Dieta in Boli Cardiovasculare [PDF]

Zitiervorschau

DIETA IN BOLILE CARDIOVASCULARE Sub denumirea de boli cardiovasculare sunt grupate afecțiunile inimii și ale vaselor sangvine.

Bolile cardiovasculare In categoria bolilor cardiovasculare se incliud: insuficiență cardiacă,hipertensiune arterială, ateroscleroza. Insuficiența cardiacă reprezintă un stadiu avansat al majorității bolilor cardiovasculare, caracterizat prin incapacitatea cordului de a-și indepliní funcția sa normală de alimentare a țesuturilor și viscerelor organismului cu sânge. Hipertensiunea arterială este strâns legată de apariția atât a insuficienței cardiace cât și a aterosclerozei. Cercetările epidemiologice au constatat că exístă o strânsă legătură între tensiunea arterială și cantitatea de colesterol infiltrată prin pereții arterelor și aortei, precum și între consumul de sare și apariția hipertensiunii arteriale. Ateroscleroza este o boala cronică care constă în depuneri de colesterol pe artere și intreruperea mai mult sau mai puțín completă a aportului de oxigen la miocard, creier, membrele inferioare. Ea nu face parte dm bolile cu o cauză unică. Producerea aterosclerozei este determinată de mai multi factori dintre care cel alimentar este foarte important. Caracteristicile dietei in bolile cardiovasculare

Regimul alimentar va trebui să solicite minimum de efort din partea inimii. Caracteristicile dietei în insuficientă cardiacă Preparatele culinare sunt sub forma de supe din legume și fructe (în cantități limitate), preparate din legume și carne cu sosiri dietetice (fără sare), salate, piureuri, soteuri, budinci. Se vor serví 4-5 mese, cu preparate la temperatura optimă. Nu se va permite consumarea de lichide în timpul mesei. Sunt excluse legumele bogate în Na (varză, țelina, spanac, sfecla, leguminoase uscate, ridichi), pește de mare, sărat, afumat, carne grasă, ouă în cantități mari, brânzeturi sărate, sosuri de carne, băuturi alcoolice, cafea naturală, condimente picante.

Aluaturile sunt fără sare ș i fără bicarbonat sau praf de copt (aluat opărit, aluat fraged). La obținerea preparatelor culinare și a dulciurilor nu se utilizează albușul de ouă, din cauza conținutului mare de sodiu (180 mg %). Carateristicile dietei în hipertensiune arterială Regimul alimentar al hipertensiunii arteriale urmărește în primul rând o dietă echilibrată, fără excese. Regimul are ca scop scăderea surplusului ponderal. Pentru aceasta, cantitatea de glucide din alimentație se va reduce ce1 puțín la jumătate, față de cea a individului sănătos. Scăderea cantitățií de sare la 1,5 —3 g/zi este de asemenea obligatorie pentru orice dietă antihipertensivă. Un regim hiposodat este în general și hipoprotidic, știut fiindcă un regim bogat în proteine conține și o mare cantitate de sare. O zi pe sáptámáná, se impune urmarea unui regim „de descárcare“, alcătuit în exclusivitate din fructe și legume. Preparatele culinare indicate în această dietă sunt: supa din legume sărace în sodiu ș i celuloză (morcovi, dovlecei, fasole verde, roșii, ardei, salată verde, vinete), budinci din legume, preparate din legume și carne și sosuri dietetice și condimente aromate, deserturi din fructe crude, compoturi, gelatine. Aluaturile sunt fără sare sau bicarbonat. Se servesc 4-5 mese zilnice, în volum redus. Se vor evita lichidele în cantitate abundentă (1.5 l lichid pe zi) și consumul de lichid în timpul mesei. La cel puțín una din mesele zilnice se administrează alimente bogate în celuloză, care au rolul de a asigura tranzitul intestinal normal. Caracteristicile dietei in cazul aterosclerozei Dintre factorii metabolici cu responsabilitate in apariția aterosclerozei, ce1 mai important este creșterea coucentrației colesterolului în sânge. Această creștere este determinatá de aportul de alimente bogate în colesterol și grăsimi animale (acizii grași constituie baza formării colesterolului). Alcoolul impiedică oxidarea hepatică a grăsimilor, care se acumulează în sânge. Zahărul influențează creșterea concentrației trigliceridelor din sânge. Din regimul alimentar al bolnavilor de ateroscleroză vor fi excluse alimentație bogate în colesterol (gălbenuș de ou, creier, ficat), grăsimile de origine animala care permite creșterea colesterolului, zahărul, alcoolul. Caracteristici și alimente permise, comune bolilor cardiovasculare

Alimente permise in bolile cardiovasculare Carne slaba

Pește, vacă, pasăre (100-150 g/zi, fiartă)

Lapte

lapte degresat (limitat), brânzeturi proaspete desodate, iaurt din lapte desodat

Ouă

Gălbenuș (limitat) sau 2-3 ouă/săptămână în preparate

Grüsimi

ulei din germenii de porumb sau soia, margarină și unt nesărate(10-15 g), smântână (limitat)

Produse cerealiere

pâiue albă fără sare, veche sau prăjită (200-250 g/zi), crupe și paste făinoase (limitat)

Legume, fructe

legume sărace în sodiu și celuloză (100-150 g/zi), fructe cu glucíde puține

Zahăr, zaharoase Băuturi

produse limitat 1 l 1íchíd/zi, ceai dietetic, suc de fructe și de legume