47 2 5MB
Napoleon
Hill
GANDESTE , SI VEI FI BOGAT EDTTTE
.q,cru^q.uzlrA rENTRU SECoLUL xxr DE DR ARTT{UR R PELI
Traducere din limba englezl de Cora Radulian
c.ft* Bucuregti
2018
cuPRtNS
I
Prefayaautoruluilaediyiaoriginald .....9 .......17 Prefayd laedlylaactuald Capitolull.Putereagindului. Omul care gi-a ,,gandit" parteneriatul cuThomasA. Edison.
Ladoipagideaur... Egti ,,Stipinul destinului sufletuluitS.u" .
.......21 .....21 ......25
t5"u, c5.pitanul
...34
Capitolul 2. Doringa - punctul de pornire al tuturor . . . . . . . 39 realizirilor (Primulpas citre bogigii). Doringa o intrece pe Mama Naturi in degtepticiune. . 53 Capitolul 3. Credinla -vizualizarea doringei gi credinla in indeplinirea ei (Al doilea pas citre bogilii) . . . . . . . 65 Capitolul 4. Autosugestia - mijlocul de influentare a subcongtientului (Al treilea pas citre bogilii) . . . . . . 89
Rezumatulinstrucgiunilor...
.....93
Capitolul 5. Cunogtinlele specializate - experiengele sau observaliile personale (Al patrulea pas citre bogiEii) . . 9/ Meriti si stii cum si dobindesti cunostinte . . . . . . 102
Capitolul 6. Imaginagia - atelierul gindirii (Al cincilea pas citre bogilii) Cum si-gi folosegti in mod practic imaginaEia
115
na
Capitolul 7. Planificarea organizati - cristalizarea dorinlei intr-o acfiune (Al gaselea pas citre bogilii) . . r33 137 Planificarea v|.nzirii serviciilor 138 Atributele majore ale unui lider adevirat. . . . r48 Cum si obtii exact postul pe care gi-l doregti.
Noul mod de marketing al serviciilor . . . Care este scorul
tiu
150 151
,,CCS"?
Cele treizeci de cauze majore ale egecului. CAt de multe dintre urmitoarele aspecte te trag inapoi? . .
.
Fi-gi inventarul de personalitate . . . . Chestionar de autoanalizi" pentru inventarul
161
depersonalitate..
..161
Unde gi cum pogi gisi oportunitigi
deaacumulabogigii ,,Miracolul"
care a asigurat aceste
Capitolul 8. HotirArea
-
153
.....164
binecuvintiri . . .
167
invingerea ezitlrii
(Algapteleapascitrebogigii)
.......
Capitolul 9. Perseverenla - efortul necesar pentru a avea credingi (Al optulea pas citre bogilii)
175
.
.
191
Capitolul 10. Puterea Mingii Supreme - forga motrice (Al nouileapas citre bogilii) . . . : . . . . . . . . . 207 DobAndirea puterii prin intermediul . .209 ,,Mingii Supreme" Capitolul 11. Misterul transmutirii energiei sexuale
(Alzeceleapascitrebogigii) Cei zece stimuli ai mintii
.......219 . . 222
,,Geniul" este dezvoltat prin cel de-al gaselea simE . . 223 De ce reugesc arareori in viat5. oamenii inainte . . . . .229 de vArsta de patruzeci de ani.
Capitolul 12. Subcongtientul - veriga de legituri (Al unsprezecelea pas citre bogilii)
. . 243
Capitolul 13. Creierul - o stalie de emisie-recepfie pentru ginduri (Al doisprezecelea pas citre bogigii). . . 253 . . . 255 Cele mai mari forge sunt ,,intangibile". .
.......257
,,Ceestetelepatia?"
Capitolul 14. Al gaselea simt - uga citre templul ingelepciunii (Al reisprezecelea pas citre bogilii) . . . 261 Capitolul 15. Cum si picilegti cele
gase
fantome
alefricii
Capitolul 16. Atelierul diavolului
(Algapteleariufundamental).
.....273 .....289
PREFATA AUTORULUI
LA EDTTTA ORTGTNALA
iN rrecene capitol al acestei clrgi este mengionat secretul de a face bani, datoriti ciruia au fi.cut avere peste 500 de oameni foarte bogagi pe care i-am studiat atent pe o perioadi de mai mulgi ani. Secretul mi-a fost adus in atengie de citre Andrew Carnegie, cu peste un sfert de secol in urmi. Istegul si simpaticul bitrAn scogian mi l-a dezviluit in treacit, pe cind eram doar un biietan. Apoi s-a lisat pe spate in jilgul lui, cu o scAnteie
veseli in ochi, gi m-a privit atent, ca si vadi daci sunt suficient de inteligent pentru a ingelege adevirata importantl a
lucrurilor pe care mi le spusese. Cind a viztx cl.am prins ideea, m-a intrebat daci ag fi dispus si petrec douizeci de ani sau mai mult pregitindu-mi si ofer aceasti idee lumii, oamenilor care, necunoscAnd secretul,
Gdndegte gi vei
fi bogot
ar putea trece prin viagi din eqec in egec. I-am spus ci vreau 9i, cu ajutorul domnului Carnegie, m-am ginut de promisiune. Volumul de fagi contine secretul, cate a fost pus in practici de mii de oameni din aproape toate domeniile de activitate. Domnul Carnegie a avut ideea ca formula magici, prin care a acumulat o uluitoare avere si fie pusi la dispozilia oamenilor care nu au timp si studieze cum se fac banii gi a sperat ci ag putea verifica gi demonstra soliditatea formulei prin intermediul experientei oamenilor de toate profesiile. El era de pirere ci formula ar trebui predati in toate gcolile gi
universitigile publice gi 9i-a exprimat opinia ci, dacl ar fi predati cum trebuie, ar revolutiona atet de mult intregtrl sistem de invigimAnt, incAt timpul petrecut la gcoali ar putea fi redus la mai pugin de jumitate. Experienga pe care a avut-o cu Charles M. Schwab gi cu algi tineri de genul domnului Schwab l-a convins pe domnul Carnegie ci mult din ceea ce se predl la gcoali nu are nici o valoare in ceea ce privegte cAgtigarea existengei sau acumularea bogigiilor. El a ajuns la aceasti concluzie pentru ci luase in firma sa mai multi tineri, dintre care mulgi nu aveau decit cAteva clase, gi, pregitindu-i ca si foloseasci aceasti formuli, a dezvoltat in ei aleasa arti de a fi lider. Mai mult, pregitirea oferiti de acesta le-a adus averi tuturor celor care i-au urmat instrucgiunile. in capitolul despre credingi vei citi uluitoarea poveste a organizirii giganticului United States Steel Corporation, asa cum a fost aceasta conceputi si dusi la indeplinire de unul dintre tinerii prin care domnul Carnegie a dovedit ci formula sa va funcgiona in cazul tuturor celor care sunt pregitigi si o foloseasci. AplicAnd secretul, acel tAnir - Charles M. Schwab - a produs o avere uriagi atat in bani, cXt gi ca opORTUNITATT. Pe scurt, aceasti punere in practici a teoriei a adus o avere de gase sute de milioane de dolari. Aceste fapte - 9i e vorba despre fapte bine cunoscute aproape de citre oricine il stia pe domnul Carnegie - igi dau
t0
Prefolo outorului lo edilio originold
o idee clarl in privinga avantajelor pe care gi le poate aduce citirea acestei cirgi, cu condigia si;rtI cr i1I DoREgrI. inainte si fi trecut prin douizeci de ani de verificare practici, secretul a fost transmis unui numir de peste o sut5" de mii de oameni, care l-au folosit in beneficiu personal, aga cum fusese planul domnului Carnegie in acest sens. lJnii au ficut averi cu ajutorul lui. Algii l-au folosit cu succes pentru a crea armonie in familiile lor. Secretul la care mi refer a fost mengionat de nu mai pugin de o suti de ori pe parcursul acestei clrgi. Nu a fost numit direct pentru ci pare si funcgioneze rr,ai eficient cind este doar dezviluit gi lisat la vedere, acolo unde cEI cARE suNT pnnc,4.rl1I 9i il ceur,i. il pot primi. De aceea domnul Carnegie mi l-a dezviluit pe tecute, firl. a-l numi in mod clar. Daci egti cere si"J pui in aplicare, vei recunoagte acest secret cel pugin o dati in fiecare capitol. Ag vrea si am privilegiul si-gi spun cum vei gti ci egti pregitit, dar asta te-ar priva de multe dintre beneficiile pe care le vei avea cdnd vei face singur descoperirea, in felul tiu. in timp ce scriam aceasti carte, fiul meu, care incheia pe atunci ultimul an de facultate, a luat manuscrisul capitolului doi, l-a citit 9i a descoperit singur secretul. A folosit informagia atit de eficient incAt a preluat direct un post de mare rlspundere, cu un salariu de inceput mai mare decAt ar cXgtiga un om obignuit. Povestea sa a fost descrisi succint in capitolul doi. Cind o vei citi, poate vei alunga impresia pe care o vei fi avut clnd ai inceput si citegti aceasti carte, anume aceea c5. ea ar promite prea multe. $i daci ai fost vreodati descurajat, dacl ai avur de depigit dificultlgi care au scos sufletul din tine, daci ai incercat gi ai dat greg, daci ai fost vreodati handicapat de o boali sau afecgiune fizicil, povestea descoperirii fi.cute de fiul meu ;i a folosirii formulei Carnegie se poate dovedi a fi oaza din Degertul Sperangelor Pierdute pe care o caugi. 'Woodrow Acest secret a fost folosit intens de pregedintele \7ilson, in timpul Primului Rizboi Mondial. A fost transmis l1
Gdndegte qivei fi bogot cate a luptat in r5.zboi, invelit atent in instruirea de care a beneficiat inainte si plece pe front. Pregedintele
fiecirui soldat
\trfilson mi-a spus ci acesta a reprezentat un factor important pentru stringerea de fonduri necesare rizboiului. La inceputul secolului XX, Manuel L. Quezon (pe atunci Comisar Rezident al Insulelor Filipine) a fost inspirat de acest secret in vederea cigtigirii libertigii pentru poporul filipinez, pe care l-a condus ulterior in calitate de prim pregedinte al siu. Un lucru straniu legat de acest secret este cI toli cei care il afli si-l folosesc ajung si fie efectiv impingi spre succes, depunAnd foarte pugin efort, 9i nu mai accepti vreodati egecul! Daci te indoiegti de acest lucru, studiazi numele celor care l-au folosit, oriunde au fost mentionati, verifici realizi-
rile lor 9i convinge-te. Niciodatd NU zRTMESTT :EVA
FARA sA DAr ALTCEU+ iw scnrua! Secretul la care mi refer nu poate fi obginut firi a pliti un preg, degi pregul este mult mai mic decit valoarea acestuia. Cei care nu-l cauti. cu tot dinadinsul nuJ pot avea cu nici un pret. Secretul nu poate fi oferit gratis gi nu poate fi cumpirat cu bani, deoarece el vine in doui pirgi. O parte se aflI deja in posesia celor care sunt pregiti;i pentru el. Secretul ii slujegte la fel de bine pe togi cei care sunt pregitigi siJ afle. Educagia nu are nici o legituri cu el. Cu multi vreme inainte si mi fi niscut eu, secretul a ajuns in posesia lui Thomas A. Edison, iar acesta l-a folosit atAt de inteligent
incAt a devenit cel mai important inventator din lume, degi avea doar trei luni de gcoali. Secretul a fost transmis unui asociat in afaceri al domnului Edison. Acesta l-a folosit atit de eficient inclt, degi pe atunci cigtiga doar 12 000 de dolari pe an, a acumulat o avere mare 9i s-a retras din activitate incl din tinerege. ii vei gisi povestea la inceputul primului capitol. Aceasta ar trebui sL te convingi. ci bogigiile nu-gi sunt inaccesibile, ci ai in continuare toare sansele si. fii ceea ce-gi doregti si fii, ci de bani, 12
Prefolo oulorului lo edilio originol6
faimi, recunoastere si fericire pot avea parte togi cei care sunt pregitigi gi hotirAEi si beneficieze de aceste binecuvAntlri. De unde gtiu aceste lucruri? Ar trebui si ai deja rispunsul inainte si termini de citit aceasti carte. Poate il vei gisi chiar in primul capitol sau poate il vei glsi la ultima pagini. in timpul celor douS.zeci de ani de cercetare, activitate pe care am desfigurat-o la cererea domnului Carnegie, am analizat sute de oameni bine-cunoscugi, dintre care mulgi au recunoscut ci 9i-au acumulat vastele averi cu ajutorul secretului lui Carnegie. Printre acesti oameni s-au numirat: Henry Ford Theodore Roosevelt William \Wrigley John
-Wanamaker
James J.
Hill
\Tilbur \Tright 'ST.illiam
Jennings Bryan
\Toodrow \Tilson \7illiam Howard Taft Elbert H. Gary King Gillette Alexander Bell John D. Rockefeller Thomas A. Edison F.W. \Toolworth Clarence Darrow Aceste nume reprezinti doar o micl fracgiune din sutele de americani renumigi ale ciror realizi.ri, de naturi financiari sau altfel, dovedesc ci aceia carc ingeleg 9i aplici secretul lui Carnegie ajung pe treptele inalte ale realizi,rii in viagi. Nu am cunoscut vreodati un om care si fi fost inspirat si foloseasci secretul gi care si nu fi ajuns si dobAndeasci un succes
r3
G6ndegte gi vei fi bogot
notabil in domeniul de activitate ales. Nu am cunoscut vreo persoanl care si se distingi din mulgime sau si dobAndeasci averi de orice fel firi si degini acest secret. Din aceste doui fapte trag concluzia ci secretul este mai important, ca parte a cunogtinlelor esengiale in scopul autodeterminirii, decAt orice cunogtinge obtinute prin ceea ce este gtiut sub denumirea populari de ,,educagie". in fond, ce este roucelle? S-a rispuns detaliat la aceasti intrebare. Mulgi dintre acegti oameni aveau extrem de pugini gcoali. John'sTanamaker mi-a spus cAndva ci puEina gcoali pe care o avea o dobAndise cam la fel cum o locomotivi moderni iaapi,,,luind-o cu lingura, din mers". Henry Ford nu a ajuns si faci liceul, ca si nu mai vorbim despre vreo universitate. Nu incerc si minimalizez valoarea gcolarizirii, dar vreau si-mi exprim cea mai sinceri convingere ci aceia care stipAnesc gi aplici secretul vor ajunge departe, vor acumula averi gi vor negocia cu viaga in condigiile lor, chiar daci nu au mulgi ani de gcoali. Undeva, pe misuri ce citegti cartea, secretul la care mi refer va ,,siri" de pe paginl 9i va iegi in relief in faga ochilor tii, oeci rgrr nnrcirrt(i) si.-r orscoprnr! CAnd va apdrea, il vei recunoagte. Indiferent daci primesti semnul in primul sau in ultimul capitol, opregte-te pentru o clipi cind 9i se reveleazi., pentru ci acea ocazie va insemna cel mai important punct de cotiturS. al viegii tale. Trecem acum la capitolul intAi 9i la povestea dragului meu prieten, care a recunoscut atAt de generos ci a vizut semnul mistic gi ale clrui rezultate in afaceri reprezinti o dovadi suficienti cI a procedat cum trebuie. in timp ce-i vei citi povestea, dar gi cind vei citi celelalte povegti, nu uita ci protagonigtii se confrunti cu problemele importante ale viegii asemenea tuturor celodalgi oameni din lume: probleme care provin din incercarea de a-gi cigtiga piinea, de a gisi speranli, curaj, mulgumire gi pace sufleteasci, de a acumula bogigii gi de a se bucura de libertatea trupului gi a sufletului. 14
Prefolo outorului lo edilio originold
Nu uita, de asemenea, pe misurS. ce parcurgi cartea, ci ea descrie fapte reale, nu povetti inventate, scopul ei fiind acela de a transmite un mare adevir universal prin care togi cei care sunt rnrcirrlr pot inviga nu doar cE si FAC;., cI gI cuM s.i. pnocrosze! $i pot si primeasci, de asemenea, sTIMULUL NECESAR CA S;. DEMAREZE LUCRURILE.
Ca ultim cuvAnt de pregitire, inainte si incepi primul capitol, imi permigi si-9i ofer o scurtl sugestie care-gi poate da un indiciu prin care poate fi recunoscut secretul lui Carnegie? Iati - oRICE REALIZARE, oRICE eocillr noeANorrr iNcsp cu o rorr! Daci egti pregitit si afli secretul, deja degii jumitate din el; prin urmare, vei recunoagte imediat cealalti jumitate in momentul in care igi va ajunge in minte. Napoleon H.ill,1937
l5
CAPITOLUL
]
PUTEREA GANDULUI
Omul core ;i-o,,g6ndil" portenerioiul cu Thomos
A. Edison
Cu eosvinar, ,,gAndurile sunt lucruri", gi inci lucruri Puternice c6.nd sunt ingeminate cu claritatea scopului, perseYerenga gi o oouNli. enzitoenE de a le transpune in boglgii
in alte obiecte materiale. Edwin C. Barnes a descoperit cAt este de adevirat faptul ca oamenii cANoesc sr sn iNrsoci:rnsc. Nu a ficut aceasti descoperire dintr-odati. Ea a venit treptat, incepind cu sau
DoRTNTA
lui enziroens de a deveni partener de afaceri
al
marelui Thomas Edison.
Una dintre principalele caracteristici ale Dorintei lui Barnes era claritatea. Dorea si lucreze czz Edison, n[ ?entru d. Observi atent descrierea modului in care Barnes a trecut 21
Gdndegle gi vei
fi bogot
la transpunerea DoRINTEI sale in realitate si vei intelege mai bine cele treisprezece
principii care duc la acumularea boglgiilor.
Cind aceasti oonrNli., sau acest impuls al gindirii, i-a trecut fulgeritor pentru prima dati prin minte, Barnes nu era in postura si acgionezeinbaza acestui gAnd. Doui obstacole ii stiteau in cale. Nu-l cunogtea pe domnul Edison gi nu avea destui bani pentru a-si pllti biletul de tren pini la Orange, New Jersey. Aceste dificultigi erau suficiente pentru a-i descuraja pe majoritatea oamenilor de a mai incerca sl-gi indeplineasci doringa. Dar dorinEa lui Barnes nu era una obignuitil El era atit de hotirit s5. glseasci o cale de a-gi indeplini doringa, incit a decis in final si cilitoreasci ,,precum un bagaj" in loc s5. se lase invins. (Pentru necunoscitori, asta inseamni ci a mers in East Orange cu un tren de marfi.) El s-a prezentat la laboratorul domnului Edison 9i a anungat ci venise sl intre in afaceri cu inventatorul. Vorbind, peste ani, despre prima sa intA.lnire cu Barnes, domnul Edison spunea: ,,St5tea acolo in fata mea, arilta ca un cersetor ordinar, dar era ceva in expresia de pe faga lui care-mi didea impresia ci e hotirXt si obgini lucrul pentru care venise. invS.gasem, din ani de experienli cu oamenii, cI atunci cAnd un om igi DoRESTE cu adevirat atit de profund un lucru incit e dispus si-gi mizeze intregul viitor pe o singurl carte pentru a-l obgine, acelava cigtiga cu sigurangi. I-am oferit oportunitatea pe care a cerut-o, deoarece am vizut ci se hotirise si nu plece pAni nu reusegte. Evenimentele ulterioare au dovedit c5. nu fi.cusem o greseali". Ceea ce i-a spus tAnirul Barnes domnului Edison cu acea ocazie e mult mai putin important decit ceea ce gAndea. Edison insugi a spus asta! Nu inflEisarea l-a ajutat pe Barnes si inigieze colaborarea cu Edison cAnd a ajuns pentru prima
dati in biroul acestuia; infitigarea sa era categoric defavorabili. A contar ceea ce cANoee Barnes. Daci importanta cruciali a acestei afirmagii ar putea fi transmisi fiecirui om care o cireste, restul cirtii ar fi inutil. 22