Fetele Bune Ajung in Rai, Fetele Rele Ajung Unde Vor [PDF]

Zitiervorschau

CUMIN}I DIN LEAG|N PÂN| ~N MORMÂNT Femeile sunt sexul cuminte. Amabile, gata mereu s\ cedeze, modeste [i generoase. Asta se a[teapt\ de la ele, dar corespunde [i imaginii pe care orice femeie o poart\ `n interiorul ei. Azi, femeile nu mai vor s\ fie doar cumin]i. Felul de a se concepe pe sine se modific\. Totu[i, Femeia Nou\ mai este `nc\ plin\ de contradic]ii. Ea `[i impune voin]a, dar adeseori cu un sentiment de culpabilitate. ~n exterior, ea r\mâne calm\, dar `n interior s-a declan[at un conflict: pe de o parte, [i Femeia Nou\ vrea s\ fie agreat\ de cei din jur, [i ea se str\duie[te s\ le fac\ tuturor pe plac. Pe de alt\ parte, ea [tie c\ `n felul acesta se `ncurc\ printre i]ele unor dependen]e. Ea vrea s\ se impun\, f\r\ a r\ni pe nimeni; vrea s\-[i ating\ scopul, f\r\ a da pe nimeni peste cap; vrea s\ fie critic\, f\r\ a ponegri pe nimeni; vrea s\-[i

spun\ p\rerea [i s\-i conving\ pe al]ii, f\r\ s\ manipuleze; vrea s\ fie sigur\ pe sine, f\r\ a-i speria pe ceilal]i. Dar `ndoielile ascunse legate de propria lor persoan\ r\zbat la suprafa]\. Ele devin vizibile fantomatic `n nuan]ele subtile ale limbajului corporal. Un cap u[or `nclinat, o privire care `ntreab\ abia sesizabil, un zâmbet scurt, nesigur semnaleaz\: „De fapt, nu sunt chiar a[a de sigur\.“ Un gest fugitiv, aparent lipsit de importan]\, devine: „Trebuie s\ m\ transformi.“ Sau: „Eu fac opozi]ie numai pe jum\tate.“ Femeile se pot transpune u[or `n situa]ia altora. Ele `n]eleg cum se face c\ cineva are o anumit\ p\rere [i din ce cauz\. Ele au facultatea empatiei. De aceea, le vine greu s\-[i impun\ dorin]ele sau s\-[i sus]in\ sus [i tare p\rerea. Dac\ studiem imaginea rolului „femeii“ `n majoritatea serialelor de televiziune, g\sim o persoan\ care [tie [i poate s\ fac\ orice, dar care, `n ultim\ instan]\, cedeaz\ mereu. Ea se achit\ cu un zâmbet de sarcinile casnice, de cele profesionale, de `ngrijirea copiilor [i de `ndatoririle unei so]ii. Ea sprijin\ cu mult spirit de sacrificiu cariera so]ului ei. E frumoas\, `n form\ bun\, e `ngrijit\, plin\ de energie. }ine seama de cei din jur, e flexibil\ [i gata s\ ajute. Se sacrific\ pentru al]ii [i nu a[teapt\ 8

U TE

EH R H A R D T

recuno[tin]\. ~ntr-o postur\ de subaltern, are anumite succese profesionale. Femeile sufer\ mai frecvent decât b\rba]ii de angoase [i depresii. Au impresia c\ trebuie s\ realizeze mai mult decât b\rba]ii pentru a ob]ine aceea[i apreciere ca [i ei. {i experien]a le d\ dreptate. Femeile se str\duiesc s\ fie perfecte, mai harnice, mai dispuse la compromisuri, mai serviabile [i mai colegiale decât colegii lor de sex masculin. Dar, ajung la ni[te rezultate mai degrab\ modeste. De fapt, ele realizeaz\ mai mult decât colegii lor b\rba]i, dar nu sunt pl\tite [i avansate `n mod corespunz\tor. Ele `nse[i `[i pre]uiesc cel mai pu]in realiz\rile. Ne vine `n minte vechiul proverb: „F\r\ sârguin]\, nicio biruin]\.“ A[a se face c\ femeile sunt mereu `n mi[care [i lucreaz\ mult. Adeseori, din p\cate, nu la locul potrivit. Ele fac lucr\rile suplimentare, `i ajut\ pe ceilal]i, crezând c\ acumuleaz\ astfel puncte `n plus pe calea succesului. Femeile acoper\ spatele colegilor de sex masculin sau al propriilor so]i [i ace[tia se arunc\ apoi inten]ionat `n ni[te activit\]i care promit mai mult succes. Cele care i-au ajutat r\mân de c\ru]\. Numai femeile care uzeaz\ de ni[te strategii mai dibace reu[esc s\ ajung\ pân\ `n vârf. A lucra pentru F e te le bu n e a j u n g ` n r nde vor a i , fetele rele ajun g u

9

al]ii e o strategie proast\. La fel de proast\ ca [i modestia. Multe femei `[i ascund realiz\rile, ele nu vor s\ se laude. A[teapt\ s\ fie descoperite [i, `n cel mai bun caz, devin ar]\goase, dar ajung, probabil, depresive, epuizate sau alcoolice, dac\ nimeni nu le recunoa[te calit\]ile. „Femeile sunt n\scute pentru a servi“, postuleaz\ un [ef de sec]ie. El e de p\rere c\ femeile lucreaz\ mai bine `n domeniul serviciilor publice, c\ acolo, `ntr-o oarecare m\sur\, pot deveni [i independente. St\ `n firea lor s\ „serveasc\“. {i, cu atitudinea lor, multe femei `i dau, `n mod indirect, dreptate. Ele fac exact ceea ce se a[teapt\ de la ele. Nu evadeaz\. Renun]\ s\-[i impun\ ideile bune. Multe femei cred c\ vor câ[tiga, `n via]a profesional\ [i `n cea personal\, dac\ sunt amabile [i calme. Sper\ s\ lege de ele un b\rbat prin faptul c\ tac, cu `n]elegere, [i cedeaz\; prin faptul c\ iau asupra lor tot ce e incomod pentru el. A[teapt\ laude [i afec]iune pentru c\ sunt gata oricând s\ ajute [i robotesc mereu. Consider\ c\ singura strategie care duce la succes este aceea de a fi dr\gu]e cu ei, de acest lucru nici nu se `ndoiesc. ~[i `nsu[esc, pe deasupra, exemplul mamei lor, când experien]a le-a ar\tat deja de mult c\ ajung departe femeile insolente, `nc\p\]ânate, 10

U TE

EH R H A R D T

`ndr\zne]e. Niciodat\ cele cumin]i [i rareori cele mai bune! Adeseori, femeile au ni[te preten]ii nerealist de mari `n ceea ce prive[te propria putere de munc\ [i rezisten]a lor la efort. Pentru multe dintre ele, succesele ob]inute relativ u[or n-au nicio valoare. Ele fac eforturi uria[e [i realizeaz\ foarte mult. Când au ajuns la ]int\, se `ntâmpl\ ceva fatal: ele cred c\ succesul nu e rezultatul propriului efort. Cred c\ numai capacit\]ile [i munca lor nu sunt suficiente pentru a da rezultate bune. Când le-a reu[it ceva, ele atribuie succesul unor `mprejur\ri exterioare, norocului sau `ntâmpl\rii. Când nu-[i ating scopul propus, acest lucru confirm\ autoaprecierea lor latent\: Nu sunt suficient de bune. Altele, cu siguran]\, ar fi f\cut mai bine. Sunt sup\rate pe ele `nse[i, se retrag `n sine [i `ncep s\ se team\ de solicit\rile deosebite. ADAPTAREA – O STRATEGIE CU CONSECIN}E IMPORTANTE De obicei, femeile nu vor s\ ias\ `n eviden]\, prefer\ s\ se adapteze `ntr-o m\sur\ atât de mare, `ncât nu mai pot fi recunoscute. Ele sunt sclavele ideii eronate c\, astfel camuflate, `[i F e te le bu n e a j u n g ` n r nde vor a i , fetele rele ajun g u

11

vor putea atinge scopurile. Mottoul lor este: Orice, numai s\ nu devin\ vizibile. Asemenea femei se str\duiesc s\ r\mân\ ni[te anonime, cumin]i [i nu pot `n]elege c\ nimeni nu le apreciaz\ pentru faptul c\-[i reprim\ tr\irile. Femeile trebuie s\ `nve]e s\ nu mai a[tepte `n tain\ recuno[tin]a, ci s\ pretind\ contraservicii. Ele se sacrific\ [i cred c\ al]ii le sunt astfel datori, c\ ei `[i vor achita cândva datoria. De regul\, acest lucru nu se `ntâmpl\. Femeile trebuie s\ `n]eleag\ c\ ori vor s\-i fac\ un serviciu cuiva, s\-i d\ruiasc\ ceva – f\r\ s\ a[tepte nimic `n schimb –, ori fac ceva pentru c\ a[teapt\ recuno[tin]\, pre]uire sau contraservicii. Dar situa]ia trebuie clarificat\ de la `nceput. Atunci cel\lalt are dreptul [i [ansa de a refuza [i fiecare din ei [tie cum stau lucrurile. Cel mai mare obstacol pentru femei, pe care ele trebuie s\ `l dep\[easc\, este faptul c\ vor neap\rat s\ fie agreate. De aceea, renun]\ la autodeterminare, la independen]\ [i la putere. ~n loc de a „se g\si“ pe sine, asemenea femei se `ndep\rteaz\ tot mai mult de propria lor fiin]\. Când cineva spune c\ le agreeaz\, adeseori ele nu cred. Nu a[teapt\ cu adev\rat s\ fie respectate [i situa]ia aceasta se va men]ine atât timp cât femeile se vor orienta `ntr-o m\sur\ mai 12

U TE

EH R H A R D T

mare dup\ gândirea altora decât dup\ propriile lor idei [i dorin]e. Dac\ vre]i s\ ie[i]i din tiparele acestei gândiri, `ncepe]i chiar de acum. Enumera]i trei motive pentru care v\ agrea]i pe dvs. `n[iv\! Admite]i-le numai pe acelea care v\ pot aduce foloase! Femeile care sunt `n acord cu ele `nsele au g\sit un echilibru `ntre preten]iile lor [i cerin]ele celor din jur. Ele `ncearc\, lor le place riscul. {tiu c\ riscul presupune s\ câ[tigi sau s\ pierzi. {i ele vor s\ câ[tige. Se concentreaz\ asupra c\ii lor, f\r\ a se l\sa hipnotizate de `ntrebarea ce cred al]ii despre ele. Important e faptul c\ ele cred `n capacit\]ile lor, `n competen]a [i destoinicia lor orientate spre scop. Consecin]a acestei atitudini nu e nici josnicie, nici lips\ de considera]ie fa]\ de ceilal]i, ci curaj, o mai mare independen]\ [i o bucurie mai intens\ de a tr\i. Femeile care s-au decis s\ `ndr\zneasc\ ceva nu se tem de o `nfrângere. Ele [tiu c\ o echip\ de fotbal care a câ[tigat un meci cu scorul de trei la doi a `ncasat [i ea dou\ goluri. Ele nu las\ pânzele jos dac\ au primit un refuz ori au f\cut o gre[eal\: nu iau `n mod personal un „Nu“. Dac\ nu le reu[e[te ceva, caut\ cauzele `n problem\, nu `n propria lor persoan\. Nu v\ mai tortura]i F e te le bu n e a j u n g ` n r nde vor a i , fetele rele ajun g u

13

gândindu-v\ c\ cineva are ceva `mpotriva dvs. Nu v\ bate]i capul chinuindu-v\ s\ g\si]i r\spuns la `ntrebarea ce nu este `n ordine cu dvs., ci c\uta]i ni[te rezolv\ri creatoare. Din p\cate, doar pu]ine femei reu[esc s\ fac\ acest pas spre independen]\. Majoritatea r\mân `nc\tu[ate `n vechile scheme. ~n aparen]\, prefer\ s\ fie ni[te fete cumin]i `n loc s\ fie unele c\rora le place s\ tr\iasc\. De unde aceast\ renun]are la incursiunile `n sfera lucrurilor interzise? De ce multor femei le este greu s\ fac\ ceva despre care se spune c\ este r\u? De ce femeile consider\ rele multe lucruri care pentru majoritatea b\rba]ilor sunt perfect normale? Purt\m povara fricii pentru pedeapsa ce ar putea urma dup\ exaltare, dup\ micile `nc\lc\ri ale uzan]elor. Ce vor crede ceilal]i despre noi? Ce atitudine vor adopta? Le va mai pl\cea o fat\ rea? Cumin]enia le pune femeilor c\lu[ul `n gur\. Mute, ele renun]\ la multe dintre lucrurile care le-ar face pl\cere. Rareori ob]in ceea ce `[i doresc cu adev\rat. Fundamentele acestei renun]\ri vin din trecutul `ndep\rtat. Deja felul cum e al\ptat un sugar influen]eaz\ comportamentul s\u de mai târziu, [i e clar c\ b\ie]ii [i fetele sunt al\pta]i(te) `n dou\ moduri evident diferite. E greu s\ ne d\m seama `n ce fel 14

U TE

EH R H A R D T

devin copiii fete sau b\ie]i. Dar numai `n acest context devine clar felul `n care iau na[tere neajutorarea [i supraadaptarea feminin\ [i ce anume face ca acestea s\ r\mân\ atât de strâns lipite de femei. ~n ultimii cincisprezece ani au fost elaborate, respectiv `mbun\t\]ite, dou\ modele psihologice explicative care arat\ cum apar [i se men]ine aceast\ automutilare. Ele demonstreaz\ cum ajung femeile `n ni[te situa]ii de via]\ aparent f\r\ ie[ire [i ce face s\ fie atât de dificil\ ie[irea din aceste sisteme, prin care femeile `[i fac r\u singure. Neajutorarea `nv\]at\ este conceptul central care explic\ apari]ia conflictelor de via]\ feminine. Multe situa]ii de via]\ pot fi incluse `n cuvântul „neajutorare“. Femeile se arat\ neajutorate când au o pan\ de cauciuc la ma[in\ [i cred c\ nu-l pot schimba. Femeile care sunt b\tute de so]ii lor violen]i [i nu `ndr\znesc s\-i p\r\seasc\ se comport\ [i ele ca ni[te fiin]e neajutorate. Martin Seligman, unul dintre p\rin]ii conceptului de neajutorare `nv\]at\, afirm\ c\ [i afec]iunile suflete[ti dramatice, cum sunt depresiile ori st\rile de angoas\, pot fi explicate tot ca efecte ale neajutor\rii. O multitudine de experien]e pot duce la constatarea: „Nu m\ pot descurca singur\!“ Aici F e te le bu n e a j u n g ` n r nde vor a i , fetele rele ajun g u

15

`ncep angoasa [i depresia. Oamenii au reac]ii de neajutorare numai pentru c\ ei cred c\ nu pot face fa]\ unei situa]ii sau unei constela]ii de `mprejur\ri de via]\. De fapt, nu realitatea este aici determinant\, ci propria apreciere bazat\ pe convingerea c\ noi `n[ine nu avem nicio posibilitate de a face ca o situa]ie s\ aib\ un sfâr[it pozitiv. Consecin]a: Oamenii devin incapabili s\ ac]ioneze. Neajutorarea este o convingere `nv\]at\, ea nu apare niciodat\ prin for]a lucrurilor. Conceptul profe]iei care se `mpline[te de la sine1 spune: Un eveniment are loc pentru c\ a existat ideea c\ el va avea loc. Defini]ia exact\ a PCS (self-fulfilling prophecy, profe]ia care se `mpline[te de la sine) ar trebui s\ sune a[a: Când eu am o idee despre faptul c\ anumite evenimente vor avea loc, cre[te probabilitatea ca eu s\ m\ preg\tesc `n acest sens pentru situa]ia concret\ viitoare. Acest proces se desf\[oar\ `n mare parte `n mod incon[tient: Mi-e fric\ de un examen. ~nv\] agitat [i la `ntâmplare. Ia na[tere imaginea interioar\ a unor r\spunsuri gre[ite sau a senza]iei c\ toate 1 Robert K. Merton a introdus no]iunea `n sociologia modern\, dar ea poate fi `ntâlnit\ deja `n 1885 la Ebbinghaus. Merton, Robert K.: 1948, ~mplinirea profe]iei, citat apud Peter H. Ludwig.

16

U TE

EH R H A R D T

ideile mi-au fugit din cap. Probabilitatea s\ pic examenul cre[te. Consecin]a este o fric\ [i mai mare de examen. Contrariul acestei atitudini: Eu cred c\ pot s\ iau examenul (ideea de a reu[i). ~nv\] `ntr-un mod planificat, eficient. M\ concentrez, toate sim]urile mele sunt alerte. Toate eforturile mele se `ndreapt\ spre examen. M\ simt pe mine. Ia na[tere imaginea interioar\ a r\spunsurilor bune. Probabilitatea de a trece de examen cre[te. Consecin]a acestei atitudini este ideea c\ voi reu[i. Sistemele NI (neajutorarea `nv\]at\) [i PCS interfereaz\ [i se completeaz\ reciproc. Unei femei care crede c\ nu are niciun fel de aptitudini pentru tehnic\ i-a fost inoculat\ deja aceast\ idee `n copil\rie. Ea spune dinainte, de exemplu, c\ nu poate schimba o bujie. Face totu[i o `ncercare nesigur\, cu ni[te scule nepotrivite [i având prea pu]ine cuno[tin]e, `[i prinde degetul `ntr-un [urub greu de accesat, nu mai [tie ce cablu se leag\, rupe ceva [i astfel `[i confirm\ prompt ideea subcon[tient\ a propriei neajutor\ri. Cu toate c\, s-a str\duit, ea nu a rezolvat problema. {i generalizeaz\ acest e[ec dinainte programat, spunându-[i cu [i mai mult\ convingere c\ nu va reu[i niciodat\ s\ solu]ioneze probleme de natur\ tehnic\. F e te le bu n e a j u n g ` n r nde vor a i , fetele rele ajun g u

17

Dacă v-a plăcut acest fragment de carte, mai multe detalii despre modalităţile de livrare şi plată puteţi găsi în paginile Nemira.ro.