 3,4; 3x 1, 4,

4 2,3.

29) Piaţa cu concurenţă imperfectă este formată din: 1. piaţa cu concurenţă monopolistică; 2. piaţa cu concurenţă de tip oligopol; 3. piaţa de tip monopol; 4. piaţa de tip monopson sau oligopson; 5. piaţa de tip mondonopol; 6. piaţa de tip andorason.

Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: 1 2,3,4,5; 2 1,3,4,6; 3 1,2,4,5; 4 2,3,5,6. 5x 1, 2, 3, 4,

30) Cererea de mărfuri reprezintă: Alegeţi varianta corectă. 1x nevoile (trebuinţele) de bunuri şi servicii care se satisfac prin intermediul pieţei, adică prin vânzare-cumpărare; 2 ofertele de bunuri şi servicii care se expun pe piaţă; 3 nevoile de bunuri care se satisfac prin intermediul pieţei; 4 bunuri şi servicii care se satisfac anumite trebuinţe; 5 nevoile (trebuinţele) de bunuri şi servicii generale.

31) Cererea poate fi: 1. individuală; 2. parţială; 3. totală; 4. generalizată; 5. agregată sau globală,

Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: 1 2,3,4; 2 1,3,4;

3x 1,3,5 4 2,4,5. 5 1,2,3.

32) Principalii factori de care depinde dinamica cererii sunt: 1) nevoile; 2) dorinţele; 3) oferta; 4) venitul; 5) preţul.

Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: 1 2,3,4; 2 1,3,4; 3x 1, 4, 5 4 2,4,5; 5 1,2,3.

33) În funcţie de elasticitatea cererii faţă de preţ, se disting mai multe tipuri de cerere, după cum urmează: 1. cerere inelastică; 2. cerere perfect inelastică; 3. cerere subelastică; 4. cerere elastică; 5. cerere perfect elastică; 6. cerere cu elasticitate unitară; 7. cerere superelastică.

Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: 1 2,3,4,5,7; 2 1,2,3,4,6; 3 1,2,4,5,7; 4 2,3,5,6,7; 5x 1, 2, 4, 5, 6;

34) Legea cererii exprimă ................................, în cadrul căreia cererea evoluează în sens invers faţă

de preţ. Alegeţi fragmentul de text corect din variantele de mai jos:

1 opinia cumpărătorului şi vânzătorului; 2 valoarea produsului; 3x relaţia dintre cerere şi preţ; 4 ipoteza; 5 interesele agenţilor economici.

35) Coeficientul de elasticitate a cererii în raport de preţ, în principiu, este ............, deoarece atunci când preţul se măreşte, cererea se diminuează şi raportul dintre două semne diferite dă semnul negativ. Alegeţi fragmentul de text corect din variantele de mai jos: 1 nul; 2x negativ; 3 pozitiv; 4 oscilant; 5 periodic.

36) Preţul bunului "X" scade de la 40 de unităţi monetare (Po) la 30 unităţi monetare (P1), iar cererea la acest produs creşte de la 400 de bucăţi (Co) la 600 de bucăţi (C1). Calculaţi coeficientul de elasticitate al cererii şi alegeţi răspunsul corect din variantele de mai jos: 1 -1; 2x -2; 3 -3; 4 -4; 5 -5.

39) Cererea atipică exprimă excepţiile de la legea cererii, adică situaţiile în care: Alegeţi varianta corectă. 1 cererea de mărfuri nu evoluează în acelaşi sens cu preţul: dacă preţul creşte, cererea scade; dacă preţul scade, cererea creşte; 2 cererea de mărfuri este constantă; 3x cererea de mărfuri evoluează în acelaşi sens cu preţul: dacă preţul creşte, creşte şi cererea; dacă preţul scade, scade şi cererea; 4 cerea este direct proporţională cu oferta; 5 cererea este dependentă de ofertă.

40) Comportamentul atipic al cererii se produce în mai multe situaţii: 1. efectul de giraţie; 2. efectul Giffen; 3. efectul de anticipare din partea consumatorilor; 4. efectul de venit nul; 5. efectul de ostentaţie şi snobism; 6. efectul de informare imperfectă; 7. când este vorba de bunuri importante care n-au substituţii (înlocuitori), mărirea preţului lor, în general, nu atrage după sine o diminuare a cererii; 8. efectul antisocial.

Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: 1 2,3,4,5,7,8; 2 1,2,3,4,5,6; 3 1,2,5,6,7,8; 4x 2, 3, 4, 5, 6, 7, 5 1,3,4,6,7,8.

41) Oferta reprezintă: Alegeţi varianta corectă. 1 cantitatea de bunuri şi servicii destinate vânzării; 2x cantitatea de bunuri şi servicii destinate vânzării, pe piaţă, la un moment dat; 3 cantitatea servicii destinate vânzării; 4 cantitatea de lucruri destinate vânzării, pe piaţă; 5 cantitatea de bunuri existentă la un moment dat.

42) Oferta poate fi: 1. individuală; 2. generală; 3. totală; 4. agretată (globală); 5. mondială.

Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: 1 2,3,4; 2 1,2,3; 3 1,4,5; 4 2,3,5; 5x 1, 3, 4

43) Factorii de care depinde oferta de mărfuri sunt: 1. progresul moral; 2. evoluţia cererii de bunuri şi servicii; 3. disponibilitatea factorilor de producţie sau raritatea acestora, randamentul economic; 4. costul de producţie (costul marginal); 5. preţul de vânzare al mărfii; 6. posibilitatea de stocare a bunurilor şi costul stocării; 7. preţul cercetării ştiinţifice.

Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: 1 1,3,4,5,6; 2 1,2,3,4,5; 3 3,4,5,6,7; 4x 2, 3, 4, 5, 6 5 1,3,4,6,7.

44) Legea ofertei exprimă: Alegeţi varianta corectă. 1x relaţia dintre ofertă şi preţ, în cadrul căreia oferta evoluează în acelaşi sens cu preţul; 2 relaţia dintre ofertă şi preţ;

3 relaţia dintre preţ şi piaţă; 4 o relaţie temporară în cadrul căreia oferta evoluează în sens opus cu preţul; 5 relaţia dintre ofertă şi preţ, în cadrul căreia oferta evoluează în sens opus cu preţul.

45) În funcţie de modul în care oferta reacţionează la modificările de preţuri, se disting mai multe feluri de ofertă: 1. oferta variată; 2. oferta elastică; 3. oferta cu elasticitatea unitară; 4. oferta perfect elastică; 5. oferta inelastică; 6. oferta perfect inelastică sau perfect rigidă; 7. oferta relativă.

Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: 1 2,4,5,6,7; 2 1,2,3,4,5; 3 3,4,5,6,7; 4x 2, 3, 4, 5, 6; 5 1,3,4,6,7.

46) Elasticitatea ofertei în raport cu preţul înseamnă: Alegeţi varianta corectă. 1 reacţia cererii la modificările de preţuri; 2x reacţia ofertei la modificările de preţuri; 3 reacţia cererii la stagnarea preţurilor; 4 reacţia pieţei la modificările de preţuri; 5 reacţia cumpărătorilor la modificările de preţuri.

48) După dimensiunea lor (reflectată de numărul de personal, mărimea capitalului social şi a cifrei de afaceri), întreprinderile sunt: 1. rurale;

2. mari; 3. urbane; 4. mici; 5. interne; 6. mijlocii. Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: 1 2,5,6; 2 1,2,3; 3x 2, 4, 6, 4 2,3,4; 5 1,4,6.

49) Bunurile libere sunt: Alegeti varianta corecta.

a. acele elemente care provin din natura; b. acele elemente care provin din mediul artificial; . c acele elemente care sunt fabricate de om; d. acele elemente care provin din natura, iar accesul la ele este liber; e. acele elemente care provin din natura, iar accesul la ele este limitat.

50) Bunurile economice sunt: Alegeti varianta corecta.

a. acele elemente care provin din gospodaria oamenilor; b. acele elemente care provin din mediul artificial; c. acele elemente care sunt fabricate de om;

d. acele elemente care sunt produse prin efortul omului, necesitand o prelucrare mai mult sau mai putin elaborata; e. acele elemente care provin din natura, iar accesul la ele este limitat.

51) Bunurile de consum (satisfactori) sunt: Alegeti varianta corecta.

a. bunurile destinate consumului indivizilor; . b bunurile destinate producerii altor bunuri; c. bunurile destinate comercializarii; d. bunurile destinate consumului in cadrul proceselor de productie; e. bunurile destinate sponsorizarii diferitelor activitati.

52) Bunurile de productie (prodfactori) sunt: Alegeti varianta corecta.

a. bunurile destinate consumului indivizilor; b. bunurile destinate producerii altor bunuri; c. bunurile destinate comercializarii; d. bunurile destinate consumului in cadrul proceselor de productie; e. bunurile destinate sponsorizarii diferitelor activitati.

53) Utilitatea reprezintă capacitatea unui bun de a satisface o nevoie-dorinţă, capacitate dată de ………………………… Alegeţi varianta corectă din expresiile de mai jos: 1 cerinţele producătorilor;

2 prognoza pieţei; 3 valoarea sa în aur; 4 valoarea sa în Euro; 5x proprietăţile, însuşirile şi caracteristicile bunului respectiv. 54) Utilitatea economică reprezintă satisfactia pe care o resimte un individ ca urmare a ………..

Alegeti varianta corectă din expresiile de mai jos: a. dorintei de libertate a consumatorului; b. prognozei pietei; c.x consumului unei cantitati determinate dintr-un bun, in anumite conditii spatio-temporale. d. scaderii valorii dolarului; e. reclamei facute pentru un anumit produs

55) Ipotezele de bază ale teoriei utilitătii cardinale sunt: 1. consumatorul este capabil să măsoare utilitatea printr-un număr; 2. utilitătile individuale rezultate din consumul unor cantităti consecutive dintr-un bun nu sunt constante; 3. consumatorul poate alege dintre bunuri, în functie de utilitătile acestora; 4. producătorul produce ceea ce doreste; 5. producătorul poate să stabilească pretul la produse cum doreste el.

Alegeti raspunsul correct din combinatiile: a.x 1,2,3; b. 1,3,4;

c. 2,3,5 d. 1,2,4; e. 1,4,5.

56) Optimul consumatorului propune o asemenea combinare de bunuri şi servicii în consum care, la nivelul venitului de care dispune şi al preţurilor existente, să-i asigure …………………….. Alegeţi varianta corectă din expresiile de mai jos: 1 realizarea de economii; 2x maximum de satisfacţie; 3 un concediu plăcut; 4 satisfacerea cerinţelor familiei; 5 satisfacerea cerinţelor de hrană.

57) Rata marginală reprezintă: Alegeti varianta corecta

a.x sporul de utilitate totala furnizat de consumul unei unitati suplimentare dintr-un bun; b. rata de margine pentru un imprumut bancar; c. ceea ce ramane dupa achitarea celei mai mari parti din imprumut; d. rata lunara la un credit; e. dobanda anuala.

58) Întreprinderea se defineste: Alegeti varianta corecta

a. ca o entitate activa a sistemului economic, de natura unei organizatii autonome, inzestrata cu resurse pe care le utilizeaza in scopul exercitarii, in mod stabil si structurat, a unei functii referitoare la productie, servicii, schimb etc.; b. ca o entitate activa a sist emului economic; c. ca o proprietate privata fara obiect de activitate d. ca o stare de fapt; e. ca o structura depasita.

59) Munca este: Alegeti varianta corecta

a. o actiune constienta, specific umana, indreptata spre anumit scop, in cadrul careia sunt puse in miscare aptitudinile, experienta si cunostintele ce il definesc pe om, consumul de energie fizica si intelectuala; b. o actiune indreptata spre anumit scop c. consumul de energie fizica si intelectuala; d. o actiune inconstienta indreptata spre anumit scop, in cadrul careia sunt puse in miscare aptitudinile, experienta si cunostintele ce il definesc pe om, consumul de energie fizica si intelectuala; e. o actiune inconstienta, specific umana, indreptata spre anumit scop, in cadrul careia sunt puse in miscare aptitudinile, experienta si cunostintele ce il definesc pe om.

60) Factorul natural constituie atât substanta si conditiile materiale primare ale: Alegeti varianta corecta

a. dezvoltarii productiei de bunuri materiale si servicii;

b. productiei, cat si forta motrice virtuala, necesara pentru dezvoltarea productiei materiale si servicii;

de bunuri

c. productiei; d. serviciilor; e. muncii umane.

61) Capitalul reprezintă: Alegeti varianta corecta

a. ansamblul bunurilor reproductibile, rezultate ale unei activitati anterioare, utilizate in producerea de bunuri materiale si servicii destinate realizarii ca marfuri pe piata in scopul obtinerii de profit;

b. o suma importanta de bani; c. ansamblul serviciilor destinate realizarii ca marfuri pe piata in scopul obtinerii de profit; d. ansamblul marfurilor de pe piata e. totalitatea valorilor imobiliare de care dispune un investitor.

62) Combinarea factorilor de productie reprezintă: Alegeti varianta corecta

a. combinarea bunurilor reproductibile; b. un mod specific de unire a factorilor de productie; . c. ansamblul serviciilor destinate realizarii ca marfuri pe piata in scopul obtinerii de profit;

d. ansamblul marfurilor de pe piata; e. totalitatea valorilor imobiliare de care dispune un investitor.

63) Premisele combinării factorilor de productie sunt:

1. combinarea bunurilor reproductibile; 2. caracterul limitat al factorilor supusi combinării; 3. caracteristicile factorilor de productie si concordanta lor cu specificul activitătii; 4. conjunctura pietelor factorilor de productie; 5. ansamblul serviciilor destinate realizării ca mărfuri pe piată în scopul obtinerii de profit.

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a.x 2,3,4; b. 1,3,4; c. 2,3,5; d. 1,2,4; e. 1,4,5

64) Randamentul se defineste ca: Alegeti varianta corecta

a. raport intre cantitatea de bogatie produsa si cantitatea de resurse absorbite in decursul producerii ei; b. valoare a productiei create;

c. efort depus pentru rezolvarea unor sarcini de productie; d. valoarea in dolari a efortului depus de muncitori in procesul de productie; e. suma de bani ce revine fiecarui angajat

65) Societăţile comerciale îmbracă următoarele forme: 1. societatea în nume personal; 2. societatea în nume colectiv; 3. societatea în comandită simplă; 4. societatea cu răspundere nelimitată; 5. societatea în comandită pe acţiuni; 6. societatea pe acţiuni; 7. societatea cu răspundere limitată; 8. societatea colectivă.

Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: 1 1,2,3,4,8; 2x 2, 3, 5, 6, 7 3 3,4,5,6,7; 4 2,3,4,5,6; 5 1,3,4,6,8.

66) Principalii factori de producţie sunt: 1. inteligenţa oamenilor; 2. creaţia ştiinţifică; 3. munca; 4. natura (pământul); 5. capitalul.

Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: 1 1,2,3; 2 2,3,5; 3x 3, 4, 5 4 2,3,4; 5 1,2,4.

67) Capitalul tehnic folosit în activitatea economică, denumit şi capital fizic, productiv sau net, este constituit din două mari componente: 1. capitalul fix; 2. capitalul bancar; 3. capitalul în valută; 4. capitalul circulant; 5. capitalul investit.

Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: 1 1,2; 2 3,4; 3 3,5; 4 2,3; 5x 1,4.

68) Productivitatea este influenţată de: 1. factorii naturali; 2. factorii termici; 3. factorii tehnici; 4. factorii economici; 5. factorii sociali; 6. factorii psihologici; 7. factorii structurali; 8. factorii ce decurg din gradul de integrare a economiei naţionale în economia mondială (tipurile de specializare tehnică şi economică, capacitatea de performanţă şi competitivi-tatea produselor pe piaţa mondială); 9. factorii mediatici.

Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: 1 1,2,3,4,5,8,9; 2x 1, 3, 4, 5, 6, 7, 8 3 3,4,5,6,7,8,9; 4 1,2,3,4,5,6,8; 5 1,2,3,4,6,7,8.

69) Costul de producţie reprezintă:

Alegeţi varianta corectă. 1x în formă bănească, totalitatea cheltuielilor efectuate şi suportate de către agenţii economici pentru producerea şi desfacerea de bunuri materiale şi servicii; 2 totalitatea cheltuielilor efectuate pentru producerea şi desfacerea de bunuri materiale şi servicii; 3 cheltuielile pentru desfacerea de bunuri materiale şi servicii; 4 în formă bănească, totalitatea cheltuielilor pentru producerea de bunuri materiale şi servicii; 5 cheltuielile efectuate pentru producerea de bunuri materiale şi servicii.

70) Mărimea costului este determinată de: Alegeţi varianta corectă. 1 totalitatea cheltuielilor efectuate pentru publicitatea bunurilor economice, la un moment dat; 2 totalitatea cheltuielilor efectuate pentru proiectarea bunurilor economice, la un moment dat; 3 totalitatea investiţiilor efectuate pentru lansarea unui produs; 4 totalitatea investiţiilor efectuate pentru transportul şi desfacerea noilor produse; 5x totalitatea cheltuielilor efectuate pentru producerea şi desfacerea de bunuri economice, la un moment dat.

Alta intrebare 70)

Mărimea costului poate fi calculată: a) pe unitatea de produs; b) pe întreaga productie omogenă; c) pe ansamblul productiei eterogene; d) pe ansamblul serviciilor; e) ansamblul mărfurilor de pe piată.

71) Principalele tipuri de cost sunt:

a) costul global; b) costul mediu;

c) costul marginal; d) costul lateral; e) costul central.

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a.x 1,2,3; b. 2,3,5; c. 3,4,5; e. 2,3,4 d. 1,2,4.

72) Costul fix (CF) reflectă acele cheltuieli ale întreprinderii care, pe termen scurt, sunt independente de volumul productiei obtinute si cuprinde: Alegeti varianta corecta.

a. neamortizarea capitalului fix, chirii, salariile personalului administrativ, cheltuielile de intretinere, iluminat, incalzit, dobanzi etc.; b. beneficii; c. amortizarea capitalului fix, chiriile, salariile personalului administrativ, cheltuielile de intretinere, iluminat, incalzit, dobanzi etc.; . d. profit; e. capitalului variabil.

73) Costul variabil (CV) exprimă: Alegeti varianta corecta.

a. acele cheltuieli ale intreprinderii care se modifica in functie de volumul productiei; b. acele cheltuieli care nu se modifica niciodata; c. acele chirii ale intreprinderii care se modifica in functie de volumul productiei; d. acele venituri ale intreprinderii care nu se modifica; e. acele cheltuieli ale intreprinderii care se nu modifica in functie de volumul productiei.

74) Costul total (CT) reprezintă: Alegeti varianta corecta.

a. diferenta dintre costul fix si cel variabil; b. suma costurilor fix si variabil;; c. raportul dintre costurile fixe si variabile.; d. produsul costurilor fixe si variabile e. suma si produsul costurilor fix si variabil.

75) Costul mediu fix (CMF) reprezintă: Alegeti varianta corecta.

a. costul fix pe unitatea de produs; . b. raportul dintre costurile fixe si variabile; c. produsul costurilor fixe si variabile; d. suma si produsul cost . urilor fix si variabil; e diferenta dintre costul fix si cel variabil.

76) Costul mediu total (CMT) exprimă: Alegeti varianta corecta.

a. costul global total pe unitatea de produs; b. raportul dintre costurile fixe si variabile; . c. produsul costurilor fixe si variabile; d. suma si produsul costurilor e. fix si variabil; diferenta dintre costul fix si cel variabil.

77) Costul marginal (Cmg) exprimă: Alegeti varianta corecta.

a. costul global total pe unitatea de produs; . b. sporul de cost total necesar pentru obtinerea unei unitati suplimentare de productie; c. produsul costurilor fixe si variabile; d. suma si produsul costurilor fix si variabil; e. diferenta dintre costul fix si cel variabil.

78) Mărimea costului este determinată de: Alegeti varianta corecta.

a. totalitatea cheltuielilor efectuate pentru publicitatea bunurilor economice, la un moment dat; . b. talitatea cheltuielilor efectuate pentru proiectarea bunurilor economice, la un moment dat; c. totalitatea investitiilor efectuate pentru lansarea unui produs d. totalitatea investitiilor efectuate pentru transportul si desfacerea noilor produse;

e. totalitatea cheltuielilor efectuate pentru producerea si desfacerea de bunuri economice, la un moment dat. 79) Costul global reprezintă: Alegeţi varianta corectă. 1x ansamblul cheltuielilor necesare obţinerii unui volum de producţie dat, dintr-un bun; 2 cheltuielile efectuate de patroni pentru plata tuturor salariilor angajaţilor; 3 cheltuielile de regie ale firmei producătoare a bunurilor prezentate pe piaţă; 4 acele cheltuieli marginale ale beneficiarilor pentru procurarea unui anumit tip de produs; 5 totalitatea taxelor plătite de producător către stat.

80) Costul mediu (CM) sau costul unitar exprimă: Alegeţi varianta corectă. 1 costurile marginale pe unitatea de produs; 2 costurile globale pe întreaga producţie; 3x costurile globale pe unitatea de produs; 4 costurile totale ale managementului producţiei; 5 costurile globale ale producţiei pe zi.

81) Factorii de care depinde evoluţia costului mediu sunt: 1. consumul de factori de producţie pe unitatea de produs (consumul de resurse materiale şi de forţă de muncă); 2. nivelul productivităţii; 3. cerinţele pieţei; 4. preţul factorilor de producţie utilizaţi; 5. nivelul de concurenţă neloială. Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: 1 1,2,3; 2x 1, 2, 4. 3 3,4,5; 4 1,3,5; 5 2,3,5.

82) Optimul producătorului constituie un criteriu de comportament, de conducere ştiinţifică, conform căruia producătorul urmăreşte ca, la un cost de producţie total dat, să ……………………., adică să producă cât mai mult posibil (ţinând seama de cererea existentă). Alegeţi varianta corectă din expresiile de mai jos: 1 realizeze economii; 2 mulţumească pe clienţi; 3x maximizeze producţia obţinută; 4 satisfacă toate cerinţele pieţei; 5 realizeze un echilibru stabil în cadrul producţiei.

83) Concurenţa reprezintă: Alegeţi varianta corectă. 1 o confruntare subtilă între agenţii economici pentru realizarea intereselor proprii; 2x o confruntare deschisă între agenţii economici pentru realizarea unei poziţii cât mai avantajoase pe piaţă, corespunzătoare intereselor proprii; 3 o confruntare deschisă între agenţii economici pentru realizarea de venituri ilicite; 4 o luptă deschisă ce se desfăşoară cu toate mijloacele la dispoziţie între agenţii economici pentru realizarea intereselor proprii; 5 o luptă subtilă între agenţii economici pentru realizarea unei poziţii cât mai avantajoase pe piaţă, corespunzătoare intereselor proprii.

84) Instrumentele luptei economice de concurentă sunt:

1. reducerea costurilor bunurilor sub cele ale concurentilor; 2. reducerea preturilor de vânzare; 3. ridicarea calitătii bunurilor materiale si serviciilor; 4. acordarea unor facilităti clientilor; 5. cresterea dobânzilor; 6. cresterea somajului.

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a. 1,2,3,5; b. 1,2,4,6; c. 1,2,3,4; d. 1,3,5,6; e. 2,3,5,6.

85) Instrumentele luptei extraeconomice de concurentă sunt:

1. furnizarea de informatii generate pentru toti clientii; 2. sponsorizarea unor actiuni sociale de interes local si national; 3. presiunile morale; 4. acordarea unor facilităti clientilor; 5. cresterea dobânzilor; 6. cresterea somajului.

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a. 1,2,3; b. 1,2,4; c. 1,2,6 d. 1,3,5; e. 2,3,5;

86) Preţul este: Alegeţi varianta corectă.

1 expresia costului materiilor prime utilizate în procesul de producţie; 2 suma de bani pe care o are consumatorul şi pe care o negociază cu producătorul; 3x expresia bănească a valorii mărfii, sau suma de bani care se plăteşte pentru a dobândi o unitate dintr-un bun economic; 4 suma de bani care se plăteşte pentru a cumpăra toate produsele de pe piaţă; 5 suma medie de bani pe care o cere comerciantul în piaţă pentru produsele sale.

87) Concurenţa este influenţată de următorii factori:

1. numărul şi puterea economică a vânzătorilor şi cumpărătorilor în economia naţională, în una sau alta dintre ramuri; 2. gradul de diferenţiere a produselor; 3. facilităţile sau limitările posibilităţilor noilor producători de a intra într-o ramură sau alta; 4. gradul de transparenţă al pieţei; 5. mobilizarea sau rigiditatea preţurilor; 6. nivelul dezvoltării economice; 7. conjunctura politică internă şi internaţională; 8. cultura economică a populaţiei, a diferiţilor agenţi economici; 9. intervenţia statului în economie. Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: 1x 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8. 2 2,3,4,5,6,7,8,9; 3 1,3,4,5,6,7,8,9; 4 1,2,3,5,6,7,8,9; 5 1,2,3,4,5,7,8,9.

88) Concurenţa are următoarele efecte economice: 1. stimulează progresul general prin emulaţia şi competiţia pe care o ţine între agenţii economici; 2. duce la reducerea preţurilor de vânzare, ea fiind potrivnică scumpetei; 3. contribuie la egalizarea progresivă a veniturilor, a condiţiilor de viaţă; 4. pentru unii dintre agenţii economici concurenţa se transformă în contrariul ei; 5. opreşte intervenţia statului în economie. Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: 1x 1, 2, 3, 4

2 1,3,4,5; 3 1,2,4,5; 4 1,2,3,5; 5 2,3,4,5.

89) Principalele tipuri de concurenţă sunt: 1. concurenţa perfectă; 2. concurenţa semiperfectă; 3. concurenţa monopolistă; 4. concurenţa imperfectă; 5. concurenţa totală. Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: 1 1,2,5; 2 2,3,5; 3 1,2,5; 4x 1, 3, 4 5 3,4,5.

90) Interventia statului pe piata concurentială se face prin:

1. măsuri de elaborare a regulilor jocului, a normelor de drept pe baza cărora se desfăsoară activitatea economică în genere si concurenta; 2. măsuri de ordin juridic îndreptate împotriva piedicilor care se asează în calea concurentei, a abuzului monopolului; 3. măsuri de limitare a excesului de concurentă; 4. cresterea somajului; 5. scăderea salariilor.

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a. 1,2,5; b. 2,3,5;

c. 1,2,3; d. 1,3,4; e. 3,4,5.

91) Factorii de care depinde pretul pe piată sunt:

1. factori specifici cererii; 2. factori specifici ofertei; 3. factorii aleatori; 4. factorii de mediu; 5. factorii geoclimatici.

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a. 1,3; b. 1,4; c. 1,2; d. 1,5; e. 3,4.

92) Piaţa muncii, cuprinsă în ansamblul pieţei naţionale, îndeplineşte următoarele funcţii specifice: 1. alocarea resurselor de muncă, a forţei de muncă pe ramuri, subramuri, domenii de activitate, zone geografice, meserii, în dependenţă de volumul şi structura cererii de muncă existente, la un moment dat; 2. dezvoltarea tehnologică în producţie; 3. furnizează informaţii cu privire la cererea şi oferta de muncă, la apariţia unui excedent sau deficit de ofertă de muncă, la nivelul salariului;

4. instituţiile pieţei muncii estimează tendinţele de evoluţie a cererii şi ofertei de muncă pe termen mediu şi lung; 5. stimulează mobilitatea profesională şi teritorială a forţei de muncă cu ajutorul unor pârghii economico-financiare; 6. prin propriile mecanisme, asigură protecţie economică şi socială şomerilor, pe o perioadă delimitată; 7. asigură permanenta deplasare a fondurilor de la un patron la altul. Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: 1 1,2,5,6,7; 2x 1, 3, 4, 5, 6 3 2,3,4,5,6; 4 1,3,4,5,7; 5 2,3,4,5,7.

93) Piaţa muncii reprezintă ……………………… în funcţie de nivelul şi oscilaţiile salariului, pe baza cărora are loc procesul de ocupare a populaţiei active în mărimea, structura şi calitatea corespunzătoare exigenţelor pieţei. Alegeţi varianta corectă din expresiile de mai jos: 1 ansamblul relaţiilor dintre producători şi beneficiari; 2 ansamblul relaţiilor dintre cererea şi oferta de resurse financiare; 3 ansamblul relaţiilor dintre cererea şi oferta de tehnologie; 4 ansamblul relaţiilor interne ale firmelor; 5x ansamblul relaţiilor dintre cererea şi oferta de resurse de muncă.

94) Cererea de muncă este: Alegeţi varianta corectă. 1x necesarul de muncă din partea agenţilor economici la un moment dat, care se satisface prin intermediul pieţei muncii; 2 necesarul de mijloace tehnice la un moment dat; 3 necesarul resurse financiare şi de muncă din partea agenţilor economici la un moment dat; 4 surplusul de forţă de muncă existent pe piaţa muncii; 5 cererea de locuri de muncă din partea muncitorilor.

95) Oferta de muncă este: Alegeţi varianta corectă. 1 acea parte a populaţiei ce doreşte angajare salarială; 2 forţa de muncă oferită de muncitor patronilor; 3x acea parte a populaţiei apte de muncă ce doreşte angajare salarială; 4 numărul locurilor de muncă existente în societate la un anumit moment dat; 5 dată de dezvoltarea economiei naţionale şi de numărul populaţiei inactive.

96) Factorii de care depinde cererea de muncă sunt:

1. nivelul salariului; 2. costul marginal al muncii; 3. dezvoltarea si aparitia de noi activităti; 4. substituirea în anumite proportii a factorului muncă la nivel de ramură, subramură sau peansamblul economiei cu factorul capital; 5. starea economiei; 6. conjunctura economică si socială pe plan intern si international; 7. dorinta de muncă a oamenilor; 8. dorinta de viată a oamenilor.

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a. 1,2,5,6,7,8; b. 2,3,4,5,6,8; c. 2,3,5,6,7,8; d. 1,3,4,6,7,8; e. 1,2,3,4,5,6.

97) Piata muncii se poate găsi în următoarele stări:

1. de echilibru; 2. de dezechilibru; 3. incertă; 4. nedefinită; 5. întâmplătoare.

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a. 1,2; b. 1,3; c. 2,3; d. 3,4; e. 2,5.

98) Principalele structuri ale oferte de muncă sunt:

1. oferta de muncă individuală; 2. oferta de muncă totală; 3. oferta de muncă partială; 4. oferta de muncă externă; 5. oferta de muncă natională.

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a. 1,2 b. 1,3; c. 2,3

d. 3,4; e. 2,5.

99) Salariul nominal brut reprezintă: Alegeţi varianta corectă. 1 suma de bani pe care salariatul o primeşte de la unitate pentru care lucrează sau prestează muncă; 2 salariul nominal din care s-a scăzut impozitul; 3 cantitatea de bunuri şi servicii care poate fi cumpărată cu suma de bani pe care salariatul o primeşte de la unitatea pentru care lucrează sau prestează muncă; 4 echivalentul salariului real; 5x salariul nominal în care este inclus impozitul.

100) Cele mai frecvente forme de salarizare sunt: 1. în regie; 2. în partidă dublă; 3. în acord; 4. în remiză sau cote procentuale; 5. individuală. Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: 1 1,2,5; 2 4,5,6; 3 2,3,5; 4x 1, 3, 4 5 2,3,4.

101) Salarizarea în regie reprezintă : Alegeţi varianta corectă. 1 remunerarea salariatului după volumul producţiei realizate; 2 remunerarea după rezultatele echipei; 3 remunerarea salariatului după calitatea muncii prestate; 4x remunerarea salariatului după timpul lucrat;

5 remunerarea salariatului după criterii stabilite de patron.

102) Salarizare în acord constă în: Alegeţi varianta corectă. 1 remunerarea individului în raport cu calitatea produselor realizate; 2 remunerarea grupului în raport cu calitatea produselor realizate; 3 remunerarea individului sau grupului în raport cu timpul de muncă prestat; 4x remunerarea individului sau grupului în raport cu cantitatea de produse realizate, de numărul operaţiilor executate etc.; 5 remunerarea individului în funcţie de veniturile firmei.

103) Salarizarea în acord se concretizează în următoarele forme: 1. în acord direct; 2. în acord progresiv; 3. în acord simplu; 4. în acord global; 5. în acord complex. Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: 1 1,2,5; 2 4,5,6; 3 2,3,5; 4 1,3,4; 5x 1, 2, 4.

104) Salarizarea în remiză sau cote procentuale presupune stabilirea venitului : Alegeţi varianta corectă. 1x proporţional cu nivelul de îndeplinire a sarcinilor stabilite prin contract; 2 în raport cu calitatea produselor realizate; 3 în raport cu cantitatea de produse realizate, de numărul operaţiilor executate; 4 în funcţie de veniturile firmei; 5 după rezultatele echipei de lucru.

105) Prin profit se înţelege: Alegeţi varianta corectă. 1 partea rămasă din venitul total ce revine întreprinzătorului; 2 partea rămasă din venitul total din care se va scade impozitul către stat; 3x partea rămasă din venitul total ce revine întreprinzătorului după ce s-au scăzut toate cheltuielile aferente venitului respectiv; 4 venitul total ce revine întreprinzătorului; 5 venitul final al societăţii din care se va scade impozitul către stat.

106) După modul de determinare şi realizare se delimitează următoarele forme de profit: 1. profit brut; 2. profit net; 3. profit normal, legitim sau justificat; 4. profit normat; 5. profitul pur sau supraprofit; 6. profitul marginal; 7. profit liber. Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: 1 1,3,5,6,7; 2x 1, 2, 3, 5, 6. 3 2,3,4,5,6; 4 1,3,4,5,6; 5 2,3,4,5,7.

107) Profitul brut este: Alegeţi varianta corectă. 1x reprezentat de partea ce rămâne din venitul total după ce s-au scăzut cheltuielile de producţie; 2 reprezentat de partea ce rămâne din produsul net după ce s-au scăzut cheltuielile de producţie; 3 reprezentat de partea ce rămâne din avuţia naţională după ce s-au scăzut cheltuielile de producţie; 4 reprezentat de partea din capitalul firmei după ce s-au scăzut cheltuielile de producţie; 5 reprezentat de partea ce rămâne din beneficiul firmei după ce s-au scăzut cheltuielile de producţie.

108) Profitul net reprezintă: Alegeţi varianta corectă. 1 partea din venitul naţional care rămâne după ce au fost deduse dobânda la capitalul propriu al întreprinzătorului, salariul ca recompensă pentru activitatea sa, arenda şi chiria pentru terenul şi clădirea care îi aparţin, impozitele şi taxele ce se suportă direct din profit; 2 partea din profitul net care rămâne după ce au fost deduse dobânda la capitalul propriu al întreprinzătorului, salariul ca recompensă pentru activitatea sa, arenda şi chiria pentru terenul şi clădirea care îi aparţin, impozitele şi taxele ce se suportă direct din profit; 3 partea din beneficiul care rămâne după ce au fost deduse dobânda la capitalul propriu al întreprinzătorului, salariul ca recompensă pentru activitatea sa, arenda şi chiria pentru terenul şi clădirea care îi aparţin, impozitele şi taxele ce se suportă direct din profit; 4 partea din fondul general de salarizare care rămâne după ce au fost deduse dobânda la capitalul propriu al întreprinzătorului; 5x partea din profitul brut care rămâne după ce au fost deduse dobânda la capitalul propriu al întreprinzătorului, salariul ca recompensă pentru activitatea sa, arenda şi chiria pentru terenul şi clădirea care îi aparţin, impozitele şi taxele ce se suportă direct din profit.

109) Profitul normal, legitim sau justificat reprezintă: Alegeţi varianta corectă. 1 remunerarea întreprinzătorului, recompensa pentru investiţia făcută; 2 remunerarea personalului firmei, recompensa pentru priceperea acestuia; 3 remunerarea tuturor angajaţilor din străinătate; 4x remunerarea serviciilor întreprinzătorului, recompensa pentru priceperea sa şi răspunderea pe care şi-o asumă, prima pentru risc şi incertitudine; 5 remunerarea serviciilor partenerilor de afacere.

110) Profitul pur sau supraprofitul este: Alegeţi varianta corectă. 1x profitul generat de împrejurări deosebite, care nu au legătură cu activitatea întreprinzătorului, fiind denumit şi profitul excedentar; 2 profitul general al firmei; 3 profitul curat obţinut de patron; 4 profitul general al întreprinzătorilor;

5 profitul generalizat al firmei pe 10 ani.

111) Profitul marginal reprezintă: Alegeţi varianta corectă. 1 profitul asigurat de producţia curentă; 2 profitul asigurat de producţia fizică; 3 profitul asigurat de producţia globală; 4x profitul asigurat de producţia marginală; 5 profitul asigurat de producţia netă.

112) Mărimea profitului poate fi stabilită în sumă absolută ca: Alegeţi varianta corectă. 1 diferenţă între venitul global şi costul de proximitate; 2x diferenţă între venitul total şi costul de producţie; 3 sumă între venitul total şi costul de producţie; 4 produs între venitul net şi costul de producţie; 5 raport între venitul total şi costul de producţie.

113) Renta economică se poate prezenta sub următoarele forme: 1. renta funciară; 2. renta minieră; 3. renta de construcţii; 4. renta de monopol; 5. renta de abilitate; 6. renta consumatorului; 7. renta producătorului; 8. renta conjuncturală; 9. renta de marcă; 10. renta de situaţie.

Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii: 1 1,2,3,4,5,6,7,8,10; 2 2,3,4,5,6,7,8,9,10;

3 1,2,3,4,5,6,7,9,10; 4x 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 5 1,3,4,5,6,7,8,9,10.

114) Renta economică rezultă din preţul ridicat la acele bunuri pentru care există ……………………, iar oferta lor nu poate fi elasticizată prin urcarea preţului. Alegeţi varianta corectă din expresiile de mai jos: 1x cerere globală nesaturată; 2 ofertă globală nesaturată; 3 piaţă de desfacere; 4 cerere periodică; 5 ofertă suficientă.

115) Renta funciară este: Alegeţi varianta corectă. 1 suma de bani pe care proprietarul funciar o plăteşte la stat; 2 un impozit ce se plăteşte anual de către proprietarul funciar în virtutea dreptului de proprietate asupra terenului; 3x un venit ce revine proprietarului funciar în virtutea dreptului de proprietate asupra terenului; 4 totalitatea cheltuielilor efectuate de proprietarul funciar pentru cultivarea terenului avut în proprietate; 5 o formă de exploatare a personalului angajat să lucreze o suprafaţă de pământ.

116) Renta de monopol, venit excedentar încasat de ………………….. care dispun şi folosesc factori de producţie cu însuşiri excepţionale, rari şi nesubstituibili, de la utilizarea cărora sunt excluşi ceilalţi. Obţinerea efectivă este condiţionată de existenţa unei categorii de cumpărători dispuşi sau constrânşi să plătească un preţ ridicat. Alegeţi varianta corectă din expresiile de mai jos: 1x întreprinzătorii; 2 statele; 3 oraşele; 4 judeţele; 5 coloniştii.

117) Renta de abilitate reprezintă: Alegeţi varianta corectă. 1 impozitele suplimentare pe care le plăteşte o firmă; 2 impozitele suplimentare pe care le plăteşte o companie; 3 impozitele suplimentare pe care le plăteşte o întreprindere; 4x venituri suplimentare ce se obţin ca urmare a aptitudinilor şi calităţilor excepţionale pe care le are un individ; 5 venituri suplimentare ce se obţin ca urma-re a fidelităţii unui individ faţă de o firmă.

118) Renta consumatorului este un plus de venit rezultat din preţul mai ridicat, pe care …………………. ar fi dispus să-l plătească, pentru a cumpăra marfa dorită, faţă de preţul plătit în realitate, mai redus. Alegeţi varianta corectă din cuvintele de mai jos: 1 producătorul; 2x consumatorul; 3 exportatorul; 4 importatorul; 5 intermediarul.

119) Renta producătorului sau surplusul producătorului este: Alegeţi varianta corectă. 1 câştigul anual care poate fi realizat de întreprinzători; 2 câştigul suplimentar realizat de întreprinzătorii care pot să-şi vândă marfa la un preţ inferior celui pe care îl estimaseră anticipat; 3 câştigul suplimentar realizat de întreprinzătorii care pot să-şi vândă marfa la un preţ egal celui pe care îl estimaseră anticipat; 4 reprezentat de totalitatea pierderilor realizate de întreprinzătorii care nu pot să-şi vândă marfa la un preţ superior celui pe care îl estimaseră anticipat; 5x câştigul suplimentar realizat de întreprinzătorii care pot să-şi vândă marfa la un preţ superior celui pe care îl estimaseră anticipat.

120) Renta conjuncturală, comercială şi industrială, este: Alegeţi varianta corectă. 1x renta legată de folosirea unor împrejurări favorabile, care permit obţinerea de câştiguri suplimentare; 2 suma de bani pierdută în afacere de patron; 3 renta legată de folosirea unor împrejurări nefavorabile, care permit obţinerea de câştiguri suplimentare; 4 renta legată de nefolosirea tuturor resurselor unei firme; 5 renta care nu are legătură cu veniturile unei firme.

121) În economia contemporană, modernă, moneda cuprinde: Alegeţi varianta corectă. 1x ansamblul mijloacelor de plată care pot fi utilizate direct pentru efectuarea tranzacţiilor pe piaţă; 2 totalitatea banilor existenţi în bănci; 3 banii ce pot fi utilizaţi direct pentru efectuarea tranzacţiilor pe piaţă; 4 totalitatea certificatelor de depozit existente la un anumit moment dat; 5 totalitatea banilor sub formă de fise existenţi pe piaţă.

122) Masa monetară constă din: Alegeti varianta corecta.

a. totalitatea instrumentelor de circulatie si de plata de ca la un moment dat sau, in medie, intr-un orizont de timp (un trimestru, un an); b. totalitatea banilor existenti pe piata; c. totalitatea hartiilor de valoare existente pe piata; d. totalitatea banilor la un moment dat sau, in medie, intr-un orizont de trimestru, un an; e. banii lichizi existenti in banca nationala.

123) Piata monetară este: Alegeti varianta corecta.

a. ansamblul tranzactiilor efectuate la un moment dat; b. ansamblul tranzactiilor cu moneda pe piata; c. ansamblul tranzactiilor cu moneda, asa cum rezulta el din confruntarea cererii si ofertei; d. ansamblul tranzactiilor cu valuta e. ansamblul tranzactiilor in euro.

124) Cererea de monedă depinde de: Alegeti varianta corecta.

a. volumul operatiunilor bancare; b. volumul operatiunilor, al tranzactiilor de bunuri si servicii intermediate efectiv de catre moneda si de viteza de rotatie a acesteia; c. volumul tranzactiilor de servicii intermediate efectiv de catre moneda; d. numarul banilor existenti pe piata; e . volumul valutei existente pe piata.

125) Oferta de monedă reprezintă: Alegeti varianta corecta.

a. cantitatea de moneda existenta pe piata; b. cantitatea de moneda pusa la dispozitia agentilor economice si a altor utilizatori de moneda de catre sistemul bancar; c. cantitatea de valuta existenta pe piata la un moment dat; d. cantitatea de euro de pe piata; e. cantitatea de moneda pusa la dispozitie de agentii economici.

126) Băncile reprezintă: Alegeti varianta corecta.

a. institutii financiare de depozitare a banilor cetatenilor b. institutii financiare care concentreaza mijloacele de plata si acorda credite; c. centre de prelucrare a informatiilor bancare; d. depozite sigure pentru banii cetatenilor; e. institutii financiare externe.

127) Principalele functii ale băncilor sunt:

1. acordarea de împrumuturi solicitantilor; 2. păstrarea elasticitătii mijloacelor de plată; 3. primirea depunerilor pe care le fac clientii; 4. oferă clientilor lor o foarte mare varietate de servicii; 5. gestiunea plătilor clientilor către terti; 6. selectionarea si sustinerea proiectelor de dezvoltare;

7. vânzarea de aur către persoanele fizice; 8. retragerea de pe piată a lingourilor de aur.

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a. 1,2,3,5,6,8; b. 1,3,4,5,6,7. c. 1,2,3,4,6,7; d. 1,2,3,4,5,6; e. 1,3,4,5,6,7.;

128) Dobânda reprezintă: Alegeti varianta corecta.

a. suma de bani platita pentru rezolvarea unor nevoi personale; b. suma de bani platita pentru dreptul de folosinta temporara a mijloacelor banesti imprumutate; c. valoarea creditului d. valoarea debitului; e. valoarea in aur a imprumutului acordat.

129) Principalele forme de dobândă sunt:

1. dobânda de pe piata monetară, aplicată în general creditelor pe termen scurt intervenite între băncile comerciale, între acestea si banca centrală; 2. dobânda bancară de bază, pentru certificatele de depozit sau bonurile de trezorerie; 3. dobânzile aplicate de bănci si alte institutii financiare, pentru întreprinderi;

4. dobânda de pe piata obligatiunilor, caracteristică plasamentelor pe termen lung; 5. dobânda practicată de casele de economii sau bănci pentru depozitele la vedere si la termen, pentru constructii de locuinte; 6. dobânda practicată de casele de economii sau bănci pentru depozitele ascunse si la termen nedefinit.

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a. 1,2,3,4,6; b. 1,2, 3,5,6 c. 2,3,4,5,6 d. 1,2,3,4,5; e. 1,3,4,5,6

130) Politica monetară – componentă a politicii economice – poate fi definită ca o …………………………. Asupra masei monetare si asupra activelor financiare în vederea orientării economiei pe termen scurt sau mediu.

Alegeti varianta corecta din cele de mai jos a. actiune exercitata de autoritatile monetare (Banca Centrala, Trezoreria); b. actiune exercitata de autoritatile statului; c. actiune exercitata de politie; d. actiune exercitata de autoritatile internationale; e. actiune exercitata de puterile financiare.

131) Titlurile de valoare sunt: Alegeţi varianta corectă. 1 convenţii între producători şi consumatori; 2 înscrisuri de valoare pe piaţa de capital; 3 înscrisuri anuale între producători; 4x înscrisuri, emise în baza unor legi, care dau posesorilor dreptul de a încasa, anual, un venit variabil sau fix; 5 înscrisuri, emise în baza unor legi, care dau producătorilor dreptul de a-şi vinde produsele pe piaţă.

132) Obligaţiunile ipotecare sunt: Alegeţi varianta corectă. 1 înscrisuri de valoare; 2 titluri de valoare, fără alte obligaţii din partea celor ce le primesc; 3 înscrisuri de valoare emise de bănci cu scopul acordării de împrumuturi agenţilor economici; 4x titluri de valoare, emise de bănci (ipotecare şi urbane), cu scopul acordării de împrumuturi agenţilor economici, care le garantează cu terenuri sau imobile; 5 titluri de valoare, emise de bănci (ipotecare şi urbane), cu scopul acordării de împrumuturi agenţilor economici. 133) Titlurile de rentă sunt: Alegeţi varianta corectă. 1 hârtii de valoare emise de întreprinderi, pentru a mobiliza la dispoziţia lor sume de bani necesari acoperii unor investiţii; 2x hârtii de valoare, emise de stat, pentru a mobiliza la dispoziţia sa sume de bani necesari acoperii unor cheltuieli; 3 titluri de proprietate pe termen scurt; 4 titluri de împroprietărire acordate veteranilor de război; 5 hârtii de valoare, emise de patroni şi distri-buite salariaţilor. 134) Piaţa capitalului este: Alegeţi varianta corectă. 1x totalitatea tranzacţiilor al cărui obiect îl constituie titlurile de valoare; 2 totalitatea schimburilor de mărfuri; 3 locul unde se desfăşoară diferite operaţiuni de vânzare-cumpărare; 4 totalitatea băncilor comerciale; 5 totalitatea titlurile de valoare.

135) Piata primară, cuprinde: Alegeti varianta corecta.

a. totalitatea tranzactiilor al caror obiect il reprezinta banii lichizi; b. totalitatea tranzactiilor al caror obiect il reprezinta titlurile de onoare; c. totalitatea tranzactiilor al caror obiect il reprezinta titlurile de valoare nou emise; d. totalitatea afacerilor efectuate intr-o zi e. totalitatea tranzactiilor cu valuta efectuate intr-o zi.

136) Valuta este: Alegeţi varianta corectă. 1x moneda naţională a unui stat, aflată în posesia unor persoane fizice şi juridice străine; 2 suma de bani deţinută în bănci; 3 totalitatea dolarilor deţinuţi de populaţia S.U.A.; 4 totalitatea sumelor de bani deţinuţi de populaţia României în bănci; 5 suma totală de dolari existentă pe piaţa S.U.A. 137) Piaţa valutară reprezintă: Alegeţi varianta corectă. 1 actele de vânzare-cumpărare; 2x o totalitate de tranzacţii, de acte de vânzare-cumpărare, încheiate într-un interval de timp determinat, al căror obiect îl constituie valutele; 3 tranzacţiile al căror obiect îl constituie valutele; 4 schimbul de valută între cetăţeni; 5 totalitatea tranzacţiilor la casele de schimb valutar. 138) Casele de schimb efectuează: Alegeţi varianta corectă.

1x numai operaţiuni la vedere, denumite operaţiuni la ghişeu, ori schimb manual; 2 tranzacţii valutare; 3 operaţiuni în favoarea creşterii cursului valutar; 4 operaţiuni diverse, la solicitarea clientului; 5 operaţiuni impuse de cursul valutar. 139) Deprecierea cursului valutar al unei monede naţionale: Alegeţi varianta corectă. 1 defavorizează exportul şi favorizează importul ţării care a emis moneda respectivă; 2 defavorizează exportul şi importul ţării care a emis moneda respectivă; 3x favorizează exportul şi defavorizează importul ţării care a emis moneda respectivă; 4 defavorizează importul ţării care a emis moneda respectivă; 5 favorizează exportul ţării care a emis moneda respectivă. 140) Serviciul datoriei externe este reprezentat de: Alegeţi varianta corectă. 1 dobânda anuală la împrumut; 2 tranşele anuale scadente ale împrumutului; 3 tranşele anuale ale dobânzii; 4x tranşele anuale scadente ale împrumutului şi dobânda anuală; 5 tranşele semestriale scadente ale împrumutului şi dobânda totală.

1Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la nevoile economice nu este adevărată ?: a) b) c) d) e)

reprezintă cerinţe ale existenţei oamenilor ca indivizi şi membri ai societăţii; se satisfac prin consumul de bunuri; au atât o determinare obiectivă cât şi una obiectivă; sunt limitate şi dinamice; volumul şi diversitatea lor au tendinţe de creştere.

2Bunurile se împart în libere şi economice după următorul criteriu: a) b) c) d) e)

natura subiectului purtător; complexitatea lor; modul de regenerare; modul de acces al indivizilor la ele; gradul de satisfacere.

3Una dintre următoarele utilizării3resurselor:

afirmaţii

este

compatibilă

cu

principiul

raţionalităţii

a) b) c) d) e)

se produce de proastă calitate; se produce ce nu se cere; activitatea economică respectivă poluează mediul; se produce mai mult decât se cere; se produce cu consumuri de resurse mai mici, prin folosirea tehnologiei avansate.

4Un individ are un venit disponibil de 2 milioane lei. El poate achiziţiona tricouri la preţul unitar de 1 milion lei şi cămăşi la preţul de 2 milioane lei/bucată. Costul de oportunitate al achiziţionării unei cămăşi este: a) b) c) d) e)

1,5 tricouri; 0,5 tricouri; 2 tricouri; 2,5 tricouri; 1 tricou.

Unul dintre următoarele reprezintă dezavantaj al diviziunii muncii: a) b) c) d) e)

creşterea productivităţii muncii; creşterea riscului de şomaj; utilizarea maşinilor; dimensiunea (mărimea) pieţei; libertatea comerţului.

Nu reprezintă activitate compatibilă cu funcţia de a produce a întreprinderilor: a) b) c) d) e)

substituie factori de producţie; cumpără factori de producţie; combină factori de producţie; sponsorizează acţiuni culturale fără să beneficieze de scutiri la impozitul pe profit; urmăreşte obţinerea de profit.

Una dintre următoarele reprezintă limită a diviziunii muncii: a) monotonia; b) pierderea dexterităţii de a executa un produs complet;

c) utilizarea maşinilor; d) creşterea riscului de şomaj; e) natura muncii.

Nu reprezintă administraţie privată: a) b) c) d) e)

sindicatele; armata; Crucea Roşie; partidele politice; fundaţiile.

În funcţie de natura lor, fluxurile dintre agenţii economici se împart în: a) b) c) d) e)

nominale şi reale; reale şi monetare; brute şi nete; fixe şi variabile; finale şi intermediare.

Care dintre următoarele caracteristici nu aparţin activităţii economice? a) b) c) d) e)

este principala formă de activitate practică; este guvernată de principiul raţionalităţii; este o activitate eminamente practică, transformatoare; este independentă de mediul natural; este o acţiune cu finalitate.

Nevoile economice, ca motivaţie esenţială a activităţii economice: a) b) c) d) e)

sunt limitate; reprezintă un obiectiv secundar al activităţii oamenilor; exprimă relaţia dintre subiect, ca purtător al nevoii, şi obiectul destinat satisfacerii acesteia; sunt condiţionate numai obiectiv; sunt condiţionate numai subiectiv.

Nu reprezintă caracteristică a nevoilor economice: a) b) c) d) e)

sunt nelimitate ca număr; dispar prin satisfacere; sunt sinonime cu interesele economice; sunt complementare; sunt concurente.

Caracteristica principală a resurselor este: a) b) c) d) e)

abundenţa; calitatea; raritatea; utilitatea; finalitatea.

Când economia realizează combinaţii de producţie aflate în interiorul frontierei posibilităţilor de producţie: a) b) c) d) e)

resursele sunt folosite eficient; producţia este inferioară nivelului din perioada de referinţă; producţia este superioară nivelului din perioada de referinţă; resursele sunt utilizate ineficient şi/sau incomplet; nevoile economice sunt satisfăcute integral.

Curba care arată combinaţiile de bunuri pe care economia poate să le producă la un moment dat utilizând resursele disponibile este: a) b) c) d) e)

funcţia de producţie; curba expansiunii producţiei; curba posibilităţilor de producţie; linia bugetului; curba de indiferenţă.

Într-o economie de piaţă, alocarea resurselor se realizează prin: a) b) c) d) e)

deciziile guvernului; decizii administrative; tehnologiile de producţie; sistemul de preţuri; plan.

Un bun economic: a) b) c) d) e)

nu este un bun “rar”; este produs în exclusivitate de către firme; nu poate face obiectul tranzacţiilor în natură; are preţul strict pozitiv; este oferit într-o cantitate mai mare decât cantitatea cerută la orice nivel al preţului.

Care dintre următoarele bunuri este liber? a) b) c) d) e)

învăţământul public; autostrăzile; lemnul; informaţia; nisipul din deşert.

O economie poate produce 100 pachete de unt şi 5 tunuri sau 80 pachete de unt şi 7 tunuri. În cazul în care costul de oportunitate al producţiei de tunuri (în raport cu untul) este crescător, care dintre următoarele combinaţii de pachete de unt şi tunuri nu poate fi un punct situat pe curba posibilităţilor de producţie pentru economia respectivă ? a) b) c) d) e)

94 pachete de unt şi 6 tunuri; 93 pachete de unt şi 6 tunuri; 92 pachete de unt şi 6 tunuri; 91 pachete de unt şi 6 tunuri; 89 pachete de unt şi 6 tunuri.

O persoană dispune de un venit de 2.000.000 u.m. şi poate achiziţiona două bunuri, A şi B. Preţul bunului A este de 250.000 u.m., iar al bunului B, 500.000 u.m. În aceste condiţii, costul oportunităţii achiziţiei unei unităţi din bunul A este: a) b) c) d) e)

0,5 unităţi din bunul B; 1 unitate din bunul B; 1,5 unităţi din bunul B; 2 unităţi din bunul B; 2,5 unităţi din bunul B.

Care din următoarele reprezintă o administraţie privată? a) b) c) d) e)

armata; învăţământul public; partidele politice; primăria; prefectura.

Una din următoarele activităţi nu are caracter comercial: a) furnizarea serviciilor de apărare naţională; b) transferul unor sume de bani între două conturi bancare; c) vânzarea de bunuri de consum final;

d) vânzarea de bunuri de consum intermediar; e) acordarea unui credit unui client bancar.

Forma generală a curbei posibilităţilor de producţie indică un cost de oportunitate: a) b) c) d) e)

crescător; descrescător; constant; crescător până la un punct, apoi descrescător; descrescător până la un punct, apoi crescător.

O economie produce doar două bunuri X şi Y. În cazul în care curba posibilităţilor de producţie este o curbă concavă faţă de origine: a) b) c) d) e)

costul de oportunitate pentru bunul X în raport cu bunul Y este constant; costul de oportunitate pentru bunul X în raport cu bunul Y este crescător; costul de oportunitate pentru bunul X în raport cu bunul Y este descrescător; economia este ineficientă; costul de oportunitate este crescător până la un punct, apoi descrescător.

Costul de oportunitate reprezintă: a) b) c) d) e)

costul contabil; costul informării în vederea încheierii unui contract; cea mai bună variantă de alocare a resurselor sacrificată în favoarea variantei alese; un concept similar ratei marginale de substituţie; un concept sinonim cu frontiera posibilităţilor de producţie.

O afirmaţie normativă exprimă: a) b) c) d) e)

ceea ce se întâmplă în general în economie; ceea ce ar trebui să se întâmple în economie; o situaţie favorabilă din economie; o stare de fapt în economie; o situaţie de dezechilibru în care se află economia.

Afirmaţia că “rata inflaţiei în România la sfârşitul lunii decembrie 2002 a fost de 17,8%” este: a) b) c) d) e)

un enunţ pozitiv; un enunţ normativ; un enunţ nedemonstrabil; o ipoteză; concluzia unui model matematic.

Enunţul “pentru a fi eficiente întreprinderile româneşti ar trebui să fie privatizate” este o afirmaţie: a) b) c) d) e)

pozitivă; normativă; empirică; explicativă; descriptivă.

Nu reprezintă o afirmaţie pozitivă: a) b) c) d) e)

rata şomajului era la sfârşitul anului 2002 de 8,8%; indicele preţurilor de consum a crescut cu 3% în luna decembrie; o inflaţie de 18% este încă prea mare; economia românească a crescut cu o rată anuală de 5,3% în 2001; rata medie anuală a dobânzii este de 17%.

Reprezintă o lucrare care reflectă prioritar probleme de microeconomie: a) b) c) d) e)

F. Hayek, “Drumul către servitute”; M. Friedman, “Liber să alegi”; M. Albert, “Capitalism contra capitalism”; G. Becker, “Comportamentul consumatorului – o abordare economică”; N. Georgescu-Roegen, “Legea entropiei şi procesul economic”.

Atunci când se consumă în mod succesiv unităţi din acelaşi bun economic, până la saturaţie: a) b) c) d) e)

Umg creşte şi UT scade; Umg rămâne constantă şi UT scade; Umg descreşte în aceeaşi măsură cu UT; Umg creşte în aceeaşi măsură cu UT; Umg descreşte iar UT creşte.

Prin consumul succesiv a unor unităţi din acelaşi bun economic, până la saturaţie, utilitatea totală este: a) pozitivă şi descrescătoare; b) negativă; c) zero;

d) descrescătoare; e) pozitivă şi crescătoare. Reprezintă bunuri complementare: a) margarină-unt; b) benzină-motorină; c) miere-zahăr; d) autoturism-benzină; e) gaz metan-lemn. Reprezintă bunuri substituibile: a) autoturism-benzină; b) calculator-program soft; c) unt-margarină; d) stilou-cerneală; e) mixer-energie electrică.

Până la punctul de saturaţie, utilitatea marginală obţinută prin consumul succesiv din acelaşi bun economic: a) creşte, cu o rată descrescătoare; b) creşte, cu o rată constantă; c) scade, cu o rată descrescătoare; d) scade, cu o rată constantă; e) scade, cu o rată crescătoare. Consumul unui bun economic nu este influenţat în mod direct de: a) situaţia de ansamblu a economiei; b) preferinţele consumatorilor; c) costurile fixe de producţie; d) condiţiile natural-geografice; e) veniturile consumatorilor. Până la punctul de saturaţie, utilitatea totală obţinută prin consumul succesiv din acelaşi bun economic: a) creşte, cu o rată descrescătoare; b) creşte, cu o rată constantă; c) scade, cu o rată descrescătoare; d) scade, cu o rată constantă; e) scade, cu o rată crescătoare. Utilitatea totală este maximă atunci când: a) UmgA=UmgB; b) UmgA/PB=UmgB/PA; c) UmgA/UmgB=PA;

d) UmgA/PA=UmgB/PB; e) UmgB/UmgA=PA/PB. Un individ dispune de un venit disponibil Vd=20 u.m. El consumă două bunuri X şi Y cu preţurile Px=1 u.m. şi Py=2 u.m. În condiţiile în care Umgx=10-Qx iar Umgy=28-2Qy, programul de consum care asigură echilibrul consumatorului este: a) 2X şi 3Y; b) 4X şi 8Y; c) 3X şi 2Y; d) 8X şi 4Y; e) 2X şi 5Y.

Funcţia utilităţii totale a unui individ este UT=53Qx, unde Qx reprezintă cantitatea consumată din bunul X. În condiţiile în care Px=2 u.m., iar venitul disponibil al individului este Vd=200 u.m., utilitatea marginală a consumului din bunul X este: a) 2; b) 3; c) 1; d) 4; e) 5. Conform legii lui Gossen, atunci când se consumă unităţi succesive dintr-un bun, intensitatea nevoii umane pentru bunul respectiv: a) b) c) d) e)

scade; creşte; nu se modifică; întâi creşte, apoi scade; se accentuează.

Dacă utilitatea marginală a unui bun este zero, atunci utilitatea totală este: a) b) c) d) e)

zero; negativă; crescătoare; descrescătoare; maximă.

Au utilitate economică: a) b) c) d) e)

atât bunurile economice, cât şi cele libere; numai bunurile libere; numai bunurile economice; numai bunurile din proprietatea de stat; numai bunurile din proprietatea mixtă.

Curba coşurilor de consum care generează acelaşi nivel al utilităţii consumului se numeşte: a) b) c) d) e)

linie a bugetului; curbă a cererii; curbă a ratelor marginale de substituţie în consum; curbă de indiferenţă; izocost.

Panta curbei de indiferenţă este: a) raportul dintre preţurile bunurilor; b) unitară; c) raportul dintre utilitatea totală a bunului substituit şi utilitatea totală a bunului care îl substituie; d) raportul dintre utilitatea totală a bunului care substituie şi utilitatea totală a bunului substituit. e) rata marginală de substituţie în consum.

Dacă rata marginală de substituţie a unui bun A printr-un bun B este de 4, atunci consumatorul va face un schimb avantajos când schimbă o unitate de bun A pentru: a) 5 unităţi din B; b) 3 unităţi din B; c) 1 unitate din B;

d) 2 unităţi din B; e) 0,5 unităţi din B.

Dacă preţul bunului X este cu 100% mai mare decât preţul bunului Y, atunci un consumator raţional alege: a) o cantitate din bunul X de 2 ori mai mare decât cantitatea din bunul Y; b) o cantitate din bunul X de 2 ori mai mică decât cantitatea din bunul Y;

U mgX

=2 U mgY c) cantităţile din cele două bunuri astfel încât ; U mgX 1 = U 2 ; mgY d) cantităţile din cele două bunuri astfel încât e) cantităţile din cele două bunuri pentru care utilităţile lor marginale sunt egale.

U mgA U mgB > P P B , atunci consumatorul realizează o creştere a utilităţii totale dacă: A Dacă a) b) c) d) e)

consumă mai puţine unităţi din bunul A; consumă cantităţi egale din bunurile A şi B; consumă mai puţin din ambele bunuri; consumă mai mult din ambele bunuri; consumă mai multe unităţi din bunul A.

Care din afirmaţiile de mai jos este falsă? a) b) c) d)

raţionalitatea presupune maximizarea utilităţii totale, dată fiind constrângerea bugetară; venitul consumatorului influenţează utilitatea totală; curba cererii unui consumator nu depinde de utilitatea marginală; când cantitatea consumată succesiv dintr-un bun creşte, utilitatea marginală resimţită de consumator scade; e) consumatorul îşi maximizează utilitatea totală dacă va cheltui întregul venitul disponibil.

Utilităţile marginale pentru două bunuri A şi B sunt 500 unităţi de utilitate şi, respectiv, 200 unităţi de utilitate. Dacă preţul bunului A este 10000 lei şi al bunului B, 2000 lei, atunci consumatorul: a) b) c) d) e)

va menţine consumul din ambele bunuri; va mări consumul din B şi va reduce consumul din A; va mări consumul din A şi va reduce consumul din B; va mări consumul din ambele bunuri; va reduce consumul din ambele bunuri.

Prin consumul a 6 unităţi succesive dintr-un bun, un consumator obţine următoarele utilităţi marginale: 30, 28, 22, 13, 2, -11. Utilitatea totală a primelor 5 unităţi consumate este: a) b) c) d) e)

28 unităţi de utilitate; 57 unităţi de utilitate; 82 unităţi de utilitate; 84 unităţi de utilitate; 95 unităţi de utilitate.

Un consumator dispune de un venit disponibil de 14. Utilităţile marginale resimţite în urma consumului a două bunuri, X şi Y, sunt date de relaţiile celor două bunuri sunt consumatorului este: a) b) c) d) e)

U mgX =10−2⋅X , U mgY =5−Y . Dacă preţurile

P X=P Y =2 , atunci programul de consum care asigură echilibrul

3X şi 3Y; 3X şi 4Y; 3X şi 7Y; 4X şi 3Y; 7X şi 7Y.

Un consumator are o funcţie de utilitate totală de tipul iar preţurile celor două bunuri sunt echilibrul consumatorului este: a) b) c) d) e)

5X şi 2Y; 5X şi 5Y; 6X şi 5Y; 8X şi 4Y; 10X şi 3Y.

P X =1

şi

U ( X , Y )=3⋅X⋅Y

. Venitul disponibil de 16,

PY =2 . Programul de consum ce asigură

Dacă produsul dintre utilitatea marginală a unui bun X şi preţul unui bun substituibil Y este 48, preţul bunului X este de 8, iar utilitatea totală este maximă, atunci utilitatea marginală a bunului Y este: a) b) c) d) e)

6; 8; 24; 22; 384.

Factorii primari de producţie sunt: a) b) c) d) e)

numai munca; numai pământul; munca şi pământul; munca şi capitalul; pământul şi capitalul.

Capitalul tehnic reprezintă: a) b) c) d) e)

totalitatea resurselor de care dispune întreprinderea pentru a asigura producţia; orice bun utilizat în producţiei; un bun rezultat dintr-un proces de producţie şi utilizat într-un alt proces de producţie; numai clădirile folosite în procesul de producţie; numai materiile prime folosite pentru producţie.

Care dintre următoarele componente ale capitalului tehnic sunt afectate de uzura fizică şi morală? a) b) c) d) e)

energia; materialele consumabile; echipamentele; materiile prime; semifabricatele.

Principiul randamentelor descrescătoare ale factorilor de producţie se referă la: a) b) c) d) e)

reducerea producţiei; reducerea productivităţii marginale; reducerea productivităţii medii; reducerea costului mediu; reducerea costului marginal.

Faptul că producţia creşte mai repede la niveluri reduse ale utilizării factorilor de producţie şi din ce în ce mai greu la volume considerabile ale factorilor de producţie utilizaţi, se datorează: a) b) c) d) e)

randamentelor de scară crescătoare; randamentelor de scară descrescătoare; randamentelor de scară constante; faptului că producţia este ineficientă; diferenţei de producţie faţă de alte firme.

Nu reprezintă fluxuri de intrare pentru firme: a) subvenţiile primite de la stat; b) veniturile din vânzarea bunurilor economice; c) vânzările de bunuri economice; d) cumpărarea de factori de producţie; e) închirierea forţei de muncă. Obiectivul fundamental al producătorului: a) minimizarea consumului de bunuri economice; b) maximizarea profitului; c) minimizarea venitului disponibil; d) minimizarea profitului; e) maximizarea încasărilor bugetare. Cărui agent economic îi este specifică funcţia de a produce bunuri economice: a) administraţiile private; b) administraţiile publice; c) întreprinderile; d) gospodăriile; e) băncile. Nu reprezintă flux de ieşire pentru firme: a) plata impozitelor şi taxelor către stat; b) plata taxei pe valoarea adăugată către stat; c) subvenţiile; d) vânzările de bunuri economice către gospodării;

e) plata salariilor. Totalitatea elementelor folosite de firme pentru a produce bunuri economice reprezintă: a) productivitatea muncii; b) creşterea economică; c) factorii de producţie; d) dezvoltarea intensivă; e) dezvoltarea extensivă. Înlocuirea, parţială sau totală, a unuia sau mai multor factori de producţie cu unul sau mai mulţi factori din cei folosiţi sau noi, în condiţiile obţinerii cel puţin a aceleiaşi producţii, reprezintă: a) combinarea factorilor de producţie; b) substituirea factorilor de producţie; c) productivitatea medie a factorilor de producţie; d) productivitatea marginală a factorilor de producţie; e) productivitatea globală a factorilor de producţie; Nu reprezintă indicator care măsoară eficienţa combinării şi substituirii factorilor de producţie: a) productivitatea marginală a muncii; b) productivitatea marginală a capitalului; c) productivitatea marginală a pământului; d) rata marginală de substituţie a factorilor de producţie; e) utilitatea marginală a factorilor de producţie. Nu reprezintă o caracteristică a pământului ca factor de producţie: a) factor de producţie originar; b) factor de producţie regenerabil; c) principalul factor de producţie în agricultură; d) cadrul de desfăşurare a activităţii economice; e) factor de producţie nelimitat. Nu reprezintă capital tehnic: a) maşinile; b) utilajele; c) materiile prime; d) abilitatea întreprinzătorului; e) energia. Unul dintre următoarele reprezintă un element de capital circulant: a) clădirile; b) calculatoarele de proces; c) materiile prime; d) maşinile; e) utilajele. Combinarea factorilor de producţie nu depinde de:

a) natura activităţii economice; b)condiţiile de producţie; c) venitul disponibil al consumatorului; d)abilitatea întreprinzătorului; e) managementul şi marketingul firmei. Care dintre următoarele reprezintă neofactor de producţie: a) materiile prime; b) combustibilul; c) maşinile; d) utilajele; e) informaţia. Unul dintre următorii indicatori este folosit pentru calculul eficienţei combinării şi substituirii factorilor de producţie: a) utilitatea marginală a bunurilor economice; b) rata marginală de substituţie a factorilor de producţie; c) utilitatea totală a bunurilor economice; d) utilitatea individuală a bunurilor economice; e) venitul disponibil al consumatorului. Nu este caracteristic factorului muncă folosit în activitatea economică: a) o acţiune specific umană; b) o acţiune conştientă; c) un rol determinant în activitatea economică; d) factorul activ şi determinant al producţiei; e) factorul pasiv al producţiei. În momentul T0, o întreprindere cu 50 salariaţi obţine o producţie de 10000 bucăţi. Dacă întreprinzătorul substituie 5 utilaje cu factorul muncă, în condiţiile unei rate marginale de substituţie Rms=10, productivitatea medie a muncii în T1 este: a) 100 bucăţi/salariat; b) 200 bucăţi/salariat; c) 300 bucăţi/salariat; d) 150 bucăţi/salariat; e) 250 bucăţi/salariat. Pe termen scurt, atunci când costul variabil total creşte mai rapid decât producţia: a) costul fix mediu rămâne constant; b) costul variabil mediu scade; c) costul variabil mediu rămâne constant; d) costul total mediu scade, creşte sau rămâne constant; e) costul fix mediu creşte. Reprezintă cheltuială materială de producţie:

a) b) c) d) e)

salariile personalului administrativ; salariile personalului direct productiv; amenzi; cheltuieli de protocol; materiile prime.

Pe termen scurt, atunci când costul variabil creşte în acelaşi ritm cu producţia: a) costul variabil mediu creşte; b) costul variabil mediu scade; c) costul fix mediu rămâne constant; d) costul total mediu creşte; e) costul total mediu scade. Nu reprezintă cheltuială materială de producţie: a) materiile prime; b) combustibilul; c) energia; d) cheltuielile de protocol; e) amortizarea capitalului fix. În situaţia în care costurile totale (CT) depind de producţie (Q) conform relaţiei CT=53Q2Q2: a) CF=53Q; b) CVM=32Q; c) CTM=32Q; d) CVM=3Q2Q2; e) CFM=(5/Q) 3. Atunci când costurile totale (CT) depind de producţie (Q) conform relaţiei CT=152Q: a) CFM=15; b) CVM=2Q; c) CmgCF; d) CmgCF; e) Cmg=CF. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate pe termen scurt: a) CFM=constant; b) CVM=constant; c) CF=constant; d) CFM întotdeauna creşte; e) CFM întotdeauna scade. Atunci când CmgCVM: a) CVM scade; b) CF scade; c) CVM=constant;

d) CVM creşte; e) CF creşte. Costurile salariale în cadrul unei firme sunt de 30 milioane lei. Dacă amortizarea este de 2 ori mai mică decât valoarea capitalului circulant folosit în cadrul firmei. În condiţiile în care costurile totale ale firmei CT=60 milioane lei, valoarea consumului de capital circulant (K c) este: a) Kc=15 milioane lei; b) Kc=1 milion lei; c) Kc=30 milioane lei; d) Kc=20 milioane lei; e) Kc=10 milioane lei. Nu poate fi considerat un proces compatibil cu existenţa economiilor de scară: a) o mai bună specializare a lucrătorilor; b) utilizarea unei tehnologii mai performante; c) birocraţia; d) automatizarea producţiei; e) posibilitatea obţinerii unor reduceri de preţ la cumpărarea de factori de producţie. Faţă de costul contabil, costul economic: a) mai mare; b) mai mic; c) egal; d) mai mic, cu costurile explicite; e) mai mic, cu costurile implicite. Nu reprezintă o proprietate a factorilor de producţie în cazul combinării acestora: a) adaptabilitatea; b) complementaritatea; c) indivizibilitatea; d) substituibilitatea; e) divizibilitatea. Se atinge “pragul de părăsire a pieţei” atunci când: a) VTmin CV; b) VT CF. La nivelul unei firme, scara de producţie începând de la care firma atinge costul mediu pe termen lung are randamente: a) descrescătoare; b) crescătoare;

c) constante; d) negative; e) zero. Atunci când costul total mediu pe termen lung al unei firma creşte, există: a) randamente crescătoare; b) randamente constante; c) economii de scară; d) dezeconomii de scară; e) scara minimă eficace. Diferenţa dintre valoarea bunului – cât de mult suntem dispuşi să plătim pentru a-l procura - şi preţul aferent acelui bun pe piaţă, la un moment dat, reprezintă: a) surplusul producătorului; b) surplusul de venituri la bugetul statului; c) surplusul de cantitate pe piaţă; d) surplusul consumatorului; e) isoutilitatea. Dacă un producător trebuie să utilizeze cantităţi de 4 ori mai mari din toţi factorii de producţie pentru a mări producţia de 3 ori, atunci funcţia de producţie are: a) b) c) d) e)

randamente descrescătoare de scară; randamente crescătoare de scară; randamente constante de scară; proporţii fixe ale factorilor de producţie; izocuante liniare. 0,3

0,7

Se consideră funcţia de producţie Y =16 , 52⋅K ⋅L , unde Y este producţia, K reprezintă capitalul, iar L este forţa de muncă. Randamentele de scară care caracterizează procesul de producţie definit prin această funcţie de producţie sunt: a) b) c) d) e)

descrescătoare; crescătoare; constante; egale cu 16,52; egale cu 0,52. 0,4

0,6

Se consideră funcţia de producţie Y =10⋅K ⋅L , unde Y este producţia, K reprezintă capitalul, iar L este forţa de muncă. Randamentele factorilor sunt: a) crescătoare atât pentru K, cât şi pentru L; b) descrescătoare atât pentru K, cât şi pentru L; c) constante atât pentru K, cât şi pentru L;

d) crescătoare pentru K şi descrescătoare pentru L; e) descrescătoare pentru K şi crescătoare pentru L.

Care din următoarele elemente reprezintă un flux de intrare în cadrul unei firme? a) b) c) d) e)

impozitul pe profit; subvenţiile; cheltuieli pentru serviciile factorilor de producţie; impozitul pe salarii; obligaţiunile emise.

Care este afirmaţia corectă cu privire la relaţia între resurse şi factori de producţie: a) b) c) d) e)

raport de la întreg la parte; raport de la parte la întreg; raport subunitar; raport unitar; nu există legătură.

Care din următoarele sensuri nu este corect cu privire la capital ca factor de producţie? a) b) c) d) e)

reprezintă bunuri de producţie; reprezintă consum intermediar; reprezintă consum final; reprezintă capital tehnic; reprezintă valoare adăugată.

Dezvoltarea economică de tip extensiv se realizează prioritar prin: a) b) c) d) e)

sporirea productivităţii factorilor de producţie; sporirea cantităţii factorilor; progresul tehnic; reducerea costurilor de producţie; creşterea randamentului factorilor de producţie.

În T0, productivitatea medie a muncii la o firmă este de 20 bucăţi pe salariat. În T 1, producţia sporeşte de 3 ori faţă de T0, când era de 200 bucăţi, iar numărul de salariaţi se dublează. Nivelul productivităţii marginale a muncii reprezintă: a) b) c) d) e)

20; 30; 40; 45; 35.

Productivitatea medie a 8 muncitori este 24 unităţi. Dacă productivitatea marginală corespunzătoare celui de-al 9-lea muncitor este 23 unităţi, se poate trage concluzia că: a) productivitatea marginală creşte; b) productivitatea marginală se reduce; c) productivitatea medie creşte; d) productivitatea medie se reduce; e) productivitatea marginală este maximă. Pe termen scurt, dacă producţia se reduce, atunci: a) b) c) d) e)

costul variabil total creşte; costul total creşte; costul fix total creşte; costul fix mediu creşte; amortizarea capitalului tehnic fix creşte.

La o societate comercială, costul variabil mediu este de 20 u.m. iar nivelul producţiei la care profitul este nul 50 bucăţi. Dacă preţul unitar este egal cu 40 u.m., atunci costul total, costul total mediu şi profitul total sunt: a) b) c) d) e)

1250; 25; 0; 3000; 60; 0; 2000; 40; 0; 2000; 80; 0; 4000; 80; 0.

Costul reprezintă 80% din încasările iniţiale. Încasările cresc cu 10%, iar profitul se dublează. În aceste împrejurări, costul total: a) b) c) d)

rămâne constant; creşte cu 2%; se reduce cu 70%; se reduce cu 12,5%;

e) se reduce cu 50%.

Randamentele descrescătoare de scară folosesc la explicarea: a) b) c) d) e)

pantei liniei bugetului; formei curbei costului mediu pe termen lung; creşterii costului fix mediu ca rezultat al creşterii producţiei; creşterii costului variabil ca urmare a scăderii producţiei; reducerii costului fix ca urmare a creşterii producţiei.

Q Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată în ceea ce priveşte funcţia de producţie unde Q este producţia, K este capitalul, iar L este forţa de muncă? a) b) c) d) e)

KL KL,

randamentele de scară sunt constante; randamentele de scară sunt descrescătoare; capitalul şi forţa de muncă se combină în proporţii fixe; producătorul nu poate maximiza profitul; principiul randamentelor descrescătoare ale factorilor nu este valabil.

Izocuanta reprezintă: a) b) c) d) e)

ansamblul combinaţiilor de bunuri de consum pentru care consumatorul resimte aceeaşi utilitate economică; ansamblul combinaţiilor de factori de producţie pe care producătorul le poate utiliza cu aceleaşi cheltuieli; ansamblul combinaţiilor de factori de producţie pentru care producătorul obţine aceeaşi producţie; ansamblul combinaţiilor de două bunuri de consum pe care consumatorul le poate cumpăra cu aceleaşi venituri; producţia corespunzătoare preţului de echilibru de pe piaţă.

Izocuanta: a) b) c) d) e)

trebuie să fie liniară; trebuie să fie concavă faţă de origine; nu poate fi descrescătoare; arată combinaţiile de factori de producţie pentru care costul total este minim; arată combinaţiile de factori de producţie pentru un nivel dat al producţiei.

Dacă productivitatea marginală a unui factor de producţie este mai mare decât productivitatea medie, atunci, pentru orice creştere a cantităţii utilizate din factorul respectiv de producţie, productivitatea medie: a) b) c) d) e)

creşte; scade; este maximă; este minimă; poate să crească, să scadă sau să nu se modifice.

Productivitatea medie a 10 lucrători este de 150 unităţi. Dacă productivitatea marginală corespunzătoare celui de-al 11-lea lucrător este 180 unităţi, atunci: a) b) c) d) e)

productivitatea marginală creşte; productivitatea marginală se reduce; productivitatea medie creşte; productivitatea medie se reduce; producţia este maximă.

Curba productivităţii marginale a unui factor de producţie intersectează axa factorului variabil de producţie în punctul pentru care: a) b) c) d) e)

productivitatea medie a factorului respectiv de producţie este maximă; producţia totală este maximă; începe să se manifeste randamentul descrescător al factorului respectiv de producţie; producţia totală este minimă; productivitatea medie a factorului respectiv de producţie este egală cu productivitatea marginală a acestuia.

Dacă productivitatea medie a muncii este maximă, atunci: a) b) c) d) e)

productivitatea marginală a muncii este crescătoare; productivitatea marginală a muncii este descrescătoare; productivitatea marginală a muncii este mai mare decât productivitatea medie; productivitatea marginală a muncii este mai mică decât productivitatea medie; productivitatea marginală a muncii este maximă.

Un producător utilizează doi factori de producţie ale căror preţuri sunt egale. În scopul minimizării costului total, producătorul trebuie să utilizeze în producţie: a) cantităţi egale din cei doi factori de producţie;

b) cantităţile factorilor de producţie pentru care productivităţile marginale ale factorilor sunt maxime; c) cantităţile factorilor de producţie ce corespund maximului fiecărei productivităţii medii; d) cantităţile ce corespund egalităţii dintre cele două productivităţi marginale; e) doar unul dintre cei doi factori de producţie.

Care din următoarele efecte reprezintă o ajustare pe termen lung, în situaţia unei firme producătoare de avioane: a) b) c) d) e)

creşterea cantităţii de oţel cumpărată de firmă; reducerea numărului de schimburi de la 3 la 2; schimbare a producţiei, de la un model de agrement, la un model utilitar; schimbare de producţie, de la avioane, la maşini sport; reducerea numărului de salariaţi de la 1765 la 1762.

Un producător utilizează doi factori de producţie X şi Y. Preţul factorului X este de două ori mai mic decât al factorului Y. În scopul minimizării costului total, producătorul trebuie să utilizeze în producţie: a) cantităţi egale din cei doi factori de producţie; b) cantităţile din cei doi factori pentru care se verifică egalitatea

WmgX =2 WmgY

e) cantităţile din cei doi factori pentru care se verifică egalitatea

2WmgX =4 WmgY

;

1 WmgX=WmgY c) cantităţile din cei doi factori pentru care se verifică egalitatea 2 ; 1 1 WmgX= WmgY 4 d) cantităţile din cei doi factori pentru care se verifică egalitatea 2 ; .

Un producător utilizează factori de producţie astfel încât, la un moment dat, productivitatea marginală a muncii este egală cu 20, iar productivitatea marginală a capitalului este 45. Preţul utilizării factorului muncă este de 10, iar preţul utilizării factorului capital este de 15. Dacă producătorul urmăreşte minimizarea costurilor, atunci el trebuie:

a) b) c) d) e)

să folosească mai multă muncă şi mai puţin capital; să folosească mai puţină muncă şi mai puţin capital; să folosească mai puţină muncă şi mai mult capital; să nu modifice utilizarea curentă a factorilor; să folosească mai multă muncă şi mai mult capital.

115. Pe termen scurt, un producător al cărui obiectiv este maximizarea profitului nu produce dacă: a) b) c) d) e)

preţul este mai mic decât minimul costului variabil mediu; preţul este mai mic decât minimul costului total mediu; preţul este mai mic decât costul fix mediu; încasările totale nu acoperă costul total; costul total mediu este mai mic decât costul marginal.

116. Pe termen scurt, un producător poate produce dacă preţul acoperă: a) b) c) d) e)

costul fix mediu; costul total mediu; costul marginal; costul variabil mediu; costul fix.

117. În situaţia în care costul marginal este mai mare decât costul variabil mediu, iar producţia creşte: a) b) c) d) e)

costul variabil mediu scade; costul variabil mediu este minim; costul variabil mediu creşte; costul fix mediu creşte; costul fix mediu este minim.

118. În situaţia în care productivitatea marginală globală a factorilor de producţie este mai mare decât productivitatea medie globală, iar producţia creşte: a) b) c) d) e)

costul total mediu scade; costul total mediu este minim; costul total mediu creşte; costul fix mediu creşte; costul fix mediu este minim.

119. În cazul în care costul total mediu este minim, atunci:

a) b) c) d) e)

costul marginal este crescător; costul marginal este descrescător; costul marginal este mai mare decât costul total mediu; costul marginal este mai mic decât costul total mediu; costul marginal este minim.

120. Costul total (CT) al unui producător este dat de relaţia CT 3  7 Q, unde Q este producţia. Care dintre afirmaţiile următoare este adevărată? a) b) c) d) e)

costul total este constant; costul marginal este descrescător; costul marginal este egal cu costul total mediu; costul marginal este mai mare decât costul total mediu; costul marginal este mai mic decât costul total mediu.

121. Când costul marginal este mai mare decât costul mediu, iar producţia creşte: a) b) c) d) e)

costul mediu creşte; decizia producătorului de a mări producţia nu este raţională; costul mediu scade; producătorul trebuie să-şi reducă producţia; costul mediu este egal cu costul marginal.

122. Pragul de rentabilitate reflectă situaţia în care: a) b) c) d) e)

costurile de producţie nu sunt acoperite de încasările totale; încasările totale depăşesc costurile de producţie; profitul este nul; preţul este mai mic decât minimul costului mediu total; preţul este mai mic decât minimul costului variabil mediu.

123. Preţul pieţei este mai mic decât costul total mediu, dar mai mare decât costul variabil mediu. În acest caz: a) b) c) d) e)

pierderea este mai mare decât costul fix; profitul este pozitiv; producătorul se află la pragul de rentabilitate; producătorul nu mai produce pe termen scurt; producătorul continuă să producă pe termen scurt.

124. În cazul în care costul variabil scade mai repede decât producţia, costul total mediu: a) creşte; b) scade;

c) rămâne constant; d) este nul; e) este minim.

125. Pe măsura creşterii producţiei, punctul de minim al curbei costului total mediu: a) b) c) d) e)

este atins înaintea minimului costului variabil mediu; se află deasupra şi la stânga punctului minim al costului variabil mediu; corespunde intersecţiei curbelor costului marginal şi costului total mediu; are în stânga o curbă a costului variabil mediu în scădere; are în dreapta o curbă a costului marginal în scădere.

126. O firmă produce 200.000 de bucăţi anual, pe care le vinde la un preţ de 5 u.m./buc. Costurile explicite de producţie sunt de 750.000 u.m., iar costurile implicite, de 200.000 u.m. În aceste condiţii, profitul contabil şi economic sunt, respectiv: a) b) c) d) e)

200.000 u.m.; 25.000 u.m.; 150.000 u.m.; 50.000 u.m.; 125.000 u.m.; 75.000 u.m.; 100.000 u.m.; 50.000 u.m.; 250.000 u.m.; 50.000 u.m.

127. Se cunosc următoarele date: preţul de vânzare 25 u.m., costul fix 10.000 u.m., costul variabil mediu 5 u.m. Pragul de rentabilitate este: a) b) c) d) e)

100 bucăţi; 200 bucăţi; 300 bucăţi; 400 bucăţi; 500 bucăţi.

128. Creşterea productivităţii muncii este, în principal: a) b) c) d) e)

un factor extensiv de creştere economică; un factor intensiv de creştere economică; un factor secundar de creştere economică; un factor terţiar de creştere economică; lipsită de importanţă.

129. În anul t1, faţă de t0, costurile variabile cresc de 2,5 ori, iar producţia obţinută este cu 150% mai mare. Cunoscând nivelul costului variabil mediu din perioada de bază, CVM 0 = 20000 u.m., costul marginal este: a) b) c) d) e)

10.000 u.m.; 15.000 u.m.; 20.000 u.m.; 25.000 u.m.; 30.000 u.m.

130.În momentul T0, costurile variabile totale erau de 16 milioane u.m., iar volumul producţiei de 8000 bucăţi. În condiţiile creşterii producţiei cu 20%, costul marginal este de 1,5 ori mai mare decât costul variabil mediu în T0. Variaţia absolută a costurilor totale este: a) b) c) d) e)

4,8 mil. u.m.; 2,4 mil. u.m.; 1,8 mil. u.m.; 3,2 mil. u.m.; 1,6 mil. u.m.

131. Când producţia este zero, costul total este: a) b) c) d) e)

egal cu costul total fix; mai mic decât costul variabil; mai mic decât costul fix; egal cu costul variabil; mai mare decât costul fix.

132.Costul total CT al unui producător este dat de relaţia CT  a  b  Q , unde Q este producţia, iar a şi b sunt constante pozitive. Care dintre afirmaţiile următoare sunt adevărate? a) costul total este constant; b) costul marginal este descrescător; c) costul marginal este egal cu costul total mediu, iar costul total mediu va ramâne constant; d) costul marginal este mai mare decât costul total mediu, iar costul total mediu va creşte; e) costul marginal este mai mic decât costul total mediu, iar costul total mediu va scădea.

133.Un teren agricol aduce o rentă anuală de 10 milioane lei. În condiţiile în care rata dobânzii este de 25%, terenul respectiv se vinde la un preţ minim de: a) 2,5 milioane lei;

b) c) d) e)

7,5 milioane lei; 12,5 milioane lei; 40 milioane lei; 50 milioane lei.

134. În condiţiile în care preţul creşte de la 100 u.m. la 200 u.m., iar cantitatea oferită sporeşte de la 400 la 600, coeficientul elasticităţii ofertei în funcţie de preţ pentru bunul respectiv este: a) b) c) d) e)

Keo/p > 1; Keo/p < 1; Keo/p = 1; Keo/p = ; Keo/p = 0.

135. Preţurile administrate: a) b) c) d) e)

se referă la toate bunurile; sunt întotdeauna superioare preţurilor libere; se formează pe piaţa liberă; sunt sub influenţa dominantă a firmelor mici şi mijlocii; rezultă din implicarea guvernului.

136.Cererea pentru un bun este dată de relaţia Q c = 150-4P. Oferta bunului respectiv este Q o = 50+2P, unde P este preţul. Dacă pe piaţă există un exces de ofertă de 20 unităţi, atunci, preţul este: a) 40 u.m.; b) 20 u.m.; c) 20,33 u.m.; d) 10 u.m.; e) nul.

137.Faţă de profitul contabil, profitul economic este: a) mai mic; b) mai mare; c) egal; d) întotdeauna zero; e) întotdeauna negativ.

138.Elasticitatea cererii pentru tricouri este 0,8 în raport cu preţul şi 3 în raport cu veniturile cumpărătorilor. Creşterea cu 1% a veniturilor şi scăderea cu 1% a preţului generează: a) creşterea cererii cu 2,2%; b) creşterea cererii cu 3,8%; c) creşterea cererii cu 0,8%; d) reducerea cererii cu 1%;

e) reducerea cererii cu 2,2%.

139.Ce fel de modificare va atrage o deplasare de-a lungul curbei ofertei ? a) o modificare a nivelului tehnologiei; b) o modificare a taxelor; c) o modificare a anticipaţiilor privind preţurile viitoare; d) o modificare a preţului bunului; e) o modificare a preţului inputurilor.

140.Dacă numărul biletelor de cinema vândute scade cu 20% atunci când preţul creşte cu 10%, cererea este: a) elastică; b) inelastică; c) perfect inelastică; d) perfect elastică; e) unitară.

141.Pe măsură ce ne deplasăm în jos de-a lungul unei curbe a cererii reprezentată printr-o linie dreaptă, elasticitatea la preţ : a) scade; b) creşte; c) rămâne constantă; d) scade şi pe urmă creşte; e) creşte şi pe urmă scade.

142.Elasticitatea la venit a cererii pentru spaghete este estimată la – 0.5. Aceasta ne arată că spaghetele sunt: a) un bun complementar; b) un bun substituibil; c) un bun normal; d) un bun inferior; e) un bun de lux.

143.Se consideră că preţul unui bun X se află la un nivel la care apare un exces de ofertă. În aceste condiţii, preţul pe o piaţă concurenţială:  a) se reduce; b) creşte; c) rămâne nemodificat; d) este întotdeauna mai mare decât costul marginal; e) este întotdeauna mai mic decât costul marginal.

144.Sarcina plăţii unei taxe este suportată mai mult de vânzători decât de cumpărători dacă: a) taxa este plătită la locul tranzacţiei; b) taxa e inclusă în preţ; c) cererea este mai elastică decât oferta; d) oferta este mai elastică decât cererea; e) elasticităţile cererii şi ofertei sunt egale.

145.Conceptul de pierdere socială a unei taxe implică faptul că : a) întotdeauna consumatorul suportă o povară fiscală mai mare decât producătorul; b) se pierd locuri de muncă pentru că producătorii sunt obligaţi de obicei să suporte o povară fiscală mai mare şi de aceea îşi restrâng afacerile; c) povara fiscală suportată de producător şi de consumator depăşeşte veniturile guvernului din taxa respectivă; d) taxele determină creşterea influenţei politice asupra celor care le colectează; e) întotdeauna producătorul suportă o povară fiscală mai mare decât consumatorul.

146.În cazul unei firme, venitul marginal pentru ultima unitate produsă este 86 RON. Costul marginal al ultimei unităţi este 74 RON. În vederea creşterii profitului, firma ar trebui: a) să mărească producţia; b) să nu modifice producţia; c) să micşoreze producţia; d) să diversifice producţia; e) să restrângă sortimentul de producţie.

147.Creşterea preţului determină reducerea încasărilor producătorilor. În aceste condiţii: a) cererea este elastică în raport cu preţul; b) cererea este inelastică în raport cu preţul; c) cererea este crescătoare în raport cu preţul; d) producătorii nu-şi maximizează profiturile; e) producătorii nu-şi minimizează costurile.

148.Dacă bunurile X şi Y sunt substituibile, creşterea preţului bunului X determină: a) creşterea cantităţii cerute din bunul X şi scăderea cantităţii cerute din bunul Y; b) scăderea cantităţii cerute din ambele bunuri; c) creşterea cantităţii cerute din ambele bunuri; d) menţinerea constantă a cantităţii cerute atât din bunul X, cât şi din bunul Y; e) scăderea cantităţii cerute din bunul X şi creşterea cantităţii cerute din bunul Y.

149.Dacă bunurile X şi Y sunt complementare, creşterea preţului bunului X determină: a) scăderea cantităţii cerute din ambele bunuri; b) creşterea cantităţii cerute din bunul X şi scăderea cantităţii cerute pentru bunul Y; c) creşterea cantităţii cerute din ambele bunuri; d) menţinerea constantă a cantităţii cerute atât din bunul X, cât şi din bunul Y; e) scăderea cantităţii cerute din bunul X şi creşterea cantităţii cerute din bunul Y.

150.În cazul unui coeficient pozitiv de elasticitate încrucişată a cererii pentru bunul A în raport cu preţul bunului B, bunurile A şi B sunt: a) complementare; b) substituibile; c) inferioare; d) sub standardele admise de calitate; e) de lux.

151.În cazul unui coeficient negativ de elasticitate încrucişată a cererii pentru bunul A în raport cu preţul bunului B, bunurile A şi B sunt: a) substituibile; b) inferioare; c) sub standardele admise de calitate; d) de lux; e) complementare.

152.Dacă veniturile încasate din vânzarea laptelui cresc cu 10%, ca urmare a majorării preţului cu 12%, cererea pentru lapte este: a) elastică;

b) c) d) e)

unitar elastică; inelastică; perfect elastică; perfect inelastică.

153.O creştere a venitului unui consumator de la 2.000.000 u.m. la 4.000.000 u.m. antrenează o creştere a cantităţii cerute de la 100 de bucăţi la 150 bucăţi. Care din afirmaţiile următoare, unde este coeficientul de elasticitate a cererii în raport cu venitul, este adevărată? a) b) c) d) e)

EC /V

EC /V PA P B , atunci consumatorul realizează o creştere a utilităţii totale dacă: a) consumă 15. Dacă mai puţine unităţi din bunul A; b) consumă cantităţi egale din bunurile A şi B; c) consumă mai puţin din ambele bunuri; d) consumă mai mult din ambele bunuri; e) consumă mai multe unităţi din bunul A.

16. Un consumator are un venit disponibil de 14 u.m. Utilităţile marginale resimţite în urma consumului a două bunuri, X şi Y, sunt date de relaţiile celor două bunuri sunt consumatorului este: a) 3X şi 3Y;

U mgX =10−2⋅X , U mgY =5−Y . Dacă preţurile

P X=P Y =2 , atunci programul de consum care asigură echilibrul

b) 3X şi 4Y; c) 3X şi 7Y; d) 4X şi 3Y; e) 7X şi 7Y.

Umg X Umg Y < P PY X 17. Dacă , atunci pentru a atinge starea de optim, consumatorul raţional: a) va mări consumul din X şi va renunţa la consumul bunului Y; b) va mări consumul din Y şi din bunul X; c) va mări consumul din Y şi va renunţa la o parte din consumul bunului X; d) va reduce consumul Y şi din bunul X; e) va renunţa să mai consume cele două bunuri pentru că nu va atinge niciodată starea de echilibru.

18. Un consumator are o funcţie de utilitate totală de tipul 16, iar preţurile celor două bunuri sunt echilibrul consumatorului este: a) 5X şi 2Y; b) 5X şi 5Y; c) 6X şi 5Y; d) 8X şi 4Y; e) 10X şi 3Y.

P X =1 şi

U ( X , Y )=3⋅X⋅Y

. Venitul disponibil de

PY =2 . Programul de consum ce asigură

19. Două curbe de indiferenţă ale unui consumator se intersectează doar atunci când: a)utilitatea a două variante de consum de pe aceeaşi curbă este egală; b) ratele marginale de substituţie pentru cele două curbe sunt egale; c) consumatorul consumă excesiv de mult dintr-un bun; d) bunurile sunt substituibile; e) nici un răspuns, pentru că două curbe de indiferenţă ale unui consumator nu se pot intersecta.

20. Venitul disponibil al unui individ este de 360 u.m. El achiziţionează două bunuri la preţurile p x=12 u.m. şi py = 9 u.m.. Dacă preţul lui X creşte de la 12 u.m. la 20 u.m. atunci: a)linia bugetului pentru acest consumator se deplasează spre dreapta; b)linia bugetului pentru acest consumator se deplasează spre stânga; c)linia bugetului pentru acest consumator nu se modifică; d) cantitatea achiziţionată din bunul X se reduce; d) cantitatea achiziţionată din bunul X creşte.

21. Funcţia utilităţii totale obţinută prin consumul a două bunuri X şi Y este UT(x,y) = 5x+3y+4. Preţul bunului X este Px = 10 u.m. Care ar trebui să fie preţul bunului Y la punctul de echilibru ? a) 6 u.m.; b) 10 u.m.; c) 12 u.m.; d) 3 u.m; e) 5 u.m.

22. Venitul disponibil al unui individ este de 240 u.m. El achiziţionează două bunuri la preţurile p x= 8 u.m. şi py = 12 u.m.. Dacă preţul lui Y scade de la 12 u.m. la 8 u.m. atunci: a) linia bugetului pentru acest consumator se deplasează spre dreapta; b)linia bugetului pentru acest consumator se deplasează spre stânga; c) linia bugetului pentru acest consumator nu se modifică; d) cantitatea achiziţionată din bunul X se reduce;

e)cantitatea achiziţionată din bunul Y creşte.

23. Dacă un consumator cumpără două bunuri A şi B într-o anumită combinaţie, creşterea preţului bunului A ceteris paribus va determina: a) o modificare a curbelor de indiferenţă a consumatorului; b) reducerea preţului relativ al bunului B; c) o reducere a venitului nominal al consumatorului; d) a+b; e) a+c.

24. Dacă produsul dintre utilitatea marginală a unui bun X şi preţul unui bun substituibil Y este 48, preţul bunului X este de 8 u.m., iar utilitatea totală este maximă, atunci utilitatea marginală a bunului Y este: a) 384; b) 6; c) 8 ; d) 24; e) 22.

25. Fie funcţia de utilitate U(x,y) = 2xy. În punctul de coordonate A(2,4) de pe curba de indiferenţă optimă, rata marginală de substituţie a bunului X cu bunul Y (RMSxy) este : a) 1,5 ; b) 3 ; c) 4 ; d) 5 ; e) 6.

26. Dacă utilitatea marginală a ultimei unităţi din bunul X este de trei ori mai mare decât cea a ultimei unităţi din bunul Y, un consumator îşi asigură starea de echilibru atunci când: a) preţul unitar al bunului X este de trei ori mai mare decât cel al bunului Y; b)preţurile unitare ale lui X şi Y sunt egale; c) preţul unitar al bunului X reprezintă 33% din cel al bunului Y; d) preţul unitar al bunului X este cu 33% superior celui al bunului Y; e) nici una dintre alternativele de mai sus.

27. Obiectivul consumatorului raţional, adică maximizarea utilităţii totale, este atins atunci când: a) utilitatea marginală este maximă; b) utilitatea marginală este identică pentru toate bunurile care intră în consum; c) utilitatea marginală aferentă ultimei unităţi monetare cheltuită pentru fiecare bun este aceeaşi; d)preţurile de achiziţie ale bunurilor sunt minime; e)toate bunurile economice sunt distribuite în mod gratuit.

28. Legea utilităţii marginale descrescătoare arată că: a) pe măsură ce creşte cantitatea consumată dintr-un bun, satisfacţia totală creşte cu o rată crescătoare; b) pe măsură ce creşte cantitatea consumată dintr-un bun, satisfacţia adusă de ultima unitate creşte; c) odată cu creşterea consumului succesiv dintr-un bun, satisfacţia aferentă ultimei unităţi este inferioară celei consumate anterior; d) pe măsură ce creşte cantitatea consumată dintr-un bun, satisfacţia totală scade; e) o nouă unitate consumată dintr-un bun se adresează unei nevoi în creştere.

29. Identificaţi relaţia corectă dintre utilitatea marginală şi utilitatea totală în urma consumului unei unităţi suplimentare dintr-un bun de către un consumator raţional: a) scade; creşte cu o rată descrescătoare; b) creşte; creşte; c) scade; creşte cu o rată crescătoare;

d) creşte; scade cu o rată descrescătoare; e) creşte; rămâne constantă.

30. Adam Smith nu a putut explica paradoxul valorii (apă – diamant) deoarece nu a făcut distincţia dintre: a) cerere – ofertă; b) utilitate individuală – utilitate marginală; c) utilitate marginală – utilitate totală; d) surplusul consumatorului – surplusul producătorului; e) preţuri de piaţă - preţuri administrate.

31. O persoană atribuie următoarele valori monetare pentru bunul bere: prima doză 10 u.m.; a doua doză 8 u.m. Preţul plătit de acesta este de 7 u.m./doză. Surplusul consumatorului aferent primei doze este de : a) 10 u.m.; b) 17 u.m.; c) 3 u.m.; d) 1 u.m.; e) 18 u.m.

32. Surplusul consumatorului este reprezentat grafic de: a) aria cuprinsă între axa orizontală a graficului şi preţul pieţei; b) aria situată sub curba cererii şi deasupra axei orizontale a graficului; c) aria situată deasupra preţului pieţei şi între curba cererii şi ordonată; d) aria cuprinsă între curba cererii şi axele de coordonate; e)aria situată sub preţul de echilibru şi deasupra ofertei.

33. Atunci când un consumator acordă o importanţă mai mare programului de consum A în comparaţie cu programul de consum B, putem afirma că:

a) între A şi B există o relaţie de indiferenţă; b) între A şi B există o relaţie de strictă preferinţă; c) satisfacţia conferită de A este mai mică în comparaţie cu cea a programului B; d) satisfacţia conferită de A este identică cu cea a programului B; e) b + c.

34. Ansamblul de combinaţii de consum de la care consumatorul se aşteaptă să obţină acelaşi nivel de satisfacţie reprezintă : a) curba de izoproducţie; b) curba de indiferenţă; c) harta curbelor de indiferenţă; d) setul combinaţiilor slab preferate; e) dreapta bugetului.

35. Curbele de indiferenţă au în mod normal pante negative deoarece: a) creşterea consumului din bunul X implică creşterea consumului din bunul Y, astfel încât utilitatea totală să rămână constantă; b) creşterea consumului din bunul X implică reducerea consumului din Y, astfel încât utilitatea totală să rămână constantă; c) rata marginală de substituţie este constantă; d) rata marginală de substituţie este pozitivă; e)creşterea consumului din bunul X nu influenţează consumul din bunul Y.

36. Fie următoarea ecuaţie a bugetului 100 = 2X + 4Y. Panta liniei bugetului este: a) -2/4; b) 4; c) 2/4; d) 25;

37. Dacă are loc o creştere a preţului bunului X (aflat pe abscisă), în condiţiile caeteris paribus, panta liniei bugetului va: a) creşte; b) scădea; c) rămâne constantă; d) se va reduce la jumătate; e) toate cele de mai sus.

38. Bunurile x şi y sunt bunuri pereche, care pot fi combinate în programele de consum a,b,c,d, echivalente, după cum urmează: Programul

y

x

RMS

a

20

10

-

b

15

12

c

10

14,5

d

5

18,5

Când se

trece succesiv de la b la c, apoi de la c la d, RMS:

a)creşte; b) scade; c)rămâne neschimbată; d) la început creşte şi apoi scade; e)la început scade şi apoi creşte.

39. Când utilitatea marginală a bunului X este descrescătoare, dar pozitivă, utilitatea totală resimţită de consumator: a) devine negativă;

b) creşte cu o rată crescătoare; c) scade; d)creşte cu o rată descrescătoare; e) rămâne neschimbată.

40. Funcţia utilităţii totale pentru un consumator este: U=(x+4)(y+6). Dacă Px=Py=10um, iar venitul de care dispune consumatorul este de 100 um. Sǎ se determine cantităţile din bunurile x şi y, care-i maximizează utilitatea sunt : a) x=3,y=7; b) x=6,y=4; c) x=4,y=6; d)x=7,y=3; e) x=5,y=5.

41. Surplusul consumatorului: 1) poate fi măsurat cu distanţa de-a lungul axei verticale a graficului; 2) reprezintă diferenţa dintre preţul pe care consumatorul este dispus să-l plătească şi preţul pieţei pentru bunul respectiv; 3) poate fi măsurat cu distanţa de-a lungul axei orizontale; 4) poate fi măsurat cu aria dintre diagrama cererii şi linia orizontală la preţul pieţei ; 5) este un câştig potenţial. Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3+4+5; b) 2+3+4+5; c) 2+3+5; d) 2+4+5; e) 1+4+5.

42. Funcţia utilităţii totale scontate a se obţine este de tipul U(x,y)=xy 2+10. Venitul disponibil al consumatorului este de 54 u.m. Preţurile sunt: 1 u.m./buc. pentru bunul X, respectiv de 4 u.m./buc. pentru bunul Y. Cantitatea din cele două bunuri care va fi achiziţionată în condiţiile echilibrului sunt : a) x=18, y=9; b) x=10, y=12; c) x=6, y=12;

d) x=9, y=18, e) x= 12, y= 6.

43. Un consumator are funcţia de UT(x,y)=xy 2. El dispune de un buget de 240 u.m. săptămânal iar preţurile bunurilor sunt Px=2 şi Py=4. Programul de achiziţie care îi asigură echilibrul şi mărimea satisfacţiei totale pe care o realizează reprezintă: a) 40X, 60Y şi 40000; b) 40X, 40Y şi 64000; c) 20X, 60Y şi 54000; d) 10X, 20Y şi 30000; e)60X, 40Y şi 64000.

44. Utilitatea marginală: 1) reprezintă satisfacţia suplimentară scontată a se obţine în urma creşterii consumului cu o unitate, în condiţiile „ceteris paribus”; 2) reprezintă prima derivată a utilităţii totale ( când bunurile sunt infinit divizibile); 3) este de regulă descrescătoare; 4) poate fi şi negativă; 5) este nulă. Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+4+5; b) 2+3+4+5; c) 1+4+5; d) 1+2+3+5; e) 1+2+3+4.

45. Deplasarea dreptei bugetului consumatorului spre dreapta, paralel cu cea iniţială, este determinata de: a) o scădere a venitului consumatorului; b) o creştere a preţului bunului X, conţinut în programul de consum; c) o scădere a preţului bunului Y, conţinut în programul de consum; d) o creştere a venitului consumatorului; e) o scădere în aceeaşi proporţie a preturilor celor doua bunuri X şi Y.

46. Reducerea bugetului de achiziţii pentru consumator şi a preţurilor bunurilor x şi y în aceeaşi proporţie, conduce la: a) o deplasare spre dreapta a dreptei bugetului; b) o deplasare spre stânga a dreptei bugetului; c) o scădere a pantei dreptei bugetului; d) aceeaşi utilitate totală resimţită de consumator; e) o scădere a utilităţii totale resimţită de consumator.

47. Punctul de tangenţă a dreptei bugetului şi a isophelimei indică: a) echilibrul static al consumatorului; b) echilibrul static al producătorului; c) nivelul producţiei optime; d) programul de achiziţii care maximizează utilitatea totală; e) nici un răspuns corect.

48. Un student de la Facultatea de Management a economisit în timpul anului suma de 250 Euro, cu care intenţionează să achiziţioneze un bilet pentru un sejur la munte Tariful stabilit de la agenţia de voiaj este de 150 Euro şi ,astfel studentul are posibilitatea, ca din banii rămaşi după achitarea biletului, să mai achiziţioneze şi un echipament de schi cu 50 Euro. În această situaţie, surplusul consumatorului este : a) 100 Euro; b) 50 Euro; c) 150 Euro; d) 250 Euro; e) nu se poate determina pe baza datelor de mai sus.

49. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată: a) utilitatea marginală este pozitivă şi crescătoare; b) pe măsură ce sporeşte cantitatea consumată dintr-un bun, utilitatea totală şi cea marginală scad; c) utilitatea totală este maximă când utilitatea marginală este nulă;

d) pe măsură ce sporeşte cantitatea consumată dintr-un bun, utilitatea totală şi cea marginală cresc; e) pe măsură ce satisfacţia consumării unei unităţi suplimentare dintr-un bun scade, satisfacţia globală se diminuează.

50. Curba Engel desemnează: a) acele achiziţii care maximizează satisfacţia consumatorului când se modifică preţurile unitare; b) evoluţia structurii achiziţiilor care maximizează satisfacţia consumatorului când se modifică venitul; c) relaţia dintre nivelul impozitării şi încasările bugetare; d) relaţia negativă dintre şomaj şi inflaţie; e) acele achiziţii care maximizează satisfacţia consumatorului când se modifică preferinţele consumatorilor;

51. Un consumator dispune de un venit de 90 u.m. În urma consumului a două bunuri X şi Y el obţine o utilitate totală dată de următoarea funcţie : UT(X,Y)=3X 2Y, iar preţurile celor două bunuri sunt Px=20 u.m. şi Py=10 u.m. Programul de consum care maximizează utilitatea totală şi valoarea acesteia este : a) X=7, Y=2, UT=105; b) X=3, Y=3, UT=91; c) X=3, Y=4, UT=108; d)X=3, Y=3, UT=81; e) X=5, Y=2, UT=150.

52. Un consumator cu un venit disponibil total de 20 u.m. isi construieste un program de consum format din doua bunuri x si y. UT=2x+y 2-xy iar preturile celor doua bunuri sunt P X=2 PY=1. Programul de consum care va oferi satisfacţia maximă este : a) x=3, y=14; b) x=2, y=9 ; c) x=1, y=18 ; d) x=2, y=16 ; e) x=9, y=2.

53. Un consumator achiziţionează doar alimente şi îmbrăcăminte, considerate bunuri normale. Presupunând că preţul la alimente înregistrează o scădere, vom observa cum achiziţiile de îmbrăcăminte : a)scad datorită efectului de venit b)cresc datorită efectului de venit c)cresc datorită efectului de substituţie d)scad datorită efectului de substituţie e)rămân constante doarece cererea pentru îmbrăcăminte este relativ inelastică.

54. Care dintre următoarele exprimă legea utilităţii marginale descrescânde ? a)cu cât o persoană consumă mai mult dintr-un bun, cu atât mai mică este utilitatea pe care o obţine din consumul acelui bun b)cu cât se consumă mai mult dintr-un bun, satisfacţia adiţională pe care o obţine de pe urma consumului unei unităţi suplimentare scade c)cu cât se consumă mai puţin dintr-un bun, cu atât utilitatea pe care o obţine este mai mică d)cu cât se consumă mai puţin dintr-un bun, satisfacţia adiţională resimţită de pe urma unei unităţi suplimentare este mai mică e)nici una dintre cele de mai sus

55. Un consumator raţional consumă 2 bunuri, x şi y, astfel încât: Umx/Umy = 2Px/Py. Ce trebuie să facă acest consumator pentru a ajunge la echilibru: a) să consume mai mult x ; b) să consume mai mult y ; c) să menţină actualul nivel al consumului d)este deja la echilibru e)săj consume mai putin y

56. În cazul bunurilor normale panta curbei de indiferenţă este : a) crescătoare

b) descrescătoare; c) constantǎ; d) infinit; e) nulă.

57. Dacǎ un consumator se deplasează de-a lungul aceleiaşi curbe de indiferenţǎ pierderea de utilitate trebuie sǎ fie: a) >1; b) 0; c) 1; c) Kec/v > 0; d) Kec/v < 0;

e) 0>Kec/v < 1;

34. Venitul total încasat de vânzătorul unui bun „x” a crescut ca urmare a creşterii preţului cu 15%. În acest caz, cererea pentru bunul X este: a) elastică; b) inelastică; c) cu elasticitate unitară; d) perfect elastică; e) perfect inelastică;

35. Se cunosc următoarele date referitoare la două bunuri X şi Y: Q x1=100, Qx2=200, Px1=20, Px2=15, Qy1=300, Qy2=200, Py1=10, Py2=15. Plecând de la aceste date cele două bunuri sunt: 1)complementare; 2) substituibile; 3) normale; 4) inferioare; 5) nici un răspuns corect. Alegeţi varianta corectă : a) 1+2; b) 2+3; c) 2+4; d) 1+4; e) 5.

36. La echilibru preţul este 10 u.m iar cantitatea 20 unităţi. Se ştie că în acest caz elasticitatea cererii funcţie de preţ este 2. Putem deduce din aceste date că forma generală a funcţiei cererii este: a) Qc= 40-4P b) Qc = 60 – 2P c) Qc= 60 – 4 P; d) Qc= 40 – P e) Qc= 60 – P.

37. Fiind dat bunul X, o contracţie a cererii acestuia este dată de: a) creşterea preferinţelor pentru bunul respectiv;

b) anticiparea unei scăderi a preţului bunului respectiv; c) o creştere a preţului uni bun complementar; d) o creştere a preţului uni bun substituibil; e) creşterea preţului bunului respectiv.

38. Bunurile cu elasticitate ridicată : a) au un grad de substituire ridicat; b) se substituie greu în consum; c) sunt considerate bunuri necesare; d) au o pondere cât mai mică în bugetul unei persoane; e) a-d false.

39. În cazul unei curbe liniare a cererii: a) avem aceeaşi valoare a coeficientului de elasticitate a cererii în orice punct al curbei; b) nivelul elasticităţii este dat de panta curbei; c) valoarea coeficientului de elasticitate este 0 la intersecţia curbei cererii cu ordonata; d) elasticitatea cererii în funcţie de preţ este diferită pentru diferite puncte de pe curbă; e) este elastică în jumătatea superioară, inelastică în cea inferioară şi unitară la mijloc ;

40. Se cunosc următoarele date despre bunul X: cererea în anul n este de 500 bucăţi, în anul n+1 este de 750 bucăţi, iar veniturile consumatorilor au crescut cu 25%. Natura bunului respectiv şi procentul modificării ponderii cheltuielilor pentru bunul X în bugetul total al cumpărătorilor sunt: 1) de lux; 25%; 2) inferior; 20%; 3) normal; 20%; 4) normal; 25%; 5) inferior; 25% Alegeţi varianta corectă : a) 1+4; b) 2; c) 3+5; d) 4+5; e) 5.

41. Care dintre următoarele schimbări conduc la o creştere a cererii pentru bunul X: a)scăderea costului de producţie; b) creşterea veniturilor consumatorilor, dacă X este un bun inferior; c)scăderea veniturilor consumatorilor, dacă X este un bun normal; d) creşterea preţurilor la bunurile substituibile; e) scăderea preţului bunului X.

42. Care dintre următoarele ar duce la creşterea cererii pentru hartie reciclată ? a)o creştere a preţului la hîrtia obişnuită ; b)o creştere a taxelor pe producţie de hârtie în general  ;c)o scădere a interesului pentru protecţia mediului înconjurător ; d)o scădere a subvenţiilor pentru producerea de hârtie în general ; e)nici una din cele de mai sus.

43. Presupunem că la oricare punct de pe curba cererii pentru bunul x Ecp este egală cu 1 şi că la preţul de 5u.m. cantitatea cerută este de 75 unităţi. Dacă preţul creşte la 25, atunci cantitatea cerută va scădea cu : a)20 ; b)30 ; c)40 ; d)50 ; e)60.

44. Cererea pentru un bun înregistrează cea mai mare elasticitate dacă bunul respectiv : a)poate fi substituit şi este un bun de strictă necesitate relativ ieftin b)poate fi substituit şi este un bun de strictă necesitate relativ scump c)poate fi substituit şi este un bun de lux relativ ieftin d)nu poate fi substituit şi este un bun de lux relativ scump

e)poate fi substituit şi este un bun de lux relativ scump.

45. Alina este o studentă care consumă zilnic ciocolată şi coca cola. Când preţul la ciocolată s-a dublat (caeteris paribus), ea a cumpărat mai puţină ciocolată şi mai puţină coca cola. De aici, deducem că : a)ciocolata este bun de lux iar coca cola este un bun inferior ; b)ambele sunt bunuri Giffen ; c)ciocolata este un bun normal ; d)coca cola este un bun normal ; e)ciocolata este un bun inferior.

46. Atunci când funcţia cererii are forma Qc= 250*1/P, cererea este : a)elastică; b)inelastica; c)perfect elastică; d)perfect inelastică; e) cu elasticitate unitară.

47. Pentru a spori cifra de afaceri a unei firme ce operează pe o piaţă cu cerere elastică întreprinzatorul va trebui : a) să măreasca preţul ; b)să reducă preţul ; c) să scadă costul mediu pe produs ; d) să scadă costul marginal ; e) să aleagă producţia pentru care costul marginal este egal cu venitul marginal.

48. Daca la cresterea pretului cu 10 %, cheltuielile totale ale consumatorilor cresc cu 10%, atunci pe piata acestui bun cererea este : a) elastica; b) perfect inelastica;

c)perfect elastica; d) cu elasticitate unitara; e) cu elasticitate pozitiva.

49. La cresterea pretului bunului x cantitatea ceruta din x precum si cererea pentru bunul y si z se modifica dupa cum urmeaza : Px

Qx

Qy

Qz

80

100

50

8

60

120

100

6

De aici putem deduce ca : a)x si y sunt substituibile in cerere ; b)x si y sunt concurente (substituibile in ofertă) c)x si y sunt complementare d)x si z sunt complementare e)x, y si z sunt bunuri normale

50. Care dintre următoarele împrejurări nu va determina o creştere a cererii de motociclete: 1) reducerea preţului motocicletelor; 2) creşterea preţului autoturismelor; 3) creşterea preţului transportului în comun; 4) toate elementele menţionate; 5) 1+3 false. Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+3; c) 1+3; d) 4; e) 5.

51. Dacă la o creştere cu 10% a preţului o firmă îşi pierde un sfert din clientelă, cererea este:

a) elastică; b) inelastică; c) cu elasticitate unitară; d) încrucişată; e) perfect inelastică.

52. Cantitatea cerutǎ dintr-un anumit bun depinde de: a) venit; b) preţul acelui bun; c) preferinţele consumatorilor; d) previziunile consumatorilor; e) numărul de consumatori.

53. În cazul unei cereri elastice , venitul marginal şi cel total preconizat de o firmă atunci cănd creşte preţul: a) venitul marginal este negativ şi cel total pozitiv; b) pozitiv; c) constant; d) venitul marginal este pozitiv si cel total negativ; e) venitul marginal este pozitiv si venitul total creste .

54. Creşterea preţului determină reducerea încasărilor producătorilor. În aceste condiţii: a) cererea este elastică în raport cu preţul; b) cererea este inelastică în raport cu preţul; c) cererea este crescătoare în raport cu preţul; d) producătorii nu-şi maximizează profiturile; e) producătorii nu-şi minimizează costurile.

55. Când preţul unui bun este de 150 lei, cererea pentru acest bun este de 100 buc. Când preţul devine 180 lei şi ştiind că unui procent în modificarea preţului îi corespund 2 procente în modificarea cererii, nivelul cererii devine: a) 40 buc; b) 160 buc; c) 140 buc; d) 60 buc; e) 50 buc.

56. Dacă bunurile X şi Y sunt substituibile, creşterea preţului bunului X determină: a) creşterea cantităţii cerute din bunul X şi scăderea cantităţii cerute din bunul Y; b) scăderea cantităţii cerute din ambele bunuri; c) creşterea cantităţii cerute din ambele bunuri; d) menţinerea constantă a cantităţii cerute atât din bunul X, cât şi din bunul Y; e) scăderea cantităţii cerute din bunul X şi creşterea cantităţii cerute din bunul Y.

57. Cantitatea cerută de CD – uri la momentul t 0 era de 40.000 la un preţ unitar de 50.000 u.m. Care este coeficientul elasticităţii cererii în raport de preţ dacă la momentul t 1 cantitatea cerută devine 30.000 la preţul de 75.000 u.m. ?: a) Ecp = 2;

1 b) Ecp = 2 ; c) Ecp = 1;

1 d) Ecp = 3 ; e)Ecp = 3.

58. La momentul t0, cererea pentru aparate TV era de 10.000 unităţi. Care a fost coeficientul elasticităţii în raport de venit, dacă la o creştere a veniturilor consumatorilor cu 10%, cererea devine 12.000 u. m.? :

1 a) Ecv = 3 ; b) Ecv = 4;

1 c)Ecv = 2 ; d) Ecv = 2; e) Ecv=3.

59. Dacă bunurile X şi Y sunt complementare, creşterea preţului bunului X determină: a) scăderea cantităţii cerute din ambele bunuri; b) creşterea cantităţii cerute din bunul X şi scăderea cantităţii cerute pentru bunul Y; c) creşterea cantităţii cerute din ambele bunuri; d) menţinerea constantă a cantităţii cerute atât din bunul X, cât şi din bunul Y; e) scăderea cantităţii cerute din bunul X şi creşterea cantităţii cerute din bunul Y.

60. În situaţia în care cererea pentru produsele agricole este inelastică: a) reducerea preţurilor determină o creştere a veniturilor încasate de producători; b) reducerea preţurilor determină o reducere a veniturilor producătorilor; c) creşterea preţurilor determină o reducere a veniturilor producătorilor; d) creşterea preţurilor nu conduce la diferenţieri în veniturile producătorilor; e) procentul de reducere a preţurilor este mai mic decât cel de creştere a cererii.

61. Controlul chiriilor în anumite zone va conduce la : a) creşte numărul celor care preferă sa stea cu chirie; b) construirea de noi case va fi astfel incurajata; c) se va reduce numarul de case oferite; d) oferta de locuinte creste; e) nu se poate şti cu exactitate care va fi efectul.

62. În cazul unui coeficient pozitiv de elasticitate încrucişată a cererii pentru bunul A în raport cu preţul bunului B, bunurile A şi B sunt: a) complementare; b) substituibile; c) inferioare; d) sub standardele admise de calitate; e) de lux.

63. În cazul unui coeficient negativ de elasticitate încrucişată a cererii pentru bunul A în raport cu preţul bunului B, bunurile A şi B sunt: a) substituibile; b) inferioare; c) sub standardele admise de calitate; d) de lux; e) complementare.

64. Curba cererii este descrescătoare pentru că: a) utilitatea totală este descrescătoare; b) utilitatea marginală este descrescătoare; c) utilitatea totală este crescătoare; d) utilitatea marginală este crescătoare; e) utilitatea marginală este constantă.

65. Dacă o creştere extrem de mică a preţului reduce cantitatea cerută la zero, atunci cererea: a) este perfect elastică în raport cu preţul şi orizontală; b) este perfect elastică în raport cu preţul şi verticală; c) are o elasticitate unitară în raport cu preţul;

d) este perfect inelastică în raport cu preţul şi verticală;.

66. Coeficientul de elasticitate încrucişată a cererii pentru bunul Y în raport cu preţul bunului X este de 0,25. Rezultă că: a) bunurile X şi Y sunt substituibile; b) bunurile X şi Y sunt complementare; c) bunurile X şi Y sunt normale; d) bunurile X şi Y sunt inferioare; e) bunurile X şi Y sunt impozitate.

67. O creştere a venitului unui consumator de la 2.000.000 u.m. la 4.000.000 u.m. antrenează o creştere a cantităţii cerute de la 100 de bucăţi la 150 bucăţi. Care din afirmaţiile următoare, unde este coeficientul de elasticitate a cererii în raport cu venitul, este adevărată?: a)

EC /V PL PK . În condiţiile în

marginală a factorilor şi preţurile acelor factori de producţie: care acesta doreşte optimizarea combinării celor doi factori de producţie? a) va renunţa la o parte din salariaţi; b) va achiziţiona o cantitate mai mare din factorul capital; c) va creşte salariul (preţul) oferit angajaţilor săi; d) va angaja forţă de muncă suplimentară; e) a şi b.

100. Linia izocostului se poate deplasa ca urmare a modificării următorilor factori: a) preţul muncii; b) preţul capitalului; c) nivelului costului total; d) tuturor celor menţionate; e) a şi b.

Wmg L

Wmg K

; PL PK Condiţia de echilibru a producătorului este ilustrată de relaţia: a) b) Wmg L Wmg K Wmg L Wmg K Wmg L P K > ; < ; = ; PL PK P P Wmg PL L K K c) d) e) nici una din cele de mai sus. =

101.

102. Să presupunem că factorii de producţie capital şi muncă sunt perfect complementari. Considerând că factorul de producţie muncă este fix, iar producătorul decide achiziţionarea unui număr suplimentar de unităti de capital, atunci productivitatea marginală a capitalului : a)creşte; b) scade; c) cunoaşte o evoluţie discontinuă; d)este zero; e)creşte cu o rată descrescătoare. 103.

Fie următoarele informaţii cu privire la productivităţile marginale şi preţurile factorilor de

producţie : Wmg L = 40, Wmg K = 50, PL = 2, PK = 5. Care din următoarele informaţii este corectă : a) producţia firmei este rentabilă; b) profitul este maxim; c) costurile sunt minime; d) nici una din cele de mai sus; e) b şi c.

104. Costul total mediu scade atunci când: a) costul marginal este mai mare decât costul total mediu şi producţia creşte; b) costul variabil mediu creşte pentru valori ale producţiei peste nivelul corespunzător costului total mediu minim; c) costul marginal este negativ; d) curba costului marginal se află deasupra curbei costului variabil mediu dar sub curba costului total mediu şi producţia creşte; e) curba costului marginal se află deasupra curbei costului total mediu.

105. Când costul marginal este mai mic decât costul total mediu şi producţia creşte, atunci: a) costul total mediu creşte; b) costul total mediu este minim; c) costul marginal este nul; d)costul variabil mediu poate să crească; e) nici o variantă nu este corectă.

106. Ionuţ este managerul propriei sale afaceri având încasări de 100 mil. lei/lună dar şi costuri explicite de 30 mil. lei. Pentru a se dedica în întregime noii activităţi a trebuit să renunţe la locul de muncă pe care îl avea anterior şi care îi asigura un salariu de 20 mil. lei lunar. În acest caz: a) profitul economic este mai mare decât profitul contabil; b) profitul contabil este de 50 mil. lei iar cel economic de 80 mil. lei; c) profitul contabil este de 70 mil. lei iar cel economic de 50 mil. lei; d) profitul contabil este de 70 mil. lei iar cel economic de 80 mil. lei; e) profitul contabil este de 50 mil. lei iar cel economic de 70 mil. lei;

107. Costurile fixe ale unei firme sunt CF = 100 u.m. iar cele variabile medii sunt CVM = 20 u.m. Ştiind că firma vinde o unitate de produs cu preţul de 40 u.m. care este nivelul producţiei de la care firma începe să obţină profit ? a)Q = 5 u.; b) Q = 10 u.; c) Q = 15 u.; d) Q = 1 u.; e) Q = 3 u.; 108. Funcţia costului total pentru firma „Beta” este dată de relaţia CT = 6Q 2 + 4Q + 54. Care este nivelul producţiei pentru care costul total mediu este minim ? a) Q = 3 u.; b) Q = 9 u.; c) Q = 12 u.; d) Q = 6 u; e) Q = 15 u. 109. Firma „Costs” are funcţia costurilor totale de forma CT = 4Q 3 - 16Q2 + 20Q + 30. Producţia pentru care costul variabil mediu este minim şi costul fix per unitatea de produs astfel obţinută sunt: a) Q = 2 u., CFM = 10 u.m.; b) Q = 6 u., CFM = 5 u.m.; c) Q = 2 u., CFM = 15 u.m.; d) Q = 5 u., CFM = 6 u.m; e) Q = 5 u., CFM = 8 u.m.

110. Costul total fix este de 500 u.m., costul variabil total este 750 u.m., iar volumul producţiei este de 250 bucăţi. În cazul în care Cmg este 4 u..m., pe măsura creşterii producţiei CVM şi CTM? a) ambele vor creşte; b) ambele vor scădea; c) CVM scade, CTM creşte; d) CTM scade mai întâi după care creşte iar CVM creşte; e) CVM scade până atinge minimul iar CTM creşte.

111. Pe termen scurt, când un singur factor de producţie este variabil, cea mai bună variantă de

W mgk

combinare a factorilor de producţie este aceea la care: a) CTM=Cmg; b) W mgL

¯ W=W mg

=

Pk

P L ; c)

; d) Wmg a factorului variabil=Cmg al factorului variabil; e) nici una dintre variantele a-d nu este corectă;

112. Dacă pe termen lung, volumul factorilor de producţie creşte cu 25%, iar producţia cu 40%, se înregistrează randamente: a) crescătoare; b) descrescătoare; c) constante; d)medii; e) marginale.

113. Când în urma combinării factorilor de producţie , se înregistrează randamente crescătoare, înregistrează scăderi: a) CFM; b) CVM; c)

W¯

; d)

W mg

; e) rata profitului.

114. Când în urma combinării factorilor de producţie se înregistrează randamente descrescătoare , înregistrează scăderi: a) CFM; b) CVM; c)

W¯

; d)

W mg

; e) rata profitului.

115. În combinarea factorilor de producţie pe termen scurt (un singur factor variabil)profitul este

¯ W=W

¯ creşte; b) b) mg ; c) Wmg a factorului variabil=Cmg al factorului maxim când: a) a) W variabil; d) d) Cmg>CTM full; e) e) toate răspunsurile a-d sunt corecte. 116. Când în combinarea a doi factori de producţie ei sunt substituibili, iar obiectivul este obţinerea unui volum dat de producţie cu cele mai bune performanţe economico-financiare, combinarea optimă este aceea la care: a) W mgL=WmgK, iar PL>PK; b) panta dreptei bugetului este egală cu panta isophelimei; c) dreapta izocostului este tangentă la izocuantă; d) bugetul este integral cheltuit; e)

W mgk W mgL = PL Pk .

117. Funcţia de cost este CT=2Q 2+10Q+50, în care Q= volumul de producţie. Producţia totală creşte cu 50%, de la 10 la 15 tone. În acest caz, CVM: a) creşte şi devine 400; b)scade şi devine 30; c) este constant; d) creşte şi devine 40; e) răspunsurile a-d false.

118. În mod normal, costul explicit în raport cu cel implicit este: a) mai mare; b) mai mic; c) egal; d) mai mare sau mai mic; e) mai mic sau egal.

119. Când Cmg creşte, dar este inferior CVM, atunci CTM şi CVM: a) cresc; b) scad; c)sunt neschimbate; d) creşte, scade; e) toate variantele a-d false.

120. Când volumul producţiei din bunul x obţinut de către firma A creşte, înregistrează creşteri: a) CV; b) CVM; c)

W¯

; d) CTM full; e) profitul total.

121. Atunci când pe măsura creşterii cantităţii de factori de producţie consumaţi, productivitatea marginală este superioară celei medii: a) costul marginal creşte; b)costul mediu creşte; c) productivitatea medie scade; d) productivitatea medie creşte; e) costul mediu scade.

122. Pe termen scurt, o firmă existentă în industrie poate produce dacă preţul acoperă : a)costul fix mediu ; b) costul marginal ; c) costul variabil mediu ; d) costul total mediu ; e) costul fix.

123. Dacă costul total (CT) al unui producător se exprimă prin relaţia CT=4+10Q, unde Q este producţia, una din afirmaţiile următoare este adevărată : a) costul total este constant ; b) costul marginal este egal cu costul total mediu ; c) costul marginal este descrescător; d) costul marginal este mai mare decât costul total mediu; e) costul marginal este mai mic decât costul total mediu.

124. Dacă în urma creşterii producţiei Cmg>CVM, o propoziţie este adevărată: a) costul variabil mediu scade; b) costul variabil mediu este minim; c) costul variabil mediu creşte; d) costul fix mediu creşte; e) costul fix mediu este minim.

125. Randamentele de scară descrescătoare determină: a) panta liniei bugetului ; b)creştea costului fix mediu ca rezultat al creşterii producţiei ; c) creştea costului variabil ;d)reducerii costului fix ca urmare a creşterii producţiei ; e) creşterea costului mediu pe termen lung.

126. Rata marginală de substituire a factorilor de producţie (Rms) exprimă: 1) panta izocuantei; 2) raportul dintre cantitatea suplimentară din factorul care substituie şi cantitatea din factorul la care s-a renunţat; 3) raportul dintre Wmg a factorului care substituie şi Wmg a factorului substituit; 4) raportul dintre Wmg a factorului substituit şi Wmg a factorului care îl substituie; 5) raportul dintre Wmg a factorului substituit şi costul marginal al factorului ce îl substituie. Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+4; c) 3+5; d) 4+5; e) 1+3.

127. Profitul contabil reprezintă: 1) diferenţa dintre venitul total şi costul de oportunitate; 2)diferenţa dintre costul explicit şi costul implicit; 3) diferenţa dintre venitul total şi costul contabil; 4) suma dintre costul implicit şi profitul economic; 5) nici una din variantele de mai sus nu este valabilă. Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3+4; b) 2+3; c) 3+4; d) 2+4; e) 5.

128. Costul marginal: 1) reprezintă cheltuielile suplimentare ocazionate de creşterea cu o unitate a volumului producţiei; 2) reprezintă prima derivată a costului total; 3) pe măsura creşterii producţiei, mai întâi scade după care creşte; 4) reprezintă prima derivată a costului fix; 5)are minimul pentru niveluri ale producţiei mai mici decât cele pentru care se realizează minimul costului variabil mediu şi al costului total mediu. Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3+4+5; b) 2+3+4+5; c) 2+3+5; d) 2+4+5; e) 1+3+4+5.

129. Decizia privind varianta de combinare a factorilor de producţie are în vedere: 1)caracterul nelimitat al factorilor de producţie supuşi combinării; 2) conjunctura pieţelor factorilor utilizaţi; 3)

caracteristicile factorilor de producţie; 4) concordanţa factorilor de producţie cu specificul activităţii; 5) nici una din variantele de mai sus. Alegeţi varianta corectă : a) 2+3+4; b) 2+4; c) 2+3; d)1+ 2+4; e) 5.

130. Când productivitatea marginală este mai mică decât cea medie, este corect că: a) productivitatea marginală este crescătoare; b) productivitatea medie este crescătoare; c) a+b; d) productivitatea marginală este descrescătoare; e) productivitatea medie este crescătoare şi cea marginală este descrescătoare.

131. Când productivitatea marginală este mai mare decât productivitatea medie, iar cantitatea de factori utilizaţi creşte: 1) productivitatea medie este crescătoare; 2) costul marginal este crescător; 3) costul total mediu este crescător; 4) costul total creşte; e) productivitatea medie este descrescătoare. Alegeţi varianta corectă : a) 1+3+4; b) 2+3+4; c)3+5; d) 2+4; e) 1+4.

132. Izocuanta reprezintă: a) ansamblul combinaţiilor din bunurile X şi Y, ce furnizează consumatorului aceeaşi satisfacţie; b) ansamblul combinaţiilor de muncă şi capital pe seama cărora se poate obţine aceeaşi producţie; c) ansamblul factorilor de producţie pentru care se abţine acelaşi profit; d) ansamblul factorilor de producţie ce pot fi achiziţionaţi în funcţie de bugetul disponibil şi preţurile unitare ale acestora; e) nici un răspuns corect.

133. Panta izocuantei este reprezentată de: a) rata marginală de substituţie în consum; b) rata marginală de substituire tehnică; c) costul de oportunitate; d) costul implicit; e) nici un răspuns corect.

134. Echilibrul producătorului este ilustrat grafic prin: a) punctul de intersecţie dintre izocuantă şi izocost; b) punctul de intersecţie dintre isophelimă şi izocost; c) punctul de intersecţie dintre curba de indiferenţă şi izocost; d) punctul de tangenţă dintre curba de utilitate şi dreapta bugetului; e) nici un răspuns corect.

135. Creşterea bugetului întreprinzătorului va determina: a) scăderea pantei izocostului; b)creşterea pantei izocostului; c) deplasarea spre dreapta a izocostului, paralel cu dreapta iniţială; d) deplasarea spre stânga a izocostului, paralel cu dreapta iniţială; e) nici o modificare 136. Se cunosc următoarele date despre o firmă: funcţia costului total este CT=3Q 2+2Q+75, iar producţia este Q=5. În aceste condiţii, care dintre următoarele afirmaţii este corectă: a) productivitatea marginală este mai mare decât productivitatea medie; b) productivitatea marginală este mai mică decât productivitatea medie; c) productivitatea marginală şi cea medie sunt egale; d)

productivitatea medie este descrescătoare şi mai mare decât cea marginală; e) pe baza datelor problemei nu putem determina relaţia dintre productivitatea medie şi cea marginală.

137. Dacă în dinamică indicele producţiei este mai mic decât indicele consumului de factori, atunci: 1) randamentele de scară sunt crescătoare; 2) randamentele de scară sunt descrescătoare; 3) randamentele de scară sunt constante; 4) elasticitatea producţiei în raport cu factorii de producţie este subunitară; 5) nici un răspuns corect. Alegeţi varianta corectă : a) 1+4; b) 2+4; c) 3+4; d) 2; e) 5.

138. Dacă indicele producţiei este mai mare decât indicele consumului de factori, atunci: 1)productivitatea globală a factorilor de producţie creşte; 2) economiile de scară sunt superioare dezeconomiilor de scară; 3) randamentele de scară sunt descrescătoare; 4)costul total mediu creşte; 5) firma este supradimensionată. Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+5; b) 2+3; c) 2+3+5; d) 3+4; e) 1+2.

139. Intersecţia dintre costul marginal şi costul total mediu corespunde: 1) unui cost marginal descrescător; 2) unui cost total mediu descrescător; 3) punctului de minim al costului total mediu; 4) punctului de maxim al productivităţii medii; 5) unui cost fix descrescător. Alegeţi varianta corectă : a) 1+2; b) 2+3+4; c) 2+3+5; d) 3+4; e) 1+4+5.

140. Considerăm următoarea funcţie de producţie a unei firme: Q=4L+3K+2LK. Ştiind că bugetul este de 30 u.m., iar preţurile factorilor de producţie sunt :P L=20 u.m. şi PK=10u.m. Nivelul producţiei care minimizează costul unitar este: a) 20; b) 25; c) 9; d) 15; e) nu se poate determina

141. Funcţia costului total este: CT=20+4Q-4Q 2+Q3. Costul fix şi volumul producţiei la care costul variabil mediu este minim sunt: a) 20 ; 4; b) 0 ; 2; c) 20 ; 3; d) 0 ; 4; e) 20 ; 2;

142. Ca student aveţi o mică afacere în cămin – sunteţi proprietarul unei imprimante (capitalul de care dispuneţi) în valoare de 3 milioane lei cu care tipăriţi 30000 de pagini pe lună la un cost mediu de 600 lei pagina şi munciţi 3 ore pe zi. Pentru că nu puteţi face faţă comenzilor, anul următor vă decideţi să munciţi 6 ore pe zi, închiriaţi spaţiul de la parterul căminului care are o suprafaţă dublă şi costă tot dublu şi înlocuiţi imprimanta cu una nouă în valoare de 6 milioane lei capabilă să tipărească 80000 pagini pe lună, la un cost mediu de 500 lei pe pagină. Forma de acţiune a randamentelor de scară este: a) randamente de scară crescătoare; b) randamente de scară descrescătoare; c) randamente de scară constante; d) nu putem determina forma de acţiune a randamentelor de scară; e) nici un răspuns corect.

143. Când costul marginal devansează costul total mediu :a)productivitatea marginală este constantă;b)productivitatea medie creşte;c)randamentele factoriale sunt descrescătoare;d)costul total mediu scade.

144. Ieftinirea muncii va determina o posibilă deplasare a izocostului astfel:

a)

b)

c)

d)

e)

145. Combinarea factorilor de producţie pe termen scurt presupune:a) mai mulţi factori de producţie variabili;b) un singur factor de producţie variabil;c) nici un factor de producţie variabil; d) randamente de scară; e) nici un răspuns corect.

OFERTA

1. Nu reprezintă un factor principal de influenţă al ofertei: a) preţul; b) veniturile consumatorilor; c) tehnologia; d) costul de producţie; e) preţurile factorilor de producţie.

2. Curba unei oferte perfect elastice este: a) crescătoare; b) verticală; c) descrescătoare; d) orizontală; e) paralelă cu axa preţului.

3. Curba unei oferte perfect inelastice este: a) paralelă cu axa cantităţii; b) crescătoare; c) verticală; d) descrescătoare; e) orizontală;

4. Costul de producţie al unui bun creşte. În condiţiile în care ceilalţi factori rămân constanţi atunci echilibrul se va forma: a) la un preţ de echilibru şi cantitate de echilibru mai mari; b) la un preţ de echilibru şi cantitate de echilibru mai mici; c) la un preţ de echilibru mai mare şi o cantitate de echilibru mai mică; d) la un preţ de echilibru mai mic şi o cantitate de echilibru mai mare; e) la un preţ de echilibru constant şi o cantitate de echilibru mai mare.

5. În situaţia în care o firmă vinde într-o săptămână 100 de unităţi din marfa X cu preţul unitar de 1000 de u.m. şi 120 unităţi cu preţul de 1200 de u.m., oferta în funcţie de preţ este: a) elastică; b) inelastică; c) cu elasticitate unitară; d) perfect elastică; e) perfect inelastică.

6. Introducerea unei taxe indirecte când cererea este mai inelastică decât oferta va afecta   : a) doar pe consumatori  ; b)doar pe producători  ; c) in egală măsură pe consumatori si pe producatori  ; d) in mai mare măsură pe consumatori  ; e) in mai mare măsură pe producători.

7. Iaurtul si brânza sunt 2 bunuri concurente (substituibile in ofertă). La o creştere a preţului iaurtului   : a) creşte oferta de branză  ; b) scade oferta de branza  ; c) scade pretul la branza  ;d) nu ne intampla nimic  ;e) scade costul mediu pe produs la iaurt.

8. Pe piata unui bun cantitatea oferită este Qo=10+ P iar cantitatea cerută este Q c = 100-2P. Sa se determine cu cat se modifica surplusul consumatorului daca statul impune un prêt minim cu 10% mai mare decat pretul de echilibru :a) scade cu 100 ; b) scade cu 11 ; c) scade cu 6 ; d) scade cu 200 ; e) scade cu 3.

9. Pe o piata cererea si oferta sunt date de relatiile Q c=80-0,3P Qo=20+0,2P .Daca guvernul impune un pret maxim la jumatate din pretul care s-ar fi stabilit liber pe piata, sa se arate care va fi noua cantitate tranzactionata pe acea piata :a) 60 ; b) 120 ; c) 62 ; d) 44 ; e) 32.

10. Creşterea preţului pieţei este mai mică decât acciza în cazul în care elasticitatea în funcţie de preţ a  :a) ofertei este infinită b)ofertei este zero c)cererii este zero d)cererii este unitară e)cererii este infinită

11. Considerăm că piaţa bunului x se află în echilibru. Nivelul preţului este de 10 u.m. Curba ofertei este Qo=2P. Deducem din aceste date că oferta are o elasticitate de :a) 2 ; b) ½ ; c) 1 ; d) -1 ; e) nu se poate calcula.

12. Considerăm că piaţa bunului x se află în echilibru. Nivelul preţului est ede 10 u.m. Curba ofertei este Qo=2P. În acest caz, surplusul producătorului este:a) 10 ; b) 20 ; c) 50 ; d) 100 ; e) 200.

13. Impunerea unei taxe vamale pe un produs conduce la: a) cresterea bunastarii consumatorilor si producatorilor interni; b) scaderea veniturilor guvernului; c) pierdere de surplus; d) toate cele de mai sus; e) nici o varianta nu este corecta.

14. Ştiind că functia cererii de pe piata automobilelor este Qc= a – b P, pretul initial Po = 5 u.m. si cantitatea ceruta initiala Qo= 20, iar Kec/p= 25, nivelul constantelor a si b este: a) a=520 si b=100; b) b=520 si a=100; c) a= 110 si b= 240; d) a= 100 si b= 110; e) a=520 si b= 110.

15. Efectul creşterii salariilor cizmarilor asupra pieţei pantofilor de lux este: a) creşterea preţului şi a cantităţii de echilibru; b) creşterea preţului şi reducerea cantităţii de echilibru; c) reducerea preţului şi creşterea cantităţii de echilibru; d) reducerea preţului şi a cantităţii de echilibru; e) nici o modificare a preţului şi a cantităţii de echilibru.

16. Legea ofertei: a) a fost aprobată de către Consiliul Concurenţei; b) poate fi formulată astfel: dacă preţul creşte, cantitatea oferită scade; c) este formulată astfel: dacă preţul creşte, cantitatea oferită creşte; d) atestă importanţa ofertei pentru combaterea inflaţiei; e) arată reacţia cantităţii cerute la o modificare a preţului.

17. Preţul curent al unui bun este de 5000 u.m., dar preţul de echilibru ar trebui să fie de 4500 u.m.. Ne putem aştepta la: a) existenţa unui deficit de ofertă ce va determina o creştere a preţului; b) existenţa unui deficit de ofertă ce va determina o scădere a preţului; c) existenţa unui surplus de ofertă ce va determina o creştere a preţului; d) existenţa unui surplus de ofertă ce va determina o scădere a preţului; e) existenţa unui deficit de ofertă ce nu va afecta în nici fel preţul.

18. Pe piaţa unui bun, cererea şi oferta sunt Qc=90-10P, Qo=10+6P, unde Q este cantitatea, iar P este preţul. Dacă guvernul impune un preţ de 6 unităţi monetare, atunci pe piaţa acelui bun apare un surplus de: a) ofertă, de 16 unităţi; b) cerere, de 15 unităţi; c) cerere, de 16 unităţi; d) ofertă, de 15 unităţi; e) cerere, de 10 unităţi.

19. Ştiind ca functia cererii pentru bunul A este Qc= 100-2P , functia ofertei Qo=10+P si ca primaria impune o taxa T=15 u.m. pe fiecare unitate vanduta, sa se determine care este marimea veniturilor primariei din colectarea taxei , precum si pierderea sociala cauzata de colectarea taxelor: a)V= 45 u.m., PS= 75 u.m; b) V= 450 u.m., PS= 750 u.m; c) V= 35 u.m., PS= 750 u.m; d) V= 45 u.m., PS=175 u.m; e) V= 450 u.m., PS= 75 u.m.

20. Funcţiile cererii şi ofertei de pe piaţa bunului X sunt Qc= 16-P şi Oo=3P. Daca guvernul impune o taxa la cumparator, T = 4 u.m.,calculati cat din taxa suporta cumparatorul si cat producatorul? a) 3 u.m. si 1 u.m.; b) 2 u.m. si 2 u.m.; c) 0 u.m. si 4 u.m.; d) 1 u.m. si 3 u.m; e) 4 u.m. si 0 u.m.

21. Dacă preţul benzinei este 10 u.m./unitate, atunci cantitatea oferită este mai mare decât cantitatea cerută. Dacă preţul benzinei este 5 u.m./unitate, atunci cantitatea cerută este mai mare decât cantitatea oferită. În aceste condiţii, preţul de echilibru al benzinei este: a) 5 u.m./unitate; b) 10 u.m./unitate; c) mai mic decât 5 u.m./unitate; d) între 5 şi 10 u.m./unitate; e) mai mare decât 10 u.m./unitate.

22. Funcţiile cererii şi ofertei de pe piaţa calculatoarelor sunt Qc= 2P + 10 şi Oo = 31-P. Daca guvernul impune o taxǎ la producator, T = 3 u.m., producatorul si respectivt cumparatorul suportă din taxă? a) 2 u.m. si 1 u.m. b) 1 u.m. si 2 u.m. c) 0 u.m. si 3u.m. d) 3 u.m. si 0 u.m; e) 1,5 u.m. si 1,5 u.m

23. Oferta unui bun înregistrează creşteri periodice. Cu ocazia fiecărei creşteri a ofertei, încasările totale ale ofertanţilor se reduc. Care dintre afirmaţiile următoare este în mod necesar adevărată? : a) bunul respectiv este normal; b) bunul respectiv este inferior; c) oferta bunului respectiv este inelastică; d) cererea pentru bunul respectiv este inelastică; e)cererea pentru bunul respectiv este elastică.

24. Curba ofertei nu este afectată în mod direct de: a) tehnologia de producţie; b) preţurile factorilor de producţie; c) veniturile consumatorilor; d) impozitarea vânzărilor; e) numărul producătorilor.

25. Presupunând că, pentru margarină, coeficientul de elasticitate al ofertei în funcţie de preţ este 0,9, iar pentru unt coeficientul de elasticitate al ofertei în funcţie de preţ este 1,9, atunci: a) oferta pentru unt este cu elasticitate unitară; b) oferta pentru margarină este perfect elastică; c) oferta pentru unt este mai elastică decât pentru margarină; d) oferta pentru margarină este mai elastică decât pentru unt; e) oferta pentru margarină este elastică.

26. Pentru un preţ de 1 000 u.m. o firmă doreşte să vândă 2 000 bucăţi dintr-un produs oarecare. Dacă preţul va creşte la 1 050 u.m., câte bucăţi va oferi firma respectivă, coeficientul elasticităţii ofertei fiind 3? : a) 2300 bucăţi; b) 2000 bucăţi; c) 1500 bucăţi; d) 3000 bucăţi; e) 2500 bucăţi.

27. Dacă elasticitatea cererii unui bun în raport cu preţul este –3, iar preţul scade cu 20%, atunci cantitatea cerută: a)scade cu 60%; b)scade cu 7%; c) nu se modifică; d)creşte cu 60%; e) creşte cu 7%. 28. Funcţiile cererii şi ofertei bunului A sunt: C A  270  8  p A , O A  200  6  p A unde CA este cantitatea cerută, OA este cantitatea oferită, pA este preţul bunului. În acest caz, preţul şi cantitatea de echilibru sunt: a) 5; 320; b) 4; 224; c) 8; 248; d) 5; 230; e) 2; 212. 29. Pe piaţa untului, cererea şi oferta sunt Q  100  10  P , Q  20  5  P , unde Q este cantitatea, iar P este preţul. Dacă guvernul impune un preţ de 7 unităţi monetare, atunci pe piaţa untului apare: a) un surplus de 25 unităţi de cantitate; b) un surplus de 55 unităţi de cantitate; c) un deficit de 30 unităţi de cantitate; d) un deficit de 70 unităţi de cantitate; e) o diferenţă de 2 unităţi monetare între preţul de echilibru şi preţul impus de guvern.

30. Dacă cererea creşte mai încet decât oferta, preţul de echilibru:a) creşte;b) scade;c) nu se modifică, pentru că atât cererea cât şi oferta cresc;d) creşte dacă scade costul mediu;e)scade doar atunci când scade costul mediu. 31. Funcţiile cererii şi ofertei bunului A sunt: Q  480  8  p , Q  200  6  p . În acest caz, preţul şi cantitatea de echilibru sunt: a) 20; 320; b) 40; 180; c) 80; 160; d) 140; 160; e) 20; 160.

32. Preţul bunului X creşte cu 25%, iar cantitatea cerută se reduce cu 27%. Care dintre afirmaţiile următoare este adevărată? a)cererea pentru bunul X este perfect elastică.; b)cererea pentru bunul X este inelastică, c) elasticitatea cererii pentru bunul X este unitară; d) cererea pentru bunul X este elastică; e) cererea pentru bunul X este perfect inelastică.

33. Care dintre următoarele afirmaţii corespunde conceptului de ofertă? a)cantităţile dintr-un bun oferite de majoritatea producătorilor; b)cantităţile dintr-un bun solicitate de cumpărători; c)cantităţile de bunuri oferite de producătorii interni şi externi; d)cantităţile dintr-un bun pe care producătorii pot şi sunt dispuşi să le vândă la niveluri diferite de preţ; e) nici una dintre alternativele de mai sus.

34. În cazul unui bun cu cerere elastică, reducerea preţului său va determina: a)creşterea cheltuielilor consumatorilor privind acel bun; b) reducerea cheltuielilor consumatorilor pentru acel bun; c) menţinerea neschimbată a cheltuielilor consumatorilor acelui bun; d) creşterea cantităţii oferite; e) reducerea numărului de consumatori.

35. Conform legii ofertei şi principiului ceteris paribus:a) între preţ şi încasările producătorilor există o relaţie inversă; b) preţul şi cantitatea cerută sunt invers corelate; c) relaţia dintre preţ şi cantitatea oferită este pozitivă; d) încasările vânzătorilor şi cheltuielile cumpărătorilor sunt în relaţie directă; e) orice relaţie între preţ şi cantitatea oferită poate fi posibilă.

36. Care dintre următoarele afirmaţii privind preţul de echilibru este adevărată? a) este determinat numai prin deciziile consumatorilor; b) este determinat numai prin deciziile vânzătorilor; c)este determinat de o agenţie guvernamentală; d) este rezultatul interacţiunii dintre cumpărători şi vânzători; e) oricare dintre răspunsurile anterioare poate fi corect.

37. Preţul situat sub nivelul său de echilibru conduce la apariţia: a) penuriei; b) inflaţiei; c) excedentului de ofertă; d) unei cereri insuficiente; e) oricare din situaţiile menţionate este posibilă.

38. Curba ofertei în cazul unui obiect de artă este: a) elastică; b)inelastică; c)cu elasticitate unitară; d) perfect inelastică; e) perfect elastică.

39. Bunurile a căror elasticitate a cererii în funcţie de venit este negativă se numesc: a) bunuri normale; b) bunuri inferioare; c) bunuri publice; d) bunuri private; e) oricare dintre alternativele de mai sus.

40. Comparaţia între modificarea relativă a cantităţii cerute dintr-un bun şi modificarea relativă a preţului acestuia reprezintă: a) coeficientul elasticităţii directe a cererii în raport cu preţul; b) coeficientul elasticităţii încrucişate a cererii în raport cu preţul; c)coeficientul elasticităţii cererii în raport cu venitul; d) coeficientul elasticităţii ofertei în raport cu preţul; e) oricare dintre coeficienţii de mai sus pot răspunde cerinţei menţionate.

41. Se cunosc următoarele date privind preţul bunului X şi cantităţile cerute din bunurile X şi Y:

Preţul bunului X

Cantitatea cerută -

Cantitatea cerută -

bunul X

bunul Y

50

20

75

25

45

150

Venitul consumatorului este 1000 unităţi monetare În această situaţie: a)bunurile X şi Y sunt substituibile; b)bunurile X şi Y sunt complementare; c) bunurile X şi Y sunt inferioare; d)bunurile X şi Y sunt normale; e) nu se

42. Fixarea de către stat a unor preţuri minime determină: a) penurie; b) creşterea cantităţilor cerute de către consumatori; c) menţinerea constantă a cantităţilor oferite de către producători; d) surplusuri pe piaţă; e) accentuarea deficitului bugetar.

43. Creşterea semnificativă a preţului biletelor de cinema ar putea determina ca preţul aparatelor video şi a numărului aparatelor video vândute să evolueze în sensul:a)creşterii/reducerii; b) reducerii/reducerii; c) efectul este nedeterminat/reducerii; d) creşterii/creşterii; e) creşterii/menţinerii constante

44. Stabilirea unor limite maxime de preţ poate conduce în timp la: a) stimularea producătorilor în vederea creşterii producţiei; b) dezvoltarea produselor noi; c) apariţia “pieţei negre”; d) reducerea şomajului; e) dezvoltarea concurenţei.

45. Dacă preţul unei mărfi creşte, cheltuielile totale ale consumatorilor variază într-un sens sau altul în funcţie de forma cererii. Care dintre afirmaţiile următoare este adevărată? a) cererea este inelastică, cheltuielile totale cresc; b) cererea este inelastică, cheltuielile totale scad; c) cererea este inelastică, cheltuielile totale rămân constante; d) cererea este elastică, cheltuielile totale cresc; e) cererea este elastică, cheltuielile totale rămân constante.

46. Echilibrul pe piaţa unui bun se realizează atunci când: a) valoarea vânzărilor este egală cu valoarea achiziţiilor cumpărătorilor; b) cantitatea cerută este egală cu cea oferită; c) cumpărătorii dispun de venituri suficiente pentru a cumpăra ce şi cât doresc şi a-şi maximiza astfel satisfacţia; d) vânzătorii pot oferi un volum mare şi diversificat de mărfuri; e) agenţii economici, fie vânzători, fie cumpărători, se pot manifesta liber pe piaţă.

47. Pe o piaţă concurenţială, preţul de echilibru este: a) preţul la care consumatorii vor cumpăra toate bunurile oferite de producători; b) preţul la care cererea este superioară ofertei; c) preţul corespunzător unui volum minim de tranzacţii pe piaţă; d) preţul la care poate exista exces de cerere sau de ofertă; e) preţul la care cantitatea cerută este egală cu cantitatea oferită.

48. Preţul unui bun este 80 u.m./unitatea de produs. La acest nivel cantitatea cerută este egală cu cantitatea oferită. Dacă preţul ar fi fixat la nivelul de 40 u.m., ar exista un dezechilibru pe piaţă de 150 unităţi de produs. Pentru un preţ al bunului de 20 u.m. pe piaţă există: a) un exces de ofertă mai mare de 150 unităţi de produs; b) un exces de ofertă de 150 unităţi de produs; c) un exces de cerere de 150 unităţi de produs; d) un exces de cerere mai mare de 150 unităţi de produs; e) echilibru.

49. Presupunem că guvernul controlează preţul unui bun la nivelul de 2 u.m./unitatea de cantitate, iar cantitatea cerută excede cantitatea oferită. Dacă guvernul renunţă ulterior la această reglementare, pe piaţa acestui bun se produc următoarele efecte: a) cantitatea cerută scade; b) cantitatea oferită creşte; c) cantitatea cerută şi oferită devin egale; d) preţul creşte; e) toate cele de mai sus.

50. Efectele creşterii cererii pentru un tablou celebru asupra preţului şi cantităţii oferite constau în: a) preţul şi cantitatea oferită sporesc; b) preţul şi cantitatea oferită se reduc; c) preţul creşte, iar cantitatea oferită rămâne constantă; d) preţul scade, iar cantitatea oferită rămâne constantă; e) preţul scade, iar cantitatea oferită creşte.

51. La nivelul preţului de echilibru: 1) cererea este identică cu oferta; 2) cantitatea cerută este egală cu cantitatea oferită; 3)volumul valoric al vânzărilor este maxim; 4)volumul fizic al vânzărilor este maxim; 5)elasticitatea cererii în funcţie de preţ este egală cu elasticitatea ofertei în funcţie de preţ. Alegeţi varianta corectă : a) 2+4; b) 1+2+3; c) 1+2+3+5; d) 3+4; e) 3+4+5. 52. Dacă cererea scade iar oferta este perfect elastică: a) preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru scad; b)preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru cresc; c)preţul de echilibru rămâne constant iar cantitatea de echilibru scade; d)preţul de echilibru scade iar cantitatea de echilibru rămâne constantă; e) preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru rămân constante.

53. Când cererea scade şi oferta este perfect inelastică: a) preţul de echilibru creşte şi cantitatea de echilibru este constantă; b) preţul de echilibru scade şi cantitatea de echilibru creşte; c) preţul de echilibru scade şi cantitatea de echilibru este constantă; d) preţul de echilibru este constant şi cantitatea de echilibru scade; e) preţul de echilibru este constant şi cantitatea de echilibru creşte.

54. Creşterea preţului grâului cu 50% determină creşterea cantităţii oferite cu 25%. În aceste condiţii, oferta de grâu este: a) elastică; b)inelastică; c)cu elasticitate unitară; d)atipică; e)variantele a-d sunt false.

55. Dacă pe piaţa unui bun, aflată în echilibru, cu preţul P şi cantitatea la echilibru Q, guvernul impune un preţ minim de 2P, atunci: a) cantitatea oferită scade; b) există exces de ofertă; c) curba ofertei pieţei se deplasează spre dreapta; d) curba cererii pieţei se deplasează spre stânga; e) oricare dintre variantele de mai sus poate fi adevărată.

56. De regulă, un plafon maxim de preţ este introdus: a) la nivelul preţului de echilibru; b)la un nivel mai mare decât preţul de echilibru; c) la un nivel mai mic decât preţul de echilibru; d)atunci când oferta depăşeşte cererea; e)la cererea producătorilor.

57. Reducerea în proporţii diferite a cererii şi ofertei determină: a) reducerea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru; b)creşterea preţului de echilibru şi reducerea cantităţii de echilibru; c)reducerea cantităţii de echilibru; d)creşterea preţului de echilibru; e)menţinerea constantă a preţului de echilibru şi creşterea cantităţii de echilibru.

58. Dacă pe piaţa unui bun cererea şi oferta se reduc concomitent şi în aceeaşi proporţie, preţul şi cantitatea de echilibru:a) cresc; b) scad; c) rămân neschimbate; d) este constant, scade; d) este constant, creşte.

59. Firma X realizează Keo/p=2. Iniţial, la preţul unitar de 200 u.m. (şi CTM contabil=150), oferta săptămânală a firmei a fost de 200 tone. Preţul creşte cu 25% (iar CT cu 90%). Oferta în t 1 (ceteris paribus) şi profitul vor fi, în ordine: a) 250, 10000;b)300, 20000;c) 300, 18000;d) 250, 16500; e) 300, firma lucrează în pierdere.

60. Bunurile X şi Y sunt concurente. Dacă Px = constant iar Py creşte cu 10%, în mod normal, oferta din bunul X:a)creşte;b)scade;c)rămâne neschimbată;d)va creşte cu 10%;e)va scădea cu 10%.

61. Bunul A este mierea de albine iar bunul Y ceara. În viitor, preţurile la bunul A vor creşte. Oferta din bunul Y (preţul său constant) va: a)creşte; b)scădea; c)rămâne neschimbat; d)va creşte mai rapid decât producţia din A; e) va creşte mai încet decât producţia lui A.

62. Coeficientul de elasticitate al ofertei în raport de preţ = 2; în raport de cost = 1,5; în funcţie de impozitele şi taxele suportate de producător = 1. În t 0 oferta din bunul X = 10000 bucăţi. Se scontează că în t1, preţul creşte cu 10%, costul marginal cu 5% iar impozitele suportate de

producători cu 8%. Se prognozează că oferta din bunul X va:a) creşte, devenind 10450; b) scade, devenind 9550; c) rămâne aceeaşi; d) creşte, devenind 12000; e) creşte, devenind 14500.

63. Bunurile concurente sunt acelea care: a) sunt substituibile în consum; b) sunt consumate doar împreună; c) se obţin din aceiaşi factori de producţie; d) au acelaşi preţ; e) se vând de acelaşi producător.

64. Oferta industriei pentru bunul X, bun de consum alimentar, în raport cu producţia lui (importul este nul) este:a) mai mare; b)mai mică; c) poate fi mai mare decât 0; d)informaţiile sunt insuficiente pentru a opta între a), b), c), d); e)sunt identice.

65. Un producător acţionează pe o piaţă cu concurenţă perfectă şi realizează pe termen scurt un cost marginal de 40 u.m. la bunul pe care-l produce, la o producţie de 1000 kg care-i maximizează profitul total. CT contabil =24000 u.m. Profitul total este:a)14000; b)16000; c)18000; d)20000; e)nu se poate calcula.

66. În anul 2004, în ciuda condiţiilor climaterice vitrege, oferta de pepeni verzi a fost excepţională, în toate zonele în care se cultivă şi se comercializează. Veniturile producătorilor de pepeni de regulă au scăzut, mulţi dintre ei nu şi-au acoperit costurile. Explicaţia sintetică este că: a) cererea de pepeni este elastică la preţ; b)cererea este inelastică la preţ; c) cererea este de elasticitate unitară în funcţie de preţ; d) s-au cumpărat pepeni din import; e) pepenii au fost de calitate slabă.

67. Producţia de ciment din ţara X se realizează în cadrul a 15 fabrici, aparţinând la 3 mari companii transnaţionale, care realizează o înţelegere confidenţială care poartă caracteristicile de cartel. Ke o/preţ =1,4; Keo/cost = 1,5. Producţia firmelor se desfăşoară în plaja randamentelor de scară descrescătoare (Keq/consumul de factori = 0,9). Argumentaţi dacă, pentru mărirea profiturilor, pentru membrii cartelului este mai convenabil: a) să mărească producţia şi să menţină preţul; b) să mărească preţul şi să menţină producţia; c) să reducă producţia şi să majoreze preţul; d) să mărească producţia şi preţul; e) să reducă producţia şi preţul.

68. Elasticitatea cererii în raport de preţ pentru cafea este 0,9 iar a ofertei este de 1,1. Ministerul de Finanţe propune iar guvernul acceptă perceperea unei accize suplimentare asupra vânzărilor de cafea de 2 u.m./Kg. În urma adoptării acestei măsuri, vânzările zilnice de cafea în oraşul A devin 1200 kg. Acciza pe care o încasează zilnic bugetul din oraşul Ade 1200*2 = 2400 u.m. este suportată în principiu de: a) cumpărători; b) vânzători (producători); c) fie de cumpărători, fie de producători, dar proporţia este indeterminată; d) în cea mai mare parte de producători; e) în cea mai mare parte de consumatori.

69. Guvernul apreciază ca necesară mărirea veniturilor bugetare prin sporirea taxelor indirecte. Are la dispoziţie următoarele alternative: a) să majoreze TVA-ul la toate categoriile de mărfuri cu acelaşi procent; b) să majoreze TVA-ul şi accizele în special la bunurile cu cerere elastică şi ofertă inelastică;

c) să majoreze TVA-ul şi accizele la bunurile cu cerere inelastică; d) să majoreze TVA-ul mai ales la bunurile cu ofertă inelastică; e) să majoreze TVA-ul la bunurile cu elasticitate unitară a cererii şi ofertei.

70. Curba ofertei se deplasează spre dreapta atunci când: a) creşte costul producţiei; b) preţul bunului produs creşte; c) scade numărul ofertanţilor; d) se descoperă tehnologii mai performante; e) cresc taxele şi/sau scad subvenţiile.

71. Oferta se extinde atunci când : a) preţul bunului produs scade ; b) preţul celorlalte bunuri scade ; c)preţul bunului produs creşte ; d) creşte numărul ofertanţilor ; e)scade costul producţiei.

72. Curba individuală a ofertei pe termen scurt pentru un producător prezent în ramură şi care acţionează pe piaţa cu concurenţă perfectă este zona costului marginal situată deasupra curbei : a) costului fix mediu ; b) încasării medii ; c) productivităţii medii ; d)costului variabil mediu ; e) costului total mediu.

73. Conform legii ofertei, ceteris paribus: a)între preţ şi încasările producătorilor există o relaţie inversă; b) preţul şi cantitatea cerută sunt invers corelate; c) relaţia dintre preţ şi cantitatea oferită este pozitivă; d) încasările vânzătorilor şi cheltuielile cumpărătorilor sunt în relaţie directă; e) orice relaţie între preţ şi cantitatea oferită poate fi posibilă.

74. Firma iese de pe piaţă în condiţiile când: a) preţului este egal cu costul total mediu; b) preţului este egal cu costul variabil mediu; c) preţul este egal cu costul marginal; d)costul este total egal cu costul marginal; e) nici o variantă nu este corectă.

75. O firmă îşi maximizează profitul atunci când: a)costul marginal este descrescător;b)costul marginal este constant;c)costul marginal este crescător;d)la început costul marginal este descrescător şi apoi crescător; e)nici o variantă nu este corectă.

76. Oferta pentru bunul X a fost în anul n de 1000 bucăţi. În anul n+1, se scontează o creştere a preţurilor cu 10% şi a costurilor cu 15%. În condiţiile în care coeficientul elasticităţii ofertei în funcţie de preţ este 1,5 şi coeficientul elasticităţii ofertei în funcţie de cost este 1, care dintre următoarele afirmaţii referitoare la cantitatea din bunul X oferită este adevărată: a)scade cu 30% şi devine 700; b)scade cu 10% şi devine 900; c)creşte cu 30% şi devine 1300; d)creşte cu 10% şi devine 1100; e)nu suferă nici o modificare.

77. Un preţ administrat, situat sub nivelul preţului de echilibru, generează:a)diminuarea surplusului producătorului ; b)creşterea surplusului producătorului ; c)nemodificarea surplusului producătorului ; d)o situaţie optimă; e)nici un răspuns corect.

78. Un şoc crescător asupra ofertei pe o piaţă concurenţială, în condiţiile în care cererea rămâne neschimbată, determină:a)scăderea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru;b)scăderea preţului de echilibru şi creşterea cantităţii de echilibru;c)creşterea cantităţii de echilibru şi a preţului de echilibru;d)creştere preţului de echilibru şi scăderea cantităţii de echilibru;e)nu sunt influenţate preţul şi cantitatea de echilibru.

79. Un şoc crescător asupra cererii pe o piaţă concurenţială ,în condiţiile în care oferta rămâne neschimbată, determină:a) scăderea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru;b)scăderea preţului de echilibru şi creşterea cantităţii de echilibru;c)creşterea cantităţii de echilibru şi a preţului de echilibru; d)creştere preţului de echilibru şi scăderea cantităţii de echilibru;e)nu sunt influenţate preţul şi cantitatea de echilibru.

80. Printre factorii care determină creşterea ofertei se pot include:a) creşterea costurilor;b) creşterea numărului ofertanţilor;c) scăderea subvenţiilor şi creşterea taxelor;d) scăderea nunărului de ofertanţi.

81. Cu cât cererea este mai elastică, cu atât:a) consumatorul suportă o parte mai mare din taxă  ;b) producătorul suportă o parte mai mare din taxă ;c) veniturile producătorilor cresc mai mult când preţul scade ;d) veniturile producătorilor cresc mai puţin când preţul scade.

PIAŢĂ, CONCURENŢĂ, PREŢURI

1. Nu reprezintă trăsătură a pieţei cu concurenţă monopolistică: a) diferenţierea bunurilor; b) atomicitatea cererii şi a ofertei; c) fiecare producător poate influenţa piaţa; d) mărcile firmelor sunt individualizate; e) posibilităţi multiple de alegere pentru consumatori.

2. O firmă ce operează pe o piaţă cu concurenţă perfectă observă că produce la un nivel la care venitul marginal este inferior costului marginal. Pentru a-şi maximiza profitul (sau reduce pierderile) firma ar trebui să: a) crească nivelul producţiei; b) crească preţul; c) iasă de pe piaţă; d) reducă preţul; e) reducă producţia.

3. O firmă cu poziţie de monopol are funcţia de cost marginal Cmg = 3Q. Dacă cererea este dată de funcţia P=20-Q, atunci pentru maximizarea profitului, producţia firmei trebuie să fie: a) Q=3; b) Q=4; c) Q=5; d) Q=10; e) Q=20.

4. Preţul pieţei este mai mic decât costul total mediu, dar mai mare decât costul variabil mediu. În acest caz: a) pierderea este mai mare decât costul fix; b) profitul este pozitiv; c) producătorul se află

la pragul de rentabilitate; d) producătorul nu mai produce pe termen scurt; e) producătorul continuă să producă pe termen scurt.

5. Pe o piaţă concurenţială, preţul de echilibru este determinat de: a) preţul maxim pe care oricare consumator este dispus să-l plătească; b) preţul minim pe care oricare producător este dispus să-l accepte; c) egalitatea cantităţii cerute cu cea oferită; d) preţul stabilit de cel mai mare producător; e) preţul stabilit de cea mai influentă asociaţie de protecţie a consumatorilor.

6. Nu reprezintă trăsătură a pieţei cu concurenţă de tip oligopol: a) puţini ofertanţi cu forţă economică ridicată; b) fiecare producător poate influenţa condiţiile pieţei; c) numeroşi cumpărători cu forţă economică redusă; d) puţini cumpărători cu forţă economică ridicată; e) atomicitatea cererii.

7. Curba individuală a ofertei pe termen scurt pentru un producător ce acţionează pe piaţa cu concurenţă perfectă este acea porţiune a costului marginal situată deasupra curbei: a) costului total mediu; b) costului variabil mediu; c) costului fix mediu; d) încasării medii; e) productivităţii medii.

8. Nu reprezintă o caracteristică a pieţei cu concurenţă pură şi perfectă: a) atomicitatea cererii şi a ofertei; b) omogenitatea produselor; c) fluiditatea perfectă; d) transparenţa perfectă; e) informaţia asimetrică.

9. Conceptul de pierdere socială ca urmare a impunerii unei taxe se referă la faptul că: a) prin impunerea taxei, decidenţii politici îşi exercită influenţa politică; b) producătorul suportă întotdeauna o povară mai mare din taxă decât consumatorul; c) consumatorul suportă întotdeauna o povară mai mare decât producătorul; d) producătorul suportă întotdeauna o parte mai mare din povara fiscală, drept urmare îşi reduce producţia, determinând astfel pierderea de locuri de muncă; e) povara suportată de consumator şi producător depăşeşte veniturile guvernului de pe urma colectării taxei respective.

10. Un producător dintr-o piaţă de concurenţă perfectă produce 1.000 bucăţi dintr-un bun. Costul fix este de 10 milioane lei, iar costul variabil este de 32 milioane lei. Preţul minim la care producătorul poate să-şi vândă producţia pe termen scurt este: a) 42.000 lei; b) 20.000 lei; c) 32.000 lei; d) 4.200 lei; e) 2.000 lei. 11. O firmă produce cu următoarea funcţie a costurilor: CT=15 + 10Q+15Q 2. Se consideră că firma se află în situaţia de oligopol, având o funcţie a cererii: P=110-10Q. Nivelul producţiei care maximizează profitul şi preţul la care va fi vândut produsul, sunt: a) 2 unităţi şi, respectiv, 90 u.m.; b) 3 unităţi şi, respectiv, 80 u.m.; c) 4 unităţi şi, respectiv, 70 u.m.; d) 5 unităţi şi, respectiv, 60 u.m.; e) 6 unităţi şi, respectiv, 50 u.m.

12. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă? a) barierele legale la intrarea pe piaţă constituie o cauză a formării monopolurilor; b) structura costurilor monopolului natural evidenţiază importante

economii de scară pentru niveluri ridicate ale producţiei; c) un monopol poate obţine un profit mai mare impunând preţuri diferite pe pieţe diferite; d) preţul este o variabilă exogenă în condiţii de oligopol; e) pe o piaţă de oligopol producătorii pot practica concurenţa prin preţ. 13. Un monopolist are costul marginal dat de relaţia C m  3  Q , unde Cm este costul marginal, iar Q este producţia. Monopolistul se confruntă cu o cerere dată de relaţia P  20  Q , unde P este preţul. În scopul maximizării profitului, producţia trebuie să fie: a) 3; b) 4; c) 5; d) 10;

e) 20.

14. Alegerea unui producător monopolist care urmăreşte maximizarea profitului corespunde unei situaţii în care: a) preţul este mai mare decât costul marginal; b)costul marginal este egal cu preţul; c) preţul este mai mic decât costul marginal; d) preţul este egal cu încasarea marginală; e) preţul este mai mic decât încasarea marginală.

15. Care dintre următoarele contribuie cel mai mult la existenţa unei situaţii de oligopol într-o industrie: a) slabe bariere la intrarea pe piaţă; b) cerere elastică; c) produse standardizate; d) economii de scară; e) informaţie perfectă.

16. Piaţa cu concurenţă de tip monopson apare atunci când: a) oferta de mărfuri este reprezentată de un număr mic de producători; b) oferta este concentrată la un singur producător; c) există un număr mare de producători şi consumatori; d) există atomicitatea cererii; e) cererea este concentrată la un singur consumator.

17. Existenţa mai multor mărci de produs caracterizează piaţa: a) cu concurenţă perfectă; b) de monopson; c) de oligopol; d) monopolistică; e) de monopol.

18. În condiţii de monopol există următoarea relaţie între venitul mediu (VM) şi venitul marginal (Vmg) al firmei monopoliste: a) VM > Vmg; b) VM = Vmg; c) VM < Vmg; d) VM = Vmg – Cmg; e) VM = Vmg/3.

19. În cazul în care o firmă de pe o piaţă de oligopol măreşte preţul de vânzare a produselor sale: a) cererea pentru produsele acelei firme devine elastică; b)celelalte firme din oligopol vor proceda la fel; c) clientela celorlate firme va migra spre acea firmă; d) curba cererii pentru produsele acelei firme devine inelastică; e)firma în cauză cucereşte o parte mai mare din piaţă.

20. Un coeficient ridicat de elasticitate al cererii în raport cu preţul unui bun poate indica faptul că: a) pe acea piaţă există monopol; b) pe acea piaţă există un oligopol coordonat; c) concurenţa este perfectă sau monopolistică; d) concurenţa este de tip monopol bilateral; e) piaţa este dominată de un duopol asimetric.

21. Monopolul în cadrul unei economii de piaţă: a) determină preţurile tuturor bunurilor şi serviciilor;b) dispare treptat pe măsura dezvoltării economiei; c) este expresia unui nivel redus de concentrare a producţiei; d) poate dispărea prin reducerea restricţiilor de acces pe piaţă; e) se referă doar la emisiunea monetară.

22. Un monopolist are funcţia de cost total CT= 200 + 5Q, unde Q este cantitatea produsă. Funcţia cererii pieţei este dată de relaţia P = 209 – 3Q, unde P este preţul. Preţul şi cantitatea produsă în condiţiile maximizării profitului sunt: a) 34; 107; b) 107; 34; c)5; 68; d) 206,57; 0,81; e) imposibil de determinat.

23. Curba cererii pentru o firmă în condiţiile concurenţei perfecte este: a) verticală; b) orizontală; c) descrescătoare în raport cu preţul pieţei; d) crescătoare în raport cu preţul pieţei; e) oricare dintre variantele de mai sus.

24. În condiţiile concurenţei imperfecte, preţul de echilibru al unui factor de producţie este dat de: a) intersecţia dintre curbele cererii produsului şi ofertei factorului de producţie; b)intersecţia dintre curbele cererii şi ofertei factorului de producţie; c) intersecţia dintre curbele cererii şi ofertei produsului realizat; d) intersecţia dintre curbele costului marginal şi ofertei factorului de producţie; e) nici una dintre cele de mai sus.

25. Se consideră un producător aflat în condiţii de concurenţă imperfectă. Încasarea marginală (I m) şi costul marginal (Cm) au următoarele expresii: I m=100-18Q şi, respectiv Cm=2Q, unde Q este producţia. În vederea maximizării profitului, producţia va fi: a)4,55; b) 5; c) 5,55; d) 50; e) 100.

26. Accentuarea reclamei în cazul unei firme aflată în condiţii de concurenţă monopolistică poate determina: a) menţinerea profiturilor; b) reducerea profiturilor; c)reducerea vânzărilor; d) creşterea costurilor medii concomitent cu creşterea vânzărilor; c) reducerea profiturilor şi a costurilor medii.

27. În cazul unei firme aflată în situaţia de monopol funcţia inversă a cererii şi funcţia costului total sunt următoarele: P = 12 - 0,02Q ;I, respective CT = 500 + 8Q, în care P este preţul unitar, Q reprezintă cantitatea cerută/produsă dintr-un bun, iar CT este costul total. Volumul producţiei care asigură maximizarea profitului total este: a)50; b)100; c) 300; d)1000; e)nu poate fi calculat.

28. Un monopolist are costul marginal dat de relaţia Cm = 6Q+1, unde Cm este costul marginal, iar Q este producţia. Monopolistul se confruntă cu o cerere dată de relaţia P = 65 - Q, unde P este preţul. Dacă obiectivul monopolistului este maximizarea profitului, atunci producţia este: a)8,125; b)12,8; c) 8; d) 9,14; e) 0,12.

29. Un monopolist are costul marginal dat de relaţia Cm = 4Q, unde Cm este costul marginal, iar Q este producţia. Monopolistul se confruntă cu o cerere dată de relaţia P= 48 – Q, unde P este preţul. În scopul maximizării profitului, producţia trebuie să fie: a) 6; b) 8; c) 9,6; d) 12; e) 16.

30. Un producător aflat în situaţia de monopol va decide creşterea producţiei când: a) costul marginal excede încasarea marginală; b) încasarea marginală excede costul marginal; c) costul marginal este egal cu încasarea marginală; d) încasarea marginală este negativă; e) toate cele de mai sus.

31. Atunci când încasarea marginală este superioară costului marginal, profitul firmei creşte dacă: a)producţia creşte; b) producţia scade; c) producţia rămâne constantă; d)producţia creşte sau scade; e) informaţia este insuficientă pentru a da un răspuns corect.

32. Într-o economie, alocarea eficientă a resurselor se realizează prin: a) sistemul preţurilor; b) tehnologiile de producţie; c) preferinţele consumatorilor; d)deciziile producătorilor; e) deciziile guvernului.

33. Într-o economie de piaţă, concurenţa are rolul de a: a) asigura satisfacerea tuturor trebuinţelor; b) reduce riscul în luarea deciziilor; c) realiza concentrarea producţiei; d) stimula creşterea eficienţei economice; e) asigura avantaje pentru consumatori în defavoarea producătorilor.

34. Printre caracteristicile concurenţei perfecte, regăsim: a) eterogenitatea produselor; b) firmele sunt „price makers”; c) existenţa unui număr mare de cumpărători şi a unui număr redus de producători; d) intrarea şi ieşirea liberă pe/de pe piaţă; e) firmele sunt adesea în poziţii de oligopol.

35. În cazul concurenţei perfecte, preţul la care se vinde un bun pe piaţă este: a) inferior venitului marginal; b) întotdeauna superior costului marginal; c) întotdeauna superior profitului total; d) întotdeauna inferior profitului marginal; e) întotdeauna egal cu venitul marginal.

36. Următoarea relaţie este valabilă indiferent de tipul de piaţă avută în vedere: a) preţul este egal cu venitul mediu; b) preţul este unic; c) costul marginal este superior venitului marginal; d) preţul este egal cu venitul marginal; e) preţul este egal cu costul total mediu.

37. Egalitatea dintre preţ şi venitul marginal este o caracteristică a pieţei: a) de monopol; b) de monopson; c) de oligopol; d) monopolistică; e) cu concurenţă perfectă.

38. Profitul total este maxim, atunci când: a) venitul marginal este maxim; b) profitul marginal tinde către zero; c) profitul mediu este în creştere; d) venitul marginal este egal cu costul marginal; e) profitul mediu este zero.

39. O firmă ce acţionează pe piaţa cu concurenţă perfectă va opta pentru stoparea temporară a producţiei atunci când: a) preţul este superior costului total mediu; b) preţul este inferior costului

variabil mediu; c) preţul este inferior costului mediu, dar superior costului variabil mediu; d) preţul este superior venitului mediu; e) preţul este inferior costurilor fixe.

40. Să presupunem că, pe o piaţă cu concurenţă perfectă, preţul pieţei este superior costului mediu. Care din următoarele afirmaţii este adevărată, având în vedere o perioadă mai lungă de timp: a) firme noi vor intra pe piaţă, iar preţul va creşte; b) unele firme existente pe piaţă vor stopa producţia; c) firmele existente pe piaţă înregistrează pierderi; d) firme noi vor intra pe piaţă, iar preţul va scădea; e) nici una din cele de mai sus.

41. Când egalitatea dintre costul marginal şi preţ se realizează sub nivelul costului variabil mediu, firma: a) înregistrează pierderi; b) înregistrează profit contabil; c) se află la nivelul pragului de rentabilitate; d) decide continuarea producţiei; e) îşi maximizează profitul.

42. Să presupunem că o firmă acţionează pe o piaţă cu concurenţă perfectă. Dacă are loc o creştere a preţului datorată unor factori exogeni şi firma urmăreşte maximizarea profitului, atunci aceasta va reacţiona prin: a) reducerea producţiei; b) creşterea producţiei; c) menţinerea constantă a nivelului producţiei; d) creşterea producţiei şi a preţului pieţei; e) nici una din cele de mai sus.

43. O firmă va decide diminuarea producţiei realizate în condiţiile în care: a) costul marginal este inferior preţului pieţei; b) costul marginal este inferior costului variabil mediu; c) venitul marginal este inferior preţului pieţei; d) costul marginal este superior preţului pieţei; e) venitul mediu este inferior preţului practicat de firmă.

44. O firmă urmăreşte maximizarea profitului obţinut din producţia bunului X. Preţul pieţei este de 50 um; funcţia costului total are forma CTM = 15/Q + 5Q. Determinaţi producţia optimă şi nivelul profitului aferent acesteia : a)10 şi 140; b)15 şi 110; c)10 şi 250; d) 5 şi 110; e) 5 şi 250.

45. O firmă urmăreşte maximizarea profitului obţinut din producţia bunului X. Preţul pieţei este de 50 um; funcţia costului total are forma CTM = 15/Q + 5Q. Arătaţi cu cât trebuie să mărească firma producţia ştiind că are loc o creştere (exogenă) a preţului cu 20%: a) cu 2 unităţi; b) cu 100%; c) cu 50%;d) cu 20%; e) cu 10 unităţi.

46. Arătaţi care din afirmaţiile următoare este adevărată cu privire la piaţa cu concurenţă perfectă: a) producătorii sunt ”price makers”; b) dreapta preţului are pantă negativă; c) bunurile oferite pe piaţă sunt identice; d) preţul este inferior venitului marginal; e) a şi b.

47. În condiţiile concurenţei perfecte, o firmă înregistrează pierderi atunci când egalitatea dintre venitul marginal şi costul marginal se realizează: a) sub curba costului mediu; b) la nivelul de minim al costului mediu; c) peste costul mediu; d) sub curba costului fix; e) nici una din cele de mai sus.

48. Ştiind că preţul este 10 u.m., iar costul marginal este 8 u.m., o firmă ce urmăreşte maximizarea profitului va decide: a) stoparea producţiei; b) creşterea producţiei; c) reducerea producţiei; d) creşterea preţului de vânzare a bunului respectiv; e) reducerea preţului la 8 unităţi monetare.

49. Funcţia costului unei firme ce acţionează pe piaţa cu concurenţă perfectă este dată de relaţia CT = 125 + 5Q2. Să se determine nivelul minim al preţului pieţei care face posibilă pe termen lung continuarea activităţii economice: a) 50; b) 60; c) 25; d) 100; e) 10.

50. Funcţia costului unei firme ce acţionează pe piaţa cu concurenţă perfectă este dată de relaţia CT = 125 + 5Q2. Identificaţi care este nivelul optim al producţiei dacă preţul pieţei este de 100 um: a) 5 unităţi; b) 100 unităţi; c) 50 unităţi; d) 15 unităţi; e)10 unităţi.

51. Statul consolidează poziţia de monopol a unor producători interni dacă: a) măreşte taxele vamale la import; b) reduce barierele legale de intrare pe piaţă a unor noi producători; c) liberalizează comerţul exterior; d) nu asigură protecţia asupra proprietăţii intelectuale şi industriale; e) decide intrarea în Uniunea Europeană.

52. În cazul unui monopol, discriminarea prin preţ: a) sporeşte costul total al producţiei; b) reduce profitul total al monopolului; c) reduce surplusul consumatorului; d) se poate practica numai în cazul unei transparenţe ridicate a pieţei; e) favorizează întotdeauna consumatorul.

53. O firmă cu poziţie de monopol produce un bun X şi înregistrează funcţia costului total de forma CT = 1,5 Q2 + 2, unde CT = costul total, Q = producţia. Funcţia cererii pentru bunul considerat este de forma P = 20 – Q, unde P = preţul bunului. Producţia ce asigură maximizarea profitului de monopol şi proftul maxim ce poate fi atins în condiţiile date sunt: a) Q = 20; Pr = 135; b) Q = 4 ; Pr = 64; c) Q = 5 ; Pr = 37,5; d) Q = 4 ; Pr = 38; e) Q = 8 ; Pr = 100.

54. Monopolul natural reprezintă o situaţie: a) specifică extracţiei de resurse naturale; b) ce constituie doar un model teoretic; c) în care un producător oferă pe piaţă un bun la un cost mediu superior altor producători; d) în care un producător beneficiază de efectele economiilor de scară; e) în care producătorul nu obţine profit.

55. O firmă aflată în poziţie de monopol: a) domină absolut piaţa şi nu trebuie să ţină seama de cerere; b) stabileşte atât preţul, cât şi cantitatea oferită pe piaţă, numai în funcţie de capacitatea sa de producţie şi de obiectivul său de maximizare a profitului; c) domină absolut piaţa, dacă produsul său nu are substitute; d) nu poate influenţa cererea prin reclamă; e) preia preţul pieţei ( este “pricetaker”).

56. Protecţia asupra proprietăţii intelectuale şi industriale: a) poate crea o situaţie de monopol; b) trebuie eliminată pentru că defavorizează consumatorii; c) este o premiză pentru procesul de inovare; d) a+b; e) a+c.

57. Situaţia de monopol permite obţinerea de supraprofit pentru că: a) preţul de monopol este la nivelul costului marginal; b) preţul de monopol depăşeşte costul marginal; c) cantitatea totală dintr-un bun oferită pe piaţă este mai mare decât oferta totală a pieţei în condiţii de concurenţă; d) are loc maximizarea cifrei de afaceri; e) are loc minimizarea costului mediu.

58. Pe piaţa cu concurenţă monopolistică, producţia este considerată ca fiind optimă: a) în zona crescătoare a costului marginal; b) în zona crescătoare a costului total mediu; c) în zona descrescătoare a costului marginal; d) în zona descrescătoare a costului total mediu; e) în zona in care costul total mediu este constant.

59. Piaţa băuturilor răcoritoare din România constituie un exemplu de: a) oligopson; b) concurenţă monopolistică; c) monopson; d) monopol; e) oligopol.

60. Cartelul: 1) reprezintă un exemplu de concurenţă monopolistică; 2) este reprezentat de un grup de firme care, deşi şi-au păstrat autonomia decizională, se inţeleg între ele cu privire la preţ si la segmentele de piaţă; 3) este rezultatul fuzionării mai multor firme sub o conducere comună; 4) este rar intalnit în practică, datorită, printre altele, şi costurilor antrenate de supravegherea partenerilor; 5) 1-4 corecte. a) 2,3; b)2; c) 2,4; d)5; e)1,3,4

61. Situaţia în care două, trei sau patru firme asigură între 50%-95% din totalul vânzarilor este caracteristică: a) monopolului; b) pieţei cu concurenţă perfectă; c) oligopolului; d) oligopsonului; e) monopsonului.

62. Care dintre următoarele caracteristici sunt proprii concurenţei monopolistice: 1) firma atinge echilibrul pe termen lung când preţul este egal cu costul mediu; 2)oferta mărfii nu este controlată de nici o firmă; 3) firmele pătrund în industrie şi pe piaţă fără dificultate; 4) existenţa mai multor firme care produc şi vând aceeaşi marfă diferenţiată calitativ; 5)oferta firmelor se adaptează permanent la cerere. a)(1,3,4,5); b)(2,3,4,5); c)(1,3); d)(1,2,3,4,5); e)(1,4,5)

63. În condiţii de oligopol: a) firmele nu pot practica concurenţa prin preţ; b) preţul este o variabilă exogenă; c) existenţa curbei „frânte” a cererii explică mecanismul de formare a preţului; d) modificarea preţurilor poate fi o decizie comună a firmelor; e) a-d false.

64. Nu reprezintă trăsătură a pieţei cu concurenţă monopolistică: a) diferenţierea bunurilor; b) atomicitatea cererii şi a ofertei; c) fiecare producător poate influenţa piaţa; d) mărcile firmelor sunt individualizate; e) posibilităţi multiple de alegere pentru consumatori.

65. Pe o piaţă concurecnţială, funcţia cererii este Q=100-10P iar funcţia ofertei este Q=20+5P, unde Q este cantitatea iar P este preţul. Dacă guvernul impune un preţ P=5 u.m., atunci pe piaţă apare: a)

un surplus de 15 unităţi de cantitate; b) un surplus de 5 unităţi de cantitate; c) un deficit de 5 unităţi de cantitate; d) un deficit de 70 unităţi de cantitate; e) o diferenţă de 2 u.m. între preţul de echilibru şi preţul impus de guvern.

66. Piaţa relevantă: a)este cea mai importantă;b)este cea pe care se efectuează majoritatea tranzacţiilor dintr-un bun;c)este cea care se află în oraşul cel mai important (al ţării, al continentului) de efectuare a tranzacţiilor din bunul respectiv aşa cum este Roterdam pentru ţiţei sau Londra pentru valute şi titluri de valoare;d)este cea care cuprinde toate tranzacţiile cu respectivul bun;e)tranzacţiile cu respectivul bun plus toate cele cu bunurile a căror cerere este afectată de modificarea preţului respectivului bun.

67. Piaţa relevantă a morcovilor cuprinde pe lângă tranzacţiile cu morcovi pe cele cu:a)păstârnac;b)ceapă;c)toate legumele;d)toate bunurile de orice gen a căror cerere creşte când preţul morcovilor scade;e)toate bunurile a căror cerere creşte sau scade când se modifică preţul morcovilor.

68. Pe piaţa cărnii acţionează în calitate de vânzători aproximativ 100 firme. Cererea săptămânală este în medie 10 000 tone. Două firme, A şi B decid să majoreze preţul cu 10% iar cererea săptămânală devine 9500 tone. Se apreciază că piaţa cărnii din această ţară este:a)competitivă;b)puţin competitivă;c)de monopol;d)de concurenţă perfectă;e)de oligopol contrat.

69. Propoziţia „Accesul populaţiei la bunurile economice este condiţionată doar de achitarea preţului” este:a)adevărată;b)falsă;c)este adevărată pentru bunurile publice;d)este falsă doar pentru bunurile publice;e)este adevărată doar pentru bunurile marfare.

70. Accesul populaţiei la bunurile marfare (cu alte cuvinte raţionalizarea acestui acces) se realizează:a)doar prin preţ;b)prin preţ şi prin alte mijloace;c)doar prin alte instrumente;d)doar prin preţ pentru persoanele sărace;e)doar prin alte instrumente în economiile mixte.

71. Penuria de bunuri în sens economic apare atunci când:a)resursele sunt insuficiente pentru satisfacerea tuturor nevoilor;b)când unele categorii de persoane nu au bani pentru procurarea bunurilor;c)în orice situaţie când cererea este mai mare decât oferta;d)când cererea este mai mare decât oferta datorită unor preţuri „false”; e)în toate situaţiile de mai sus.

72. Penuria şi raritatea sunt:a)sinonime;b)în relaţie parte – întreg;c)în relaţie întreg – parte;d)nu au nici o legătură;e)sunt în relaţie invers proporţională.

73. În Capitală, locuinţele cu chirie pentru tinerii căsătoriţi cresc într-un ritm inferior formării noilor familii şi cupluri. Consiliul Municipal, confruntat cu nemulţumirile tinerilor trebuie să decidă între mai multe alternative, iar dvs. consideraţi că cea mai bună este:a)plafonarea chiriilor (pe zone şi în funcţie de gradul de confort);b)acordarea unor facilităţi fiscale celor care construiesc locuinţe de închiriat (dar pentru aceasta trebuie mărite unele impozite, fără de care nu pot fi asigurate resursele bugetare);c)să acorde un sprijin bănesc tinerilor căsătoriţi sau în cuplu (dar şi în acest caz vor fi mărite unele impozite);d)să nu intervină, iar piaţa să stabilească „preţul corect” al chiriilor;e)Primăria să cumpere locuinţele de închiriat şi să le închirieze tinerilor.

74. Afirmaţia „Preţurile libere sunt mai bune decât orice preţ format prin intervenţia directă sau indirectă a autorităţilor” este:a)corectă, fiind o afirmaţie normativă;b)falsă, fiind o afirmaţie pozitivă;c)este falsă pentru că toate preţurile efective suportă o anumită influenţă a autorităţilor;d)nu este nici adevărată, nici falsă; depinde de situaţie şi unghiul din care judecăm;e)este o propoziţie normativă.

75. Fie două bunuri x şi y pentru care, pe o piaţă concurenţială, cererea săptămânală (Q) şi preţul iniţial au fost: Px=500, Py=100, Qx=20 buc, Qy=400 buc. În t1, Px se dublează iar Py=constant. Ca rezultat Qx=15, Qy=350. Rezultă că cele două bunuri sunt:a) substituibile;b)complementare;c)de lux;d)inferioare;e)indiferente.

76. Când o firmă acţionează pe o piaţă concurenţială, este:a)nul;b)pozitiv;c)egal cu profitul;d)egal cu preţul;e)negativ.

iar

Vmg=Cmg,

venitul

total

77. Pe termen scurt, o firmă concurenţială realizează P=Cmg (dar superior CTM-full). Aceasta înseamnă că ea lucrează în condiţii:a)optimale;b)suboptimale;c)realizează un profit oarecare;d)de monopol;e)de monopson.

78. Fie o firmă care acţionează în condiţii apropiate de cele ale concurenţei perfecte. Ea are o funcţie de cost : CT=4Q2+4Q+20. Preţul unitar al bunului x este de 36 u.m.. Când firma se află la echilibru pe termen scurt: venitul total şi profitul sunt:a)140, 40;b)144, 100;c)237, 125;d)400, 100;e)a-d false.

79. O firmă, în condiţii de concurenţă, are o funcţie de cost total CT=3Q 2+7Q+90 (costurile sale fixe fiind sub nivelul celorlalte firme atomizate din industrie). Preţul este definit prin relaţia P=47-2Q şi se formează liber. Pe termen scurt profitul acestei firme este:a)egal cu profitul normal;b)egal cu profitul pur;c)mai mare ca profitul pur;d)mai mic decât profitul pur;e)nu se poate răspunde; informaţiile sunt insuficiente.

80. Propoziţia „Echilibrul firmei concurenţiale pe termen scurt este sinonim cu echilibrul stabil” este:a)adevărată;b)falsă; c)adevărată, dacă produce bunuri substituibile;d)falsă dacă bunurile produse sunt alimentare;e)adevărată în economii cu piaţă funcţională.

81. Pe o piaţă concurenţială, elasticitatea cererii şi cea a ofertei pentru bunul x este la echilibru de 1,3. Asupra cererii se produce un şoc prin modificarea profundă a preferinţelor consumatorilor. Se scontează, că ulterior piaţa acestui bun să:a)rămâne în echilibru;b)dezechilibrul este autoîntreţinut;c)revine la echilibru iniţial;d)pot fi adevărate oricare din a, b, c; e)toate propoziţiile a, b, c sunt false.

82. Diagrama Cobweb exprimă:a)starea de echilibru stabil;b)starea de dezechilibru pe termen scurt;c)procesul de revenire la echilibru prin eliminarea (absorbţia) treptată a unor şocuri asupra cererii şi/sau ofertei; d)toate cele de mai sus;e)a, b, c false.

83. Pe piaţa bunului x, oferta este mai mare decât cererea iar preţul de tranzacţie este mai mic decât preţul de echilibru. Surplusul efectiv al producătorului faţă de cel normal este:a)mai mare;b)mai mic; c)identic; d)poate fi adevărat oricare din propoziţiile a, b, c; e)nu se poate răspunde pentru că informaţiile sunt insuficiente.

84. Pe piaţa concurenţială, surplusul consumatorului şi al producătorului sunt maxim posibile când:a)piaţa este în echilibru;b)când se înregistrează exces de cerere;c)când se înregistrează exces de ofertă;d)în toate situaţiile a, b, c; e)în nici una din situaţiile a, b, c.

85. Piaţa cu concurenţă pură şi perfectă este acea piaţă care se caracterizează prin:1) libertatea de a intra şi de a ieşi de pe piaţă;2)transparenţa perfectă;3)atomicitate perfectă;4)produse uşor diferenţiate;5)perfecta mobilitate a factorilor de producţie. Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3+5; b) 2+3+4+5; c) 2+3+5; d) 2+4+5; e) 1+4+5.

86. Costul marginal este de 30 u.m. iar producţia corespunzătoare maximizării profitului pe termen scurt este de10.000 bucăţi. Costurile totale sunt de 210.000 u.m. Profitul unitar, dacă firma acţionează în condiţii apropiate concurenţei perfecte este :a) 9 u.m ;b) 12 u.m;c)21 u.m;d)25 u.m.;e)30 u.m.. 87. Piaţa concurenţială este considerată o piaţă cu “echilibru stabil” atunci când:a)| Ecx/px| > Eox/px;b)| Ecx/px| < Eox/px;c)| Ecx/px| = Eox/px;d)Ecx/px = 0;e)Ecx/px = ∞.

88. Atunci când cererea şi oferta pe piaţă scad, dar în proporţii diferite:a)preţul de echilibru scade şi cantitatea de echilibru scade;b)preţul de echilibru creşte şi cantitatea de echilibru scade;c)preţul de echilibru poate să crească, să scadă sau să nu se modifice, iar cantitatea de echilibru creşte;d)preţul de echilibru scade sau creşte, iar cantitatea de echilibru scade;e)preţul de echilibru scade, creşte sau nu se modifică, iar cantitatea de echilibru creşte, scade, nu se modifică.

89. O firmă, în condiţii de concurenţă, are o funcţie de cost total CT=3Q 2+7Q+90 (costurile sale fixe fiind sub nivelul celorlalte firme atomizate din industrie). Preţul este definit prin relaţia P=47-2Q şi se formează liber. Pe termen scurt profitul acestei firme este:a)230;b)225;c)275; d)115;e)110.

90. Eficienţa maximă a alocării este reflectată a)P>Cmg ;b)PP;b)Cmg = Vmg =P;c)Vmg> P;d)Cmg = Vmg =P=CTM;e)Cmg > Vmg

96. Piaţa concurenţială tinde spre echilibru stabil când:1)prin eliminarea factorului aleatoriu revine la echilibrul iniţial sau găseşte altul nou;2)│Kecp││Keop│;5)a-d false. Alegeţi varianta corectă : a) 1+2; b) 2+3; c) 2+4; d) 1+4; e) 5.

97. Fie o firmă care acţionează în condiţii apropiate de cele ale concurenţei perfecte, funcţia costului total fiind : CT=3Q2+2Q+104, iar preţul P=20. Dacă firma produce în condiţii de echilibru pe termen scurt, cantitatea de echilibru şi profitul unitar sunt:a)4; 2;b)3; 2;c)4; 3;d)2; 4;e)2; 2;

98. Pe termen scurt în concurenţǎ perfectǎ, profitul firmei este maxim atunci când:a) venitul marginal este egal cu costul marginal;b) venitul mediu este egal cu costul mediu;c) costul marginal este egal cu costul mediu;d)venitul marginal este egal cu costul marginal în zona crescătoare a acestuia.

99. Pe termen lung în concurenţǎ perfectǎ, profitul firmei este maxim atunci când: a) Vmg=Cmg; b) Vmg=Vm=P=Cmg; c)Vmg=Vm=P=Cmg=CVM; d)Vmg=Vm=P=Cmg=CTM; e) nici un răspuns corect

100. O firma care acţioneazǎ pe o piaţǎ cu concurenţǎ perfectǎ va înceta sǎ mai producă atunci când:a) P>CVM;b) P Vmg.

116. Pe o piaţă cu concurenţă perfectă :a)fiecare dintre firmele concurente se va angaja în diferite forme de concurenţă non-preţ ; b)firmele noi pot intra liber iar firmele existente pot părăsi piaţa foarte uşor ; c)firmele individuale au o « politică a preţurilor »d)fiecare firmă aduce pe piaţă un produs nestandardizat e)fiecare firmă producătoare oferă produse diferenţiate

117. Curba ofertei unei firmei pe o piaţă cu concurenţă perfectă coincide cu:a)curba costului variabil mediu b)curba cererii c)curba costului marginal dar nu mai jos de minimul costului variabil mediu d)curba costului variabil mediu dar nu mai jos de minimul curba costului marginal e)curba costului marginal, dar nu mai sus de minimul costului mediu

118. Care dintre următoarele este trăsătura caracteristică a unui monopol natural ? a) produce o utilitate publică ; b) are costuri fixe scăzute ; c) concurenţa ar fi mai puţin costisitoare pentru consumator ; d) sunt reglementate de către stat ; e) prezintă economii de scară pe întreg intervalul descris de curbei cererii.

119. Faptul că o firmă realizează doar profit normal înseamnă că :a)firma înregistrează de fapt pierderi b)costul explicit este mai mare decât costul implicit c)firma produce la pragul de rentabilitate d)firma trebuie să iasă de pe piaţă e)firma se află pe o piaţă cu concurenţă perfectă

120. O firmă pe o piaţă perfect competitiva va decide sa iasa de pe piata atunci cand: a) pretul este mai mic decat minimul costului total mediu ; b) pretul de echilibru se stabileste la nivelul costului marginal ;c) cand pretul este mai mic decat minimul costului variabil mediu ; d) costul mediu pe termen lung este crescator; e) pretul este egal cu costul fix mediu.

121. Pe piaţa cu concurenţă perfectă cererea pentru bunurile unui producător individual este: a) perfect inelastica; b) perfect elastică; c) cu elasticitate unitară ;d) elastică; e) inelastică.

122. Care din urmatoarele afirmaţii este falsă? a) structura costurilor monopolului natural evidentiaza importante economii de scara pentru niveluri ridicate ale productiei b) barierele legale la intrarea pe piata constituie o cauza a formarii monopolurilor c) pe piata de oligopol agenţii ofertei sunt atât căutători, cât şi receptori de pret d) pe piata de oligopol agentii economici se comporta strategic e) piata de oligopol cartelizata este o piata de monopol. 123. Costul total al unei firme pe o piata cu concurenta perfecta este CT=Q 2-4Q+10 iar pretul de echilibru se fixeaza la P=10 . Cantitatea pe care alege să o ofere pe piaţă firma astfel incat profitul sa fie maxim si mărimea acestuia sunt :a) Q=4, Pr=10 ;b) Q=7, Pr=70 ; c) Q=7, Pr=39 ;d) Q=4, Pr=70 ;e) Q=10, Pr=70. 124. Functia costului total al unei firme de monopol este data de relatia CT = 3Q2-10Q+20. Cererea pietei este Qc=40-0,5*P. Rezultă că Qe, Pe şi profitul maxim sunt :a) 6 ; 72 ; 364 ;b) 9 ; 62 ; 385 ;c) 3 ; 124 ; 300 ; d) 0,6 ; 76 ; 385 ;e) 90 ; 100 ; 502.

125. Atunci când Conex stabileşte tarifele ţine cont de deciziile Orange; acesta este un exemplu de comportament:a)strategic;b) competitiv; c) subversiv; d) de leader e)de locul doi pe piaţă

126. În cazul unei taxe unitare aplicate monopolului, preţul:a) creşte cu valoarea taxei;b) creşte cu o valoare mai micǎ decât taxa;c) creşte cu o valoare mai mare decât taxa; d)nu se modifică e) scade

127. Dacă taxa aferentă firmei monopoliste se aplică global,atunci ea reprezintă :a) cost variabil;b) cost fix;c) cost marginal;d) cost contabil e)cost economic

128. Atunci când firmele aflate în condiţii de oligopol decid să coopereze, rezultatul este:a) o producţie mai mare, un preţ mai mic şi un profit mai mic;b) o producţie mai mică şi un preţ mai mare;c) o producţie şi un preţ mai mari;d) o producţie şi un preţ mai mici;e) o producţie mai mare, un preţ mai mic şi un profit mai mare.

CTM=

1200 +7 Q

129. Costul total mediu CTM al unui producător este dat de relaţia , unde Q este producţia. Producătorul vinde de obicei 300 unităţi şi obţine profit. El are însă posibilitatea să-şi mărească vânzările cu 100 unităţi de cantitate dacă acceptă o reducere de preţ. Producţia de 300 unităţi se poate vinde în continuare la preţul obişnuit. Cel mai mic preţ pe care producătorul îl poate accepta pentru vânzările suplimentare este : a) 3 unităţi monetare; b) 7 unităţi monetare; c) 10 unităţi monetare; d) 11 unităţi monetare; e) 12 unităţi monetare.

130. Un monopol are costul marginal dat de relaţia

C m=3⋅Q , unde C este costul marginal, iar Q m

este producţia. Monopolistul se confruntă cu o cerere dată de relaţia P=20−Q , unde P este preţul. În scopul maximizării profitului, producţia trebuie să fie : a) 3; b) 4; c) 5; d) 10; e) 20.

131. Curba cotită a cererii în condiţiile pieţei de oligopol implică: a) o discontinuitate a curbei încasării marginale; b) o discontinuitate a curbei costului marginal; c) un preţ sub nivelul încasării marginale; d) un comportament care nu se bazează pe criteriul maximizării profitului; e) existenţa unei înţelegeri în ceea ce priveşte nivelul preţului.

132. Dacă o firmă deţine o poziţie de monopson în ceea ce priveşte forţa de muncă de o anumită calificare, care dintre afirmaţiile următoare este adevărată? : a) salariul este mai mare decât costul angajării unei unităţi suplimentare de forţa de muncă; b) salariul este mai mic decât costul angajării unei unităţi suplimentare de forţa de muncă; c) salariul este egal cu costul angajării unei unităţi suplimentare de forţa de muncă; d) salariul este mai mare decât valoarea marginală a timpului liber al forţa de muncă; e) salariul se situează între valoarea productivităţii marginale şi costul angajării unei unităţi suplimentare de forţa de muncă.

133. Un producător care acţionează pe o piaţă de concurenţă perfectă angajează forţă de muncă suplimentară dacă: a) valoarea productivităţii marginale a forţei de muncă este egală cu salariul; b) valoarea productivităţii marginale a forţei de muncă este mai mare decât salariul; c) valoarea productivităţii marginale a forţei de muncă este mai mică decât salariul; d) toate alternativele de mai sus sunt posibile; e) nici una dintre alternativele de mai sus nu este posibilă.

134. Pentru o firmă ce acţionează pe o piaţă cu concurenţă perfectă, costurile evoluează conform funcţiei CT = 40Q + Q 2 (CT = costuri totale). Dacă preţul acelui bun este de 100 u.m., producţia care maximizează profitul va fi :a) 30 u.m.; b) 40 u.m.; c) 100 u.m.; d) 10 u.m.; e) 5 u.m.

135. Care este producţia ce maximizează profitul pentru o firmă ale cărei costuri totale evoluează conform funcţiei: CT = 200 + 10Q + 5Q 2, ştiind că preţul bunului pe care-l produce este de 100 u.m., iar oferta pentru acel bun este perfect inelastică ? :a) 200 bucăţi; b) 100 bucăţi; c) 10 bucăţi; d) 9 bucăţi; e) 5 bucăţi.

136. Dacă, pentru un bun, oferta este cu elasticitate unitară, iar cererea este perfect elastică, atunci o creştere a ofertei va determina: a) creşterea preţului şi a cantităţii cerute; b) creşterea preţului şi a cantităţii oferite; c) scăderea preţului şi a cantităţii cerute; d) creşterea preţului, cantitatea cerută constantă; e) preţ constant, cantitatea cerută creşte.

137. Care dintre următoarele nu constituie o caracteristică a pieţei cu concurenţă perfectă? a) libertatea de a intra pe piaţă; b) perfecta informare a agenţilor economici; c) o diversitate de produse diferenţiate între ele; d) foarte mulţi cumpărători şi producători; e) perfecta mobilitate a factorilor de producţie între diferitele pieţe.

VENITURILE

1. Raportul dintre preţul de vânzare şi cost este 3/2; rata profitabilităţii în funcţie de cost este:a) 150%;b) 50%;c) 33,3%;d) indeterminată;e) a - d false.

2. Când raportul dintre cost şi preţ este 1/3 rata profitabilităţii în funcţie de cost şi de cifra de afaceri este:a) 50%, 50%;b) 200%, 66,6%;c) 66,6%, 200%;d) indeterminate;e) a –d false.

3. În urma repartiţiei funcţionale se formează veniturile:a) salarii;b) salarii şi dobânzi;c) salarii, dobânzi şi profituri;d) salarii, dobânzi, profituri, pensii, ajutoare şi alocaţii;e) salarii, dobânzi, profituri, pensii şi alte venituri de transfer şi venituri ale bugetului de stat.

4. Este un venit de natură reziduală:a) salariul;b) profitul;c) dobânda;d) renta;e) impozitul pe venit.

5. Cea mai eterogenă formă de venit (incluzând şi alte elemente decât conţinutul său este:a) salariul;b) dobânda;c) renta;d) profitul;e) alocaţia pentru copii.

6. Ca regulă, profitul economic este, comparativ cu profitul legal (efectiv contabil):a) mai mare;b) mai mic;c) egal;d) de regulă este ≥;e) de regulă este ≤.

7. Când viteza de rotaţie a capitalului se accelerează ca regulă, profitul:a) creşte;b) scade;c) rămâne neschimbat;d) este mai mare decât salariile;e) depăşeşte dobânda şi salariile.

8. Una din împrejurările de mai jos nu au fost luate în considerare de către Ricardo la elaborarea teoriei rentei funciare:a) terenurile au randamente inegale;b) preţurile de piaţă sunt unice;c) cererea de produse agricole nu poate fi acoperită pe seama producţiei de pe terenurile foarte bune;d) proprietarul este cel care exploatează terenul;e) acelaşi produs agricol are CTM diferit pe diferite terenuri.

9. Costul contabil reprezintă 90% din valoare producţiei iar salariile reprezintă 50% din costurile materiale. Profitul obţinut este de 250 mil. u.m. iar producţia fizică 2000 buc. Costul salarial pe produs reprezintă:a) 30 mii;b) 90 mii;c) 125 mii;d) suma nu poate fi calculată;e) a – d false.

10. Când preţul de vânzare şi CTM cresc cu aceeaşi sumă absolută, profitul pe produs şi rata profitului:a) cresc;b) scad;c) rămân constante;d) constant, scade;e) constant, creşte.

11. În perioada T0-T1 producţia unui agent economic creşte de 3,5 ori, iar numărul de lucrători cu 75%. Salariul nominal în T0 este de 2 milioane lei. Calculaţi cât va fi salariul nominal în T1 ştiind că sporirea acestuia reprezintă 50% din creşterea productivităţii muncii ?a)3 mil ;b)2 mil ;c)4 mil ;d)2,5 mil ;e)nici o variantă nu este corectă.

12. În T0 la nivelul unei firme, rata profitului la cost este de 20%. În T1 costurile de producţie nu se modifică, iar rata profitului la cifra de afaceri devine 15%. Profitul în T1 faţă de T0 :a)creşte cu 10,5% ;b)scade cu 11,8% ;c)scade cu 17,5% ;d)creşte cu 17% ;e)creşte cu 18,9%.

13. Profitul poate fi influenţat de :1)nivelul productivităţii ;2)costul producţiei ;3)preţul de vânzare a bunului respectiv ;4)viteza de circulaţie a capitalului ;5)nici unul din factorii de mai sus. Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3+4; b) 2+3+4; c) 2+3; d) 2+4; e) 5.

14. Rata economică a profitului reprezintă raportul procentual între masa profitului şi :a)cifra de afaceri ;b)activul total al firmei ;c)capitalul investiti într-o perioadă ;d)capitalul tehnic fix;e)nici un răspuns nu este corect.

15. Conform teoriilor subiective, profitul este: 1) o recompensă adusă antreprenorului pentru realizarea de noi inovaţii;2) determinat de conjunctura economică; 3) o recompensă a riscului asumat; 4) este determinat de plusvaloare; 5)răspunsurile a-d sunt false. Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+3+4; c) 1+3; d) 2+4; e) 5.

16. Profitul se află în relaţie pozitivă cu: 1) nivelul productivităţii; 2) costul de producţie; 3)viteza de rotaţie a capitalului; 4) durata unei rotaţii a capitalului; 5) răspunsurile a-d sunt false Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+3+4; c) 1+3; d) 2+3; e) 5.

17. Un întreprinzător vinde anual 100000 bucăţi din producţia sa la un preţ de 5 u.m./bucată având costuri explicite de 350000 u.m. Alegând să devină întreprinzător el a renunţat la posibilitatea de a fi angajat cu un salariu anual de 50000 u.m. si de a plasa banii investiţi într-o afacere pe piaţa de capital obţinând dividende în valoare de 50000 u.m. În aceste condiţii, profitul contabil şi cel economic sunt egale cu: a) 500000 ; 150000; b) 500000; 100000; c) 150000; 50000; d) 50000 ; 150000;e) nu se pot determina.

18. Cunoaştem următoarele informaţii despre posesorul unui teren de 100 ha: producţia este 10t/ha, preţul de vânzare este 150$/t, costul total (full)este de 100000$. Cunoscând rata dobânzii de 5%, preţul de ofertă la care posesorul este dispus să vândă 10 ha este: a) 100000$; b) 150000$; c) 200000$; d) 50000; e) nu se poate determina pe baza datelor problemei.

19. Indexarea salariilor cu numai 80% din creşterea preţurilor va determina următoarea modificare a salariului real atunci când preţurile se dublează: a) scădere cu 20%; b) creştere cu 10%; c) scădere cu 10%; d) creştere cu 20%; e) scădere cu 80%.

20. Suma dintre profitul economic şi costul total economic este reprezentată de: a) profitul net; b)profitul brut; c)încasările totale; d)costuri materiale şi costuri salariale; e)nici una dintre variantele de mai sus.

21. Profitul reprezintă: a) o recompensă pentru riscul asumat; b) un venit al proprietarului de capital utilizat; c) o sumă care se identifică cu mărimea salariului; d) un plasament; e) diferenţa dintre venitul marginal şi costul total.

22. Renta diferenţială: 1) măreşte preţul produselor agricole; 2) nu se poate calcula; 3) revine proprietarilor terenurilor mai fertile, ca un dar al naturii; 4) nu determină creşterea preţului produselor agricole; 5) nu măreşte costul de producţie. Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+3+4+5; c) 2+4; d) 1+3+5; e) 3+4+5.

23. Indicele salariului nominal se calculează în funcţie de: 1) evoluţia salariului nominal; 2) indicele salariului real şi evoluţia preţurilor factorilor de producţie; 3) indicele salariului real şi indicele general al preţurilor; 4) rata profitului; 5) indicele salariului real şi indicele preţurilor bunurilor de consum. Alegeţi varianta corectă : a) 2+5; b) 2+3+5; c) 2+4; d) 1+5; e) 1+2+3.

24. Câştigul băncii reprezintă: a) diferenţa dintre profitul băncii şi cheltuielile sale de funcţionare; b) suma dintre dobânda încasată şi dobânda plătită; c) diferenţa dintre dobânda încasată şi cea plătită; d) totalitatea disponibilităţilor de creditare; e) a-d false.

25. Diferenţa dintre venitul total şi costul de producţie total (de opţiune sau de oportunitate) poartă denumirea de: a) cost contabil; b) supraprofit; c) profit contabil; d) profit economic; e) venit marginal.

26. Rata rentabilităţii : 1) este o marime relativă; 2) se află în raport direct proporţional cu durata de rotaţie a capitalului; 3) se exprimă ca diferenţă dintre venit şi cost; 4) se calculează pe baza raportului dintre cifra de afaceri şi costul total; 5) se determină pe baza relaţiei: profit total/cost total. Alegeţi varianta corectă : a) 2+4+5; b) 1+5; c) 2+3+5; d) 1+4+5; e) 2+5.

27. La momentul To salariul real este de 30 u.m.iar la momentul T1 acesta devine 45 u.m. Preţurile factorilor de producţie cresc cu 15%, iar ale bunurilor de consum cu 20%. Cum evoluează salariul nominal? a) creşte cu 60%; b) scade cu 47,5%; c) nu se modifică; d) scade cu 25%; e) creşte cu 80%.

28. Se cunosc următoarele date în cazul unui întreprinzător: capitalul fix 60 u.m.; durata de funcţionare a capitalului fix 15 ani; consumul capitalului circulant 40% din costul total; încasările totale 110 u.m.; rata profitului la cost 10%. Costurile salariale sunt în aceste condiţii: a) 10 u.m.; b) 40 u.m.; c) 50 u.m.; d) 54 u.m.; e) 56 u.m.

29. Creşterea salariului nominal coincide cu reducerea salariului real. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată într-un asemenea context? indicele salariului nominal este superior indicelui salariului real; b) indicele preţurilor de consum este superior lui 100%; c) indicele salariului nominal este inferior indicelui preţurilor de consum; d) indicele salariului real este inferior indicelui preţurilor de consum; e) toate cele de mai sus.

30. O bancă A acordă două credite C1 şi C2 în sumă totală de 500 unităţi monetare. Durata de acordare pentru aceste credite este de trei luni şi, respectiv, 60 de zile. Ratele dobânzilor percepute de bancă sunt de 10% şi 5%. Dobânda obţinută de bancă pentru primul credit este cu 100% mai mare decât dobânda obţinută pentru cel de al doilea credit. În aceste condiţii, creditele acordate şi dobânzile încasate de bancă pentru fiecare credit sunt (în unităţi monetare): a)200; 300; 5; 2,5; b) 300; 200; 5; 2,5; c) 200; 300; 7,5; 3,75; d) 150; 350; 5; 2,5; e) 250; 250; 7,5; 3,75.

31. O persoană a constituit un depozit bancar în To, pe care urmează să-l lichideze după doi ani. După primul an retrage suma de 140 u.m., iar după cel de-al doilea an retrage 196 u.m. Cunoscând rata anuală a dobânzii 40%, determinaţi mărimea depozitului. a) 300 u.m; b)125 u.m; c)200 u.m; d)250 u.m.; e)175 u.m.

32. O firmă intenţionează să intre pe piaţă la preţul iniţial de 100 u.m, având costul fix total CF = 10.000 u.m. şi costul variabil mediu CVM = 80 u.m. Pragul de rentabilitate al firmei este: a) 500 u.m.; b) 200 u.m.; c) 230 u.m.;d) 150 u.m.; e) nu poate fi determinat.

33. Cunoscând costul fix CF = 520.000 u.m., costul variabil mediu CVM=20.000 u.m. şi preţul P = 150.000 u.m., precizaţi de la ce nivel al producţiei firma obţine profit: a) mai puţin de 2 produse; b) 2 produse; c)mai puţin de 3 produse; d) 6 produse; e) 4 produse.

34. Care dintre afirmaţiile de mai jos este adevărată când salariul real creşte mai mult decât creşte salariul nominal? a) preţurile factorilor de producţie cresc; b) preţurile factorilor de producţie scad; c) preţurile bunurilor de consum scad; d) preţurile bunurilor de consum cresc; e) preţurile bunurilor de consum nu se modifică.

35. Identificaţi afirmaţia falsă privind profitul mediu: a)se poate determina ca raport între profitul total şi volumul producţiei; b) se poate determina ca diferenţă dintre preţ şi costul total mediu; c) se poate determina ca diferenţă dintre încasarea totală şi costul total; d) este în relaţie invers proporţională cu costul unitar; e) modificarea sa influenţează rata profitului.

36. Dacă salariul nominal creşte, fără ca celelalte elemente ale câştigului nominal să se modifice, ponderea salariului nominal în câştigul nominal: a)scade; b) creşte, doar dacă salariul nominal devine egal cu celelalte elemente ale câştigului nominal; c) poate creşte, scădea sau rămâne constantă; d) nu se modifică; e) creşte.

37. Rata dobânzii bancare este de 10%. Achiziţionarea unei acţiuni la preţul de 300 u.m. aduce un dividend anual de 30 u.m. Folosirea sumei de 300 u.m. în cadrul unei afaceri generează un profit net de 31 u.m. În acest caz, un întreprinzător: a)preferă achiziţionarea acţiunii; b) optează pentru constituirea unui depozit bancar; c)preferă dezvoltarea unei afaceri; d) alege între achiziţionarea

acţiunii şi constituirea unui depozit bancar; e) este indiferent între aceste alternative de folosire a banilor.

38. Costul de producţie necesar realizării unei unităţi de produs este 240 u.m.. Preţul unei unităţi de produs este 300 u.m. Profitul mediu creşte cu 50%. În aceste condiţii, rata profitului la cost: a)scade cu 41,65%; b) scade cu 58,35%; c) creşte cu 71,43%; d) creşte cu 171,43%; e) nu se modifică.

39. Câştigul bancar este cu 300% mai mare decât cheltuielile administrative ale unei bănci. Suma primită în depozit de această bancă şi acordată drept credit este 200 milioane u.m.. Diferenţa dintre rata dobânzii încasată şi cea plătită este de 5 puncte procentuale. Profitul bancar şi cheltuielile admi nistrative sunt: a)7,5 milioane u.m.; 1,875 milioane u.m.; b) 7,5 milioane u.m.; 2,5 milioane u.m.; c) 10 milioane u.m.; 2,5 milioane u.m.; d) 175 milioane u.m.; 25 milioane u.m.;e) 200 milioane u.m.; 50 milioane u.m.

40. Costul fix mediu în cazul unui producător este 4500 unităţi monetare, iar cel variabil mediu 7500 unităţi monetare. Producţia creşte cu 50%, iar costurile variabile se modifică cu 80%. În aceste condiţii, profitul mediu: a) scade cu 1500 unităţi monetare; b) scade cu 3000 unităţi monetare; c) creşte cu 1500 unităţi monetare; d) creşte cu 3000 unităţi monetare; e) nu se modifică.

41. Se cunosc următoarele date în cazul unui producător: cheltuielile cu materiile prime 300 u.m.; cheltuielile cu energia 100 u.m.; amortizare 50 u.m.; cheltuielile cu salariile reprezintă 43,75% din costurile totale; rata profitului la cifra de afaceri este 20%. În aceste condiţii, profitul este: a)100 u.m.; b) 160 u.m; c) 200 u.m;d) 400 u.m; e) 800 u.m.

42. În T1, salariul nominal a fost 300 u.m. În T 2, salariul nominal este 450 u.m., iar indicele preţurilor de consum 150%. În intervalul de timp T 1-T2, salariul real: a) a crescut cu 50%; b) a crescut cu 20%; c) a rămas constant; d) s-a redus cu 15%; e) s-a redus cu 25%.

43. În condiţiile în care preţul şi costul mediu cresc concomitent cu 45%: a)profitul mediu scade cu 55% iar rata profitului la cifra de afaceri rămâne constantă; b)profitul mediu creşte cu 45% iar rata profitului la cifra de afaceri rămâne constantă; c) profitul mediu rămâne constant iar rata profitului la costuri scade; d) profitul mediu, rata profitului la costuri şi rata profitului la cifra de afaceri rămân constante; e)profitul mediu şi rata profitului la costuri cresc, iar rata profitului la cifra de afaceri rămâne constantă.

44. Salariul real are tendinţa de reducere atunci când: 1)salariul nominal scade mai rapid decât preţurile; 2) salariul nominal creşte mai lent decât scăderea preţurilor; 3) indicele salariului nominal este mai mic decât indicele preţurilor, ambii indici fiind supraunitari; 4) indicele salariului nominal este mai mic decât indicele preţurilor, ambii indici fiind subunitari; 5) salariul nominal creşte mai lent decât preţurile. Alegeţi varianta corectă : a) 1+3+5; b) 1+3+4+5; c) 1+2+3+4+5; d) 2+3+5; e) 1+2+5.

45. Dacă într-un an rata nominală a dobânzii a fost 45%, iar rata inflaţiei a fost 55%, rata reală a dobânzii a fost: a)200%; b) 110%; c) –110%; d) –10%; e) 45%.

46. Profitul economic se calculează ca diferenţă între: a) venituri totale şi costuri explicite; b) costuri explicite şi costuri implicite; c) venituri totale şi costuri implicite; d) venituri totale, pe de o parte, şi costuri explicite şi implicite, pe de altă parte; e) costuri implicite şi costuri explicite.

47. Raportul dintre rata profitului la cifra de afaceri şi rata profitului la costuri: 1) este subunitar, atunci când firma obţine profit; 2) poate fi supraunitar, dacă firma are pierderi; 3) scade, atunci când cifra de afaceri creşte mai puternic decât costul total; 4) creşte, atunci când cifra de afaceri scade mai puternic decât costul total; 5)este egal cu 1 dacă preţul este egal cu costul unitar. Alegeţi varianta corectă : a) 3+4+5; b) 1’2+3+4; c) 1+2+3+4+5; d) 1+2; e) 1+2+5.

LIMITELE PIEŢEI

1. Ronald Coase a propus ca soluţie a externalităţilor negative: a) aplicarea unui impozit asupra activităţii generatoare de externalitate negativă; b) subvenţionarea celor care suportă efectele externe negative; c) aplicarea principiului “poluatorul plăteşte”; d) definirea precisă a drepturilor de proprietate şi crearea unei pieţe pentru acestea; e) controlul activităţii generatoare de externalitate negativă de către stat.

2. Internalizarea externalităţilor negative are loc prin: a) reducerea costului marginal privat; b) reducerea preţului plătit de consumatori; c) includerea costurilor externe în costul privat; d) creşterea producţiei; e) restrângerea drepturilor de proprietate privată.

3. Poluarea reprezintă un exemplu de: a) bun public; b) externalitate negativă; c) externalitate pozitivă; d) bun privat; e) bun de folosinţă comună.

4. În cazul unei externalităţi pozitive: a) beneficiile private sunt mai mari decât beneficiile sociale; b) beneficiile private sunt mai mici decât beneficiile sociale; c) costurile private sunt mai mari decât costurile sociale; d) costurile private sunt egale cu costurile sociale; e) beneficiile şi costurile private coincid cu beneficiile şi costurile sociale.

5. Externalitatile pozitive apar atunci când: a) firmele au costuri de tranzactie semnificative; b) schimbul are dezavantaje, dar foarte mici; c) avantajele sunt mari, dar dezavantajele si mai mari; d) avantajele schimbului sunt mai mari decat dezavantajele; e) toate variantele sunt corecte.

6. Care dintre următoarele variante cauzează o externalitate negativă: a) creşterea albinelor (având drept efect principal polenizarea plantelor şi copacilor); b) parcurgerea zilnică cu autoturismul personal a drumului spre locul de muncă; c) cercetarea ştiinţifică fundamentală; d) plantarea de flori în grădina din faţa casei; e)construcţia unui gard înalt între curtea proprie şi cea a vecinului.

7. Care dintre următoarele variante este cea mai susceptibilă să genereze o externalitate pozitivă: a) parcurgerea zilnică cu autoturismul personal a drumului spre locul de muncă; b)cumpărarea unei îngheţate; c) obligarea unei firme cu poziţie de monopol să vândă la un preţ egal cu costul total mediu; d) vânarea urşilor sălbatici; e) plantarea de flori în grădina din faţa casei.

8. Este un exemplu de bun public: a) filmul vizionat la cinematograf; b) filmul vizionat de pe caseta video închiriată; c) călătoria cu trenul; d) apărarea naţională; e) un telefon public.

9. Externalităţi pozitive apar atunci când: a) drepturile de proprietate sunt bine definite; b) indivizi neimplicaţi într-un contract beneficiază de efectele favorabile ale acestuia; c) se realizează alocarea eficientă a resurselor economice prin intermediul pieţei; d) efectele pozitive ale unei activităţi sunt reglate prin mecanismul pieţei;e) un bun produce satisfacţie cumpărătorului.

10. În problema "pasagerului clandestin" teoria economică încadrează comportamentele bazate pe tendinţa de: a) a beneficia gratuit de bunurile private; b) a eluda plata bunurilor publice; c) a eluda plata bunurilor nonmarfare; d) a beneficia gratuit de bunurile libere; e) toate variantele a-d.

11. Internalizarea externalităţilor negative înseamnă: a) stimularea exporturilor; b) reducerea vânzărilor pe pieţele externe; c)reducerea costurilor explicite; d) reducerea preţului de echilibru; e) încorporarea costurilor externe în costurile explicite ale generatorului de externalităţi.

12. Un bun public implică în mod necesar una dintre următoarele condiţii: a)costul furnizării acestui bun pentru un consumator suplimentar este zero; b) încasările din vânzarea acestui bun permite finanţarea producerii sale; c) guvernul furnizează acest bun gratuit; d) acest bun este produs numai de către întreprinderi cu capital de stat; e) acest bun poate fi produs la fel de eficient de întreprinderile publice şi de cele private.

13. Emisiunile de radio reprezintă bunuri publice pentru că: a) sunt bunuri libere; b) sunt gratuite; c) sunt finanţate de la bugetul statului; d) se caracterizează prin nonexcluziune şi nonrivalitate; e) nu sunt tranzacţionate pe piaţă.

14. Peştii din mări şi oceane sunt în pericol de dispariţie pentru că: a) indivizii care exploatează resursa sunt iraţionali; b) această resursă este caracterizată de excluziunea consumatorilor prin preţ; b) rivalitatea în consum, în absenţa dreptului de proprietate, determină exploatarea în exces a resursei; c) statul nu subvenţionează refacerea stocurilor de peşte; d) drepturile de proprietate asupra resursei sunt bine definite.

15. Doi vecini A şi B deţin fiecare câte un teren cu pomi fructiferi. A şi-a îngrijit pomii şi livada acestuia este plină de fructe, pe când pomii lui B sunt plini de omizi. Care dintre afirmaţiile de mai jos este corectă? a) acţiunea lui A generează externalităţi negative; b) atât timp cât costurile de întreţinere depăşesc valoarea proprietăţii, B procedează corect atunci când nu cheltuie bani pentru îngrijirea livezii; c) acţiunea lui B generează externalităţi pozitive; d) administraţia publică locală ar trebui să-l oblige pe B să-şi îngrijească grădina; e) administraţia publică locală ar trebui să-l oblige pe A să îngrijească şi grădina lui B.

16. Una dintre variantele de mai jos constituie motivul intervenţiei guvernamentale în scopul atingerii bunăstării: a) statul are resursele financiare pentru realizarea acestui obiectiv; b) statul are cei mai buni specialişti în economia bunăstării; c) autoritatea publică deţine cele mai cuprinzătoare informaţii referitoare la nevoile societăţii; d) piaţa se confruntă cu o serie de limite ce generează eşecuri în alocarea resurselor; e) b şi c.

17. Bunăstarea, ca obiectiv al politicii sociale, vizează: a)justiţia distributivă a venitului; b) realizarea obiectivelor politicii economice; c)asigurarea de către guvern a unui număr mare de locuri de muncă bine plătite; d) stabilirea unui ansamblu de norme şi reglementări care să determine o mai mare operativitate în funcţionarea pieţelor; e) satisfacerea dorinţei indivizilor de a avea acelaşi nivel de trai.

18. Intervenţia guvernamentală este optimă atunci când: a) guvernul ia măsuri de prevenire a poluării; b) beneficiile intervenţiei sunt mai mari decât costurile acesteia; c) costurile suportate de poluatori sunt mai mari decât beneficiile acestora, realizându-se astfel obiectivele justiţiei sociale (poluatorul plăteşte); d) beneficiile celor mai mulţi dintre membrii societăţii sunt mai mari decât pierderile celorlalţi; e)nici o variantă dintre cele de mai sus.

19. Alegerea între eficienţă economică şi echitate generează: a) costul de oportunitate al intervenţiei guvernamentale; b) conflict de interese între partenerii sociali; c) dezechilibre pe piaţă, deoarece conceptele de mai sus nu pot fi disociate; d) beneficii pentru întreaga societate; e) nici o variantă din cele de mai sus.

20. Bunurile publice sunt caracterizate de: 1) nonrivalitate; 2) nonexcluziune; 3) rivalitate; 4)excluziune; 5) nici un răspuns corect. Alegeţi varianta corectă : a) 1+2; b) 2+3; c) 2+4; d) 3+4; e) 5.

21. Pot fi considerate externalităţi negative: 1) gazele de eşapament ale automobilelor; 2)restaurarea clădirilor istorice; 3) cercetarea tehnologică; 4) vaccinul antigripal; 5) fumul termocentralelor Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+5; b) 2+3+4+5; c) 2+3+5; d) 2+4+5; e) 1+5.

22. Pentru a caracteriza externalităţile pozitive sunt corecte afirmaţiile: a) venit marginal social este mai mare decât venitul marginal al firmei; b) costul marginal al firmei este mai mic decât costul marginal total; c) costuri suplimentare suportate de societate; d) venit marginal total este mai mic decât venitul marginal al firmei; e) costul marginal al firmei este mai mare decât costul marginal total

23. Reprezintă situaţii de hazard moral, cele în care: 1) proprietarul unei case asigurate împotriva incendiului nu cumpără extinctoare; 2) un pasager care călătoreşte fără bilet; 3)populaţia rurală nu-şi asigură locuinţele împotriva inundaţiilor ştiind că guvernul îi va despăgubi; 4) construirea unui spital într-o locaţie mică şi din care populaţia emigrează;5)toate cele de mai sus. Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+3+4; c) 2+3; d) 1+3; e) 5.

24. Reprezintă situaţii de selecţie adversă: 1) ascunderea de către vânzător a informaţiilor referitoare la defectele produselor second-hand; 2) proprietarul unei case asigurate împotriva incendiului nu cumpără extinctoare; 3) tendinţa unei persoane de a-şi incendia casa după încheierea asigurării; 4) ascunderea unor probleme de sănătate de către o persoană care vrea să încheie o asigurare de viaţă; 5) toate cele de mai sus. Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+3+4; c) 2+3; d) 1+3+4; e) 5.

1. Consumatorul raţional obţine maximum de utilitate în condiţiile venitului disponibil dat, atunci când: a) cererea depăşeşte oferta; b) preţurile bunurilor achiziţionate sunt proporţionale cu utilităţile lor totale; c) raportul dintre utilităţile marginale ale bunurilor achiziţionate este identic cu raportul dintre preţurile lor unitare; d) utilitatea marginală este maximă; e) utilitatea totală este crescătoare 2. În anumite situaţii, guvernele intervin indirect asupra preţului prin: a) fixarea nivelului anumitor preţuri; b) stabilirea unor niveluri maxime sau minime ale diferitelor preţuri; c) stimularea şi reducerea cererii şi ofertei; d) mărirea şi micşorarea cursului de revenire la import; e) "îngheţarea" preţurilor o anumită perioadă de timp. 3. Când, pe termen scurt, costul variabil total creşte mai repede decât producţia, costul fix mediu:

a) creste; b) scade; e) nu se modifică; d) este egal cu costul variabil mediu; e) este egal cu costul marginal 4. Când diferenţa dintre costul fix mediu curent şi cel al perioadei de bază este 2, iar diferenţa dintre costul variabil mediu curent şi cel al perioadei de bază este 8, atunci costul total mediu (CTM), costul marginal (CM) şi producţia (Q) evoluează astfel: a) creşte, creşte, creşte; b) creşte, scade, creşte; c) creşte, creşte, scade; d) scade, creşte, scade; e) scade, scade, creşte. 5. Consumul capitalului fix se evidenţiază în mărimea producţiei astfel: a) în expresie fizică; c) în expresie fizică şi valorică; d) sub formă de consum specific; e) în unităţi de timp de muncă. 6. Piaţa cu situaţie de monopol presupune: a) atomicitatea cererii şi ofertei; b) atomicitatea ofertei; c) întărirea liberei concurenţe; d) atomicitatea cererii; e) o bună satisfacere a cererii 7. . La o producţie de zero bucăţi: a) CT=CF; b) CT=CV; c) CF mai mic decât CV; d) CF=0; e) CF=CV 8. . La o creştere cu 25 % a preţului merelor pe piaţă, oferta de mere creşte cu 10%. Coeficientul de elasticitate al ofertei la preţ: a) este 0,25; b) este 25; c) este 10/25; d) este 25/10; e) nu se poate calcula

9. . În T1 faţă de To, CV cresc de 2,7 ori, iar producţia obţinută este cu 170% mai

mare. Costul marginal este: a) egal cu CVM din T1 b) l,7CVo; c) 1,7CTo; d) egal cu CTM; e) egal cu CVMo . Dacă productivitatea muncii creşte, care indicator din cei de mai jos se reduce: a) producţia pe salariat; b) timpul pe unitatea de produs; c) producţia pe unitatea de timp; d) producţia pe capitalul fix; e) producţia pe capitalul circulant. 10.

11. Dependenţa cererii faţă de preţ se exprimă prin relaţia: C = 150 - 5Px (în care Px este preţul pieţei). Când preţul creşte de la 7 la 9 u.m., coeficientul de elasticitate a cererii în raport de pret şi tipul de elasticitate reprezintă: a) 23 / 7; elastică; b) 7/23; inelastică; c) 1; unitară; d) 11/40; inelastică; e) 40/11; elastică. 11. La o SRL, amortizarea este de 4 ori mai mică decât celelalte cheltuieli

materiale. Dacă salariile reprezintă 1/2 din costul total, atunci amortizarea: a) este 1/10 din CT; b) este 2/8 din CT; c) este 1/8 din CT; d) este 100.000 lei; e) este 200.000 lei 12. . Costul marginal este cu 25 % mai mare decât costul mediu din ciclul anterior.

Costurile fixe reprezintă 25% din CTo şi 20% din CT1. Cunoscând că producţia ciclului anterior a fost de 10.000 de bucăţi, iar costurile variabile au fost de 2,25 mil. u.m., rezultă că nivelul costului marginal şi variaţia producţiei reprezintă: a) 1000; 12.000; b) 475; 2000; c) 375; 2000; d) 225; 800; e) 700; 12.000

12. Salariile şi profitul la o firmă sunt egale şi se ridică împreună la 9 mil.

dolari. Ponderea celorlalte cheltuieli de producţie (cele materiale) în totalul încasărilor firmei este de 55%. Încasările şi rata profitului calculată la cifra de afaceri au mărimile: a) 15 mil. şi 12,5%; b) 20,5mil. şi 20,5%; c) 20 mil. şi 22,5%; d) 25 mil. şi 23,5%; e) 18 mil. şi 16,5%. 13. O societate comercială A, cu un capital de 4 mil. u.m., obţine un profit de 300.000 u.m. la fiecare 3 luni cât durează o rotaţie. Fondatorii societăţii B doresc să ştie ce capital ar trebui să aibă societatea lor pentru a obţine un profit egal cu cel al societăţii A, în condiţiile în care, în domeniul lor de activitate, pot efectua numai o rotaţie pe an. Capitalul societăţii B ar trebui să fie: a) 11 mil. u.m.; b) 10 mil. u.m.; c) 12 mil. u.în.; d) 14 mil. u.m.; e) 16 mil. u.m. 14. Forţa de muncă este singurul factor de producţie variabil. Dependenţa productivităţii marginale a muncii faţă de cantitatea de forţă de muncă utilizată se prezintă astfel: Nr. lucrători (L)

Producti vitate marginală a muncii

1

10

2

15

5

13

10

10

Când sunt utilizaţi 10 lucrători, producţia totală şi productivitatea medie a muncii sunt: a) 100; 10; b) 114; 11,4; c) 64; 6,4; d) 48; 4,8; e) nu se pot calcula 15. Dacă pentru diferite niveluri de producţie se cunosc costurile fixe şi costurile

variabile globale se pot determina: a) productivitatea muncii;

b) productivitatea capitalului; c) costul marginal; d) profitul unitar; e) utilitatea marginal

16. . Când numărul personalului ocupat creşte, producţia totală creşte dacă: 1. Productivitatea marginală a muncii creşte; 2. Productivitatea marginală a muncii scade; 3. Productivitatea marginală a muncii rămâne constantă; 4. Productivitatea marginală a muncii devine negativă; 5. Productivitatea marginală a muncii devine zero. Alegeţi varianta corectă: a) (1,2,3); b) (1,2,3,5); c) (1,3); d) (1,3,5); e) (1,2,3,4,5). 17. Când preţul de vânzare al unui bun creşte (cantitatea vândută constantă) profitul total creşte dacă: 1. Costul unitar este constant; 2. Costul unitar scade; 3. Costul unitar creşte strict proporţional cu creşterea preţului; 4. Cursul de schimb al monedei se îmbunătăţeşte; 5. Statul mareşte fiscalitatea (taxarea) asupra consumului; Alegeţi varianta corectă: a) 1,2,3,4,5; b) 1,3,5; c) 1,2,3,4; d) 1,2,3; e) 1,2 18. La o societate comercială dependenţa costului total faţă de volumul producţiei se prezintă astfel: Q (buc.) 0 1 2 3 4 5 6 CT (u.m.) 100 180 240 340 400 450 530 Când producţia este de 4 bucăţi costul fix, costul variabil, costul variabil mediu şi costul marginal au nivelurile (în ordine): a) 200; 240; 48; 70; b) 100; 300; 75; 60; c) 100; 370; 74; 70; d) 100; 930; 93; 70; e) 0; 285; 56,25; 70. 19. Când utilitatea marginală este zero, utilitatea totală este: a) minimă; b) zero; c) maximă; d) pozitivă dar descrescătoare; e) egală cu unu

20. Menţinerea unui grad scăzut de satisfacere a cererii interne un timp îndelungat, are ca efect: 1. mărirea salariului real; 2. o dezvoltare economică intensivă; 3. frânarea exporturilor; 4. creşterea datoriei externe; 5. creşterea importurilor. Alegeţi altemativa corectă: a) (3,4,5); b) (2,3,4,5); c) (1,2,4); d) (1,2,3); e) (1,2,3,4). 21. Se cunosc următoarele date: costurile fixe reprezintă 3/8 din costurile totale, iar costurile totale sunt cu 20% mai mici decât incasările. Ştiind că producţia vândută este de 100.000 buc. şi că preţul unitar este de 2 mil. lei, costurile variabile sunt: a) 160 miliarde u.m.; b) 83,3 miliarde u.m.; c) 100 miliarde u.m.; d) 180 miliarde u.m.; e) 60 miliarde u.m.

22. . La aceleaşi resurse folosite, creşterea consumurilor medii de producţie determină: a) creşterea ofertei; b) reducerea ofertei; c) atenuarea inflaţiei; d) reducerea utilităţii marginale; e) presiunea pe piaţa bunurilor. 23. . Se află în relaţie invers proporţională: a) salariul real şi salariul nominal; b) masa monetară şi preţurile; c) cursul de schimb valutar şi oferta de valută; d) productivitatea muncii şi durata muncii; e) puterea de cumpărare a monedei şi salariul real 24. Întâlnirea cererii, exprimată de câţiva cumpărători, cu oferta, exprimată de o infinitate de vânzători reflectă: a) piaţa monopolistică; b) piaţa de oligopson; c) piaţa de oligopol; d) piaţa de monopol; e) piaţa cu concurenţă perfectă

25. La o cifră de afaceri de 100 mil. u.m. şi o rată a profitului calculată la cifra de afaceri (CA) de 10% pentru că rata profitului să devină 15% în condiţiile păstrării cifrei de afaceri, costurile de producţie: a) scad cu 10 mil.; b) scad cu 20 mil.; c) cresc cu 15 mil.; d) cresc cu 0,5 mil.; e) scad cu 5 mil. 26. Se dau următoarele date: Producţia (Q) buc.

Costul total (CT) u.m.

Costul marginal (CM)

11

1000

-

13

1280

100

Costul marginal al celei de-a 12-a unităţi de produs este: a) 140; b) 90; c) 180; d) 100; e) 70 Producţia (Q) buc.

Costul total (CT) u.m.

Costul marginal (CM)

11

1000

-

13

1280

100

Costul marginal este costul ultimei unităţi produse, ceea ce înseamn ă c ă putem scrie: 100 = CT(13) - CT(12), de unde rezultă CT(l2)=1180. Costul marginal pentru Q = 12 este: CM( 12 )= 1180-1000= 180 27. În economia de piaţă, raporturile dintre oameni în activitatea economică sunt

raporturi: a) impuse de guvern; b) de subordonare administrativă; c) determinate de volumul resurselor utilizate; d) ce generează egalitatea veniturilor; e) de interese.

28. Între profit şi utilitate economică există relaţia: a) de la parte la întreg; . b) de la întreg la parte; c) de substituibilitate; d) de complementaritate; e) de cauzalitate. 29. Legea lui Gossen explică: a) înclinaţia marginală spre consum b) multiplicatorul investiţiilor; c) relaţia cost-profit; d) relaţia cost mediu - cost marginal; e) relaţia dintre cantitatea consumată şi utilitatea individulă. 30. În To producţia este de 200 tone; în T1 costul total este de 8 milioane lei, producţia se reduce cu 10%, iar costul variabil evoluează proporţional cu producţia, devenind 5,4 milioane de lei. Costul variabil mediu, costul fix, costul total în To au următoarele niveluri: a) 30.000 lei; 2,4 milioane; 8,4 milioane; b) 25.000; 2,5 milioane; 7,5 milioane; c) 30.000; 2,6 milioane; 8,6 milioane; d) 25.000; 2,7 milioane; 7,7 milioane; e) 30.000; 2,8 milioane; 8,8 milioane.