Etapa 1: Denumire Firma: SC PVC OK .SRL [PDF]

Botan Vladut Grupa 9304 Etapa 1 Denumire firma: Sc PVC OK .SRL Activitate: Productie si montare tamplarie PVC - Fabrica

11 0 7MB

Report DMCA / Copyright

DOWNLOAD PDF FILE

Etapa 1: Denumire Firma: SC PVC OK .SRL [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

Botan Vladut Grupa 9304

Etapa 1 Denumire firma: Sc PVC OK .SRL Activitate: Productie si montare tamplarie PVC - Fabricarea articolelor din material plastic pentru constructii Cod CAEN: 2223 - Lucrari de tamplarie si dulgherie in constructii

Cod CAEN 4033 ; Conf www.Caen.ro

Data Infiintare: 10.10 2019 Numar puncte de lucru : 2 Sediu administrativ: Strada Musatini ,nr 20, Iasi Hala productie si depozit: Strada Principala,nr 27, Miroslava, Jud Iasi Descriere firma : Aceasta firma se ocupa cu achiziționarea de profile PVC și obiecte de feronerie care sunt transformate in hala de producție in tâmplărie PVC respectiv uși și ferestre. Circuitul in firma este următorul: Cei de la achiziții se ocupa de materia prima și au grija sa nu lipsească piesele. Agentul de vânzări caută și ofertează diferite firme sau persoane fizice. După ce se semnează un contract intervine echipa de proiectanți care iau măsurători și le transmit către producție. In cazul halei de producție echipa se ocupa de proiectare și fabricare din materia prima, a tâmplăriei in fuctie de comenzile primite. După finalizarea comenzii, produsele sunt verificate pentru a ne asigura ca ating standardele firmei,ulterior sunt ridicate de către echipa de montaj, aceștia ocupându-se de livrarea si montarea lor.

Numar angajati 60 Functii

Varsta angajati Sexul angajatilo r Grupuri sensibile la risc

Depozit+Hala productie

Sediu administrativ

Angajati pe teren

40

10

10

   

4-manipulanti 1-Sef depozit 3-Sef de tura 3-desenatori tamplarie  10-Tamplar PVC  19-Confectioneri si montatori tamplarie PVC  Intre 30-45 ani

      

 Intre 30-40 ani

 Intre 27-40 ani

 40 de sex masculin

 3 de sex feminin  4 sex masculin

 10 sex masculin

 Nu avem

 1 persoana insarcinata in primul trimestru

 1 persoana tanara

2-Agenti vanzari 1-Manager 1-Administrator 1-Expert achizitii 3-Contabilitate 1-Sofer 1-Angajat curatenie

 2-Soferi  2-Proiectanti  6-Montatori tamplarie PVC

Grupuri sensibile la risc: Conform Legii SSM din 319/2006, art 35 grupurile sensibile la riscuri specifice sunt: femeile gravide, lehuzele sau femei care alapteaza , tinerii si persoanele cu dizabilitati , trebuie protejate impotriva pericolelor care le afecteaza in mod specific.

Activitatea SSM la firma studiata este organizata astfel:

 Legea 319/2006 care stabileste: 

-Obligatiile angajatorilor;



-Obligatiile angajatilor;



-Supraveghera sanatatii;



-Comunicarea, cercetarea , inregistrarea si raportarea evenimentelor;



-Infractiunil;



-Contraventiile;



-Autoritatile competente si institutii cu atributii in domeniu;

 H.G. Nr 1425/2006 – Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii 319/2006 care cuprinde: 

Autorizarea functionarii din punct de vedere al SSM;



Servicii de prevenire si proctectie;



Organizarea de prevenire si protectie;



Plan de prevenire si protectie;



Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifici in domeniul SSM;



Organizarea, functionarea si atributiile comitetului de SSM; 

-Instruirea lucratorilor in domeniul SSM;



Pericol grav si iminent si zone cu risc ridicat si specific;



Comunicarea si cercetarea evenimentelor , inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a incidentelor periculoase,semnalarea,cercetarea declararea si raportarea bolilor profesionale;

 H.G. privind cerintele minime de Securitate si sanatate in munca aplicabile activitatii societatii: 

H.G. 1091/2006 privind cerintele minime de SSM pentru locul de munca;



H.G. 1048/2006 privind cerintele minime de SSM pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;



H.G. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de Securitate si/sau de sanantate la locul de munca;



-H.G. 1146/2006 privind cerintele minime de SSM pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca;



-H.G. 1051/2006 privind cerintele minime de SSM pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare;



H.G. 1028/2006 privind cerintele minime de SSM referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare;



H.G. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor;

 Conform articolului 53 aliniatul 2 din Norme metodologice din 2006 , activitatea de SSM este indeplinita de catre 1 lucrator desemnat cu raspundere specifica in domeniul sanatatii lucratorilor stabiliti in contractul colectiv de munca.

Istoric evenimente: In decursul celor 2 ani de activitate nu sau inregistrat accidente la locul de munca.

Etapa 2 Adresa punct de lucru hala productie: Strada Principala,nr 27, Miroslava, Jud Iasi

Acesta este alcatuit dintr-un depozit de 1000 m2 si hala productie de 500 m2. Cladirila a fost ridicata in anul 2019 avand un standard ridicat de confort si siguranta pentru angajati.

In interiorul halei de productie avem urmatorele echipamente: -

Masina de debitat profile Masina de sudat profile la un cap, semiautomata ,cu unghiuri reglabile, cu actionare electropneumatica; Masina de frezat motantii Dispozitiv de debavurat Masa de montat feronerie Masina de debitat armature sau polizor unghiular cu suport Freza de tamplarie portabila Masina de gaurit Surubelnita electrica Freza biax Scule de mana obisnuite. Surubelnite,dalte,chei…etc

Masa de montat feronerie SM 2200; An fabricatie 2019

Masina de debitat profile DPA-DC; An fabricatie 2019

Masina de sudat profile VM-506; An fabricatie 2019

bbn

Masina de insurubat automata SV- 520; An fabricatie 2019

Masina de debavurat Orbit 3V; An fabricatie 2019

Masina de frezat montanti QM 1010; An fabricatie 2019

Masina de debitat portabila Alfa; An fabricatie 2019

Masina de sudat la doua capete Orion 2 SN; An fabricatie 2019

Masina automata de frezat orificii de scurgere ST 264; An fabricatie 2019

Scule de mana

Carucior pentru produse finite PT 1000

Carucior pentru sticla si profile GPT 1000

Anul de fabricatie a echipamentelor Toate echipamentele din hala de productie sunt fabricate in anul 2019, acestea fiind cumparate la deschiderea firmei de la Bassment Event S.R.L. din Timisoara. Mentenanta echipamentelor: Deoarece echipamentele au fost cumparate de noi si avand garantie 4 ani, mentenanta lor se face de catre firma producatoare o data la 3 luni.

Procesul tehnologic de productie se face in urmatoarele operatii: o o o o o o o o o o o

1.Debitarea si armarea tocurilor 2.Lipirea tocurilor 3.Debavurarea 4. Executarea montantilot 5. Debitarea si armarea cercevelelor 6.Lipirea si debavurarea cercevelelor 7. Montarea garniturilor 8. Frezarea orificiilor de scurgere 9. Debitarea baghetelor 10. Montarea feroneriei 11.Controlul calitatii

Lipirea tocurilor

Debitarea si armarea tocurilor

Executarea montantilor

Debavurare

Debitarea si armarea cercevelelor

Lipirea si debavurarea cercevelelor

Frezarea orificiilor de scurgere

Montarea garniturilor

Debitarea baghetelor

Montarea feroneriei

Controlul calitatii

Operatiunea 1. Debitarea si armarea tocului Tocurile se executa din profilul de toc denumit si "profil L". In figura alaturata aveti exemplul unui profil tricameral de grosime 60 mm. Peretii profilelor din clasa A au o grosime minima de 2,8 mm, si cel putin 3 camere de aer. Camera centrala, mai mare, se numeste camera armaturii deoarece in ea se introduce armatura din otel zincat a profilului.

Pozitia masina de din figura de sageata arata priveste

profilului L pe debitat este cea mai jos, unde pozitia din care operatorul:

Inainte de debitare se verifica masina de debitat: discul de taiere trebuie sa fie perpendicular pe masa masinii; discul de taiere se verifica sa nu aiba fisuri, prin lovirea usoara cu un obiect metalic; la pornirea masinii de debitat aceasta nu trebuie sa prezinte trepidatii sau zgomot anormal;

Lungimea de taiere pentru profilul de toc este lungimea din desenul de executie la care se aduna 6 mm, adaus de lipire. Acesti 6 mm se pierd prin topirea materialului cu 3 mm la fiecare capat (in cazul unei reglari corecte a masinii de lipit). lungimea de debitare toc = cota din desen + 6 mm Pentru a obtine o imbinare la un unghi de 90 de grade, profilul se taie la 45 de grade. Intai se face o taiere la un capat in unghi de 45 de grade apoi se pozitionaza limitatorul conveiorului la dimensiunea dorita se fixeaza profilul si se taie profilul in unghi de 45 de grade la celalalt capat. Se noteaza cu markerul pe profil lungimea acestuia. Astfel se obtine o bara de profil de dimensiunea dorita cu forma:

Profilele PVC au lungimea de 6000 mm. Se va tine seama de aceasta in planificarea operatiunii de debitare in vederea optimizarii consumului de materie prima. Optimizarea consumurilor se face cel mai bine pe calculator cu ajutorul programului specializat. Armaturile se taie pe masina de debitat armatura sau cu polizorul unghiular (flex) echipat cu un disc de debitat metal. Fiecare profil P.V.C. are armatura lui specifica, exista insa si sisteme mai simple de profile P.V.C. care folosesc acelasi tip de armatura pentru mai multe tipuri de profil. Armatura consta dintr-un profil de otel zincat de grosime minima de 1,5 mm si de forma specifica, care se introduce in camera pentru armatura si se fixeaza cu suruburi autoforante. Aceasta are rol de rigidizare a profilului. Armatura se debiteaza la dimensiuni mai mici decat profilul, armatura poate fi cu pana la 40 de mm mai scurta decat camera armaturii profilului debitat la unghi. lungimea armaturii = lungimea camerei armaturii - 40 mm Debitarea armaturii se face cu masina de debitat armatura sau cu o masina de debitat cu disc abraziv. Masina de debitat armatura se verifica inainte de folosire. Discul abraziv nu trebuie sa aiba fisuri si sa fie de dimensiunea prescrisa. Discurile fisurate, rupte, sau de dimensini prea mici se inlocuiesc. La debitarea armaturilor folositi intotdeauna ochelari de protectie si castile antifonice. In timpul taierii, profilul metalic se fixeaza pe masa masinii de debitat armatura cu menghina mecanica. La debitarea cu disc abraziv se produc scantei care pot pata suprafata profilului de PVC, de aceea trebuie pozitionata masina de debitat armatura in atelier, in asa fel incat sa evitati acest lucru. Armarea profilelor se face prin fixare cu suruburi autoforante 3,9 * 16 care se insurubeaza cu surubelnita pneumatica sau electrica la distante de 250-300 mm unul de altul. Unele profile prezinta pe fata pe care se monteaza suruburile de armare un mic canal pentru ghidare, care indica pozitia optima a suruburilor. Prinderea armaturii cu suruburi pe profilul L se face conform desenului:

Prinderea armaturii cu suruburi desenului:

pe profilul Z se face conform

Prinderea armaturii cu suruburi pe profilul T se face conform desenului, cu mentiunea pozitionarea montantului in rama se face astfel incat suruburile sa fie pe parte ochiului fix, pe care se monteaza sticla, (in situatiile cand aceasta este posibil).

Profilele debitate si armate se pun in

rastelul mobil si se trec la lipire.

In cazul in care dispunem de freza cu trei burghie, etc...; inainte de lipire

pantograf, dispozitiv de gaurit cu se fac toate frezarile necesare.

Operatiunea 2: Lipirea tocurilor Lipirea profilelor se face pe masina de lipit respectand indicatiile de timp si temperatura ale masinii. Pentru profilele timpul de incalzire este de aprox. 15 - 20 secunde timpul de presare estede aprox. 20 - 30 secunde iar temperatura de lipire este de 220 - 250 grade C. Pentru profilele deusa se recomanda folosirea unui timp de incalzire cu 3-5 secunde mai mare. Deasemenea daca temperatura mediului este scazuta, timpul de incalzire se va mari in mod corespunzator. La lipire trebuiesc urmarite urmatoarele etape: Se verifica temperatura si presiunea de aer din masina. La intrare presiunea trebuie sa fieminim 6 bari iar la manometrul mesei mobile minim 4 bari. Diferenta dintre presiunea la intrarea in masina si

presiunea din pistonul mesei mobile trbuie sa fie in permanenta de doi bari. La masinile de lipit temperatura poate creste peste limita prescrisa, imediat dupapornire, de aceea se recomanda sa asteptati 5-8 minute pentru ca temperatura sa se stabilizeze. Timpii si temperatura prescrise trebuie sa fie cei din manualul producatoruluide profile.  Se verifica unghiului masinii.  Profilele se pun in modul in care urmeaza sa fie lipite astfel pe masa de lucru. Profilul Lse fixeaza in masina cu partea mai lata jos, tot asa cum se pune si pe masina de debitat. La fel se procedeaza si cu profilul Z.  Se fixeaza profilele in masina si se executa lipirea prin actionarea succesiva a pedalei masinii de lipit. Ordinea etapelor ciclului de lipire este urmatoarea: La prima actionare a pedalei se apropie masa mobila (stanga) de cea fixa (dreapta) si coboara placa de centrare. Apoi se pozitioneaza profilul pe masa din dreapta. La a doua actionare a pedaleicoboara menghina pneumatica din dreapta si fixeaza profilul. Apoi se pozitioneaza profilul pe masa din stanga. La a treia actionare a pedalei coboara menghina pneumatica din stanga si fixeaza profilul. Apoi ciclul se desfasoara automat. Operatiunea de lipire se poate opri in orice moment prin actionarea butonului de STOP. Dupa oprirea de urgenta amasinii ciclul nu poate fi repornit decat prin rasucirea butonului STOP spre stanga si deblocarea lui.  Se lipesc intotdeauna doua colturi opuse apoi cele doua piese formate se lipesc pe rand lacele doua capete.  Se pune rama lipita pe masa de lucru si se verifica unghiurile, cu vinclul sau prin masurarea diagonalelor. La confectionarea ferestrelor de dimensiuni mai mici de 600 x 600 mm, operatiunea de lipire trebuie efectuata cu grija deoarece din cauza tensiunilor lacare este supusa rama pot apare deplasari ale profilului si chiar fisuri ale sudurilor. Ramele prea mici se recomanda sa se lipeasca folosindu-se un adeziv special pentru P.V.C. neplastifiat.  Se verifica prin masurare toate laturile ramei si se noteaza eventualele abateri de la dimensiune. Apoi se inseamneaza pozitia eventualilior montanti. Din cand in cand se verifica calitatea sudurii. La fiecare colt latimea cordonului de sudura trebuie sa fie de 3mm pe o parte si 3 mm pe cealalta. Sudura trebuie sa fie uniforma si lucioasa, ea nu arevoie sa pezinte pori, crapaturi, parti ingalbenite sau innegrite.

Majoritatea sistemelor de profile PVC ofera producatorilor bacuri pentru masina de lipit. Aceste bacuri au rol de sprijin si impiedica deformarea sau deplasarea profilului in timpul operatiei de lipire. Bacurile de lipire au sisteme mecanice sau magnetice de fixare si sunt specifice fiecarui tipde profil. In ultima vreme au castigat in popularitate sistemele de profile care au garniturile gata montate. Materialul din care este confectionata garnitura este termosudabil si va fi sudat impreuna cu profilul. In acest caz capetele garniturii trebuiesc scurtate cu 2 mm pentru ca bavura rezultata sanu fie prea groasa si prea rigida. Aceasta garnitura trebuie protejata la debavurarea coltului exterior in cazul cercevelelor.

Operatiunea 3: Debavurarea Debavurarea se poate face pe masina de debavurat automata. Aceasta realizeaza debavurarea precisa a coltului exterior si a fetelor superioara si inferioara, asigurand o productivitate crescuta.Se selecteaza freza sau programul de debavurare potrivit si se introduce coltul ferestre in masina de debavurat. Masina porneste automat daca rama este pozitionata corect in masina si se actioneaza cele doua microintrerupatoare din bacurile masinii. In absenta unei masini automate de debavurat, debavurarea ramelor presupune trei operatiuni diferite: 





Debavurarea fetelor superioara si inferioara se face cu dispozitivul manual sau pneumatic de debavurat. Se verifica pozitia masinii fata de colt astfel incat cutitul (cutitele) de debavurare sa treaca fix deasupra liniei de sudura. Apoi se fixeaza dispozitivul de profil. Dupa aceea se actioneaza butonul care porneste cutitul (cutitele). Incazul in care se face debavurarea manuala este necesara taierea bavurii cu o lama de cutter sau cu o dalta bine ascutita (la cald) inaite de a folosi dispozitivul de debavurat manual. Debavurarea coltului pe exterior se face pe masina de frezat montanti, folosind freza decolturi potrivita. Se fixeaza rama in menghina pentru montanti pozitionata la 45 de grade si se actioneaza freza. Pentru utilizarea masinii de frezat montanti la frezarea colturilor sunt necesare niste ajustari prealabile (schimbarea si reglarea grupului de freze). Aceasta operatiune se poate face si manual cu dalta, pila si hartie abraziva de finete diferita. Deasemenea in cazul in care nu avem clturi in unghi de 90 de grade, debavurarea se va face manual. Debavurarea coltului pe interior se face cu dalta bine ascutita sau cu cutitul special de debavurat (cutit semiluna). Este necesara eliberearea canalului garniturii cu biaxul echipat cu o freza sferica pentru canalul garniturii.

Operatiunea 4: Executarea montantilor

Executia montantilor sau a traverselor se face in doua etape.

A. Debitarea si frezarea montantilor Montantii (sau traversele) se executa din profilul de montant (traversa) sau profilul T. Se ia pozitia montantului din desen si se insemneaza pe toc pe partea interioara. In mod obisnuit pozitia montantului se coteaza la nivelul axului profiului T. Pentru stabilirea lungimii montantului se masoara golul pe partea interioara a ramei (toc sau cercevea) in locul unde trebuiefixat montantul. Profilul T se taie in unghi de 90 de grade la dimensiunea stabilita dupa formula de mai jos. lungime montant = dimensiune gol + adaos de frezare

Adaosul de frezare este in functie de tipul de profil folosit si de modul de fixare a montantului.Exista sisteme la care adaosul de frezare este 0. Debitarea montantilor se face in mod uzual la 90 de grade, exceptie facand situatiile cand se doreste realizarea unor montanti ornamentali (pe usi) caz in care debitarea si frezarea montantilor se fac la unghiuri diferite de 90 de grade. Frezarea montantilor la alte unghiuri decat 90 de grade se poate face doar pe o masina de frezat cu unghi reglabil si necesita o atentie deosebita. Cu cat unghiul de frezare este mai mic, cu atat pericolul ca profilul sa se sparga la frezare este mai mare. Pentru a preintampina spargerea profilului, viteza de avans a frezei se micsoreaza corespunzator. Profilul T se pune pe masina de debitat cu partea lata jos:

Apoi se trece la frezarea montantilor la ambele capete pe masina de frezat montanti. Se porneste motorul masinii. Profilul se pune pe masina de frezat montanti cu partea lata jos si se sprijina lateral in bacul menghinei iar in fata in distantor. Se apasa pe butonul de pornire care va actiona menghina pneumatica si se trece la frezare prin impingerea manerului cu viteza potrivita si consanta pana la capatul cursei apoi se revine in punctul initial tot cu viteza constanta. In cazul in care se foloseste o masina cu avans automat, viteza de avans se regleaza in asa fel icat la contactul cu cutitul de freza profilul sa nu se sparga. Se debiteaza armatura pentru profilul T. Lungimea armaturii pentru profilul T trebuie sa fie egala cu lungimea profilului in cazul in care fixarea montantilor se face cu piese de fixare exterioare sau conform cu specificatiile producatorului.

B. Fixarea montantilor Fixarea montantilor se face cu ajutorul unor piese metalice sau din P.V.C. speciale. Acestea sefixeaza pe montant cu suruburi autoforante 3,9*16 (4 buc.) La fixarea capetilor de montant suruburile de fixare trebuie sa treaca si prin armatura profilului. Pe rama in dreptul pozitiei de fixare insemnate la masurare se face o gaura de 5 mm cu ajutorul sablonului. Gaura se executa cu masina de gaurit cu atentie astfel incat burghiul sa cada perpendicular pe rama. Dupa gaurire se pozitioneaza montantul dupa semnele de pe montant sirama. Se fixeaza cu suruburile M 4*60 si eventual cu saibe. Apoi se fixeaza suruburile autoforante 3.9*16 pe rama, pe fata interioara.

Operatiunea 5:Debitarea si armarea cercevelelor Cercevelele se executa din profil Z. Debitarea profilului Z se face similar cu cea a profilului L.Profilul Z

se pune pe masina de debitat intotdeauna cu faltul spre exterior ca in figura:

Lungimea profilului pentru cercevea se calculeaza in felul urmator: profilul de cercevea acopera tocul cu cate 8 mm pe fiecare parte (garnitura de etansare), in total 16 mm, deasemenea trebuie tinut seama si cei 6 mm care se pierd la lipire; deci: lungime de debitare cercevea = dimensiune gol + 22 mm Armatura se taie la fel ca armatura pentru profilul L cu 40 mm mai scurta decat lungimea camerei pentru armatura a profilului. Armarea se face cu suruburi autoforante 3.9*16 la distantede 250-300 mm. La executia usilor, inainte de operatiunea de lipire, se frezeaza orificiile pentru montarea feroneriei (brosaca, butuc). Aceasta operatiune se realizeaza cu autorul frezei cu pantograf. In lipsa acestui utilaj se foloseste masina de gaurit cu coloana si se procedeaza in felul urmator: se insemneaza cu ajutorul unui sablon pe profilul de usa locurile pentru maner, suruburi si butuc se dau gaurile cu masina de gaurit cu coloana conform desenului. Apoi se frezeaza in faltul usii deschiderea pentru broasca. Inaltimea normala a manerului de usa este de aproximativ 1000 mm de la pardoseala. Armatura pentru profilul de usa se decupeaza cu flexul in dreptul gaurilor si apoi se fixeaza cu suruburi autoforante. La executia ferestrelor, se dau in prealabil gaurile pentru fixarea manerului pe fata interioara cu autorul masinii de gaurit cu trei burghie. Daca nu dispunem de un astfel de utilaj, gaurile se pot da si cu masina de gaurit cu coloana cu autorul unui sablon. Apoi se frezeaza in faltul profilului de fereastra deschiderea pentru mecanismul cremonului. Deasemenea, inainte de lipire si debavurare, se pot executa orificiile de scurgere a condensului cu ajutorul frezei de tamplarie portabile si a masini de gaurit.

Operatiunea 6: Lipirea si debavurarea cercevelelor Lipirea si debavurarea cercevelelor se face similar cu cea a tocurilor.La lipirea cercevelelor pentru usa este necesara marirea timpilor de incalzire si presare. Se urmaresc toate etapele descrise la operatiunile 3 si 4. La debavurarea cercevelelor o atentie deosbita se va acorda debavurarii coltului exterior in zona faltului deoarece in acel loc se vor monta coltarele pentru feroneria oscilo-batanta, functionarea corespunzatoare a acesteia depinzand in mod direct de modul in care s-a facut debavurarea. De aceea este recomandabila debavurarea coltului exterior cu autorul frezei pentru colturi. Pentru aceasta insa este necesara masina de debavurat automata.Frezarea colturilor se poate face si pe freza de montanti insa aceasta necesita pregatirea masinii in prealabil.

Operatiunea 7: Montarea garniturilor Tamplaria P.V.C foloseste doua tipuri de garnituri, pentru etansarea tocului pe cercevea (garnitura de bataie) si pentru etansarea geamului termoizolant (garnitura de geam). Acestea semonteaza manual in canalul pentru garnitura in prealabil curatat de bavuri in zona sudurii. Sistemele cu etansare pe trei garnituri mai folosesc si o garnitura de bataie intermediara care asigura o etansare suplimentara. Garnitura se monteaza incepand cu mijlocul laturii superioare aramei si se incheie tot acolo. Nu se monteaza garnitura din bucati ci se urmareste obtinerea unuifir continuu. In anumite cazuri, garnitura de geam se cresteaza la colturi pentru un mai bun contact cu geamul in acel loc. In cazul utilizarii profilelor cu garnitura gata montata, termosudabila, in aceasta etapa se face doar verificarea garniturii.

Operatiunea 8: Frezarea orificelor de scurgere Daca se dispune de utilaj automat de frezat orificiile de scurgere sau de freza cu pantograf, atunci aceasta operatiune se executa imediat dupa debitarea profilelor. Orificiile de scurgere sunt importante pentru ca asigura drenajul apei care se scurge pe suprafata geamului. Apa se ghideaza prin profilul de cercevea pe profilul de toc si de acolo se colecteaza si se scurge in exterior printr-un orificiu mascat de un capac special. Orificiile de drenaj se executa pe suprafata tocului cu o freza manuala de tamplarie (oberfreza) echipata cu un cutit special de diametru 5-6 mm care permite atat gaurirea cat si avansul pe orizontala. Orificiile din canalul de colectare a condensului, atat pe toc cat si pe cercevea se dau in unghi de 45 de grade si se pot da si cu masina de gaurit echipata cu un burgiu de 6 mm. Pentru ochiurile de geam cu traverse orizontale este necesara practicarea orificiilor de scurgere si in profilul T. In figura de mai jos se poate observa traseul apei prin orificiile de scurgere intr-un ansamblu toccercevea precum si elementele principale ale acestui tip de ansamblu:

Etapa 9: Debitarea baghetelor Debitarea baghetelor se realizeaza pe masina automata de debitat baghete, aceasta asigurand o productivitate si precizie sporita.

Etapa 10: Montarea feroneriei Montarea feroneriei se face manual, pe masa de lucru cu ajutorul sabloanelor care se obtin de la producatorul de feronerie, atat pentru sistemele oscilobatante pentru ferestre cat si pentru balamalele de usi cu reglaje multiple.

Etapa 11: Controlul calitatii

În timpul procesului de producţie se aplică control asupra fiecărei operaţii tehnologice, verificându-se în principal următorii parametri:  dimensiunile şi unghiurile de debitare;  poziţia, dimensiunea şi unghiul de frezare al orificiilor de drenaj şi aerisire;  distanţele de înşurubare la prinderea armăturii;  parametrii de sudură, aspectul cordonului sudat;  adâncimea şanţului debavurat, aspectul suprafeţelor debavurate;  etanşarea cuplajelor la prinderea montanţilor, poziţionarea montanţilor;  tensionarea garniturilor pe perimetru şi în colţuri;  poziţionarea balamalelor, a punctelor de închidere şi a celorlalte componente de feronerie;  poziţia calelor portante şi distanţiere, la montarea geamurilor. Controlul final constă în verificarea vizuală a tuturor elementelor de tâmplărie pentru a nu exista deteriorări evidente ale profilelor, suprafeţelor vitrate şi accesoriilor. Se va verifica mobilitatea tuturor ferestrelor şi uşilor (cercevea, feronerie), manevrarea trebuie să fie uşoară, fără agăţări. De asemenea, se verifică dacă înşurubările sunt complete (lagăre colţar/foarfece) şi dacă are loc o presare corespunzătoare a garniturilor la închidere. Se va controla interstiţiul falţului, precum şi cotele de acoperire şi suprapunere a cercevelei peste toc, specifice fiecărui sistem de tâmplărie. În cazul în care aceste cote de acoperire nu sunt uniforme pe tot conturul cercevelei, se poate vorbi de o decalare a cercevelei cu implicaţii negative asupra închiderii şi etanşării. Conform normelor în vigoare actuale, tâmplăria termoizolantă se marchează CE şi trebuie să îndeplinească cerinţele minime cu privire la următoarelor caracteristici de performanţă:  Etanşeitate la apă;  Rezistenţă la acţiunea vântului;  Permeabilitate la aer;  Capacitatea de rezistenţă a dispozitivelor de siguranţă;  Izolaţie termică;  Performanţă acustică;  Substanţe periculoase.

Instructajul de protectie a muncii Pregatirea si instruirea în domeniul protectiei muncii este parte a pregatirii profesionale si are ca scop însusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si sanatate înmunca. Instructajul de protectie a muncii cuprinde trei faze:

- instructajul introductiv general; - instructajul la locul de munca; - instructajul periodic. Persoanele care efectueaza instruirea trebuie sa fie specialisti în securitate si sanatate. La nivelul angajatorului se organizeaza activitatea de protectie a muncii având la baza urmatoarele principiile: - obligatia de a asigura securitatea si sanatatea angajatilor, în toate aspectele referitoare la - munca, revine angajatorului; - obligatiile angajatilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca nu vor afecta - principiul responsabilitatii angajatorului; - evitarea riscurilor; - evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate; - combaterea riscurilor la sursa; - asigurarea aceluiasi nivel de protectie a muncii pentru toti angajatii, indiferent de natura sau durata contractului de munca; - etc

Structura organizatorica a activitatii de protectie a muncii este: - serviciul de securitate a muncii; - serviciul medical de medicina muncii. - pentru un numar mai mic de 50 de angajati, angajatorul desemneaza 1-2 persoane cu atributii si în domeniul protectiei muncii, specialisti în securitatea si sanatatea în munca.

a) Instructajul introductiv general Scopul instructajului introductiv general este de a informa despre activitătile specifice unitătii respective si principalele măsuri de protectia muncii care trebuie respectate în timpul lucrului. Durata instructajului introductiv general depinde de specificul activitătii, complexitatea proceselor tehnologice, de gradul de mecanizare si automatizare si de nivelul de pregătire al noilor încadrati si este de cel putin 8 ore. Se face (NGPM-art.94) urmatoarelor categorii de personal: - noilor încadrati în muncă, angajati cu contracte de muncă indiferent de forma acestora; - celor transferati de la o altă unitate; - celor veniti în unitate ca detasati; - elevilor scolilor profesionale, liceelor industriale si studentilor, pentru practica profesională; - persoanelor aflate în unitate în perioada de probă în vederea angajării. - persoanelor angajate ca angajati sezonieri, temporari sau zilieri; - persoanelor delegate în interesul serviciului; - persoanelor care vizitează sectoarele productive. În cadrul instructajului introductiv general se expune, în principal, următoarele probleme: - riscurile de accidentare si îmbolnăvire profesională specifice unitătii; - legislatia de protectie a muncii în vigoare; - consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectării legislatiei de protectie a muncii măsuri tehnico-organizatorice de prevenire, alarmare, interventie, evacuare si prim- ajutor.

b) Instructajul la locul de munca Potrivit prevederilor Normelor generale de protectie a muncii, instructajul la locul de munca se efectueaza dupa instructajul introductiv general si are ca scop prezentarea masurilor de prevenire specifice activitatii sau locului de munca. Acesta se efectueaza întregului personal ( noilor încadrati în munca, celor mutati de la o unitate la alta, celor care participa la diferite forme de pregatire sau de specialitate cu o durata mai mare de 30 zile, persoanelor aflate în unitate, în perioada de proba, în vederea angajarii) precum si personalului transferat de la un loc de munca la altul în cadrul aceleiasi unitati, în grupuri de maxim 30 de persoane. Instructajul la locul de munca se efectueaza de conducatorul direct al activitatii sau locului de munca , iar durata acestuia depinde de complexitatea utilajului , a activitatii sau locului de munca respectiv si nu va fi mai mic de 8 ore. Persoanele care efectueaza instructajul la locul de munca, precum si durata acestuia se stabilesc prin decizie. Instructajul la locul de munca se face pe baza de material scris, aprobat de seful ierarhic superior celui care-l efectueaza si va cuprinde : - riscurile de accidentare si îmbolnavire profesionala specifice activitatii sau locului de munca;

- prevederile normelor specifice de securitate a muncii si ale instructiunilor, proprii, ordinelor si dispozitiunilor specifice locului de munca;

- demonstratii practice privind activitatea pe care persoana respectiva o va practica; - masuri de prim ajutor în caz de accidentare.

c) Instructajul periodic Instructajul periodic se face întregului personal si are ca scop aprofundarea normelor deprotectie a muncii si va fi completat în mod obligatoriu cu demonstratii practice. Instructajul periodic se executa de catre conducatorul locului de munca . Intervalul între doua instructaje periodice pentru angajati va fi stabilit prin instructiuni proprii în functie de conditiile locului de munca, dar nu va fi mai mare de 6 luni. Pentru personalul tenico-administrativ intervalul între doua instructaje periodice nu va fi de cel mult 12 luni. Instructajul periodic se va face suplimentar celui programat în urmatoarele cazuri:

a) când un angajat a lipsit peste 30 zile lucratoare; b) când s-a modificat procesul tehnologic, s-au schimbat echipamentele tehnice ; c) când au aparut modificari în Normele generale de protectie a muncii sau ale instructiunilor proprii de securitate; d) la reluarea activitatii dupa accidentul de munca; e) la executarea unor lucrari speciale. Instructajul periodic se executa pe baza unei tematici care se pastreaza la persoana ceefectueaza instruirea.

Masuri pentru prevenirea si stingerea incendiilor Caracteristicile incendiului:

1. Incendiul este un fenomen de ardere care presupune întâlnirea în acelaşi timpa trei elemente: combustibilul (substanţa care arde), carburantul (substanţa care întreţine arderea) şi sursa de temperatură care să aducă combustibilul la temperatura de ardere. 2. Temperatura de aprindere este temperatura cea mai joasă la care combustibilul trebuie să fie adus pentru ca acesta să se aprindă în contact cu o sursă externă de căldură în prezenţa oxigenului. 3. Imflamabilitatea este proprietatea substanţelor de a produce, la temperatura obişnuită, gaze sau vapori care în amestec cu aerul şi în prezenţa unei surse de căldură seaprind într-un timp foarte scurt. 4. Autoaprinderea este fenomenul prin care arderea unei substanţe este determinată de creşterea temperaturii fără intervenţia unei surse exterioare, creşterea temperaturii fiind determinată de frecarea dintre moleculele substanţei.

5. Explozia este modificarea fizică sau chimică a substanţelor însoţită de degajarea unei cantităţi mari de energie. Măsurile de prevenire a incendiilor: Măsurile de prevenire a incendiilor se pot grupa în: măsuri tehnice şi măsuri organizatorice. Masurile tehnice se refera la :  eliminarea cauzelor directe sau indirecte care pot duce la apariţia incendiilor prin alegerea şi întreţinerea corectă a instalaţiilor electrice şi de încălzire, precum şi permanenta supraveghere a operaţiilor procesului tehnologic care pot provoca incendii;  limitarea întinderii incendiului prin amplasarea raţională a clădirilor şi a depozitelor, prin folosirea materialelor de construcţie rezistente la foc etc.;  asigurarea evacuării oamenilor şi a bunurilor printr-o proiectare corectă a fluxurilor, a ieşirilor şi a scărilor, prin asigurarea culoarelor de acces;  asigurarea desfăşurării operaţiilor de stingere a incendiilor prin respectarea distanţelor dintre clădiri, asigurarea gurilor de apă pentru incendii, prin dotarea cu mijloace moderne pentru stingerea incendiilor. Măsurile organizatorice cuprind:  organizarea comisiilor tehnice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor;  organizarea formaţiilor de pompieri;  asigurarea echipamentelor de stingere a incendiilor pe secţii şi ateliere;  pregătirea cadrelor şi a formaţiilor de pompieri;  stabilirea planului de evacuare în caz de incendiu şi afişarea acestuia la fiecare atelier şi secţie. Obligaţiile persoanelor încadrate în muncă; sunt:

 să cunoască şi să respecte normele PSI;  să nu blocheze cu diferite materiale căile de acces sau mijloacele de stingere a incendiilor;  să cunoască modul de evacuare, sistemul de alarmare şi mânuirea materialelor şi mijloacelor de stingere a incendiilor;  să nu folosească în alte scopuri materialele destinate stingerii;  să anunţe conducătorului sectorului de activitate orice încălcare a normelor PSI; În categoria normelor generale de prevenire a incendiilor se cuprind:  interzicerea fumatului în alte locuri decât cele stabilite pentru acest scop;  folosirea focului deschis numai pe baza permisului de a lucra cu foc;  supravegherea utilajelor şi instalaţiilor aferente pe toată durata funcţionării lor;  interzicerea depozitării materialelor combustibile în apropierea instalaţiilor electrice;

 interzicerea executării modificării sau improvizării instalaţiilor de încălzit, iluminat şi forţă de către personalul neautorizat;

 asigurarea unei distanţe de minim 10 cm între materialele combustibile şi conductele termice;  punerea în funcţiune a sistemului de ventilaţie cu 10 minute înainte de începerea lucrului şi oprirea lui după 15 minute de la terminarea lucrului. La terminarea lucrului se va executa:  oprirea utilajelor şi instalaţiilor;  curăţirea utilajelor, a locurilor de muncă şi evacuarea deşeurilor;  scoaterea de sub tensiune a tuturor aparatelor electrice portabile racordatecu cabluri flexibile;  deconectarea instalaţiei electrice şi punerea în funcţiune a iluminatului de gardă;  închiderea încăperilor şi predarea cheilor la organul de pază.

Echipamentul individual de protectie: Are ca scop protejarea lucrătorului de anumiţi factori de risc de accidentare şi/sau îmbolnăvire (ex. măşti de gaze/praf, centuri de siguranţă, mănusi de protectie, încălţăminte de protecţie cu bombeu metalic, şorţuri de protecţie, ochelari de protecţie etc.); costul echipamentului individual de protecţie este suportat în totalitate de către angajator (conform prevederilor HG 1048/2006).

Lista a Echipamentelor Individuale de Protectie Lista echipamentelor de protectie pentru meseriiile: lacatus mecanic, finisor, operator masini semiautomate si automate,confectioner tamplarie Pvc Nr.

Caracteristici ECHIPAMENT DE PROTECTIE

Crt. 1

Incaltaminte de protectie

Cu bombeu metalic, rezistent la soc

2

Salopeta de protectie

Rezistenta la uzura

3

Ochelari de protectie

Cu lentile transparente si rezistente la soc

4

Manusi de protectie

Rezistente la uzura

5

Caciula cu sau fara aparatori pentru urechi

Termoizolanta

6

Vesta vatuita

Termoizolanta

7

Pantalon vatuit

Termoizolant

8

Manusi de protectie

Termoizolante

9

Casti antifon

Tip extern

10

Masca de protectie contra prafului

Eficienta specifica de retinere a pulberilor

11

Cizme de protectie

Impermeabile la apa

12

Pelerina cu gluga

Impermeabile la apa

13

Centura de siguranta

Rezistenta la tractiune si soc

14

Dop antifon

Tip extern

Echipamente de protectie: Imbracaminte de protectie si lucru: imbracaminte impermeabila, imbracaminte de iarna, imbracaminte reflectorizanta, sorturi de protectie, caciuli/sepci.

Incaltaminte de protectie si lucru: bocanci, cizme, cizme electroizolante.

Manusi

de protectie, casti de protectie a capului, castiantifoane, viziere si ochelari de protectie.

Elemente de protectie pentru lucrul la inaltime. Indicatoare, detectoare, benzi

reflectorizante

Truse de prim ajutor.

Etapa 3: Alegerea unui post de lucru Post de lucru: Cod COR:712409. Confectioner tamplarie din aluminiu si mase plastice

Confecţionerul de tâmplărie din aluminiu şi mase plastice realizează pregătirea activităţii de confecţionare a tâmplăriei, execută prelucrarea componentelor din mase plastice şi aluminiu în mod diferenţiat, prin respectarea ordinii şi a specificului operaţiilor fluxului tehnologic, asigurând calitatea tâmplăriilor executate, aplicând principiile de întreţinere şi utilizare optimă a echipamentelor tehnologice, respectând prevederile legale referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă. Confecţionerul de tâmplărie din mase plastice execută operaţiile de debitare, rigidizare, frezare, găurire, pantografiere, sudare, debavurare, curbare a profilelor din mase plastic, în concordanţă cu cerinţele documentaţiei tehnice; execută montanţii, aplică componentele detaşabile ale tâmplăriei, ale feroneriei şi ale garniturilor de etanşare, calează geamul termoizolator executat, urmărind ca pe parcursul derulării fluxului tehnologic să asigure controlul operaţiilor tehnologice şi completarea fişelor de control. MODUL DE ORGANIZARE A SPAŢIULUI PROPRIU DE LUCRU AL CONFECŢIONERULUI DE TÂMPLĂRIE Atelierul de producţie este destinat unei game variate de operaţii tehnologice care asigură realizarea produselor de tâmplărie echipate cu geam termoizolator.  În atelierul de producţie sunt amplasate utilaje, bancuri de lucru, scule şi dispozitive care asigură un flux tehnologic optim producţiei tâmplăriei cu respectarea normelor de protecţie a muncii.  Amplasarea utilajelor din atelier se va face conform fluxului tehnologic stabilit de Departamentul Producţie şi va lua în considerare reglementările legale privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă ale locului de muncă (HG nr. 1091/2006).  Atelierele sunt dotate cu sisteme de ventilaţie, necesare unui mediu adecvat şi respectării stricte a normelor de protecţie a mediului, prin reducerea emisiei noxelor (ex: dotarea cu aspiratoare a fierăstraielor de debitat, colectarea resturilor rezultate în urma operaţiunilor de debitare, frezare, polizare în vederea reciclării acestora);  Iluminatul atelierului va fi cel mixt (natural sau artificial) contribuind astfel la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi reducerea eforturilor muncitorilor, menţinând astfel eficienţa pe toată durata programului de lucru. Fluxul luminos pentru iluminatul artificial este transmis în spaţiul de lucru direct şi indirect, reflectat din tavan, fiind completat de iluminatul direct, natural.  Instalaţiile de ventilaţie şi iluminat din atelier se vor menţine în stare optimă de funcţionare. Pentru iluminatul suplimentar pe locurile de muncă se vor folosi lămpi alimentate la tensiunea de 24 V.  În Fabrica de tâmplărie din PVC / Aluminiu, căile de circulaţie pentru lucrători sunt marcate cu benzi de culoare galben-negre. Lucrătorii vor circula numai pe aceste „drumuri” marcate pentru a evita lovirea de un obstacol sau căderea unui obiect. Căile de circulaţie trebuie să fie menţinute permanent libere şi curate, încât să permită evacuarea rapidă a lucrătorilor.  Microclimatul din atelier se situează în zona optimă atunci când temperatura aerului şi umiditatea se încadrează în limite normale.

FACTORI DE RISC IDENTIFICAŢI ÎN PROCESUL DE CONFECŢIONARE A Tamplariei PVC a. Factori de risc proprii echipamentului de muncă Factori de risc mecanic  Prindere si antrenare de către transmisii neprotejate (pietre abrazive în mişcare, freze de debitat, curele neprotejate, etc);  Lovire de către mijloacele de transport la deplasarea în curtea societăţii sau la deplasarea de la domiciliu la locul de muncă şi invers;  Alunecare de piese , materiale, etc, depozitate fără asigurarea stabilităţii acestora;  Rostogolire materiale, piese, recipiente de forma cilindrica ,neasigurate împotriva deplasării

     

accidentale; Răsturnare de piese, subansamble neasigurate împotriva deplasării necontrolate; Cădere liberă de piese, scule, materiale de la cotele superioare(la montarea ferestrelor la beneficiar); Prăbuşirea accidentală a unor pereţi, tavane, ziduri sau alte materiale depozitate pe verticală; Proiectare de corpuri sau particule de material în timpul debitării sau a găuririi cu maşina de găurit rotopercutoare; Deviere de la traiectoria normală a pieselor neasigurate corespunzător pe mesele maşinilor unelte; Suprafeţe sau contururi periculoase (scule, muchii tăietoare ale elementelor de tâmplărie, holdşuruburi);

Factori de risc electric  Electrocutare prin atingere directă sau indirectă – ex. căi de curent neprotejate, neizolate, tablouri electrice neasigurate, legături electrice improvizate, conductori electrici cu izolaţia deteriorată, instalaţii de punere la pământ deteriorate etc;  Electrocutare prin apariţia tensiunii de pas – ex. căderea unui conductor electric la pământ, deteriorarea izolaţiei la conductorii electrici şi punerea acestora la pământ, atingerea echipamentelor de muncă alimentate cu energie electrică care funcţionează în medii umede, etc; Factori de risc termic:  Contact cu placa de încălzire de la maşina de lipire a profilelor PVC; Factori de risc chimic:  Manipularea şi utilizarea substanţelor chimice la aplicarea pe profilul distanţier cu strat de butil, la etanşarea geamului termoizolator cu tiocol; b. Factori de risc proprii mediului de muncă Factori de risc fizic:  Calamitatea naturală (inundaţie, furtuni cu aspect de vijelie, grindină, viscol, seisme) – aplicarea necorespunzătoare a planurilor de intervenţie, de evacuare în situaţii de urgenţă, nu se realizează acţiuni de simulare pentru evacuare;  Zgomotul de impuls de nivel ridicat în timpul lucrului, apropiat de LMA de la posturi de lucru învecinate, de la unelte manuale acţionate electric/pneumatic.  Nivel de iluminare scăzut în unele zone ale atelierului (cazuri accidentale);  Pulberi pneumoconiogene la debitarea de materiale necesare în procesul de producţie; c. Factori de risc proprii sarcinii de muncă: Suprasolicitarea fizică:  Oboseala sistemului muscular şi osos ca urmare a efortului dinamic şi lucrului în poziţie preponderent ortostatică; Suprasolicitarea psihică:  Stress din cauza ritmului intens de lucru, în condiţii de zgomot de impuls, aglomerare tehnologică, monotonia muncii, meniul de setare a programului automatic în limbă străină; d. Factori de risc proprii executantului: Acţiuni greşite:

 Nu execută operaţiunile de verificare zilnică a stării tehnice şi funcţionare a echipamentului de muncă, legăturile de conectare la centura de împământare;  Căderea prin alunecare la executarea operaţiunilor de manipulare a foilor de sticlă, a geamului termoizolator în zonele de transfer şi depozitare, pardoseli denivelate;  Blocarea căilor de acces şi a uşilor cu lăzi de sticlă, foi de sticlă, bidoane cu substanţe chimice, nu evacuează ritmic geamul termoizolator rezultat din procesul tehnologic;  Lovirea lucrătorilor din cauza unor incidente tehnice;  Lovirea urmată de cădere prin răsturnarea geamului termoizolator de pe stative în zonele de transfer şi depozitare;  Utilizarea uneltelor manuale tăietoare, a uneltelor manuale portabile acţionate electric/pneumatic;  Intervenţia neautorizată la instalaţia electrică interioară, îndepărtarea apărătorilor de protecţie ale echipamentului de muncă, utilizarea de cabluri electrice cu izolaţie deteriorată care poate produce electrocutarea; nerespectarea locurilor special amenjate pentru fumat, lucrul cu foc deschis în apropierea zonelor de utilizare a substanţelor chimice la echipamentele de muncă în funcţiune – incendiu;  Executarea de operaţiuni de mentenanţă stabilite de producător pe timpul funcţionării echipamentului de muncă;  Glume accidentogene (unelte manuale acţionate electric/pneumatic);  Comunicări accidentogene (utilizarea telefonului mobil în timpul executării sarcinii de muncă); Omisiuni Utilizarea necorespunzătoare a echipamentului individual de protecţie (mănuşi de protecţie,  ochelari de protecţie etanşi, bocanci de protecţie, masca protecţie, antifoane).

LISTA DE CONTROL-GENERALĂ A PERICOLELOR-FACTORI DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCĂ Postul de lucru: .Confectioner tamplarie din aluminiu si mase plastice Cor:712409 Nr . crt . 0 1.

2.

Pericole – factori de risc

Da

Nu

Nu ştiu: (folosiţi listele de control indicate)

1

2

3

4

FACTORI DE RISC FIZIC 1.1. Temperatura aerului:  ridicată  scăzută 1.2. Umiditatea aerului:  ridicată  scăzută 1.3. Curenţi de aer 1.4. Presiunea aerului:  ridicată  scăzută. 1.5. Aeroionizarea aerului 1.6. Suprapresiune în adâncimea apelor 1.7. Zgomot 1.8. Ultrasunete 1.9. Vibraţii 1.10. Iluminat:  nivel de iluminare scăzut;  strălucire;  pâlpâire 1.11. Radiaţii: 1.11.1. Electromagnetice  infraroşii;  ultraviolete;  microunde;  de frecvenţă înaltă;  de frecvenţă medie;  de frecvenţă joasă;  laser. 1.11.2.Ionizante  alfa;  beta;  gama FACTORI DE RISC CHIMIC

X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X

3.

4.

2.1. Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici 2.2. Pulberi în suspensie în aer 2.3. Gaze sau vapori inflamabili 2.4. Gaze sau vapori explozibili FACTORI DE RISC BIOLOGIC 3.1.Microorganisme în suspensie în aer:  bacterii;  virusuri;  richeţi;  spirochete;  ciuperci;  protozoare, etc. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI

X X

 subteran;  acvatic;  subacvatic;  mlăştinos;  aerian;  cosmic, etc. *DA, evidenţiază numai prezenţa pericolului ca proprietate muncă

X X

X X X X X X X X X X X X intrinsecă a mediului de

FIŞA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC

UNITATEA: SC PVC OK SRL

FIŞA DE EVALUARE A POSTULUI DE LUCRU

SECŢIA: HALA PRODUCTIE

NUMĂR PERSONAE EXPUSE: DURATA EXPUNERII: 8H/ZI

POSTUL DE LUCRU:CONFECTIONER TAMPLARIE ALUMINIU SI MASE PLASTICE COMPONENŢA SISTEMULUI DE MUNCĂ 0

FACTORI DE RISC IDENTIFICAŢI 1 FACTORI DE RISC FIZIC

MEDIUL MUNCĂ

DE

Temperatură ridicată în anotimpul călduros Curenţi de aer datorati tirajului natural şi al vântului Zgomot la nivel ridicat datorat funcţionării maşinilor unelte din preajma executantului Nivel de iluminare scăzut în unele zone ale atelierului (cazuri accidentale) Pulberi pneumoconiogene la debitarea de materiale necesare în procesul de producţie

DE

FACTORI DE RISC NATURALI MIJLOACE PRODUCŢIE

FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC (descriere, parametri) 2

FACTORI DE RISC MECANIC

Calamităţi naturale(trăsnet, inundaţie, cutremur, grindină, surpări de teren, etc) Prindere şi antrenare de către transmisii neprotejate (pietre abrazive în mişcare, freze de debitat, curele neprotejate, etc) Lovire de către mijloacele de transport la deplasarea în curtea societăţii sau la deplasarea de la domiciliu la locul de muncă şi invers Alunecare de piese , materiale, etc, depozitate fără asigurarea stabilităţii acestora Rostogolire materiale, piese, recipiente de formă cilindrică ,neasigurate împotriva deplasării accidentale Răsturnare de piese, subansamble neasigurate împotriva deplasării necontrolate Prăbuşirea accidentală a unor pereţi, tavane, ziduri sau alte materiale depozitate pe verticală Proiectare de corpuri sau particule de material în timpul debitării sau a găuririi cu maşina de găurit rotopercutoare

FACTORI DE RISC TERMIC

FACTORI DE RISC ELECTRIC

SARCINA MUNCĂ

DE

Deviere de la traiectoria normală a pieselor neasigurate corespunzător pe mesele maşinilor unelte Suprafeţe sau contururi periculoase (scule, muchii tăietoare ale elementelor de tâmplărie, holdşuruburi) Contact cu cu placa de încălzire de la maşina de lipire a profilelor PVC Electrocutare prin atingere directă sau indirectă – ex. căi de curent neprotejate, neizolate, tablouri electrice neasigurate, legături electrice improvizate, conductori electrici cu izolaţia deteriorată, instalaţii de punere la pământ deteriorate Electrocutare prin apariţia tensiunii de pas – ex. căderea unui conductor electric la pământ, deteriorarea izolaţiei la conductorii electrici şi punerea acestora la pământ, atingerea echipamentelor de muncă alimentate cu energie electrică care funcţionează în medii umede, etc Omisiuni sau erori în prestabilirea operaţiilor de muncă – ex. dispunerea efectuării de activităţi în zone unde există pericol de prăbuşire, în zone unde există pericolul de prindere, lovire, strivire de către mijloace de transport auto sau de către instalaţiile de ridicat Repartizarea unor confecţioneri tâmplărie AL şi PVC pentru efectuarea activităţilor specifice de sudură fără a fi instruit sau cu instruire incompletă în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă Repartizarea confecţionerilor tâmplărie AL şi PVC în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu fără a ţine cont de recomandările medicului de medicina muncii prevăzute în fişa de aptitudine; repartizarea confecţionerilor tâmplărie AL şi PVC care fac parte din categoria grupurilor sensibile la riscuri, în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu, fără a ţine cont de recomandările date de medicul de medicina muncii

SUPRASOLICITARE FIZICĂ

SUPRASOLICITARE PSIHICĂ

EXECUTANT

ACŢIUNI GREŞITE

Admiterea la lucru a confecţionerilor tâmplărie AL şi PVC în condiţii psihico-fiziologice necorespunzătoare - ex. admiterea la serviciu sub influenţa alcoolului sau a drogurilor, în stare de oboseală, sub influenţa unor medicamente, sub influenţa unor stări emoţionale puternice, etc Tolerarea abaterilor de la disciplina în muncă, de la respectarea regulilor de securitatea muncii Neasigurarea corelării şi/sau coordonării în timpul manipulării tâmplărie de termopan la montarea la beneficiar Admiterea desfăşurării lucrului cu mijloace de muncă necorespunzătoare – ex. scule de lucru necorespunzătoare, etc Efort fizic susţinut ca urmare a poziţiei incomode în timpul lucrului Efort dinamic datorită ridicării unor sarcini mai grele Stress provocat de pericolul de accidentare sau de nerealizarea sarcinilor de serviciu Ciclu repetitiv cu o durată mai mică de cca. 5 min Efectuarea de activităţi neprevăzute în sarcina de muncă (în afara sarcinilor de muncă); efectuarea de activităţi pentru care nu are calificarea şi/sau autorizarea necesară Efectuarea de operaţii, activităţi, lucrări, etc. într-o altă manieră decât prevederile instrucţiunilor de lucru, instrucţiunilor de securitatea muncii, procedurilor de lucru şi fabricaţie, prescripţiilor de securitate şi sănătate în muncă, prescripţiilor ISCIR, etc Poziţionarea necorespunzătoare – ex. în raza de acţiune a instalaţiilor de ridicat sau sub sarcina care se ridică cu aceasta, în raza de acţiune a mijloacelor de transport auto, în imediata vecinătate a echipamentelor de muncă din sectorul de activitate a lucrătorilor care se află în stare de funcţionare Poziţionarea necorespunzătoare a tâmplăriei termopan pe mijloacele de transport sau pe rastelele de depozitare

OMISIUNI

Realizarea operaţiilor de montare fără asigurarea condiţiilor de securitate de la locul de muncă Efectuarea de lucrări de întreţinere la echipamentele de muncă din cadrul sectoarelor de activitate a confecţionerului de tâmplărie AL şi PVC fără oprirea acestora şi fără a se decupla de la sursa/sursele de alimentare cu energie electrică sau non-electrică (pneumatică, hidraulică, etc) Utilizarea unor echipamente de muncă cu stare tehnică necorespunzătoare – ex. maşini de lucru necoresp, scule de lucru necorespunzătoare, etc Prezenţa la lucru în condiţii psiho-fiziologice necorespunzătoare – ex. prezenţa la serviciu sub influenţa alcoolului sau a drogurilor, în stare de oboseală, sub influenţa unor medicamente, sub influenţa unor stări emoţionale puternice, etc Nesincronizări la lucrul în echipă cu alţi angajaţi (ex. la transportul şi depozitarea sticlei, tâmplăriei în locul de montare sau depozitare, etc) Deplasări, staţionări în zone periculoase – ex. pe căile de acces auto, sub sarcina suspendată în cârligul instalaţiei de ridicat, în imediata vecinătate a echipamentelor de muncă din sectorul de activitate a lucrătoruluicare se află în stare de funcţionare, în vecinătatea golurilor de montaj, rezemare de balustradele de protecţie prevăzute în zonele în care există posibilitatea de cădere de la înălţime, etc Cădere la acelaşi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin antrenare, prin împiedicare, etc Cădere de la înălţime: prin păşire în gol, prin dezechilibrare, prin antrenare, prin alunecare etc; cădere de la înălţime datorită unor reacţii spontane inadecvate în caz de pericol Comunicări accidentogene cu ceilalţi colegi (mecanici, muncitori necalificaţi etc) în timpul îndeplinirii sarcinilor de serviciu Omiterea efectuării unor operaţii care asigură propria securitate

Neutilizarea E.I.P. şi a celorlalte mijloace de protecţie acordate de către angajator