Fenomenul El Nino [PDF]

Zitiervorschau

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Facultatea de Geografie și Geologie Geografia Mediului

Fenomenul “EL NINO”

Student: Olteanu Mădălina Specializarea: Geografia Mediului Grupa: GM31

Cuprins

1. Aspecte generale 1.1. Fenomenul studiat – Definire, tipologie, frecvență și extindere spațiala si temporală, mecanismele funcționale (Cum se produce? Explicarea fenomenului) 1.2. Manifestarea fenomenului pe Glob și la nivel continental. Diferențieri regionale. (Minim o harta proprie). Exemple (Minimum trei, cu o scurta descriere) 2. Studii de caz : 2 dezastre/evenimente produse, urmatoarea logica:

privite comparativ și structurate dupa

Manifestarea hazardului –magnitudine, intensitate, alte hazarde asociate. Analiza frecvenței evenimentelor similare din trecut Manifestarea vulnerabilitatății teritoriului (oameni, bunuri materiale, ecosisteme sensibile etc.) – elemente care au fost afectate (expunerea) si senzitivitatea (sensibilitatea) acestora. Indicatori disponibili si relevanți. Manifestarea rezilienței –răspunsul si gestionarea în momentul apariției fenomenului/capacitatea de refacere si adaptarea după ce riscul s-a concretizat. Schema a gestionării post-dezastru - Analiza (retrospectivă) a riscului (va include matricea riscului pentru cele doua evenimente privite comparativ). 3. Importanța studierii temei. Concluzii 4. Bibliografie.

1. Aspecte generale Importanța studierii fenomenului denumit El Nino derivă din faptul că acesta s-a dovedit de-a lungul timpului de a avea un impact major asupra condițiilor meteorologice din zona tropicală, cu efecte nefaste asupra societății umane. El Niño este o discontinuitate în sistemul ocean – atmosferă, care apare în zona tropicală din Oceanul Pacific și care prezintă importante consecințe în evoluția vremii pe Glob.

1.1. Fenomenul studiat El Nino – fenomen complex care se manifesta prin încalzirea anormală, la suprafață a apelor Oceanului Pacific și care se deplasează dinspre partea vestică spre partea estică a acestuia, sub impulsul unor mase de aer calde Există înregisrări scrise despre El Nino descoperite în Peru ce atestă înca din anul 1525 exitența acestui fenomen. Și cercetătorii au găsit în aceași zonă, dovezi geologice ale prezenței El Nino, ce datează de acum 13.000 de ani. Incașii cunoșteau fenomenul El Nino și au învatat să se apere de acesta: construiau orasele pe dealuri și iși păstrau proviizile în munți. Cu toate acestea, cauzele producerii fenomenului de El Nino sunt incerte și încă se studiază.Totuși, unii cercetători consideră că fenomenul de încălzire a apei se datorează poluarii, din cauza căreia se produce și bine cunoscutul efect de seră sau încălzirea globală.Deși unii cercetători consideră poluarea ca fiind o cauza a producerii fenomenului El Nino, el se datorează de fapt schimbării de presiune dintre Australia (unde în mod normal este presiune mică datorită curentului cald care crește și temperatura) și America de Sud (care are presiune mare fiind influențată de curentul rece al Perului). Odata cu schimbarea aceasta de presiune se schimba si direcția vântului care în mod normal bate spre vest, iar în timpul fenomenului El Nino bate de la vest spre est deviind și curentul Australiei până pe coasta Americii ce Sud. Deși această schimbare este intens studiată, încă nu s-a descoperit cauza inversării de presiune. Fenomenul El Nino presupune încălzirea apelor de pe coasta de Sud-Vest a Americii de Sud la un interval de 3-7 ani.Cercetatorii au constatat că o data la 3 pana la 7 ani, vânturile permanente din Pacific își schimbă direcția împingând apele calde spre est (din Nord-Estul și Estul Australiei către America de Sud).Astfel, curentul rece al Perului este practic înlocuit de curentul cald Australian. Fenomenul începe la sfârșirul lunii decembrie (în timpul verii din emisfera sudică) de unde derivă și numele, ce se traduce prin “Copilul” sau “Iisus”, luna decembrie fiind perioada Craciunului. Cercetatorii au constatat ca inainte ca El Nino sa isi faca propriu-zis aparitia, apar anumite fenomene premergatoare acestuia: -

Creste presiunea deasupra Oceanului Indian, a Indoneziei si a Australiei Scade presiunea peste Tahiti si restul Oceanului Pacific central si de Est Vanturile din Pacificul de Sud slabesc sau isi schimba directia de la Vest catre Est

-

Aerul cald se ridica in apropiere de Peru cauzand ploi in deserturile nod – peruane. Apa calda se raspandeste de la Pacificul de Vest si Oceanul Indian pana in Pacificul de Est cauzand seceta indelungata in Pacificul de Vest si ploi abundente in Est. Efecte asupra climatului

Apele neobișnuit de calde din zona ecuatorială a Pacificului Central și de Est oferă condițiile necesare formării norilor și implicit căderii precipitațiilor în aceste regiuni, mai ales în timpul iernii și primăverii boreale. În același timp are loc o scădere a precipitațiilor în Indonezia, Malaezia și în nordul Australiei. Astfel, Circulația Normală Walker, in timpul iernii si primaverii boreale, care normal se caracterizează prin ascendența aerului, formarea norilor și căderea precipitațiilor în regiunea Indoneziei și în Pacificul de Vest, și prin descendența aerului deasupra Pacificului de Est din zona ecuatorială, devine mai slabă decât normal, iar în cazul în care încălzirea este foarte puternică, aceste caracteristici se pot inversa. Încălzirea crescută a atmosferei tropicale deasupra Pacificului Central și de Est în timpul perioadelor cu El Niño afectează caracteristicile circulației atmosferice, cum ar fi curenții jet din regiunile subtropicale. Curenții jet de deasupra Oceanului Pacific sunt mai puternici decat în mod normal în timpul perioadelor cu El Nino. De asemenea, în aceste perioade sunt modificate caracteristicile furtunilor tropicale în ceea ce privește precipitațiile și temperaturile în multe regiuni. Efecte asupra mediului Fenomenul El Nino este asociat cu schimbări de ordin fizic și biologic în apele oceanului, schimbări care se reflectă și în distribuția peștelui. Printre schimbările care se observă se regăsesc cele ale temperaturii apei atât la suprafață cât și pe verticală, și ceea ce este cel mai important, stoparea curenților costali și a fenomenului de up-welling. Aceste schimbări afectează direct varietatea speciilor în regiune precum și abundența speciilor de pești. O consecinta majora a fenomenului este disparitia din anumite zone ale unor specii de peste comerciale. Somonul de Pacific este una dintre speciile carora le-a fost afectat habitatul marin. Au fost observate reducerea greutatii si marimii acestora precum si un grad ridicat de mortalitate in populatiile de somon din Oregon si Washington. El Niño este responsabil pentru disparitia a milioane de exemplare de somon din Marea Bering, datorita cresterii cu 10˚C a temperaturii apelor in timpul verii, care a coincis cu momentul migratiei somonilor spre locurile de bastina.

1.2. Manifestarea fenomenului pe Glob și la nivel continental. Fenomenul El Nino își face predominant apariția în emisfera sudică, în Oceanul Pacific, dar acesta are influențe și în cea mai mare parte a Globului. Efectele sale sunt diverse în funcție de zonă și sezon. În imaginea de mai jos sunt înfățișate zonele cu manifestări El Nino și unele efecte regionale ale fenomenului ( El Nino 1982-1983).

EL NINO – repartizarea globală și efecte regionale

1-

AUSTRALIA – secete si incendii

2- INDONEZIA si FILIPINE – secetă, culturi distruse urmate de foamete 3- INDIA si SRI LANKA – seceta 4- TAHITI – cicloni tropicali 5- AMERICA DE SUD –inundații , alunecări de teren 6- OCEANUL PACIFIC – recifi de corali au murit 7- BAZINUL COLORADO – inundatii 8- STATELE GOLFULUI – ploi torentiale, inundații 9- PERU si ECUADOR – inundatii si alunecari de teren 10- AFRICA de SUD – seceta , boli si subnutritie.

În hărțile care urmează se poate observa anomaliile termice și hidrologice provocate de El Nino la nivel mondial. Aceste modificări sunt înfățișate de două hărți pentru a se vedea diferențierile sezoniere.

Conditiile El Nino decembrie- februarie

Conditiile El Nino iunie-august

2 Studii de caz: El NINO Peru și Papua Noua Guinea

Peru

Papua Noua Guineea

El Nino din anii 1997-1998 a avut ca efecte în Peru, ploii abundente care au condus la inundații devastaoare și alunecări de teren, în timp ce același fenomen în Papua Noua Guinee avut ca urmare cea mai mare seceta înregistrată în această țară, la aceasta adăugându-se îngheț. În Peru inundațiile au cauzat pierderi estimate la 3,5 miliarde de dolari adică 4,5 din GDP, în timp ce în Papua Noua Guinea pierderile nu sunt estimate în cazul acestui stat. Pe lângă pierderile directe din cadrul acestor state mai putem vorbi și de cele indirecte rezultate din comerț. Industria pescuitului din Peru este cea mai vulnerabilă la El Niño. Peru are o industrie de pescuit vibrantă care reprezintă aproximativ 2% din PIB, 7% din exporturi și 220.000 de locuri de muncă. Stocul de hamsii de pe coasta Peru reprezintă cea mai mare pescărie din lume, iar Peru este de departe cel mai mare producător de hamsii din lume. În cadrul evenimentului din 1997-1998, industria pescuitului din Peru a fost lovită masiv, capturile de hamsie scăzând cu 80%, iar exporturile scăzând cu 66%, pe măsură ce peștele migrase din apele anormal de calde. În ceea ce privește Papua Noua Guinea, aici cele mai importante pierderi s-au resimțit în agricultură, care asigură cea mai mare parte din venituri prin exportul unor produse precum cafea, cacao, ulei de palmier, ceai etc. Iar o altă parte din venituri au ca proveniență exporturile de aur, cupru, petrol. Pe 4 martie 1998 Ministerul Trezoreriei anunța faptul că Papua Noua Guinea a pierdut aproximativ 278 milioane de dolari din exporturi din cauza secetei prelungite. În ceea ce privește magnitudinea lui El Nino din 1997-1998 este greu de precizat deoarece se întâmpină dificultăți în găsirea unei unități de măsură, totuși se consideră ca fiind evenimentul cel mai important din ultimul deceniu, depășindul pe cel din 1982-1983 prin perioada de desfășurare mai îndelungată. Acest fenomen are o perioadă medie de apariție de 3-7 ani, însă ceea ce este de remarcat este faptul că aceatea contează mai mult prin forța cu care aceste evenimente își fac simțită prezența, astfel desi El Nino s-a manifestat și în ani ca 19911992 sau 2009-2010, dar în memoria colectivă răman anii cu episoadele de El Nino cele mai intense precum 1982-1983, 1997-1998 sau 2015-2016.

În Peru, fenomenul El Nino din 1997-1998 s-a soldat, în ceea ce privește impactul social, cu 364 de morți și 412 răniți. De asemenea și numarul de persoane afectate este unul mare, 591,451 de persoane, după acest număr ne putem da seama de intensitatea fenomenului. Numărul de locuințe distruse în urma secetei este de 74,133 și 59,124 de locuinte afectate, acest lucru fiind posibil deoarece o mare parte din casele distruse aparțineau populației sărace care nu a avut acces la o infrastructură sigur, fiind construite din chirpici, astfel în momentul producerii acestei inundații de mare amploare au fost ușor distruse. Casele, construite din cărămidă netedă pentru o climă deșartă, erau distruse rapid, ceea ce a contribuit la fluxurile masive de noroi care acoperă întreaga zonă cu un strat de noroi. Aproape imediat, din cauza condițiilor insalubre, apariția mai multor boli în rândul populației a devenit o problemă. Astfel populația înfruntă mai întai inundațiile, apoi au parte de o serie de epidemii care mai fac o serie de victime în rândul celor afectați. Impactul social al evenimentului El Nino din Papua Noua Guinea este dificil de identificat în absența oricăror studii asupra subiectului. Din cuza secetei, foametea s-a răspândit imediat și aproximativ 80,000 oameni au suferit de foametea și malnutritia. Mulți dintre cei afectați cel mai mult de secetă și îngheț sunt oameni care practică agricultura de subzistență, trăind în provincii insulare sau montane, având un stil de viață tradițional. La fel cum arată și indicatorii sociali, stilul de viață al acestor oameni este unul dificil, ei rezistând unor situații grele de trai care ar putea avea un impact mai mare asupra unor oameni cu un stil de viață mai confortabil. În timpul secetei, mulți dintre acești oameni au fost forțați să supraviețuiască cu ajutorul așa numitelor alimente de foamete: frunze salbatice, rădăcini, animale care nu sunt consumate în mod normal etc. Căutarea acestor alimente ia destul de mult timp, iar standardele de viață normale scad, dar oamenii au manifestat o mare rezistență și recuperarea pare să fi fost mai rapidă decât ar fi fost prognozată de oricine. Capacitatea lor de supraviețuire în timpul secetei, fără ajutoarele care erau puse la dispoziție, este înăscută din experiența lor, astfel unii oamenii nu au mers la punctele de aprovizionare cu hrană și situația lor a fost raportată ca fiind una mai puțin rea decât cea a comunităților care au beneficiat de ajutor, deși acest lucru nu poate fi considerat cu totul adevărat. În ceea ce privește Papua Noua Guinea este mai vulnerabilă în cazul producerii unui hazard din cauza săraciei care nu le permite asigurarea unor condiții preventive. De asemenea alte cauze ale vulnerabilității crescute sunt reprezentate de lipsa unei strategii de răspuns la hazard, care să includă și educația populației în acest sens. Un avantaj îl reprezintă populația care a dat dovadă în cazul acestui fenomen de un grad mare de rezistență care a dus la un impact mai redus. Comparativ Peru este mai puțin vulnerabilă, însă mai are probleme în cazul populației sărace care nu are acces la o infrastructură protectivă. Între avantajele Perului remarcăm studirea fenomenului și raspunsul rapid în cazul producerii. Așa cum reiese și din profilul țării, Papua Noua Guinee nu a reușit să răspundă în mod adecvat la criza secetei provocată de El Nino. Odată ce severitatea secetei devenise aparentă s-a hotărât oferirea unor fonduri pentru ajutorarea celor afectați dar aceste fonduri au întârziat foarte mult să fie oferite populației sau chiar abuziv cheltuite și greșit direcționate, înregistrându-se cazuri de fraudă cu aceste fonduri. În ceea ce priveste situația Perului, aici fenomenul El Nino din 1997-1998 a fost mai bine organizată prin faptul că în această țară existau încă din 1993 o serie importantă acțiuni de monitorizare a condițiilor meteorologice și hidrologice pentru prevenirea unui nou eveniment distrugător.Astfel, că se știa cu aproximativ șase luni înainte de desfășurarea fenomenului, dar deși era pentru prima dată când Peru avea timp să pregătească un plan pentru diminuarea pierderilor provocate de un El Nino, din cauza unor neînțelegeri din

cadrul guvernului statului planul de prevenire nu este implementat la timp și de aici rezultă și impactul pe care îl are evenimentul. De remarcat faptul că Papua Noua Guinea, deși este expusă la o serie de hazarde este dificil de trecut limita dintre prevenția teoretică, spre cea practică în cazul unui dezastru, deoarece oamenii, din cauza sărăciei, duc o viață în care se luptă pentru a-și asigura necesitățile cotidiene și acceptă riscul producerii unor hazarde ca parte a vieții de zi cu zi, de generații.În comparație Peru este mult mai pregătită în cazul producerii unui hazard, ba chiar se încearcă reducerea riscului de producere și a impactului posibil. Astfel, în cazul El Nino, acest fenomen este intens studiat pentru a se cunoaște cât mai bine probabilitatea și momentul apariției unui nou fenomen. În ceea ce privește răspunsul în cazul producerii unui hazard, observăm faptul că în Papua Noua Guinea nu s-a reușit asigurarea ajutorului necesar populației, deoarece nu au fost bine organizați și au întârziat acordarea fondurilor, fiind necesară intervenția altor state care au sprijinit cu hrană și apă populația afectată de secetă. În cazul Perului, autoritățile erau mai pregătite pentru producerea unui hazard și chiar este de remarcat intervenția rapida a acestora pentru ajutorarea persoanelor afectate. Peru ne ofera primul exemplu despre cat de eficienta este previziunea asupra El Niño , chiar si pe termen scurt, acest exemplu ar trebui urmat de toate statele care sunt influențate de El Nino.

INTENSITATE

Peru Foarte mare

Papua Noua Guinea

Mare

Medie

Mică

Foarte mică intensitateintensi tate Foarte scăzută

Mică

Medie

Mare

Foarte ridicată PROBABILITATE

Dacă comparăm cele două evenimente pot spune că cel din Peru a avut un risc mai ridicat prin faptul că indundațiile au fost urmate de epidemii pe de o parte, iar pe de altă parte spun acest lucru deoarece este mai greu de diminuat pierderile în cazul unei inundații și timpul de revenire al unui sistem după o astfel de dezastru este mai ridicat.În timp ce în Papua Noua Guinea seceta este un fenomen nefast, dar care cu un management eficient pot fi asigurate măsuri pentru diminuarea efectului asupra sănătății și vieții oamenilor. Această matrice a riscului scoate în evidență impactul și intensitatea acestuia care s-a manifestat asupra zonelor luate ca studiu, dar și asupra societății omenești din acele zone. Pot spune că intensitatea mai mare cred că ii revine dezastrului din Peru, datorită bolilor care au urmat, dar în ceea ce privește probabilitatea aceasta ar trebui să fie cam aceeiași pentru ambele fenomene.

3 Concluzii

După cele menționate mai sus pot spune că importanța studierii fenomenul El Nino reiese tocmai din nevoia societății umane de a se adapta la actuala problemă a modificărilor climatice. Acest eveniment trebuie studiat cu cea mai mare atenție pentru a-i înțelege cauzele și a găsi tocmai factorul declanșator al acestei manifestări. Apoi următoarea etapă după înțelegerea cauzelor declanșatoare este găsirea unor soluții pentru diminuarea fenomenului, iar pe de altă parte trebuie atenuate efectele sale. De asemenea prin studierea celor două hazarde, cel din Peru și cel din Papua Noua Guinea am realizat importanța pe care o au previziunile în legătură cu fenomenul El Nino. Capacitatea de a anticipa cum va evolua clima de la un an la altul ne va conduce la un management mai eficient în agricultura, pescuit, precum și în alte domenii. Implementând previziunile climatice în deciziile manageriale, omenirea va deveni mai bine adaptată la ritmurile neregulate și la schimbările climatice frecvente și actuale. Dacă vom acorda o importanță mai mare acestui domeniu al previziunilor vom putea lua cele mai bune decizii pentru prevenirea și diminuarea efectelor acestui fenomen.

4.Bibiografie

1- http://archive.unu.edu/env/govern/ElNIno/CountryReports/pdf/PapuaNewGui nea.pdf 2- http://cidbimena.desastres.hn/docum/crid/EIRDInforma/ing/No1_2001/PAGI NA22.HTM 3- http://www.siagua.org/sites/default/files/documentos/documentos/fenomeno_ nino_peru.pdf 4- https://www.tiempo.com/ram/1631/el-evento-el-nio-oscilacion-sur-19971998-su-impacto-en-el-departamento-de-lambayeque-peru-2/ 5- http://www.scritub.com/geografie/EL-NINO34742.php 6- http://www.elnino.noaa.gov 7- http://oceanexplorer.noaa.gov/ 8- https://www.unicef.org.nz/news/2015/november/el-nino-briefning 9- http://silvic.usv.ro/cursuri/managementul_riscului.pdf 10- MOLDOVAN FL. (2003), Fenomene climatice de risc, Ed. Echinox, Cluj-Napoca. 11- Bălteanu, D., Şerban, Mihaela, (2005), Modificările globale ale mediului. O evaluare interdisciplinară a incertitudinilor, Edit. CNI Coresi, Bucureşti, 231 p.