DR - Aurel Popescu Balcesti-Misterul Mortii [PDF]

Zitiervorschau

Dr. Aurel ~opescu-Bilce~ti

.

1

MISTERUL MORTII, LiJMEACEALALTA

~I NEM~REA SUFLETULUI :.,.

Editors 'Iriumf

'------

MOTTO: Nu mil tem privind groapa eu umbrele-i eterne Caei daea ~tiu eii trupul e aeaolo lntr-o lnehisoare in ea sujletu-~i ajla aeolo aripa spre-nal(are.

VICTOR HUGO

--

./

- -- -- - --

---

- -

PREFATA ,

In eartea "Misterul mortii, lumea""cealalta # nemurirea sufletului" am deseris aleatuirea fiintei umane eu eele trei eorpuri ale"sale: fizic, eterie ~i astral, in care se aila inchis spiritul sau. Aeeste trei corpuri sunt create de" spirit odata eu intruparea sa, dupa legi spirituale, divine, conform karmei fiecaruia. Corpul fizie alcatuit din tesuturi, organe ~iaparate, are rplul de a mentine stabil mediul intern al organismului reprezentat prin sange, in a~afel incat el sa contina in mod permanent, toate substantele necesare intretinerii vietH. Cine este in ultima instanta beneficiarul acestor activitati con~tiente ~i incon~tiente ale organismului? Cel ce beneficiazii ~e toate aeestea este con~tientul omului,

3

-

.

--

Misterul mortii, lumea cealaltl ,I nemurlrea suOetului

prin care.el se bucura ca ffiananCaroai bine, ca are conditii de confort mai bune ~i ca simte anuinite placeri prin

organelesale de simt.

.

Tot con~tientul este acela prin care omul dore~te sa-." evite suferintele vietii. Dar cine este acest co~tient? S-ar putea interpreta ca acesta. este reprezentat de creieriJl uman, acest organ care este format din 14 mjliarde de celule munite neuroni ~i care sunt ~te intre ele prin sute

de miliardede conexiuni.

"'

Aceste conexiuni sunt puse sau nu in functiune in raport de cablajul cu care se n~e fiecare dintre noi, cablaj specific speciei umane, dar care nu este identic pentru toti oarnenii, caci fiecare om are 0 anumita karma ~i tocmai din aceasta cauza spiritul i~i creeaza corpul eteric ce va forma creierul in scopul indepliniiii acestei karme. De aici rezulta diferentele dintre oarneni ce se datoreaza treptei de dezvoltare spirituaUi diferit~ a spiritului ce vine la reincarnare. Daca creierul ar fi in ultima instanta beneficiarur intregii activitap a corpul~ fizic, acesta. odata cu moartea dispare caci el este format din materie organic a ~iaceasta este supusadescompunerii. Atunei eu ce se alege omul in viata, caci indiferent dac~ pri~ creierul sau inco~tientul sau in timpul vietH percepe satisfaetii sau suferinte, odata cu moartea nu mai ramane mmic din toate aceste per~epfjj. Rostul vietH este ca omul sa manance bine ~i sa aiba 4 - --- -

_.-

------.--.

Dr. Aurel Popescu-Bllce~ti

tot confortul, saUdimpotrivd, sd sufere? Dupd moarte nu mai mmane nimic, cine i~i mai aminte~tecd a existat 0 fiintd omeneascd sau alta, toml este o iluzie, astazi ne privim unii pe aItii iar maine unii dintre noi yom fi morp. Ce mmane din viata ~or~i a noasW, a tuturora? Rdmane un timp amintirea ~i apoi totul dispare ca ~i cand ar fi fost un vis. Din sutele de ~ilioane de spermatozoizi apti sd ducd viata mai departe, ~ansa.o are 'numai unul, celelalte miliarde se pierd in timpul vietii tard sd aibd aceasm ~ansd, de~i fiecare dintre ei poartd informatia specificd fiintei umane. Ce avantaj ii aduce viata acestui unic spermatozoid saula 2-3 in .timpul unei vieti care sd dea na~tere la 2-3 urm~i in corp fizic? Daca indiferent de modul cum percepem viata, aceasta este trecatoare §i 0 iluzie de ce ne n~tem daca toti trebuie sa murim? Riispunsul la aceste intrebari trebuie sa fie aItul ~i acest riispuns il da ~tiinta spiritua1a.Ea ne descrie cele trei corpuri: fizic, eteric §i astral, ca instrumente pe care ~i Ie creeaza 0 alta entitate, care ~ste nemuritoare ~i transcendenta ~i aceasta este reprezentata de spiritul omului. Numai. spiritul omului este acela ce poate beneficia sau nu de viata fizied, dici toate amintirile vietii pamante~ti Taman inregistrate in amintirea spiritului ~i in arhiva 5

--...........

Misterul morfii, lumea cealaltli ~i nemurir~a suOetului

cereasca, dupa care yom fi judecafi.dupa moarte. Suferinfele sau nesuferinfele sunt ~coli pe care trebuie sa Ie unneze spiritul confonn destinului fiecaruia. Spiritul omului nu se n~te odata cu n~terea copilului ~a cum se fonneaza cele trei corpuri, fizic, eteric ~iastral, caci el vine deja fonnat din lumea spiritelor ~i el reprezinta un spirit care a mai avut ~i alteintrupari, in_~te vieff pamante~ti anterioare. Dar de ce;trebuie sa traiasca spiritul in plan fizic, de ce nu a rarnas in lumea astrala, in oamenii astrali - adica ingeri pe care i-a creat Dumnezeu, de ce fel de impuri~fi trebuie sa se debaraseze pentru a cobon in materie ~i suferi?

-

a

Totul se datoreza pacatului Luciferic pe care il poartii aceste spirite, pe care Ie purtiim fiecare dintre noi, caci ele au fost odata in plan astral $i nu cuno~teau nici suferinfa ~i nici moartea, ele erau tara sex ca ~i ingerii a~a cum pot deveni sfintii care traiesc pe Parnant. Lucifer a dorit sa traiasca in pl~ fizic caci el prefigurand .chipul femeii fizice a dorit sa cunoasca placerea vietii sexuale. Dorind sa paraseasca' planul de crea1ie

divina~i-acreat0 planeta fizi~apentru a-~iindepliniacest . . plan, dar aceasta planeta a fost distrusa de Dumnezeu, resturile ei fizice, constituindu-Ie meteoritii, asteroizii ~i cometele de astazi, care se gasesc in spatiul astral ~ise rotesc :peun inel ce se afla intre planetele Marte ~i Jupiter, adica chiar ~colo unde Lucifer i~i crease planeta sa. Dumnezeu a creat Pamantul ~iI-a blestemat capeel sa 6 ~

--

----.....

. j I

Dr. Aurel Popescu-BAlce~ti

duca viata aceste. spirite luciferice razvratite care au reprezentat Qtreime din ingerii creati de Dumnezeu. Odata cu crearea omului fizic a venit ~i moartea, ca.o pedeapsa data de Dumnezeu, dici aceste spirite razvratite trebuie sa moara, sa se nasca din nou ~i din nou sa moara pana cand prin suferinta el~ se vor putea purifica ~i odata cu aceasta purificare sa poata parasi detinitiv aceasta planeta blestemata de Dumnezeu, Pamantul. Acest pacat numit stramo~esceste cauza mortii omului ~i cel care ne fac~ sa ne n~tem pentru suferinta: Din acest punct de vedere nu este intfunplatoare manifestarea mamei .

la n~tere care ppa de durere ~i nici ppatul copiluluinou nascut, de indata ce ia contact cu lumea exterioara,caci atAt muritorul de mai t8rziu cat ~inascutul ce va continua vlata, sunt tacuti in pacatul sexual, care este luciferic. . De ce mama odata cu n~terea ,copilului nu are 0 senzat~ede placere ~i de fericire, c~i ~a ar fi normal de indata ce ea da n~tere unei vieti care sa perpetueze specia 'umana. Aceasta doctrina a cosmogoniei -ezoterice, este cunoscuta de toate religiile, dar nu este tacut1icunoscuta. De ce oare a fost necesar ca Fecioara Maria sa se nasca din Dub la fel cum s-a nascut din Dub ~i Isus Hristos? Fecioara Maria a retacut-o pe Eva astrala cea tara de pacat

,

~inemuritoare,iar Isus HristosI-aretacut peAdam Celest; pe Feciorul Fecioar~ din .1umeaastrala, ambii ocolind . pacatul Iuciferic. 7 '--

--

----

.- --

------

Misterul martii, lumea ceidaltA ~i nemurirea suOetului

Odata cu moartea fIzica are loc 0 ~tere spirituala, caci spiritul, care s-a aflat inchis caintr-o inchisoare in cele trei corpuri care alcatuiesc cam~Ue sale, se elibereaza . odata cu distrugerea lor ~i se va inalta in lumea spiritelor.. Odata eliberat, acest spirit va fi judecat de spjptele angelice ~iluciferice ~iva fi retrimis din nou la reincarnate, la noi suferinte, atunci cand in viata sa pamanteana nu 'a beneficiat de purlficare sau. nu se Na mai reincarna niciodata, ~a luind ~tere sOOtiice au trait pe Parnant. Ace~a, daca vor fi .trimi~i inapoi pe P4m8nt, vor avea 0 misiune speciala, aceea de a amta oamenilor puterea §i .. .. vointa lui DUmnezeu. In a,ceastacarte voi descrie fenomenul mortii, etapele prin care trece corpul \iman pam se instaleaza moartea, din punctul de vedere al aspectelor fiziologice ~i fiziopatologice. Pe de alta parte, yom constata ce se intfunpla cu spiritul omului dupa moarte, in lumea cealalta, care exista in paralel cu lumea noastra fizica. Pentru a intelege aceasta lume spirituala trebuie sa .intelegem ca existenta ei se afla in alte dimensiuni, in care noi, ca fiinte ~ateriale, nu putein patrunde. Numai spiritele noastre potpatrunde in aceste dimensiuni, carese suprapun notiunii de ceruri, iar daca exista ~apte ceruri, atunci trebuie sa existe ~apte dimensiuni, dar aceasta trecere a spiritului uman intr-o altadimensiune are loc numai dupa moartea fizica. in ~ceste ceruri ajung gandurile oamenilor ~i, in 8 --

.'

\ II I

Dr. Aurel Popescti-BjUce~tJ

funcpe de gradul de puriflcare at spiritelor ce Ie emanA, acestea pot parcurge aceste ceruri, care formeazAco~tiinta cosmica, ace~ DEVACHAN, .denumit astfel de Rudolf Steiner sau NIRVANA,din religia budistA. Fenomenul morpi a preocupat mintea omeneascAdin toate timpurile, datoritAfaptul~i cAnu exista un om care sA

poatAevita acest ultim moment al existentei sale flzice. Acest fenomen ne face pe fiecare dintre noi sA ne cutremurmn, atunci cand ne gandim la .el cAci, dacAviata este 0 stare de con~tienta.prin care ne putem da seama de existenta ei, moartea nu mai este insoptA de nicio forma de co~tienta. AceastAteama de necunoscut ne inspwmantA cel mai mult, cAciniciun om nu s-a intors la viatAdupa ce a murit, sAne poatArelata ceea ce urmeaza dupa star~itul

vietii.. VAzandun om mort, te intristezi, iar dacAel iti este rucla sau prieten, te afecteazA mai mult decdt oricare alt eveniment al vietii. Priviti taOOsau mama care ~i-au pierdut flul, sau copilul care ~i-apierdut parintii ~i yeti vedea pe chipullor cea mai profunda tristete ~i suferintA. Pentru mult timp, fata lor este transflguratAde durere, aceasta pentru ca dispare pentru totdeauna flinta pe care au iubit-o sau omul pe care-l cuno~teau. Viata este trecatoare ~i nimeni mi se n~te nem~tor, indiferent de gradullui de cultura sau de conditia sa sociaUi sau materiala, caci toti, mai devreme sau mai tfuziu, suntem supu~i aceluia~i 9

\

.-- --.---

Misterul mortii, lumea cealaltli ~i nemurirea suOetului deznodamant

- moartea.

Cel ce da na~tere unei alte vieti, da, de fapt, n~tere unei alte morti, caci dupa fiecare viataurmeaza, in mod inevitabil, moartea. Numa{ spiritul, eliberat dupa moarte, l~i continua existep.ta sa astrala, pastrandindividualitatea omului pamantean, a carui viata ramane inregistrata sub fonna de imagini in co~tHnta spiritului. . Spiritele oamenilor, aflate in spati~, se pot manifesta ~i i~i pot dovedi existenta prin mediumuri, materializandu-se prin aparitia, spontana, sub forma de fantome, care reprezintapersonalitatea corpului fizic in care au trait. Spi~iteledin spatiu ne influenteaza permanent, in mod incdn~tient,prin telepatie, atat in stare de veghe..cat ~i in timpul somnului, atunci cand spiritul, imbtacat in corpul astral,parase~te corpul fizie ~i ia contact direct cu celelalte spirite. Spiritele din lumea cealalta se manifesta in timpul ~edintelorde spiritism, cand ne comunica aspecte ale vietH de acolo sau anumite evenimente pe care Ie-au trait in . timpul vietii pamante~ti sau pe care Ie vor trai oamenii prezentila aceste ~edinte. Existenta spiritului nemuritor ~i transcendent este dovedita ~i in ~edintele de hipnoza, prin regresia in timp, cand spiritul din om se manifesta prin toate vietile pe care le-a trait pe Pamant, in intruparile lui anterioare. Descrierea lumii celeilalte ~i a nemuririi spiritului reprezinta tema acestei carti.

10

I 1 i 1

FENOMENUL MORTII .

Numai omul, dintre toate speciile create de Dumnezeu, are in co~tiinta sa convingerea di intr-o zi va moo. Aeeasta 0 ~tie,nu din experienta sa proprie, eaei omul moare 0 singura data, iar odatii eu moartea intervine neantul ~i el nu se mai poate intoarce la viata in corpul aceleia~i persoane. El nu din prezenta propriei moqi cunoa~te acest fenomen, ci din experienta ce ~i-o fonneaza asis~d . la moartea semenilor sm. Numai specia umana ~tie ca trebuie sa moara ~i aceasta, 0 ~tie numai datorita experientei, omul ~ind con~tient ca trebuie ~ipoate sa moara in fiecare clipa. Spre deosebire de om, animalele nu sunt eon~tienteea trebuie sa moara, eIe avdnd numai un presentiment aI moqii ~iaeeasta .

11 -

- -- - .

-- ..-

~-

Misterulmortii,lumeacealaltl ,I oemurireasuOetulul numai atunci cand arhenintarea mortii este imediata, iar atunci se resemnew cu demnitate ~i se culca la pamant in ~teptarea ei. Ele nu cunosc 0 necesitate a moI1ii~a cum 0 cuno~te omul. Acest mister al moqii a preocupat mintea omului dm toate timpurile. Max Scheler, in 1933, a scris 0 carte dedicata mortii, dar pentru el moartea apare numai ca punct limita, previzibil, care urmeaza, in mod implacabil, batranepi. Prin procesul de imbatranire, omul pierde sentimentul libertatii sale ~i chiar libertatea ins~i. Dar moartea nu survine numai ca punct terminus al procesului de imbatramre, caciin majoritatea cazurilor ea survine cu mult inainte de batranete. La ~atranete' rezistenta organismului uman scade, astfel in~at constanta mediului intern, homeostazi~, este zdruncindta de foqele de distrugere ale entropiei. Din acest punct de vedere omul are nu numai certitudinea ca odata trebuie sa moara atwici cand punctullimita al vietii fizice este atins, la finele batranetii, dar ~i certitudinea ca in . ~

fiecareclipaviata sa se afta in posibilitateamoqii.

.

Astazi ca intotdeauna, moartea poate surveni in orice clipa a vietii ~i de aceea clipa este singura existentii sigura a vietii. In evolutia vietii numai copiii ~i oamenii primitivi nu

realizeazanecesitateamoqii. Acestecategoriiconsideraea moartea se datoreaza unei cauze exterioare ~i are un 12

.

Dr. Aurel Popescu-Bllcqti

caracter intampl~tor. Oamenii priInitivi au mai mare team~ de moI1i decat de moarte. in sine, ~ci pentru ei, mortul reprezinm un posibil $trigoi, ce poate face mu celor r~~i in viata, iar pentru a evita aceasta, moqii trebuie satistacup ~i fermecap prin ritualuri. De~i omul cuno~te f~nomenul moI1ii din experienta celorlalti semeni, de multe ori are ~i el presentimentul acesteia. Multi sfinp §i-auprevazut ceasul mortii prin meditape, ins~ §i oamenii obi§nuip pot avea acest presentiment, care se at1~ intipmt in subco~tient, adic~ in locul unde actioneaza spiritul nostru. Orice spirit care vine la remcarnare are un destin a1~u atat din punct de vedere a1 evenimentelor vietii cat ~i al momentului moqii ~i naturii acesteia. Acest destin rnmane m subcon§tient §i, datorim unei bariere, formam din elemente subatorirlce,ce separ! corpul astral de corpul eteric, el nu poate fi con~tientizat. In anumite situatii se formeaza 0 fisure m aceasta bariera ~i aceste informapi se co~tientizeaza. Dar in afam de spiritul ce se aft! m subco~tientul oinului, destinul mai este cunoscut de spiritul protector care ne urmare~te toat! viata ~i c~e ne influenteaza activitatea, prin telepatie, actionand asupra subcon§tientului.El poate sa-l influenteze ~isa-l in~tiinteze despre.apropierea moI1iifizice, caci acest moment este cunoscut inca din lumea astrala, inainte de intrupare.

13 --

---

. _._ __ __ _ _ u_

.- ------

Misterul mortii, lumea cealaltli ~i nemurirea suOetului

Aspectul omului mort ne impresioneaza ~i ne da 0 stare de fri£a. Privind ochii desehi~i ai mortului, observam sfar~itu1vietii lui ~i disparitia persoanei sale spirituale, eu care nu mai putem eomunica. Trairea fenomenului moqii .~~ intensitatea lui depind de propria noastra persoana ~i de earaeterul relatiei eu persoana mortului. Traind experienta moqii aproapelui nostru, traim de fapt experienta pe care (, vom euno~te noi in~ine. Din acest punet de vedere, moartea nu este 0 durere a deftmetului ~ide aceea nu exista 0 mila pentru moarte, mila o traie~tenumai eel ce asista la moartea aproapelui sau. intreaga noastra viata este 0 lupta continua cu factorii de mediu extemi ~i interni pentru mentinerea metabolismului norma~ al organismului ~i_a constantei lui de mediu intem, cunoscuta sub nume1e de homeostazie. Caracteristiea moqii. este deseompunerea organica a corpului fizic, care desfigureaza ehipul omului ~i, eu cat iubim mai !J1ult.persoana care a murit, cu atilt mai mult uram moartea ~i ne infrico~am de ea. Dar moartea fiind inevitabila, orice lupta impotriya ei este dinainte pierdum, caci viata pamanteasca este 0 iluzie ~i 0 de~ertaeiune. Lumea se degradeaza eu fiecare clipa, iar clipa moare pe masura ce se na~te, ea fiind singurulloc ~i singura ~ansa a unei existente posibile, caci ea aluneca in timp ~i din cauza .timpului. "

14 ----

,I

.

CRITERIILE DE CONFIRMARE ALE MORTII . ..

Cfuldputem spune ca un om este mort? Din acest punct de vedere sunt citate cazuri celebre, .. . cand oanieni considerat1a fi morti, in realitate nu murisera. Astfel, e~tecunoscut cazullui Andreas Vesaliu care, in timp ce facea autopsia cadavrului unui nobil spaniol, acesta a revenit la viata. Pastorul Schwart s-a de~teptat la Delhi, cand era in co~ciug~ii se celebrau funeraliile. Situatii asemanatoare au fost semnalate de Platon, in cartea sa Dialogurile, de Plutarh, in Vietile ~i.de Plinius cel mitran, in cartea sa .

Istoria naturalii.

In timpul.unei autopsii la New York, cand medicul a facut incizia pentru disectia cadavrului, omu!, presupus mort, s-a trezit ~il-a apucat pe doctor de gat, acesta murind 15 ,.

Misterul mortii, lumea cealalti ~i oemurirea suOetului

pe loc ?e ~oculpsihic produs.

Cares~t criteriiledupacarese poateapreciaca un om . a murit? In acest sens sunt mai multe probe pe care Ie putem efec1ua.Astfel, daca se atinge pielea cu flacacaUl1ei lumanari, in caZul unei moqi autentice, cand circulatia sangelui a incetat, nu se mai produc b~ici. Se mai poate injecta 0 solutie diluata de fluoresceina pe comee. Normai, la omul viu se produce 0 colorare in verde a acest~a, dar nu mai are niciun efect in cazurile de moarte autentica. In acela~i scop, se poate folosi atrophia care, aplicata pe comee, produce 0 dilatare a pupilei,omului viu ~ina are .

efect la mort Viata se organizeaza din materie o~ganica, alcatuita din compu~i ai carbonului, acesta fiind singurul element capabil sa se combine cu el jns~i pentru a forma macromolecule de proteine, adica textura fiecacei forme de viata. Pentru a se mentine un echilibru stabil, organismul uman produce celule noi, cu acee~i viteza cu care cele batrane mor~

In fiecare secunda, ceva din corpul nostru moare ~i ceva nou se na~te. Moartea acestor celule este programata ~i are un scop anume, sa lase loc altor celule tinere, care sa duca mai departe functionalitatea organismului uman. Din acest punct de vedere, moartea consolideaza viafa in cadrul aceluia~i organism. Moartea celulelor menfine echilibrul necesar $i impiedica proliferarea haotica a 16

Dr. Aurel Popescu-Bilcqti

populatiei globului ~i putem spune ca viata se hrane~te cu viaf8, intr-un proces ciclic, iar acest proces este tara sfiir~it atata timp cat nu intervine moartea omului. Acest proces a fost numit de Joseph Hoffman" Vtirfejul atomic al vie/WI. EI afmna di alimentele pe care Ie ingeram, emu integrate C4putin inainte in alte organisme vii. Corpul omului adult contine 60 miliarde de celule, iar in 24 de ore se pierd atatea celule cat s-ar umple 0 farfurie de supa. in 24 de ore intreaga cap~eala a gurii este inghitita ~i ~gerata in stomac, iar bolul alimentar trecand prin intestin descuameaza 70 000 de milioane de celule pe zi de pe mucoasa intestinala. Dupa maturitate, organismul pierde constant din numiirul total de celule, iar dupa pubertate, celulele creierului ce se distrug, nu mai sunt inlocuite. Dupa vdrsta de 30 de ani se pierd in medie pe an, unu la suta din numiirul neuronilor, care la adult sunt in numar tie 14 riUliarde. Moartea celulelor continua, astfel echilibrul celular nu mai este mentiflut, intervenind dezordinea ~i

batranetea.

.

Dupa batranete.urmeaza in mod inevitabil moartea, ~i ~a cum'am aratat, uneon autenticitatea moqti nu.este u~or de stabilit. Pentru a ne convinge de instalareamortii, un alt mijloc de verificare este controlarea respir.apei; astfel, pentru aceasta, se pune la gum 0 oglinda ce se va aburi atunci cdnd omul este inca viu. Un alt semn al mortii clinice este absenta pulsului, dar 17

Misterul mortii, lurgea cealaltii ~i nenlUrirea suOetdlui

din acest punct de vedere, trebuie sa cunoa~tem ca sunt anumite telmici de control al~ subcon~tientului a~a cum

este .yoga, cand, prin concentrarea vointei se pot opri .

respiratiao~i bataile inimii tara ca omul sa fie mort. Un I;1ltsemn al moqii este scaderea temperaturii, to~i neexistand un consens asupra nivelului constant normal al temperaturii. In mod normal temperatura omului este scazuta cand ne trezim din somn ~i este erescuta cand dormim. ..

Femeilein timpuloVulatieiau cu un grad mai ridicata

temperatura corpului ~i acesta este un testpentru a ~ti dadl

un ciclumenstrualeste ovulatoriusau nu.

.

.

o baie rece poate reduce temperatura corpului pana la

32 de grade Celsius.

.

I

In ceea ee prive~te moartea, dupa instalarea ei temperaturacorpului scade cu un grad pe ora; dar ar trebui sa tin~m cont ca in moartea subita aceasta seadere nu se produce, iar pe de alta parte, in erizele de astm. bron~ic temp'eratura corpului scade pana la valori specifice moqii. Sunt ~i exceptii cand temperatura cre~te imediat dupa moarte, a~a cum se intfunpia in caz de deces prin: tetanos, holera ~i''Variceia.Dar viata este posibila ~i Ia temperaturi foarte scazute. Este citata readucerea la viata a unui baietel din Suedia, care surprins de 0 avaIan~a~i-arevenit complet la viata, de~i temperatura lui ajunsese la 10 grade Celsius. In natura exista animale cum este ariciul, care. in timpul hibemarii are 0 temperatura de 6 grade Celsius, iar 18

Dr. Aurel Popescu-BAlce~ti

in chirurgia hipotenna se reduce temperatura pana la 15 grade Celsius. In ceea ce prive~temodificanle oculare, se cupoa~te ca . in momentul moqii se produce 0 dilatare a pupilei, jar dupa 20 de ore pupilele se contracta.

La .'catva timp dupa .moarte, to? ochii au culoare verzui-caprui, se produce 0 inceto~are ~i uscare a corneei, iar dupa 10 ore, globul ocular se afunda in orbite ~i devine flasc.

·

Cands-a instalat cu adevarat moartea, celulele ro~ii din sange se separa sub actiunea gravitatiei, lasand un ser incolor care da 0 culoare caracteristica pieHi, 0 paloare .. specifica moqilor. Sangele se strange in partea interioara a corpului lasand 0 pata intunecata. La diteva ore dupa moarte, se produce 0 coagulare a sangelui, iar dupa cateva zile poate deveni din nou fluid. Rigiditatea cadaverica, specifica mortului, dispare dupa 36 de ore de la deces. Trebuie sa deosebim moartea adevarata de moartea clinica, in moarte clinica fiind absente con~tienta,reflexele respiratiei $i activitatea cardiaca, dar organismul ca intreg, nu a' murit, caci un anumit metabolism se continua. S~~itul mortii clinice, care poate dura pana la 6 minute, se

poate descoperiprin electro-encefalograma,. Singurul indiciu de moarte sigura, este putrefactia, care incepe in intestin, sub aCfiuneaflorei microbiene §i se evidentiazaprintr-o colorarea abdomenului in pete cenU§u 19 ---

Misterul mortii, lumea cealalUi ~i nemurirea sufletului

ce apoi devin verzui ~i emana un miros respingator. Din punct de vedere fiziopatologic, cauzele directe ale unei moqi sunt urmatoarele:

- asfixia sau stopul respirator, a~a cum se inmmpIB: in sufocare sau inecare; . - sincopa sau stopul circulator, cum se observa In bolile de inima, in ~oc sau hemoragii. De remarcat ca, dupa moarte, parul ~i unghiile continua sa creaseR, ficatul mai produce glucoza, iar primele organe care mor sunt creierul ~i ochiul. Din punct de vedere al evolutiei vietii, daca omul adult ~este con~tient de inevitabilitatea mortii, copHi capata con~tiintamoqii de-a lungul unui proces evolutiv. Sub 5 ani,ei mi acc~pta moartea, pentru eitot ce Ii inconjoara este viu ~i nu reu~esc sa diferentieze obiectele neinsufletite. de celeinsufletite. Mai tarziu, catre 9 ani, copiii i~i dau seama ca moartea mseamna 0 intrerupere permanenta a tuturor functiilorvitale. Dar cum se comporta animalele In fata mortii semenilor lor? Observand cimpanzeii din captivitate, in timp ce 0 femela murea in pare, perechea sa, care se afla in afara

parcului,a Inceputsa urle. Mascululse uita in jurul sau ca . ~i cand ar fi existat ceva, invizibil pentru ochiul omului. De regula, animalele de prada nu mai incearca sa-~i ucida captivii in clipa cand ace~tia inceteaza sa se mai zbata.

20

Dr. Aurel P~pescu-BAlce~ti

Fenomenul moqii este insa perceput ~i de plante, care sunt capabile sa reactioneze atunci cand se produce .

moarteaaltor specii.De exemplu,planteleau produsni~te descarcari electrice in ~omentul in care ni§te creveti au fost aruncati in apa c1ocotita.Ele reacponeaza la orice fel de agresiune.asupra formelor. de viatii, chiar la spargerea

unuiou. . Chiar ~i celulele reactioneaza atunci cand percep moartea altora. S-auintrodusni~e electroziintr-oprobade spermaumana prelevatarecent,donatorulafldndu-sela 50 de metridepartare. Acestaa spart0 fiolade azotHde amil ~ii-a mirositcontinutul. La douasecundedupapercepereamirosuluispennatozoiziiau inceputsa reacponezein semnde solidaritate.Dar acesttest nu estepezitivla spenna altor specii. Chiar un ou care se sparge in preajma altuia, produce

in acestadin urmamodificanelectrice.. Existenta acestor fenomene se datoreaza prezentei corpuluielectric, corpului de energie al tuturor acestora care este specific fiecarei specii in parte, corp cu memorie §i inteligenta, iar comunicarea dintre ele este de ordin telepatic, ele avand aceea§i lungime de unda eterica. Existii un limbaj spirJtual universal al viepi care se poate realiza prin gand, decodificarea gandului poate fi facuta atat de oameni cat ~i de animale §i plante.

21

___n_

CAUZELE DIRECTE, ALE MORTII , I

Speciaumana are 0 longevitate corelata de factori biologici cOaredetermina imbatranirea ~i apoi moartea. Dar moartea poate surveni in mod accidental in orice moment al vietH, de exemplu prin caderi accidentale de la inaltime

sau prininec. Cei aftatiin situatia de a muri prin caderi de la inaltime de pe munte ~i care au fost salvati, declara ca ~i-au vazut in timpul caderii, tot trecutul vietii lor in imagini vizuale ~i de cele mai multe ori declara ca s-au deta~at ~i-~i priveau trupul in cadere. Aceste clipe le provocau un'fel de transa placuta pe care nu ar fi dori~sa 0

paraseasca.

.

22 ----

Dr. Aurel Popescu-Bilce~ti

Aceea~i stare de fericire 0 au sinuciga~ii c.are au dat gre~ in tentativa lor~esteo stare asemanatoare cu cea pe care 0 percep cei ce folosesc drogurile. Explicatia este aceea ca~in ambele situatii~corpul astral se desprinde de corpul fizic ~icu vederea astrala i~iprive~te corpul. Aceasta

traireastralaIe da 0 stare de fericire.

.

Sunt foarte interesante cercetarile facute de Elisabeth

I

Kubler-Ross .in cartea sa Drumu/ spre omega. Ea, a interogat peste 200 ge pacienti muribunzi ~i a descris in drumul lor spre moarte mai multe etape: in prima etapa convingerea bolnavului este ca nu traie~te un pericol real~ aceasta este 0 respingere pornita din instinctul de conservare. Urmeaza 0 perioada de furie ~i de frustrare~ cand se intreaba de ce tocmai lui sa i se intfunple~iar dupa aceasta~. urmeaza 0 alta perioada de spaima. ~i de depresiune. Raymond Moody a studiat bolnavii care au fost in moarte clinica ~ia publicat observatiile sale in c~ea Via/a dupa via/a. Bolnavii aflatiin moarte clinica au la inceput senzatia ca aud un zgomot neplacut~ca 0 sonerie pu~ernica~ apoi au senzatia ca aluneca printr-un tunel intunecos~apol ca sUiltin afaratrupului~ observand eforturile pe care Ie fac cei ce ,doresc sa-i readuca la viata. Urmeaza aparitia chipurilor. unor.rude sau priete,ni decedati, sau 0 fiinta stralucitoare facuta di~ lumina pura ~i 0 trecere in revista a vietii . lor~lnsotita de 0 stare de fericire ~i pace interioara. Descrieri asemanatoare gasim in visul de agonie allui .

23

Misterul mortii, lumea cealalJii ~i nemurirea sufletului

Scipio, din tratatullui Cicero De Republica ~ide asemenea; ill viziuriea Sf. Pavel, precum ~i ill d~scrierile de traditie zoroastrica ~i budista din Cartea tibetana a moqilor. In t~ate aceste descrieri exista experimente prin Cafe.' se observa parasirea trupului de catre spirit ~i intalnirea lui cu prietenii ~i rudele decedate. Michel Sabom, cardiolog din Florida, a constatat ca , la 61 din bolnavii care au revenit din moarte clinica, dintr-un total de 116 cazuri, se regase~te senzatia de a fi separati de trup ~i relatarea despre dilatoria in a patia . dimensiune a spatiului. Aceste cazuri se constata indiferent de varsta, sex, rasa, stare de cultura, religie, conditii sociale sau localitati geografice. Etapele finale ale cicfului care prevad moartea clinica, sunt asemanatoare la moqile subite, cat ~i la cele lente. ~ercetarile biochimice ale celor atlati in agonie au determina~ prezenta a patru etape: starea de ~oc, starea preagonica, agonia propriu-zisa ~i moartea clinica. In prima etapa se mob.ilizeaza sangele din. periferie spre creier, printr-o splenocontractie care trimite in circulatie sangele din splina. A doua etapa, preagonica, cunoa~te modificiiri biochimice deosebite ill creier. Se produc unde beta rapide ~i se consuma rapid glucozadin sange. Aceste modificari Ie gasim ~i in perioada de .

meditatie intensa. Urmeaza agonia propriu-zisa, Can? respirafia se opre~te ~i retlexele oculare dispar. 24

-...--..-

Dr. Aurel Popescu-BAlc~ti

Prin stop cardiac se produce moartea ~i in cazurile de vrajitorie Voodo, tara a se putea decela nicio Ieziune organica, c~uza mOI1ii fiind dezechilibrul hemodinamic ~i

talticardiaparoxisticaventriculara.

.

Moartea prin magie neagra sau vrajitorie se explica prin actiunea telepatica a vrajitorului asupra subcon~tientului victimei. Acesta receptioneaza mesajul telepatic transmis, dici exista un cod universal spiritual, care are la baza decodificarea gandului. .. Transmitandu-i-se subcon~tientului un mesaj de moarte subitii, acesta neavand Iogica ~i discernamant, produce in organism modifican biochimice ~i functionale ~ pe care Ie prime~teprin telecomanda. In acel~i iimp intervine ~i actiunea gandului asupra corpului eteric al orga.

nismului,cel responsabilde functionalitateaorganismelor, caci ~iel decodifica gandul ~i face sa se actioneze conform comenzii primite. Este foarte posibil ca actiunea asupra immii, a actului de mag~eneagra.sa se exercite asupra ~odului atrial cardionector care pare sa actioneze ca un adeviirat cristal de cuart capabil sa primeasca mesaje telepatice ~i sa Ie execute. Aceasta ar explica oprirea cordului prin fibrilatie sau

tahicardieparoxisticaventriculara.

.

S-au facut experiente telepatice in acest sens, astfel, atunci cand i s-a transmis receptorului sa-~i imagineze ca este Ingrop~t de viu, acesta a a':lt un atac violent de astm. Astfel se mai produc modifican ale tensiunii arteriale ~iale 25 ---

r

Misterul mortii, lumea cealaltl ~i nemurirea sufletului

volurnului sanguin prin comenzi telepatice !acute prin gand. In general moartea prin magie neagra se produce prin ~oc. Prin magie se poate produce un fel de -le~in numit catalexie, PrID care omul cade lent la pamant, cu ochii inchi~i,rara a face nicio mi~care sau sa'scoata vreun sunet, de~i ramane con~tient ~i i~i da seama ce se petrece in jurul. sau. Tot prin magie se poate produce 0 alta stare numita catalepsie, 0 brusca anulare a sensibilitatii ~i a mobilitatii voluntare asociata cu 0 rigiditate ceroasa a membrelor. Prin magie se pot produce ~icrize de epilepsie, aceasta . stare fiind considerata de unii a fi de fapt.o substituire a spiritului victimei cu un alt spirit diavolar-satanic. Atat somnul cat ~i epilepsia sunt legate de moarte fiind privite ca moqi simbolice. Echilibrul dintre viata ~i moarte in timpul vietH omului este mentinut prin intermediul subcon~tientului ~i incon~tientului. Acesta din urma este format de evolutia in timp a corpului et~ric. Evolut1ainco~tientului este ins~i evolutia .

corpuluid~ energie.al organismelorin tot regnul animal. Incon~tienfulmentine homeostazia sangelui ca mediu intern al organismului ~i tot el, adresandu-se subcon~tientului, in speta substantei reticulare din trunchiul cerebral, con~tientizeaza lupta noastra Cllagentii nocivi ai mediului extern. In cazul moqii,

intervine 26

inactivitatea

acestui

_

Dr. Antel Popescu-B4Ice~ti

incon~tient,deCia cOrPuluide energie car.eparase~tecorpul fizic. La oamenii aflati ih situatia de privare senzoriala, creierul functioneaza priri semnalele trimise de subcon~tient, adica de trunchiul, c~rebral, iaracesta i~i mentine tonusul datorita inf~rmatiilor provenite de la

celelalte orgime -de simt. Daca semnalele sunt prea monotone sau lnceteaza, creierul incepe sa se comporte anormal, cu modificari de personalitat~ ~i de perceptie ce produc tulburari in gandire- ~i apoi apar halucinatii. . Se ~tie cadaca toateexcitatiilesenzoriale dispar, creierul i~i inc~teaza activitatea,.astfel Cristpher Byemey afnma ca varietatea stimulilor nu este numai sarea vietii, este insa~isubstantaei. In agonie ace~tistimuli senzoriali dispar pe masura ce in organism dezordihea devine predominanta. Cand stimulii senzoriali care actioneaza asupra organelor de simt se reduc, avem tendinla s~ adormim, iar cand se reduc ~i stimulii din interior somnul devine lipsit de vise. in moartea clinica stimulii din afara sunt redu~i la minimum ~i deasemenea se reduc ~i stimulii interni pana

inceteazaoomplet.

.

In ceea ce prive~te moartea e 0 mare deosebire intre suferinta ~i moarte, caci suferinta este apanajul vietii, este calea prin care spiritul nostru se poate purifica, de aceea suferim inai mult pentru a ne vindeca decat pentru a mun. Dar chiartarii a-i produce durere moartea n iDspaimantape

27 i

--

--

Misterul mortii, lumea cealaltA ~i nemurirea suOetului

om caci ea reprezinta un salt spre n~cunoscut. Cu toata aceasta spaima de moarte, comportamentuI omului in preajma ei, este diferit dupa rasa, dupa gradul de cultur~ sau dupa convingerea sa religioasa. Chine7;ii reprezinta poporul care moare in lini~te ~i rara agitatie. in agooia ce precede moartea, simtui tactil dispare eel dintai, apoi vederea, urmeaza pierderea gustului ~i a mirosului, numai auzul persistii, dar in loc sa fie diminuat, dimpotriva, el este foarte mult sporit ~i aceasta se datore~te desprinderii corpului sau astral in aceasta stare preagonica ~i calatoriei lui in afara corpului; astfel pumnd auzi 0 conversatie ce are loc la depiirtare de el. In majoritatea cazurilor moartea survine tara ca bolnavii sa-~i dea seama; caci pentru muribund aceasta stare este euforidi ~i placuta. Teama de moarte este totu~i prezenta la toti oamenii, cu cat ne temem mai mult de ea cu amt este mai de temut. Cel mai mult pe oamenii care asista un muribund, Ii inspaimanta lupta dintre viata ~i moarte in timpul agoniei. Cu cat se dezvolta ~tiinta, cu amt mai mult cre~te in dura~

agonia.

.

Mari] initiati ~i antichitatii nu se temeau de moarte caci prin actul initierii ei reu~eau sa-~i desparta corpul astral de cel fizic ~i sa calatoreasca prin el in lumea astrala, dandu-~i astfel seama ca moartea fizica nu este altceva, decat 0 na~tere spirituala ~i de aceea Seneca sau Platon 28 -

..-------...

-.

-. -

--- -- -

Dr.Aurel Popescu-Bllcqti

priveau venirea moqii cu curaj ~i iubire. Schoppenhauer afirma chiar ca moartea este scopul vietH. Robert Mac-Kenne asismnd foarte multi muribunzi, declara ca indiferent de gradul in care barbatul sau femeia se pot gasi in plina vigoare. a sanatatii, atunci cand se apropie clipa mortii, tempa se transforma invariabil in lini~te,star~itul venind cu calm ~i seninatate sufleteasca. Dr. Viovenal trage concluzia ca in toate bolile ~i la toate varstele, ultimile clipe ale viatii sunt mai putin infrico~atoaredecat se crede. La sffir~itulunei boli, apare 0 epuizare ~iun fel de anestezie, suferinta fiind inca un semn ca organismul mai lupta cu moartea. La acee~i concluzie ajunge ~i William Osler, care, supraveghind muribunzii, constata ca moartea pentru ei este 0 resemnare, un somn ~i 0 uitare. Qar ~a cum se va vedea in capitolele urmatoare, exista un paralelism intre plecarea.spre moarte ~iplecarea spre viata fizica a spiritului din lumea astrala, caci in ambeie situatii avem doua stari incon~tiente. Ce este de fapt moartea? Dupa Larrousse, moartea este incetarea vietii. Moartea este un somn definitiv al co~iintei ~i abolirea perceptiilor creierului. In general teama de moarte este data de spectrul care insofe~teagonia mortH.Agonia ~te 0 lupmmtremoarte $i viafa, iar durata ei este in functie de natura bolii ~i de 29

Misterul mortii, lumea cealaWi ~i nemurirea sunetului

rezistenta bolnavului, ea variind de la 0 elipa la eateva zile. In eazurile obi~nuite, faciesul de.vine palid, aripile nasului se subtiaza, privirea devine tulbure ~i ~tearsa, pulsul slabe~te, respiratia se modifiea, putand apare horcaitul. Alteori faciesul celor aflati in agonie se inaspre~te, mu~ehii se ineordeaza, agonieul prezentiind mi~cari de greblare a ceareeaful!li patului. Starea de agonie a muribt!n~ului este la fel de impresionanta ea ~i 0'criza de epilepsie. Criza epilepticilor ii face pe ace~tia livizi, cad pe podea rara cuno~tinta, mu~chii se' crispeaza, membrele se rasucesc, fata se contracta de parca ar.fi torturati, fac spume la gura, ochii se dau peste cap, apare incontinenta de scaun ~i urina. Accesul se termina printr-o prostratie asemanatoare eu starea de coma, iar de toate aceste manifestari epilepticul nu i~i aminte~tenimic. La fel se intampla ~i in. criza de eelampsie, care apare . la gravide in timpul travaliului, urmata de aceea~i amnezie. Agonia muribundului ne impresioneaza pentru ca ~tim ca dupa ea urmeaza moartea. In agonie cel mai impresionant aspect este horcaitul, care este greu de suportat de cei care asista; el se datoreaza fie unei paralizii a cerului gurii, fie. unei ~ontractii a limbii, fie prezentei mucozitatilor din bronhii ~iI}.as.EI se~ana cu sforaitul din timpul somnului, agonia este ultimul conflict dintre fortele vietii ~i puterea care Ie stinge, ca 0 ultima palpaire a Iumanapi. Muribundul nu este con$tient de starea In care se afla, el nu percepe in acel moment nicio suferinta. Multi oameni 30

-- ----

\

Dr. Aurel Popescu-BiUce~ti

care au fost in agonie ~i au revenit la viata, afmna ca auzeau tot ceea ce se discuta despre ei, inclusiv problemele legate de inmormantarea ce urma sa Ii se faca. Oricare ar fi cauza mortii, in actulinsu~i al mortii nu exista nici 0 suferinta fizica ~i nici in momentele care 0 preced. Grice individ il1 pr~gul mortii are perceptiile diminuate. In gene;al oamenilor Ie este teama de moarte,

considerandca in acelecIipeei simtca nu mai au aer ~ise sufoca, dar moartea survine intr-o stare de narcoza perfecta, tara suferintil, indiferent daca aceasta apare la star~itul vietii prin procesul de imbatranire sau se datoreaza unui traumatism, unei boIi sau unui accident.

De ce muribundulnu percepenici 0 durere?

.

Explicatia 0 gasim in doctrina oculta ~i teozofica asupra vietH care explica durerea ca pe un atribut al corpului astraL Tocmai de aceea nu se mai afla In corpul

fizic al muribundului,caci el se desprinde de acesta ~i .

calatore~e la distanta de el; tocmai din aceasta cauza moartea nu este un sentiment, ci dimpotriva, este lipsa oricarui .sentiment. Foarte multi autori spun ca moartea nu este altceva decdt separarea spiritului de trup: Planpius, Varigny, Rysc~. Platon aseamana, din aceasta cauza, moartea cu somnul, caci ~i In somn are loc separarea spiritului de corpul fizic. Moartea, din punct de vedere subiectiv, nu prive~te decdt con~tiinta,.dar ea nu este apanajul corpului fizic~ci al corpului astral ~i,CuInacesta nu mai este unit cu 31

.

Misterul mortii, lumea cealaltl ,i nemurirea sutletului

corpul fizic, co~iinta lipse~te muribundului. Aceasta disparitie este tara durere, caci durerea este perceputa numai atat timp cat corpul astral este unit cu cOfpuleteric. In general, in afara de medicii ~i de oamenii instruitt. care cunosc fenomenul mortii ~i ~tiu ca unneaza sa moara, ceilalti oameni nu-~i dau seama de iminenta apropiere a-. !" mortii.

Din punct de yedere fiziologic fenomenele mortii sunt unnatoarele:: * su{!rimareafunctiei cerebrale; * incetarea subita a senzatiilor ~i a locomotiei vo"luntare; * paralizia stimulata a diafragmului ~i a m~chilor intercostali; * intreruperea fenomenelor mecanice ale respiratiei ~i vocii; * anihilarea fenomenelor chimice; * oprjrea inimii ~i a circulatiei sangelui; * intreruperea metabolismului celular; * oprirea proceselor de.termogenezii. Ultima lupta intre viata ~i moarte se petrece in afara con~tiinteimuribundului ~i:taradurere, a~acum au cercetat numero~i autori: Romain Cools, Oswald WIrth, Andre Lebay,Andre de Maison, A. Baillot, Francis Thomas. Sunt a.utori, cum este Boucher de Perthrs care in lucrarea s~ La Creation spune ca in momentul in care spiritul se desprinde de corp, pe care il parase~te, ar trebui 32 - --

Dr. Au~1 Popescu-Bilcqti

sa incercam o'suferinta wi~ dar aceasta suferinta este de ordin spiritual. Hufeland spunea ca nimeni nu a simpt niciodata moartea ~i noi murim tara sa fim mai co~tienti deca! 'atunci cand am venit pe lume. . Omul nu-~i poate simp. moartea sa, caci moartea inseamna pierderea corpului eteric care este tocmai mijlocul prin care sufletul i~i simte trupul. Top oamenii care ~i-au revenit din moartea clinicR, au spus ca nu au simtit ca mor ~i ca i~i pierdusera cuno~tinta. Convulsiile, spasmele ~i horcaitul, Ii fac sa sufere pe cei care' asista muclbundul ~i n~ pe acesta, care nu mai simte nimic. In apropierea moqii apar tulburan ale functiilor intelectuale, pierderea facultaplor afective, a instinctelor ~i a facultatiior senzoriale. Exista trei categoriide b!>licare pot duce la moarte. 0 prima categorie 0 formeaza bolile in care delirul nu apare nici in pragul moqii. A doua categorie 0 reprezinta bolile extracerebrale care nu afecteaza decat in mod secundar creierul ~i care prezinta Unsemidelir. A treia categorie ~i ultima, cuprinde bolile cerebrale care sunt insotite intotdeauna de delir. Din prima categorie fac parte urmatoarele boli: tuberculoza pulmonara, bolile cardiace.$ihepatice, cancerul stomacului ~i intestinului, bemoragiile, pIeureziile, peritonite33

Misterol mortU,lumea ceal8ltJ ,I nemurlrea suOetulul

Ie ~i afectiunile chirurgicale. In aceste situatii moartea suryine prin insuficienta respiratorie sau insuficientii cardiaca. Foarte mulp dintre bolnavi, nu simt ca mor ~i adoIm plini de iluzii; dar somnullor este cel din urma. Din acest punct de vedere amintim ca .lmparatulroman Adrian, in ultimile clipe ale viepi sale a compus versuri incantatoare, iar Ronsard, a compus versuri pentrU iubita sa. G boala care se vindeca,provoaca mai multa suferinta decat 0 boala din care se moare. De remarcat ca tuberculo~ii se despart de viata cu 0 ~urinta impresionanta: "ei se sting ca o:lampa tara ulei", ~a cum a descris Voivenel .incartea sa Medicu/ inJala . . durerii ~i a morlii. Moqile dramatice sunt cele mai impresionante ~a cum se intampla in pancreatita acuta ~i edemul pulmonar. In moqile prin anemie, muribundul are crize convulsive impresionante dar ~a cum afirma Mac Kenna, bolnavul nu este con§tient de ele ~i nu are nici 0 suferinta.

34 -

--

- - - - - ---

--

-- -- -- -

-

d_ __ --

MOARTEACA LINIE DREAPTA. "

DUP A.BA TRANETE

-

Organismul uman are 0 evolutie precisa in tirnpul vietii. Dupa 0 perioada de cre~tere ~i de dezvoltare a copilariei ~i adolescentei; urmeazA varsta omului adult, urmata invariabil de batranete, daca nu intervine moartea din alte cauze de boaU\sau accidente. Varsta batranetii este intrerupta tara nicio exceptie de .moarte,ultimul act al existentei corpului omenesc. . In mod normal dupa 70 de ani, se poate aprecia 'ca omul i~i incepe perioada batranetii sale, de~i nu .trebuie sa confundam varsta cronologica a anilor ell vdrsta biologica, care nu sunt intotdeauna paralele, caci biologic organismul 35

Misterul mortii, lumea cealaltil ~inemurirea suOetului

poate fi imbatrfuUtmai devreme ca urmare a unei imHolnaviri survenite in timpul vietii sau unor conditii precare de viatii. Dupa perioada adulta, in intreg organismul are 19c.un proces de scleroza care intereseaza vasele sangvine, acestea ducand la reducerea fluxului sangvin necesar functionarii bune a organismului, diferitelor aparate ~i organe care in ultima- instanta deregleaza constanta mediului intern a sangelui, homeostazia. Se instaleaza lent 0 insuficienta functionalij.pentru toate funcpile organismului. Dereglarea functiilor ventilatorii la batrani se manifesta sub trei aspecte: .*restrictiv, obstructiv sau mixt. Prin reducerea capacitatii toraco '- pulmonare ~i prin ingustarea bronhiilor, intervine ~i ~educerea capacitatii de adaptare functionala a aparatului cardiovascular, prin _

scadereaprogresivaa posibilitatilorde adaptare la efort. Cea mai mare parte din cordurile senile prezinta 0 scleroza coroniana cu leziuni ateromatoase. Arterele; in general, prezinta 0 ateromatoza eu ingro~area intimei, prin depuneri de lipide, calciu ~i colesterol, care conduc 1a 0 sc1eroza generalizata. Venele nu mai sunt elastice, ele devin dure ~i rigide. C~pilarele se reduc, calibrul lor este neregulat, far circulapa sangvina este incetinita. Arteriosc1eroza duce la 0 insuficienta renala printr-o nefrita interstitialifeu atrofia parenehimului renal. 36 ---

--..-.-.

-- -_..-

Dr. Aurel Popescu-Bilce~ti

Metabolismul celular la batrc1nieste caracterizat prin predominanta proceselor' de dezasimilare. Consumul energetic.de fond scade progresiv ~i paralel cu varsta se produce 0 carenta nutritiva complexa de proteine, vitamine ~i siiruri minerale. Rezervele energetice sunt limitate ~i consumate rapid la cele mai mici .agresiuni. Fractiunile proteice sunt modificate prin scaderea albuminelor ill raportul albumine/globuline, care de la cifra normala de 1,5 ajunge la 0,70-0,90. Scaderea albuminelor se datoreaza scad~rii sintezei hepatice,. deficitului de absotbtie intestinala ~i scaderii functiei organelor genitale. La batrc1niscad rezervele de glicogen hepatic ~i muscular, apa totala din organism seade odata cu illaintarea in varsta. Daca la copil apa reprezinta 75% din greutatea corpului, la adult este de 60%, la batrc1niscade la 50%. Apa extracelulara cre~te ill dauna celei intracelulare, proces specific batranetii prin sciiderea proceselor metabolice ce duc la 0 mai mica eliberare de apa metabolica. Dintre electroliti, sodiul, clorul ~i calciul cresc, iar ill schimb, potasiul, magneziul ~ifosforul scad. peshidratarea, hipoxia ~i acidoza produc tulburari metaboiice celulare ~i deplasiiri anarhice de ioni, caracterizate in general prin trecerea potasiului ~i magneziului din celule in spatiul extracelular ~i patrunderea ill celule a sodiului. Se produc leziuni ireversibile in parenchimurile cu ~ol vital: tesut nervos, cord,.ficat ~i rinichi, expIicand, mecanismul mortii. Cele mai impresionante modifican ale 37 - -- --

.

--

_.-

Misterulmortli,lumeacealaltl ,I nemurireasuOetulul batranefii sunt cele psihice. inainte de 'aparifia mortH, . batranii, ajun~ila vw-stefoarte inaintate, i~i pierd memoria, nu mai recunosc persoanele din anturajul familial, amintirile din viafa lor sunt eronate ~i distorsionate, se instaleaza 0 apatie progresivii, insotita de 0 emaciere grava, adesea tesutul gras disparand in totalitate, greutatea ponderala ajungand la 40-45 kg, cu tulburari sfipcteriene, prin insuficienfa sfincteriana pentru materii fecale ~i urina. Asistand astfel de batram, de cele mai multe ori constatam conversafii imaginare ale acestora cu. rudele decedate, pfu-infii,frafii sau copiii. Aceste tulburari caracte. ristice

batrftnefii inaintate se datoreaza unor pierderi

continue de corp astral, cel care este responsabil de producerea proceselor psihice. Aceasta caracteristica este similara cu cOlistatareace 0 facem la bolnavii ce se afla in agonie, indiferent de cauza ei, observafii facute de Elisabeth Koubler-Ross, in cartea sa Drumu/ spre omega ~i care se explica prin de~area corpului astral de corpul. . fizic.

'"..

In moqile naturale sau senile majoritatea mortilor sunt tara suferinta. Moartea prin batranete este deci rezultatul unei scaderi gradate, pe nesimtite a forfei fizice. Majoritatea autorilor considera batranetea ca fiind datorata inlocuirii tesuturilor nobile ale organismului printr-o invazie a tesutului conjunctiv, care este lipsit de funcfionalitate. Unii autori sustin ca celulele macrofage ~i fagocitele 38 - ------

t I I 1

I

Dr. Aurel Popescu-BAlce~ti

tesutului conjunctiv ar distruge tesuturile nobile ale organelort producand 0 tulburare a structurilor.histologice care ar duce la scleroza senila.

Exista batrani care se sting u~or ~i tara boala.

\

.

Dumnezeu a tacut ca omult trecand printr-o stareavansata de senilitatet sa-~i piarda cuno~tintat sa hu mai fie lucid, pentru a nu-~ida seama de apropierea moqii lui. Eduard Thiandiere afmna in cartea sa Mdndria . . renunfarii, ca vine 0 vreme in viata celui mai activ dintre oamenit in care sufletul, nemaiavand nici ragazul, nici pofta, nici puterea de a raspunde la tot ceea ce il solicita din afara ~iaspira el nis~i la nimicire ~i transfigurare, altfel

spus, imbatranireainseamnaobi~nuireacu gandulmoqii. De~i toti batfanii sunt impresionati cand asista la inmormantareaaltora, ei devin resemnap ~i indiferenp atuncicandse apropieproprialor moarte.

39

MOARTEA SURVENITA

"

IN URMA UNOR CAUZE ACCIDENTALE

Moartea prin asflXie in ac~asta situatie, moartea se produce fie prin blocarea plamanilor, fie prin"oprirea inimii, care duce la

insuficient~pulmonara.Fenomenulasfixieieste constant~i . aproape ireversibil ~i face moartea nedureroasa caci anesteziaza centrii nervo~i. De~i, in primul moment, scaderea concentratiei de oxigen din sange ~icre~tereabioxidului de carbon produc 0 hiperactivitate respiratorie, in a doua faza se produce 0 40

I I .I

Dr. Aurel Popescu-BAlcqti

deprimare a respiratiei. In procesul agoniei se trezesc amintiri foarte vechi, exista 0 surescitare cu 0 exagerare a fenomenelor reflexe, 0 agitatie intelectuala, delir ~i halucinafii. In evolutie agonicul devine calm ~i lini~tit, cu 0 logoree incoerenta ~i de neinteles pentru cei din jur. Cei ce mor prin asfixie nu percep durerea, ei sunt ca ~ianesteziati. Asfixiile care produc moartea se intdlnesc in urmatoarele cazuri: * asfixia prin inec; * asfi~a prin electroeutare; * asfixia eu gaze toxiee; * asfixia prin lipsa de aer. La moartea prin inec, subiectii i~i revad intreaga lor viata. ce se desfa~oara prin imagini eare se sueeed in fata oehilor lor. Aceste amintiri se pare ca se produe in aeela~i' timp ~i nu sueeesiv, ei sunt intr-o stare de semicori~tienta, asistand la propria lor viata ee se desf'~oara in imagini. .

Inecatul obi~nuit nu ajunge aproape niciodata la

fundul apei din cauza densitatii eorpului sau; de remarcat ca, atunci eand cineva se ineaca in apa sarata, moartea se produce ell suferinta. In majoritatea cazurilor,glota se opune patrunderii apei in plamani, dar se poate intiimpla totu~i ca picaturi de apa sarata sa fie inghitite ~i sa patrunda in arbore1e respirator,

detenninand0 senzatiedearsura~ide sfa~iere,care slabe~te progresiv, astfel ca, ill fmal, el moare tot tara durere. 41 --

-

--

___nO'

'__________

-- -, --

,---

Misterulmortii,lumeacealalti,I nemurtreasuOetulul Majoritatea inecatilor au fata congestionatli, pielea violeta, ~ ales la buze ~i urechi, ochii deschi~i, cu 0 privire ce pare a fi vie, gura este intredeschisa, limba ie~ita in afara, 0 ciuperca de spuma alba iese dintre buze ~i din nan. Ace~tiasunt inecatii de tip vdnat. Alti inecati aucu totul alta intati~are, fata lor este palida, 0 paloare cadaverica, nu prezintli niciun feI. de spuma la gum sau la nas, ace~tia sunt inecati de tlp alb, sincopati sau inhibiti. Pentru .inecatii vineti sau asfixici,nu patrunderea apei in arborele respirator este cauza martii, caci lichidul nu patrunde inaintea fazei de agonie. Pentru un timp, se produce un spasm al glotei, iar ridicarea valului palatin interzice intrarea apei in trahee prin nan. Se produce 0 fuga a sangelui din periferie in capilare ~i vene, mai ales in. creier ~i plamani. Cre~terea concentrat\ei acidului carbonic in sange determina reluarea brusca a. respiratiei, care fusese opritli la inceput, se produce o' aspiratie toracica puternica, cu 0 diminuare a presiunii, iar cum glota contmua sa fie inchisa, nici aerul ~i nici apa nu pot patrunde, astfel ca sangele arterei ~i. capilarelor pulmonare este cel aspirat prin peretele vaselor ~i patrunde in plamani, se amesteca cu aerul rezidual alveolar ~i formeaza spuma ce a acoperit. intregul arbore pulmonar ~i care apare la gura ~i niirile inecatului; se produce de [apt un edem pulmonar supraacut, care detennina mecanismul morfii prin mecare. I

42 ---

Dr. Aurel Popesc:u-Bllc:~ti

La inecatfi.albi, sincopap sau inhibip, nu giisim leziuninici pulmonare, nici cardiace, contactul cu apa provocand 0 sincopa, cu oprirea cardiaca, al carui mecanism este urmatorul: venele se golesc tiimitand sangele in interiorul capilar, astfel ca el nu mai' ajunge in cavitatea dreapta a -

inimii,-in cantitatea suficientapentru a face functionala mica circulatie, care la randul ei sa alimenteze cu sange inima stanga. In aceas~ situatie, inima i~i inceteaza acpunea de pompa ~i se opre~te;Reducerea brusca a fluxului de sange

spre creierproducepierdereacuno~tintei. _

In asfixia prin electrocutare se produce un tetanos muscular violent, cu pierderea cuno~tintei, tara niciun fel de durere, subiectii murlnd de fapt inco~enti, dureros _

fiindnumaitetanosulmuscular. Moartea prin intoxicatie cu gaze prezinta acele~i _

caracteristici ca ~imoartea prin asfixiere, fiind 0 intoxicape lenta cu oxid de carbon, de~i, uneori, poate fi ~i brusca. Inproducerea lenta a intoxicatiei, bolnavul are 0 indispozitie generala, tendinta la greturi, stan de v0!lla, dureri de cap, ce intervin pe nesimtite, cu pierderea cuno~tei, apare un somn care se adance~te.Cand cantitatea de gaz este mare, se produce pierderea brusca a cuno~tintei, ca ~i in cazurile

de inee,producandu-se0 p~e

totala. -

o astfel de moarte au avut-o locuitorii or~ului roman Pompei, caci ill afar! de lava vulcanica care a erupt, era ~i oxid de carbon In cantitate foarte mare. Survenind bruse, 43

Misterul mOrfii,lumea cealaltA,I nemurirea suOetulul

moartea acestora s-a produs tara durere. Ih cazurile de intoxicatii cu oxid de carbon, primele simptome; survin cdnd aproximaiiv jumatate din hemoglobina a fost blocata de gaz; apare 0 indlspozitie, apoi 0 durere violenta de cap, senzatia de cere d~ fier care strange tamplele; urmeaza anieteli ~i vdjaituri in urechi, halucinatii ~i tendinta irezistibila de a dormi. Mu~chii i~i pierd progresiv puterea, mai ales m~chii extensori ai picioarelor, ceea ~ceface ca victimele sa nu mai poata fugi de la locul accidentului. In asfixiile prin lipsa de aer, a~a cum se intdmpla la scafandri ~i la cei ce sunt surprin~i sub daramaturi sau ingropati sub avalan~e, moartea survine lara cuno~tinta,

deci tara dureri.

.

Desprinderea corpului astral de corpul fizic este prezenta ~i in cazurile de caderi in gol de la inaItime. In aceste situatii, cei ce cad, in. timpul caderii, i~i retraiesc intreaga lor viata, moartea fiind lara durere, caci corpul astl:alse desprinde inainte de a lua contact cu solul. Subiectul.aude zgo.motulfacut de corpul sau cand acesta se izbe~te de'pamant, dar nu simte durere. ~i moartea care survine prin atacul fiarelor salbatice este lara durere, de~iomul este con~tient.La fel se intdmpla ~iin moartea prin decapitare, in momentul fatal condamnatul fiind in sincopa, calaul decapitand, de fapt; un 'cadavru, omasa de came inerta, tara forta ~i tara sentimente. In moartea prin spanzuratoare are loc 0 dizlocare 44

Dr. Aurel Popescu-Bilcqti

brutala a vertebrelor ~i este, de fapt, tot 0 moarte prin asfIxiere.Ea incepe printr-o senzape neplacuta ~ise incheie printr-o senzape placuta, de ordin vizual,olfactiv ~i

~~ti~

.

Emisiunea seminala este prezenm la moI1ii prin spanzurare, dar ea este privita ca una din primele consecinte ale rigiditatii cadaverice ~ise produce la toate cazurile de moarte in care cadavrul se afla intr-o pozitie verticala. in cazul de otl'avirecu cianura de potasiu, moartea este fulgeratoare, subiectul cade, scotfuld un strigat. Cand stomacul este plin, pierderea cuno~tintei se produce mai tarziu, iar in acest interval respiratia ~i contracpile inimii sunt accelerate, apare 0 senzatie de sufocare, apar greturi, dureri in piept, anxietate, intunecarea vederii, ameteli puternice ~i 0 indispozipe generala. Moartea care apare in intoxicafia cu ciuperci este pr~cedata de 0 facire a corpului, foarte intensa ~i uneori, de fenomene convulsive. 'In general, moqile ce se produc prin otl'aviri, sunt moqi dureroase. Moartea care se produce prin infometare se instaleaza incet ~i"tara durere, fIind precedata de 0 senzatie de slabiciune ~ide pierdere a cuno~tintei.

45 --

- --

MOARTEA PRODUSA PRIN SINUCIDERE

Sinuciderea este considemta un plicat de moart~. de toate religiile, neadmitandu-se- niciun fel de justificare.Acest fel de a se intrerupe cursul firesc al vietH este impotrlva. vointei lui Dumnezeu, din aceasta cauzli §i religia cre~tina considera sinuciderea ~ plicat de moarte. . Cu toate.acestea nu se cunoa§te niciun filosof cre§tin care sa vada in sinucidere 0 crima. De§i evreii din Vechiul Testament, budi§tii §i orlicH au avut oroare fata de sinucidere, §i in cazul acestom existau unii care 0 acceptau ~i 0 justificau. O{oarea sacra faJAde sinucidere este un fenomen propriu §i exclusiv cre§tin. 46 - - - ---

, I I I I I I I

- --

---

Dr. Aurel Popescu-Bilcqti

Moartea prin sinucidere ogasim la toate popoarele ~i in toate epocile, chiar ~i la oamenii primitivi ~i, din acest PllD;ctde vedere, nu se poate trage concIuzia ca omul iube~teviata in mod necondiponat. Trairea suferintei in materie a spiritului uman face sa apara ispita ca omul sa-~idoreasca moartea, din acest motiv sinuciderea 0 intalnim in Iume ca un fapt.cotidian. Se poate pune intrebarea daca sinucig~ii pot fi considerati ni~te oameni l~i. Prin sinucidere au murit oameni il~tri ca HanibaI, Cato, Brutus, Mitridate, Seneca ~i Decebal. Putem sa-i consideram pe ace~tia l~i sau mai degraba .

am puteasa-i .apreciemca oamenicurajo~i?

.

Pentru popoarele razboinice, spartani, romani sau japonezi, sinuciderea era un act de curaj ~i 0 datorie. Eroul pagan prefera moartea decat dezonoarea invinsului. "

Cre~smul vedein sinucidereunpa.catluciferic~inu 0

l~itate obi~nuita,nu se poate spune ca sinuciderea este 0 slabirea vointei caci, ~a cum exism 0 vointa de a trill,exista ~io.vointa de a muri, care trebuie sa fie extrem de puternica. Daca ar fi sa defmim sinuciderea, atunci sa ne referim la felul cum a definit-o Durkheim: "orice cauza de moarte rezultand direct sau indirect dintr-un act pozitiv sau" negativ, executat de ins~i victima con~tienm de rezultatul" actiunii sale". Aceasm definitie nu face 0 deosebire intre actul de a fugi de moarte ~i"actul sinuciderii, aceasta distincpe trebuie insa facuta pentru ca multi oameni se sinucid pentru a evita un alt fel de moarte, dezonoranta. 47 -- --

-

-__00-____.

Misterul Iitortii, lumea cealaltA ~i nemurirea sufletului

o alm definitie a moqii prin sinucidere a fost data de Landsberg in felul urmator: "actul prin care 0 flinta omeneasca creeaza, in mod voluntar, ceea ce ~rede a fi 0 cauza eficienm §i suficienta a propriei sale moqi". Apo.stolul Pavel, adresandu-se credincio§ilor, a spus: "frati ~i fli, nl,ltrebuie sa fugiti de ~uferintele intru Hristos, pentru ca El. insu§i s-a daruit de buna voie moqii, 'pentru

mantuireanoastra".

'

In contrast cu acesta, Sf. Au~ afirma urmatorul principiu: "sa te omori inseamna sa omori un om, sinuciderea este omucidere, iar aceasta este de neiertat ~i pedepsita de 1egile1uiMoise". Traditia cre~tina admite doua exceptii, ~i anume t:azboiuldrept ~ipedepsa cu moartea, pe care Ie accepta. Sinuciderea este contrara inclinatiei naturale a omului, contrara legii naturale ~icontrara milei, dar in ace1a~itimp, dorinta de viata a omului, nu este nici nelimitata, nici neconditionata. Acest bun, care este viata, din punct de vedere cre§tin,este'un bun indoielnic, nefiind bunul eel mai de pret: ca sa te lipse~ti de un bun relativ pentru a evita un rau mai mare, ca pierderea onoarei sau a libertatii, nu este un act cafe se Jndreapta impotriva propriei noastre persoane §i,de foarte niulte ori, eel ce se sinucide este intr-o astfel de situatie. In antichitate, la marii filosofi greci, moartea prin sinucidere era aproape 0 regula. Foarte ftecvent, sinuciderea este intaInita la tineri din cauza consumului de droguri 48 --

--- --- ---

- --------

-- - ---

Dr. Aurel Popescu-Balce~ti

~i,nu de putine ori, indragostitii mor impreuna. Sfantul Toma eonsidera ea omul este proprietatea lui Dumnezeu ~i numai EI trebuie sa ia 0 hotarare cu privire la viata sau moartea oamenilor. Daea omul se n~te pentru a suferi ~i astfel sa-~ipurifice spiritul, ca singura posibilitate de a realiza aceasta, sinueiderea,-intrerupand viata, nu mai lasa spiritului aeeasta posibilitate ~i din aeeasta eauza acest act este condamnat de religie. Cu toate acestea, se admit doua exceptii: daca sinuciderea a fost fiicuta intr-o stare de slabiciune mintala sau daca in sinucidere se gase~te un act de cainta. Am seris deja ca in actul mortii are loc desprinderea corpului astral, care imbraca spiritul omului ~i care cwatore~tedupa moarte in lumea astrala. In cartea l~ Elisabeth Kubler-Ross, Drumu/ spre omega, se descrie tocmai acest fenomen pe care I-a intalnit la muribunzi. Ea descrie marturiile tacute de oamenii care ajung in pragul mortii, omega reprezentdnd sf'ar~itul alfabetului grec ~i, prin analogie, moartea ca sf8r~it al vietH, omega fiind scopul evolutiei umane, ultima destinatie catre csu-etinde, inexorabil, umanitatea. Relatarlle acestor oameni, aj~i in praguI moqii, sunt identice, indiferent de rasa, religie, nationalitate ~i de gradul de cultura. Este foarte serimificativ faptul ca, ace~ti oameni reveniti la viata, ~i.au schimbat profund viafa lor moralii ~i spirituala, deveniJ?d fiinte mai iubitoare ~i mai 49 --

------

Misterul mOrfii,lumea cealaltli ,i nemurirea suOetului

compatimito"are,prototipuri ale unei noi rase, mai avansate, a speciei umane, omul spiritualizat, omul viitorului, omul con~tiinfei, care se bazeaza pe iubire ~i infelepciune. Aceasta remarca a fost fiicuta ~i de alp autori, printre care: John White, R. M. Buke, Aurobindo, Ken Wilbar, Nancy Clark, T. Robinson. Ace~tia descriu noua stare a 'existenfei spirituiui, p.ecare 0 numesc faza a patra, in care con~tiinfa va fi pe primul plan fatAde corpul fizic, pentru care nu mai reprezinta"'o preocupare apartc;:.Aceasta stare evolutiva a viitorului om s-ar datora trezirii energiei primordiale din om, numita energia Kundalini, ~a cum descrie Gopi Krishna, in cartea sa, Energia evo/utivii a omu/ui. Trezirea energiei Kundalini este un drum spre , iluminare, 0 cale ce face sa avanseze specia umana spre 0 stare de con~tiintAmai mare. Concluziile starii la care ajung muribunzii sunt urmatoarele: experienfa mortii iminente este 0 experienfii transcendenta a con~tiinfei umane schimbata in bine. Aceasta experienfa este sau poate fi lnsotita de trezirea unei energii subtile, numita Kundalini. Aceasta energie poate sa transforme sistemul nervos,in mod permanent, pentru a activa potentele spirituale latente ale omului. Aceasta trezire a energiei Kundalini poate sa genereze un nou tip de fiinta, care se caracterizeza .

printr-o inJelegere spirituala a universului. Concluzionand, se poate spune cd activitatea acestei energii poate duce la 0 noua rasa de fiinfe umane, care ar .

50 --

-

---'

Dr. Aurel Popescu-Bilce~ti

putea sa transfonne planeta. Experinta trairii unei stari de moarte iminenta schimba modul de viata al omulili respectiv, care incearca 0 iubire mai mare fata de tot ce Ie inconjoara, fiintele ~i lucrurile cu care la contact. Se obtine o mai mare co~tiinta a faptului ca facem parte top din conitiinta cosmica, tot ce ne inconjoara este viiz11tin

~ceastastare preagonicain a patra dimensiunea spatiului.. Ia ~tere 0 spirituaUtate marita, o' credinta ferma in Dumnezeu, ca unic creator a.tot ce ne inconjoara. Religia este numai 0 scara pe care putem urca spre a obtine gradul superior de spiritualitate. Reveniti din aceasta stare preagonica, oamenii au un mai mare grad de spiritualizare, scopul lor in viata fiind iubirea fata de altii, un altruism deosebit; Ie dispare teama de moarte pe care, chiar 0 doresc pentru a se reintaJ.nicu sursa de lumina dumnezeiasca pe care au cunoscut-o in experienta mortii iminente, caci ei au descris' ca au loot contact cu 0 lumina orbitoare, 'ce Ie inunda spiritul, ei se scalda in emotii de bucurie, de indintare, de triumf, de maretie, de renuntari ~i de fericire, un extaz irezistibil. Se descrie iluminare intelectuala, 0 iluminare prin care se vede evolutia universala, se de~teapta un sentiment de iubire ~i de compasiune pentru toate creaturile vii ale pamantului. Se produce ocre~tere a fortei ~i a activitatii mintale, 0 intinerire ~i 0 prelungire a vietii, 0 schimbare a ,

personalitafiilor,devenindmai caritabili.Ei capata0 fOI1a magnetica care atrage ~i inspira celorla1ti 0 fidelitate ~i 0 51

--

--

- - -

Misterul mortii, lumea cealalti'i ~i nemurirea sufietului

credinta de nezdruncinat. Se produce 0 dezvoltare apilte. rilor paranormale in clarviziune, perceptie extrasenzoriala, preziceri ~i vindecarl psihice. Cum se explica aeeasta schimbare pe care 0 ...obtin oamenii ee ajung in pragul mortii? In aceasta stare, prin corpul astral desprins de. corpul fIzie, spiritul ealatore~te~iia contact cu co~tiinta cosmiea, cu Divinitatea, de unde ob~e ac~te. informatii, proprii spiritelor angelice, ~i toate acestea piin activitatea energiei Kundalini. : In sa!!8erita, Kundalini inseamna fncalcitii, ea un ~arpe; aceasta este 0 forma de bioenergk subtila, care se afla intr-o forma latenta, ca un ~arpe adormit la baza coloanei vertebrale, in osul numit sacru, care inseamna de fapt osul stant. In anumite oeazii particulare, aceasm energie poate fI activata, ea mergand pritr-un canal special de-a lungul coloanei vertebrale. Circuland, ea afeeteaza unele centre de energie, de. absorbtie a corpului eterie ~i astral ~i poate provoca transformari energetice explozive ~i destabilizatoare, ce se fac simtite atat pe plan fIzic, cat ~i pe plan . psihic, efectele sale variaza de la individ la individ, iar manifesmrile lor tipice sunt extrem de tulburatoare pentru echilibrul personal. Trezirea acestei forme speciale de energie 11aduce pe om intr-o .stare de con~tiinta mai inalta, iar cand este complet "t!ezita, omul poate atinge co~tiinta 52

cosmica.

Dr. Aurel Popescu-BAlce~ti

Aceasta energie activeaza sistemul nervos, potentialele sale latente, permitind omului sa faca 0 experienta cosmica ~isa realizeze performante uimitoare. Activarea acestei energii ar fi prezenta la geniile umane ~i la cei cu experiente mistice ~i religioase, ea fiind de provenienta divina. Aceasta energie este 0 supozipe pana in momentul de fata, caci nu s-a re~it testarea ei, de~i unii autori au conceput aparate pentru a 0 masura, prlntre care Itzhok Benton ~i

HiroshiMotoyama.

.

Un argument in fav