39 0 673KB
Universitatea Spiru Haret, Bucureşti, Facultatea de Arhitectură, An univ. 2010 – 2011 Ciclul secundar, Anul V, semestrul IX
PROIECTUL DE ARHITECTURĂ NR. 1: COMPLEX WELNESS – SPA LA BĂILE GOVORA Număr de credite: Lansare temă: Predare Predare
Faza I Centru de cultură fizică Faza II Centru Wellness – Spa
2 credite 4 credite
Faza I Centru de cultură fizică Faza II Centru Wellness – Spa
6 octombrie 3 noiembrie 29 noiembrie
1 DATE GENERALE
1.1 OBIECTUL STUDIULUI Această temă aduce în discuţie problematica programelor de arhitectură dedicate intretinerii sanatatii precum si tratamentului balnear al diferitelor afectiuni, recuperare si relaxare, activitati sportive dedicate etc. Exerciţiul de faţă urmăreşte analizarea şi înţelegerea principiilor care stau la baza proiectării unui ansamblu de cladiri care compun o baza de tratament si recuperare/ centru de sanatate. Pe parcursul desfasurarii acestui proiect se aşteaptă ca studenţii să-şi însuşească cunoştinţe legate de: organizarea fluxurilor funcţionale şi tehnice în cadrul unui centru de sanatate/ complex balnear (relaţia corectă dintre spaţiile dedicate tratamentelor efective, spatiile de primire, spatiile de relaxare si cele tehnice) precum si relatia intre imobilul nou creat si statiunea balneara Baile Govora (integrarea armonioasa in sit si relatia/ legatura intre baza de tratament si cel mai mare hotel al localitatii precum si cu zona terenurilor de sport). Complexul care va fi studiat pe parcursul proiectului de fata este compus dintr-un centru de cultura fizica şi un centru wellness si Spa. Centrul de cultură fizică face obiectul fazei I a proiectului, cu predare în data de 3 noiembrie. Cerintele sunt prezentate la punctele I. 2.2 – I. 2.3. Centrul wellness – Spa va fi studiat la faza II, a cărei predare va avea loc în data de 29 noiembrie. Componentele zonei Spa sunt prezentate la punctele II. 2.2 – II. 2.3.2. 1.2 CARACTERISTICI ALE FAMILIEI DE PROGRAME 1.2.1 Centru de cultură fizică. Desi initial centrele de cultura fizica (fitness - wellness) s-au dezvoltat pe langa bazele sportive (stadioane, sali de sport, piscine) fiind o dotare utilizata in special de sportivii de performanta, de-a lungul anilor, acest program s-a adresat nu numai sportivilor ci si publicului larg. Pe langa caracterul lor de mentinerea si ingrijire a sanatatii, centrele de cultura fizica ( FITNESS; BODYBUILDING) la fel ca si centrele SPA au si rolul de loisir social. Amplasarea acestora este foarte variata, incepand cu imediata apropiere a bazelor sportive dar si in zone rezidentiale, mall-uri, parcuri etc. 1.2.2 Centru wellness – Spa. Centrele „SPA” reprezinta varianta moderna a unui program public, cu o istorie indelungata (e.g. termele romane, baile rituale musulmane sau iudaice), care a luat o amploare semnificativă incepand cu secolul al XIX-lea – epocă în care erau cunoscute în secial sub denumirea generica de „bai publice” sau „bai turcesti” – sub influenta modelor orientale. Toate aceste bai, incepand cu termele, aveau dubla functiune, de igiena si ingrijire a corpului si de loisir social. Ele au in componenta lor piscine reci si calde, sali de exercitii fizice, masaje iar mai tarziu bai de abur (sauna) precum si spatii de consumatie servind mai ales ca locuri de socializare. SPA – localitate cu bai termale in Belgia, devenita logo al programului modern S.P.A („SANITAS PER AQUA”). Astăzi spa-ul poate fi considerat ca un fel de mall de cultura fizica avand ca factor definitoriu APA. 1.3 SCOPUL DIDACTIC -familiarizarea cu problematica compunerii unor spatii publice cu spatii si fluxuri utilitare supuse rigorilor functionale si tehnologice, intr-o relatie aparent libera cu importante valente ambientale; -realizarea unui obiect arhitectural care sa polarizeze peisajul arhitectural si natural al sitului; -exersarea capacitatii de integrare, in imaginea arhitecturala, a structurilor constructive si a diferitelor materiale;
1
-exersarea capacitatii de integrare intr-un cadru existent, a functiunilor specifice fara a afecta arhitectura unei cladiri cladirii existente si introducerea acestora in circuitul turistic al localitatii; -reabiliatrea unei cladiri cu caracter industrial.
2 ELEMENTE DE TEMĂ
2.1. PREZENTAREA SITULUI SI ELEMENTE DE INCADRARE IN ZONA 2.1.1 Istoricul statiunii este strans legat de cel al Manastirii Govora si implicit de descoperirea izvoarelor de apa minerala. Statiunea Baile Govora este asezata in zona subcarpatilor Getici, la 18 km de Ramnicu –Valcea; a fost declarat oras in anul 1930. Apele minerale erau cunoscute si folosite empiric inca din anul 1848, fapt atestat de un raport al Primariei Baile Govora, din anul 1934. Generalul medic Nicolae Popescu Zorileanu infiinteaza o ambulanta militara rurala, in care, incepand cu anul 1878, sunt tratati militarii veterani de razboi cu iodul obtinut din putul forat de Societatea austriaca Klaus & comp. Societatea a forat mai multe puturi cu intentia de a exploata petrolul din zona, dar cum acesta s-a dovedit a fi impropriu industrializarii, societatea a abandonat sapaturile iar, cativa ani mai tarziu, izvoarele au fost amenajate conform planurilor inginerului francez Bochet, proiectantul captarilor de la vestitele statiuni Vichy si Aix-les-Bains. Inginerul francez Papon de Lemaigne a condus lucrarile de captare si amenajare a primului stabiliment de bai, inaugurat la 1 iunie 1889 . Daca intre anii 1886-1890 in statiune erau disponibile 3 hoteluri si un stabiliment, construite din fondurile statului, in scurt timp, initiativa particulara a facut ca numarul vilelor si al hotelurilor sa creasca, unele dintre ele existand si in ziua de azi: Vila Bunescu, Hotelul Stefanescu (cunoscut si sub numele de Vila 11), vila Esmeralda etc. Hotelul Palace, construit intre anii 1911-1914 dupa un proiect al arhitectilor E.Doneaud si E.Puklicki, este amplasat pe latura nord-estica a terenului studiat. 2.1.2 PARTICULARITATI ALE TERENULUI SI ELEMENTE DE REGULAMENT Complexul Wellness – SPA va fi situat in zona centrala (vezi planul de situatie anexat); in vecinatatea amplasamentului propus se afla cateva clădiri cu valoare de patrimoniu, printre care Hotel Palace si Cinematograful Parc (fost Casino) – proiectat de arhitect Virginia Haret Andreescu (prima femeie arhitect roman). 2.1.2.1 Particularităţile terenului pentru Centrul de cultură fizică. Intentia conducerii statiunii este de a reabilita o parte dintre constructiile fostei uzine de apa si de a le reda circuitului turistic si balnear. Centrul de cultura fizica va ocupa doua dintre cele mai semnificative constructii ale fostei uzine (conform planului de situatie anexat). Ansamblul de cladiri dateaza din al doilea deceniu al secolului XX, uzina fiind construita in momentul in care se incepea exploatarea masiva a apelor minerale; uzina filtra si pompa apa minerala catre Pavilionul de bai si catre Hotelul balnear –Palace. Constructia principala este formata din doua hale alipite, realizate pe o structura de zidarie si samburi de beton armat, peste care sunt dispuse ferme metalice. Din patrimoniul industrial nu s-a mai pastrat, in interiorul acestor spatii, nici un utilaj care sa fie conservat, ca marturie a inceputului de secol XX. Valorile arhitecturale ale constructiilor ce vor fi obligatoriu mentinute, prin proiect, sunt: - anvelopanata (fatade, invelitoare, lumintoare); - structura – fermele si sistemul lor de sustinere; - unitatea spatiala interioara. 2.1.2.2 Particularităţile terenului pentru Centru Wellness – Spa. Terenul, in suprafata de cca 10.700 mp se învecinează la nord-vest cu terenul de sport; la nord se află Bazinul de apa, la est Vila nr.9 si la sud, strada Dr. Zorileanu, care constitue principalul acces auto al terenului. Spre nord-est, amplasamentul se continua cu zona de parc a hotelului Palace. Retragerile minimale admise faţă de vecinii de la sud şi est sunt de minim 5 ml; se pot face retrageri de cel putin 10 ml faţă de strada Dr. Zorileanu si cladirile monument sau cele cu valente arhitecturale specifice (Hotel Palace si cele 3 cladiri-bazin indicate pe planul de situatie). P.O.T.max = 40%, C.U.T.max = 0.50. Accesul auto se va face din strada Dr. Zorileanu si din strada secundara. Accesele pietonale se pot face prin strada Dr. Zorileanu si prin parcul hotelului.
2
FAZA I: CENTRUL DE CULTURĂ FIZICĂ
i ii iii iv v vi
I. 2.2
PĂRŢI COMPONENTE ŞI DISPOZIŢII FUNCŢIONALE
I. 2.2.1
ZONA DE CULTURA FIZICA ( WELLNESS)
Hol receptie, info, asteptare (cafe-bar), eventual mici spatiii de comert Vestiare (preferabil filtru) pe sexe (cabine, vestiar, dusuri, wc) Sali de masaj, sauna, cosmetica (5-8 cabinete ) Sala aerobic Sala aparate fitness Coafura, machiaj, cu acces direct din holul de receptie; grupuri sanitare distincte (amplasate, eventual, in etajul partial-supanta)
I. 2.2.2 i ii iii iv v vi vii
SPATII MEDICALE, ADMINISTRATIVE SI TEHNICE
Cabinet medical de interventie – 1 cabinet Conducere – 1 birou Secretariat – 1 birou Personalul administrativ -1 birou Grupuri sanitare Atelier de intretinere aparate Centrala termica (va beneficia de un perete exterior / curti de lumina)
I. 2.2.3
max. 900 mp cca 100 mp cca 80 mp cca 200 mp cca 200 mp cca 200 mp cca 100 mp
max 120 mp max 30mp cca 20mp cca 15mp cca 15mp 15 mp 20-25 mp
ACCESE SI RELATII FUNCTIONALE
i ii
Holul general de acces si distributie. Circulatiile orizontale pentru public vor fi in mod rational combinate cu functiuni de relaxare si consumatie, in limita spatiului disponibil. iii Accesul publicului va tine cont de pozitia imobilului in raport cu reteaua stradala si cu paraul Hinta (se va rezolva, pe cat posibil, pe una din cele doua fatade scurte). iv Accesele de serviciu, aprovizionare, intretinere etc vor fi deservite de strada V.Alecsandri.
I. 2.2.4 AMENAJĂRI EXTERIOARE În incinta Centrului de cultura fizica, la cota terenului, se vor prevedea 10-20 locuri de parcare pentru vizitatori si angajaţi cu acces din strada V. Alecsandri.
I. 2.3
ELEMENTE TEHNICE
A. C. existenta, la sol este = 593,35 mp; respectiv s1=286,15 si s2=307,20 i Pentru realizarea functiunilor solicitate prin tema, se admite realizarea unor etaje partiale, cu conditia ca acestea sa nu distoneze cu imagimea interioara a cladirilor. Se solicita, de asemenea, punerea in valoare a luminatoarelor si a structurii metalice existente (asa cum s-a mentionat si in descrierea cladirilor) . Etajele partiale (supantele) se vor realiza dintr-o structura metalica independenta, cu fundatii locale. ii Se admite extinderea celor doua hale cu o constructie noua, adiacenta ansamblului. iii De asemenea, se sugereaza dezvoltarea centrului de cultura fizica catre paraul Hinda prin intermediul unor constructii usoare, vitrate in totalitate, prin terase partial acoperite etc.
3
FAZA II: CENTRU WELLNESS – SPA
II. 2.2
PĂRŢI COMPONENTE ŞI DISPOZIŢII FUNCŢIONALE
II. 2.2.1 ZONA DE HIDROTERAPIE (SPA) max. 2200 mp Hol acces, receptie, info, spatii detenta, cafe-bar cca 200 mp Vestiare filtru/ barbati –femei cca 100 mp (cabine dezbracare/ imbracare, vestiar, dusuri, wc-uri si bazine de trecere iii Bazin cu jocuri de apa si masaj hidro cu o suprafaţă de aproximativ 800 mp Bazinul va cuprinde un traseu cu diferite tipuri de hidromasaj (jeturi verticale, orizontale cu apa calda si rece) etc. iv Un grup de trei bazine de dimensiuni si adancimi diferite cu o suprafaţă de luciu de apa totala aproximativ 500 mp, apa fi captata din izvoarele minerale si va fi utilizata numai in scopuri medicale: – un bazin de 25/10 m cu adancimea de 1,5-2 m , cca 250mp – un bazin cu adancimea de 1 m dotat cu rampa pentru persoanele cu dizabilitati cca 150mp – un bazin in forma de spirala cu inaltime descrescatoare, cu spatii de odihna si hidromasaj cca 100mp (500 mp luciu de apa+cca 500 mp circulatii si accese 1000mp) v Bazine de exercitii asistate de personal medical (acestea pot fi organizate perimetral bazinului de la pct iv). Cabinele de sauna au bazine de detenta, unele pot fi alimentate direct de la reteaua de apa a orasului, celelalte din izvoarele cu ape minerale care au o concentratie marita de iod. 200mp luciu de apa+cca 200 mp circulatii si accese cca 400mp Nota: suprafata de circulatie si acces la bazine se va considera, cel putin egala, cu cea a suprafetei luciului de apa. i ii
II. 2.2.2
i ii iii iv v vi
i ii iii iv
ZONA DE CULTURA FIZICA (WELLNESS) (program de arhitectura detaliat la faza anterioara)
Hol receptie, info, asteptare (cafe-bar) Vestiare pe sexe (cabine, vestiar, dusuri, wc) Sali de masaj, sauna , cosmetica (5-8 cabinete) Sala aerobic Sala aparate fitness Coafura, machiaj cu acces direct din holul de receptie ; grupuri sanitare distincte II. 2.2.3 ZONA COPII (KIDSPA) 1-3 bazine de mica adancime 0,30-0,60 cm Instalatii de joaca, mini plaje, bufet Grupuri sanitare Teatru marioneta/ filme/ spectacole
max. 900 mp
cca 100 mp cca 80 mp cca 200 mp cca 200 mp cca 200 mp cca 100 mp max. 700 mp cca 500 mp cca 20 mp cca 200 mp
II. 2.2.4 SPATII MEDICALE 3 cabinete medicale consultatii si prescriptii proceduri (legate de accesele publicului) cca 80mp 1-2 cabinete medicale de interventie si tratamente primare la fiecare din cele 3 zone principale (Spa, Wellness, copii) total 80mp Nota: se vor prevedea holuri de asteptare si vestiare/ grupuri sanitare pentru personalul medical si de supraveghere cca 340mp
i ii
i ii iii iv v
II. 2.2.5 SPATII ADMINISTRATIVE Conducere – 2 birouri Secretariat – 1 birou Personal administrativ – 3 birouri Sala de consiliu/ prezentari Grupuri sanitare
cca 25mp cca 15mp max 50mp max 50 mp
i ii
II. 2.2.6 SPATII TEHNICE SI DE INTRETINERE Ateliere de intretinere Spalatorie, uscatorie, calcatorie
max 1000mp cca 125 mp max 150 mp
4
iii iv v vi vii
Centrala termica Centrala de ventilatie (atat centrala termica cat si cea de ventilatie vor beneficia de un perete exterior / curti de lumina ) Camera de pompe si filtre de apa Generator electric Vestiare si grupuri sanitare pentru personalul de intretinere
250 mp 250 mp
II. 2.2.7 SPATII PENTRU COMERT, CONSUMATIE SI DIVERTISMENT Tinand cont de amplasament si de specificul functional se vor prevedea spatii pentru comert (suveniruri, cosmetice, moda etc), consumatie (baruri cu bauturi nealcoolice, cafeterii, fast-food-uri etc), spatii pentru jocuri si internet, atat in incinta SPA (cu acces relativ usor din holuri si in relatie uzuala cu spatiile de apa) cat si cu acces direct (la nivelul solului) din parcul adiacent. Toate spatiile comerciale sau divertisment trebuie sa aiba acces la facilitati pentru public si personal. II. 2.2.8 ACCESE SI RELATII FUNCTIONALE i Holul general de acces si distributie , in relatie directa cu cele 3 sectiuni principale cca 500 mp El va contine spatii de comert , consumatie si va trebui sa fie ca un spatiu emblematic al intregului ansamblu , cu elemente de natura ( vegetatie, bazine , havuzuri). ii Circulatii verticale pentru public, scari, rampe (8-10 %) si ascensoare vor fi tratate ca elemente de scenografie arhitecturala. Restul circulatiilor verticale (scari si ascensoare) se vor proiecta ca niste legaturi de serviciu (alimentatii, curatenie) in zone relativ discrete, in afara circulatiei publicului. iii Circulatiile orizontale pentru public vor fi in mod rational combinate cu functiuni de relaxare, consumatie, in chip de galerii, holuri etc. iv Intre cele 3 sectoare principale ale ansamblului (SPA, Wellness, KidSpa) va trebui sa existe o legatura organica, mai ales intre SPA si Wellness, unde activitatile specifice pot fi considerate complementare ( masajsauna-bai-hidroterapie). In masura posibilitatii, se pot prevedea accese separate direct din exterior la SPA si Wellness. Circulatia; plimbarea publicului – se va respecta cu rigurozitatea separarea intre publicul in tinuta de strada si publicul in tinuta de baie (vestiare filtru). Aceasta separare nu este, insa, obligatoriu si o separare vizuala; din contra, se va conta pe oferirea, catre vizitatori, a unor spatii generoase (holuri, magazine, consumatie), a spectacolului zonelor de apa (pereti vitrati, supante etc). v Accesul publicului va tine cont de caracterul de centru de greutate al amplasamentului in raport cu restul statiunii si se va rezolva pe cat posibil cu mai multe intrari convergente spre holurile principale de destinatie. In cazul in care se va opta pentru o intrare principala , majora , se recomanda ca aceasta sa fie orientata catre parc. vi Accesele se serviviu ,aprovizionare, intretinere etc vor fi deservite de strada secundara ce leaga str.Zorileanu cu str.T.Vladimirescu. II. 2.2.9 AMENAJĂRI EXTERIOARE Amenajarea terenului se va face tinand cont si de legatura solicitata de catre beneficiar intre hotel Palace si Centrul de sanatate, precum si de accesul facil catre terenul de sport. La amplasarea Centrului de sanatate pe lot şi amenajarea terenului se va ţine cont, în mod obligatoriu, de vecinătatile si de bazinul de apa existent (vezi imagini) . În incinta Centrului Spa, la cota terenului, se vor prevedea 20-30 locuri de parcare pentru vizitatori si angajaţi.
II. 2.3
ELEMENTE TEHNICE
II. 2.3.1 Clădirea va avea subsol (demisol) total sau parţial, parter şi etaj; în funcţie de soluţie, se poate accepta un al doilea etaj parţial (ex.: peste spaţiile de spa-wellness poate fi proiectat un bar-belvedere etc. si sala de lectura/activitati). Spaţiile de spa vor avea înălţimea liberă cuprinsă între 4 şi 8 m, cele de welness limitanduse la 4 m liber. A. C.D. max. admisa= 6000 mp. II. 2.3.2 Clădirea poate fi realizată integral pe structură din B. A. sau metalică; deasemenea, se acceptă structurile mixte (ex.: elemente verticale de sprijin din B. A. şi grinzi metalice; structură metalică la spaţiile cu deschideri ample şi structură din B. A. pentru spaţiile cu deschideri mici). Elementele de închidere, compartimentare şi finisaj sunt la alegerea studentului. Concepţia structurală trebuie să fie corelată cu destinaţia spaţiilor.
5
3 DESFĂŞURAREA PROIECTULUI
3.1 DOCUMENTAREA Etapa de documentare este comuna pentru ambele faze ale proiectului (Centru de cultura fizica si Centru wellness – Spa). Pe durata acestei etape, fiecare student va trebui să realizeze un număr minim de 5 fişe pentru fiecare tema. Fisele documentare vor cuprinde mai ales planuri si sectiuni cu indicarea scarii grafice, destinatiei spatiilor, analiza grafica a relatiilor functionale, sursa de informare, denumirea, amplasamentul, autorul proiectului fiecarui exemplu studiat. Faza de documentare se va încheia cu judecata la panou pentru care studenţii vor prezenta, pe lângă fişele documentare şi o planşă de concept, format A2 (420 x 594), care va conţine scheme, schiţe de planuri, secţiuni şi volumetrii (desenate la mâna liberă), eventual o machetă de studiu care să ilustreze cristalizarea unei idei. În planşa de concept poate fi prezentată zonificarea imobilului pe principalele functiuni realizata prin scheme grafice si o axonometrie volumetrica/ render interior cu indicarea, inclusiv, a etajelor partiale si a propunerii de extindere catre paraul Hinda. Definirea unei siluetea SPA in contextul urbanistic existent, cu indicarea volumetriei si a dispozitiei principalelor functiuni (plan de situatie 3d), accese, relatii cu parcul. 3.2
CALENDARUL ETAPELOR DE PROIECTARE
6 octombrie 11 – 20 octombrie* 11 – 18 octombrie 20 octombrie 25 octombrie – 1 noiembrie 3 noiembrie 8 – 25 noiembrie 8 – 17 noiembrie 17 – 25 noiembrie** 29 noiembrie
Prezentarea temei Documentare Discuţii pe baza fişelor documentare Judecată la panou Faza I: Elaborare Centru de cultură fizică Predare Centru de cultură fizică Faza II: Elaborare Centru Wellness – SPA Studii de planuri şi secţiuni Studii de faţade şi volumetrii Predare Elaborare Centru Wellness – SPA
* Nota: documentarea pentru Centrul Wellness – SPA sa va face în pralel cu cea pentru Centru de cultura fizica, în perioada 11 20 octombrie. ** Notă: în perioada 17 – 25 noiembrie pot continua discuţiile pe marginea planurilor, dar au prioritate studiile de faţade şi volumetrii.
3.3
REDACTAREA PROIECTULUI
Documentare şi concept Se vor prezenta următoarele piese: - 5 fişe documentare (minimum), pe hârtie de calc format A4, care să conţină schiţe de planuri, secţiuni şi faţade (cu indicarea obligatorie a scării grafice), scurte comentarii analitice, date referitoare la autorul proiectului, locul în care se află clădirea (oraş, ţară), anul construirii şi sursa de informare (reviste, web etc). - Planşă de concept, eventual machetă de studiu Centru de cultura fizica Redactarea finală Pe hârtie format A2 (420 x 594) se vor preda următoarele piese obligatorii: - Planurile tuturor nivelelor diferite ale centrului de cultura fizica. In planul parterului se vor indica accesele si amenajarile terenului, pe o zona de 10 m in jurul constructiei - Două secţiuni caracteristice - Doua faţada importante, dintre care una va fi cea cu accesul principal - Perspective la nivelul ochiului, către punctele de interes Centru Wellness – Spa Redactarea finală Pe hârtie format A2 (420 x 594), se vor preda următoarele piese obligatorii: - Plan de situaţie cu indicarea acceselor şi locurilor de parcare - Planurile tuturor nivelelor diferite ale centrului Spa. In planul parterului se vor figura accesele si amenajările exterioare pe o zonă de cel puţin 10 m în jurul constructiei
6
1: 200
1: 200 1: 200
1: 1000 1: 200
-
3.4
Două secţiuni caracteristice Doua faţada importante, dintre care una vafi cea cu accesul principal Perspective aeriene ale complexului (centru wellness si centru spa) Perspective exterioare si interioare la nivelul ochiului, către punctele de interes
1: 200 1: 200
CONDIŢII DE PREDARE
3 noiembrie, în atelierul fiecărei grupe, la îndrumătorii de atelier: 9.00 – 10.00 grupele de dimineaţă, 15.00 – 16.00 grupele de după-amiază. Predarea va fi urmată de susţinerea publică a proiectelor, în cadrul atelierelor şi de notarea acestora. Predare Centru de cultura fizica:
Predare Centru wellness – Spa:
29 noiembrie, în atelierul fiecărei grupe, la îndrumătorii de atelier: 9.00 – 10.00 grupele de dimineaţă, 15.00 – 16.00 grupele de după-amiază. Predarea va fi urmată de susţinerea publică a proiectelor, în cadrul atelierelor şi de notarea acestora. Numărul minim de corecturi obligatorii:
Documentare si concept 2 corecturi Centru de cultura fizica 2 corecturi Centru wellness – Spa 4 corecturi Judecata la panou, care va avea loc la finalul etapei de documentare si concept, este considerată corectură. Participarea la etapa de documentare şi prezentarea la judecata la panou sunt obligatorii. Nota primită la încheierea etapei de documentare, finalizată cu judecată la panou, reprezintă 20% din valoarea totală a proiectului (un student care nu a efectuat documentarea şi care a lipsit de la judecata la panou din 20 octombrie va primi cel mult nota 8). Conform regulamentului în vigoare, proiectele care nu respectă toate datele din temă vor fi notate cu 1. Neefectuarea numărului minim de corecturi obligatorii (total 8), lipsa pieselor precum şi nerespectarea scării precizate sunt considetare încălcări ale datelor din temă.
4 BIBLIOGRAFIE Neufert –Manualul Arhitectului -sali de sport urbane -sali de fitness, body-building, wellness Normative pentru cladiri pentru sport-educatie fizica Techiques & Architecture : nr.400/1992 - Centre de sănătate de cartier, Bolivia, p.102, Spitale la Paris (mici centre sociale), p.105 Architectural Design – New Health Facilities
Kurmittelhaus, Germany, p. 30. Health and Spa Facilities, p. 134 The Laboratory, Spa @ Health Club, UK, p. 144
Architectural Design – Rehabitated Buildings Arhitectura nr. 58, octombrie 2007 – Sala de sport, Bale, p. 44 Arhitectura nr. 59, noiembrie 2007 – Complexul sportiv municipal, Can Ricart, p. 34 Igloo nr. 90, iunie 2009 – Reconversii II, p. 114 L'architecture d'aujord'hui : nr.399/1991 - Piscina, FranTa, p.16; nr.409/1993 – Piscina si velodrom, Olympia 2000, Berlin, p.58 Techiques & Architecture : nr..400/1992 - Centre de sănătate de cartier, Bolivia, p.102, Spitale la Paris (mici centre sociale), p.105
Spa: Seventh Heaven (Taschen 25th Anniversary) by Allison Arieff, Bryan Burkhart, Adrienne Arieff, and Deborah Bishop (Hardcover - 25 May 2008) Salons and Spas: The Architecture of Beauty by Julie Sinclair Eakin (Paperback - 1 Sep 2007) Spa and Wellness (Cool Hotels) by Martin Kunz (Paperback - 30 May 2008) Royal Leamington Spa Through Time by Jacqueline Cameron (Paperback - 1 Oct 2009) Spa: Beauty, Health and Design by Daniela Santos Quartino (Paperback - 1 Sep 2007) Bath and Spa by Sibylle Kramer (Hardcover - 28 Jan 2008) Spa and Health Club Design by Encarna (ed) Castillo (Hardcover - 1 Oct 2005) Spa Living by Sunamita Lim (Hardcover - 1 Sep 2007) In Spa City by Jon Wakeham and Sean Whitaker (Hardcover - 1 May 2007) Pools and Spas: Ideas for Planning, Designing, Landscaping by Fran Donegan and David Short (Paperback - 26 Jun 2008) Wasser-Oasen: Private Bäder, Spas und Saunen by Cristina Paredes and Wiebke Krabbe (Hardcover - 22 Feb 2008) Pools and Spas by Curtis Rist and Vicki Webster (Paperback - Jan 2008)
7
International Award-winning Pools: Spas and Water Environments by Virginia Martino (Paperback - 1 Jan 2010) WEB www.archdailly.com www.designboom.com www.dezeen.com http://en.urbarama.com www.greatbuildings.com www.jeannouvel.com www.capvert.fr/1-parc_aquatique.html www.saint-jean-de-monts.com www.salesursarthe.fr
www.aqualon.fr/ www.lacmirage.qc.ca www.remiremont.fr www.valdeloisirs.fr/ http://centreaquatique.caba.fr www.baiedesomme.fr www.aygueblue.fr www.cityvox.co.uk/visit_orleans/centre-aquatique-de-sully/ www.vert-marine.com
Nota: Prezentei teme i se vor anexa materiale documentare si scheme functionale necesare elaborarii studiului.
5 ELEMENTE DE REGULAMENT EXTRAS din REGULAMENTUL DE EVALUARE ŞI PROMOVARE a activităţii desfăşurate la disciplinele „Proiectare de Arhitectură”, „Sinteze de Arhitectură”, „Reprezentări în arhitectură”, „Proiect de specialitate”, „Proiect opţional” aprobat în şedinţa de senat a USH din 23.09.2009. [...] Predarea lucrărilor practice – proiecte, schiţe de schiţă, proiecte de verificare, planşe – se face în data, la ora fixată şi în sala specificate prin temă. Preluarea lucrărilor se face de către cadrele didactice care îndrumă fiecare grupă. Studenţii vor semna pe Fişa de predare şi vor preciza numărul de planşe predat. Fişele de predare de la fiecare grupă vor fi depuse în aceeaşi zi la coordonatorul de an/ disciplină, care va consemna, în prezenţa cadrului didactic coordonator de grupă, lucrările nepredate. Lucrările practice nepredate la termen, din alte motive decât cele medicale, se consideră absente. [...] Pentru a fi evaluate, lucrările practice - proiectele, schiţele de schiţă, proiectele de verificare, planşele - trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: ·- asigurarea unei prezenţe la orele de lucrări practice de cel puţin 80 %; ·- respectarea numărului de corecturi specificat prin temă; ·- respectarea tuturor datelor cuprinse în tema de proiectare ( conţinut, piese desenate, machete, transpunerile pe suport electronic, scară, format, suport, tehnică de realizare ). Frecvenţa şi numărul de corecturi sunt consemnate de către cadrele didactice la fiecare grupă în Fişa de activitate didactică de atelier. [...] Lucrările practice - proiectele, schiţele de schiţă, proiectele de verificare, planşele - care nu respectă datele din temă se notează cu 1 (unu). Acţiunile de copiere a lucrărilor practice - proiectele, schiţele de schiţă, proiectele de verificare, planşele precum şi elaborarea de către altă persoană a acestora, constituie acte de fraudare care se sancţionează conform art.24 din REGULAMENTUL privind activitatea profesională a studenţilor din Universitatea Spiru Haret . [...]
6 EVALUAREA PROIECTELOR Conform regulamentului în vigoare, notarea proiectelor se efectuează în două etape. În prima etapă are loc evaluarea proiectelor – în cadrul fiecărui atelier în parte – şi departajarea acestora în trei categorii: categoria A (notele 9 şi 10); categoria B (notele 6, 7 şi 8); categoria C (notele de la 1 la 5 inclusiv). A doua etapă constă în evaluarea proiectelor din categoriile A şi C într-o comisie numită de decan, alcătuită din cadre didactice care coordonează activitatea de proiectare la anul IV. Proiectele din categoria B se notează în cadrul atelierului. La notarea proiectelor se va ţine cont de respectarea condiţiilor de predare (vezi pct-ul 3.4) şi de modalitatea de atingerea obiectivelor formulate la pct 1.3: - familiarizarea cu problematica compunerii unor spatii publice cu spatii si fluxuri utilitare supuse rigorilor functionale si tehnologice , intr-o relatie aparent libera cu importante valente ambientale, -realizarea unui obiect arhitectural capabil sa polarizeze peisajul arhitectural si natural al sitului, -exersarea capacitatii de integrare in imaginea arhitecturala a structurilor constructive si a diferitelor materiale şef catedră proiectare conf. dr. arh. A. Mahu
întocmit prof. dr. arh. Mihail Caffé asist. arh. Irina Călinescu
coord. an V lect. drd. arh I. M. Petrescu
8