Dictionar Englez Roman [PDF]

Zitiervorschau

DICŢIONAR ENGLEZ-ROMÂN COPERTA MIRCIA DUMITRESCU REDACTORI DE CARTE SORANA GEORGESCU-GORJAN IRINA POPA TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ OFELIA COŞMAN LILIANA KIPPER DIANA TATU Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin Editurii Univers Enciclopedic ISBN 973-637-048-8 ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE LINGVISTICA „IORGU IORDAN - AL. ROSEITI" DICŢIONAR ENGLEZ-ROMÂN EDIŢIA A II.-A univers enciclopedic 2004 EDIŢIA I REDACTOR RESPONSABIL Prof. dr. LEON LEVIŢCHI REVIZIE FINALĂ Prof. dr. LEON LEVIŢCHI, ANDREI BANTAŞ, ADRIAN NICOLESCU REVIZII PARŢIALE PETRU COMARNESCU. (pentru terminologia românească), TUDOR DORIN (pentru ştiinţele naturii), DAN DUŢESCU (pentru sinonimie), CAROL KORMO'S (pentru termenii ştiinţifici), Conf. dr. EDITH IAROVICI (pentru termeni ştiinţifici), TITI IOANITESCU (pentru termeni economici etc.), ROMULUS CĂPLESCU (pentru vocabular de presă), ILINCA CONSTANŢINESCU (din partea Institutului de Lingvistică din Bucureşti), Prof. dr. doc. ANA CARTIANU, Prof. dr. MIHAI BOGDAN REDACTORI VALERIA ALCALAY, ANDREI BANTAŞ, NICOLETA BURGHELEA, EUGENIA CÎNCEA-POPESCU, VIORICA DĂNILĂ, DAN DUŢESCU, EUGENIA FARCA, ANDREEA GHEORGHIŢOIU, ETTA HAGIGOGU-DUMITRESCU, VICTOR HANEA, PAULA IANCOVICI, DR. EDITH IAROVICI, ZAHARIA IONESCU, KURT KHEIL, DR. LEON LEVIŢCHI, DR. MIHAI MIROIU, MARIA MOCIORNIŢA, ADRIAN NICOLESCU, LILIANA PAMFIL-TEODOREANU, IOANA POENARU, VALERIA POP, IOAN AUREL PREDA, VIRGIL ŞTEFĂNESCU-DRĂGĂNEŞTI, COCA VASILIU, RALUCA RUSU TRANSCRIEREA FONETICĂ DAN DUŢESCU, ANDREI BANTAŞ REDACTOR DE CARTE SORANA GEORGESCU-GORJAN EDIŢIAAII-A ÎMBOGĂŢIRE LEXICO-SEMANTICĂ ILINCA CONSTANTINESCU, PAULA ŞENDREA, FLORIN GHEORGHE IONESCU REVIZIE FINALĂ SORANA GEORGESCU-GORJAN ILINCA CONSTANTINESCU CUVÂNT INTRODUCTIV LA EDIŢIA I

Iniţiat acum 22 de ani de Institutul de Lingvistică din Bucureşti, dicţionarul de faţă a fost elaborat de către un colectiv amplu de cadre didactice, traducători, ziarişti etc. şi revizuit de un grup restrâns de specialişti. O dată cu trecerea anilor, dicţionarul a fost amplificat substanţial. în vederea redactării şi punerii la punct a dicţionarului, s-a folosit o bibliografie care, după părerea autorilor, oglindeşte stadiul actual al limbii engleze aşa cum este aceasta vorbită în diferite părţi ale globului, mai cu seamă în Anglia şi Statele Unite. A fost consultată, de asemenea, o bibliografie auxiliară (pe specialităţi), în scopul de a extinde aria de cuprindere a vocabularului şi utilitatea lui pentru diverse categorii de consultanţi. Aşa cum se*prezintă în forma sa actuală, lucrarea este un dicţionar englez-român de tip general, cuprinzând un fond de aproximativ 120 000 de cuvinte (cu frazeologia aferentă). Pronunţia cuvintelor din dicţionar este redată cu ajutorul alfabetului elaborat de International Phonetic Association (IPA) şi transcris pe baza celor mai recente ediţii din An English Pronouncing Dictionary de Daniel Jones şi din Webster's International Dictionary. Pentru ilustrarea sensurilor şi a unor particularităţi sintagmatice de folosire a cuvintelor, lexicul inclus în dicţionar este însoţit de numeroase echivalente, serii sinonimice, adesea diferenţiate stilistic (v. şi Indicaţiile de folosire de la pag. VII). Dicţionarul este completat cu o serie de materiale auxiliare (o privire generală asupra limbii engleze moderne şi contemporane, liste de nume proprii, prescurtări uzuale etc.). Conştienţi de complexitatea problemelor puse de un dicţionar ca cel de faţă, autorii speră că vor găsi înţelegerea cititorilor şi vor fi recunoscători pentru eventualele observaţii şi sugestii. CUVÂNT INTRODUCTIV LA EDIŢIA A II-A Din a doua jumătate a secolului XX limba engleză şi varianta ei americană câştigă teren ca mijloc internaţional de comunicare. Studierea englezei în şcoală s-a extins de la un an la altul, făcând necesară elaborarea unor instrumente de lucru menite să satisfacă un public din ce în ce mai exigent. în tot mai multe domenii de activitate informarea bibliografică şi documentarea presupun o bună cunoaştere a limbii engleze. Acesta a fost contextul în care, în urmă cu trei decenii, apărea la Editura Academiei cel mai cuprinzător dicţionar englez-român realizat cu concursul a numeroşi specialişti din cercurile universitare şi academice din ţara noastră. Colectivul a lucrat sub îndrumarea eminentului cărturar care a fost Leon Leviţchi. Dezvoltarea rapidă a ştiinţei şi tehnicii, extinderea relaţiilor internaţionale pe multiple planuri şi diversitatea structurilor economice, politice şi organizatorice noi au dus la apariţia unor realităţi şi fenomene consfinţite, în mod firesc, de formarea unor noţiuni corespunzătoare redate prin neologisme. Multe cuvinte existente au căpătat sensuri noi şi s-au dezvoltat noi combinaţii frazeologice, toate acestea ducând la îmbogăţirea continuă a vocabularului. Este cunoscut că în ţările anglofone apar, la intervale scurte, dicţionare de cuvinte noi, iar autorii de mari lucrări lexicografice le înglobează, în timp, punând la dispoziţia vorbitorilor ediţii noi, îmbogăţite, ale lucrărilor de bază. Activitatea are un caracter permanent. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti" din Bucureşti, sub egida căruia a apărut prima ediţie a prezentului dicţionar, a introdus în planul de cercetare din anii '80 elaborarea unui supliment menit să completeze materialul publicat în 1974, cu

informaţie lexicografică adusă la zi. Realizarea operaţiunilor aferente a fost încredinţată celor două angliste membre ale institutului la data respectivă, Ilinca Constantinescu şi Paula Şendrea. Lor li s-a alăturat după câtăva vreme lector univ. Florin Gheorghe Ionescu. Prin încorporarea acestui supliment de peste 12 000 de adăugiri şi efectuarea unor corelări de ordin tehnic a rezultat un dicţionar bilingv modern de mari dimensiuni, a cărui listă de cuvinte depăşeşte 130 000 de articole. Au fost păstrate, în cea mai mare parte, normele redacţionale ale ediţiei anterioare. Intercalări de termeni şi sensuri noi au fost făcute de Ilinca Constantinescu chiar şi pe parcursul procesului de editare. Revizia dicţionarului a fost asigurată de Sorana Georgescu-Gorjan, căreia institutul îi mulţumeşte pentru efortul depus. Sarcina dificilă a publicării noii ediţii şi-a asumat-o Editura Univers Enciclopedic pentru care îi adresăm mulţumirile noastre cordiale. INDICAŢII DE FOLOSIRE Cuvintcle-titlu, tipărite cu litere aldine ca şi formele lor flexionare (pluralul substantivelor, gradele de comparaţie ale.adjectivelor, timpurile de bază ale verbelor), sunt aşezate în ordine strict alfabetică (astfel, substantivele compuse nu trebuie căutate în cuibul primului element – de exemplu sea fever în cuibul sea –, ci ca unităţi de sine stătătoare). Fac excepţie verbele complexe (verbele cu particule adverbiale sau prepoziţionale) care au fost grupate, ca şi în prima ediţie a lucrării, în sistem de cuib, la lexemul verbal respectiv. Exemplele, sintagmele, expresiile, proverbele etc., de asemenea tipărite cu litere aldine, nu sunt aşezate în ordine alfabetică. Traducerile româneşti sunt tipărite cu caractere drepte. Cifrele arabe aldine numerotează sensurile unui cuvânt-titlu polisemantic. (aged [] adj. 1. bătrân; îmbătrânit; în vârstă; the ~ cei în vârstă; bătrânii. 2. [] în vârstă de, având vârsta de; ~ seven în vârstă de şapte ani). Cifrele romane aldine semnalează apartenenţa la două sau mai multe părţi de vorbire. (Etruscan [] I. adj. etrusc. II. s. 1. etrusc. 2. (limba) etruscă). La verbe, folosirea lor tranzitivă, intranzitivă, reflexivă este departajată printr-o literă majusculă aldină (A., B., C). Când o expresie sau o sintagmă are mai multe accepţii, acestea se indică prin a) ..; b) ..; c) .. Explicaţiile, indicaţiile gramaticale, stilistice etc., prescurtările prin care se completează traducerile (de exemplu cu ac. = cu acuzativul) – cu alte cuvinte tot ce nu reprezintă traduceri ci doar lămuriri suplimentare – sunt tipărite cu caractere cursive. Trimiterile la forma de bază sau la o formă mai curentă sunt tipărite spaţiat. La trimiteri, cifrele aldine dintre paranteze fac referirea la partea de vorbire avută în vedere (prin cifre romane) sau la un anume sens (cifre arabe). Sinonimele sunt separate prin virgulă atunci când sunt apropiate şi prin punct şi virgulă atunci când posibilitatea înlocuirii între ele este mai puţin evidentă. Sinonimele care se pot înlocui între ele într-un context dat de dicţionar sunt separate printr-o bară oblică, de exemplu: in accordance / keeping / conformity with (citeşte: in accordance with, in keeping with, in conformity with). Sinonimele care reprezintă acelaşi element lexical, dar completat cu alte elemente lexicale se citesc prin desfacerea parantezei rotunde, astfel: armă (de foc) (citeşte: armă, armă de foc), sau to put (up)on the table (citeşte: to put on the table, to put upon the table)! Omonimele sau omografele sunt marcate prin exponent „la umăr" bore1, bore2, bore3. Prescurtările care indică domenii de utilizare sunt aşezate după cuvinte, de exemplu: partridge s. (omit.), dar înaintea expresiilor, exemplelor etc., de exemplu: (war.) to

close in the ship. Pentru o identificare mai precisă a cuvintelor din domeniile botanicii şi zoologiei, după traducere se dau, în paranteze rotunde, denumirile ştiinţifice latineşti scrise cursiv: blueweed [] s. (bot.) iarba-şarpelui (Echium vulgare). LISTA ABREVIERILOR ac. = acuzativ adj. = adjectiv adv. = adverb afir = afirmativ m. afr. = (termen) african agr. = agronomie, agricultură amer = (termen) american . anat. = anatomie apro x. arhe ol. arhit . art. astro n. atr. austr . auto aux. av. bibi. biocl i. biol. bis. bot. cana d. card. cfchim . cib.

gen. geod. geogr. geol.

= genitiv = geodezie = geografie = geologie

paleont. pari. part. pârtie.

= paleontologie = parlamentar = participiu = particulă

geom. germ.

= geometrie = (termen) german

past peior.

= past tense = peiorativ

gram.

= gramatică

perfi

= perfect

grec.

= (termen) grecesc

pers.

= aproximativ

hidr.

= hidrologie

pi.

= persoană; personal = plural

= arheologie

herald.

= heraldică

plast.

= mase plastice

= arhitectură

lwrt.

= horticultura

pol.

= politică

= articol = astronomie

hot. Hit.

= hotărât = ihtiologie

poligr. pop.

= poligrafie = popular

= atributiv = (termen) australian

imperfi. = imperfect impers. = impersonal

pos. pred.

= posesiv = predicativ

= automobilism = auxiliar = aviaţie = biblic = biochimie

ind. indic. inf. interj. interog.

= industrie = indicativ = infinitiv = interjecţie = interogativ

prep. prese. prez. pron. prop.

= prepoziţie = prescurtare = prezent = pronume = propoziţie

= biologie = bisericesc = botanic = (termen) canadian

intr. invar. irl. ist.

= intranzitiv = invariabil = (termen) irlandez = istoric

prov. psih. pt. . radio

= proverb = psihologie = pentru = radiotehnică

= cardinal = confer = chimie

hal. înv. jap.

= (termen) italian = învechit = (termen) japonez

refl. rel. ret.

= reflexiv = religie = retorică

= cibernetică

jur.

= juridic

rus.

lat. lingv.

= (termen) latin –lingvistică

s. scot.

= (termen) rusesc = substantiv = (termen) scoţian

cin. = cinematografie corn. = comerţ

com p. conj. const r. dat. dem. dial. dim.

= comparativ

Ut.

= literatură

sg-

= singular

= conjuncţie = construcţie

loc. log-

= locuţiune = logică

silv. si.

= silvicultură = slang

= dativ = demonstrativ = dialectal = diminutiv

in. mar. mat. med.

= masculin = marină = matematică = medicină

sociol. smb. smth. span.

drum = construcţii de drumuri ec. = economie; comerţ; finanţe elect = electricitate r. ento = entomologie m. etno = etnografie gr. eu.fi. = eufemism expr. = expresie

inediev. = medieval metal. = metalurgie

sport. subj.

= sociologie = somebody = something = (termen) spaniol = sportiv = subjonctiv

meteor. = meteorologie

superi.

= superlativ

mine = minerit mineral. = mineralogie

tehn. tel.

ffam. farm. fiero v. fig-

= feminin = familiar = farmacie = feroviar

initol. multipl. muz. n.

= mitologie = multiplicativ = muzică = neutru

text. top. tr. trec.

= figurat

neg.

= negativ

turc.

fiiloz . fiz. fiziol . fon. fot. fi: gastr .

- filozofie

nehot.

= nehotărât

TV

= (termen) turcesc = televiziune

= fizică = fiziologie

nom. num.

= nominativ = numeral

univ. V.

= universitar = vezi

= fonetică = fotografie = (termen) francez = gastronomie

numism. opt. ord. omit.

= numismatică = optică = ordinal = ornitologie

vb. vet. vulg. zool.

= verb = veterinar = vulgarism = zoologie

metr. mii.

= metrică, scol. versificaţie = (termen) militar tăb.

= şcolar = tăbăcărie = tehnic = telecomunicaţii = textile = topografie = tranzitiv = trecut

VIII TRANSCRIEREA FONETICĂ ANDREIBANTAŞ A. SIMBOLURI FONETICE UTILIZATE ÎN DICŢIONAR Nr. din Simbo Explicaţii Exemple Transcrier Corespondent sistem l e (aproximativ) al ul exemplului în româneşte IPA Vocalismul a) Vocale 1 i: i foarte lung feeler [] „filă" (cu i prelung)

2

i

i scurt, foarte deschis, aproape de e

fit

[]

„fit" (cu i foarte scurt, nepalatalizat)

3.

e

e puţin mai deschis ca în româneşte

set

[]

„set" (cu e mai deschis, nepalatalizat)

4

33

e foarte deschis, aproape a

Sam

[]

„seamă" (dar cu diftongul îmbinat)

5

a:

[]

6

0

a foarte deschis, format în fundul bar gurii o scurt, deschis spre a, cu buzele tot cod trase în jos

7

o:

o lung, deschis, cu buzele trase în jos door lord [] []

8

u

u foarte scurt

cook

[]

„bar" (cu a prelung şi fără r) „tot" (dar cu vocala mai apropiată de sunetul ardelenesc din „toată") „cod" (dar mai asemănător cu „coadă") „dor" (cu o lung, deschis, fără r) „lord" (fără r, cu o lung, deschis) „cuc" (cu u scurtat)

9

u:

u foarte lung

boon

[]

„bun" (cu u foarte lung, ca în „iulie")

10

A

[]

11

a:

„sapă" (cu ă foarte scurt, retezat) „să" (cu vocală foarte lungă şi închisă)

12

3

a foarte scurt şi închis, format în supper centrul gurii vocală centrală similară cu un ă Sir foarte lung, rostit cu dinţii apropiaţi şi buzele întinse lateral vocală centrală întotdeauna sitter neaccentuată, similară cu un ă foarte scurt

[] []

[] []

„sită" (cu vocala finală închisă şi retezată)

IX Nr. din Simbo Explicaţii Exemple Transcrier Corespondent sistem l e (aproximativ) al ul exemplului în româneşte IPA b) Diftongi 13 ei similar cu diftongul românesc, dar lay hey [] [] „lei" (cu vocale mai mai deschis şi fără palatalizare deschise, fără palatalizare) „hei" (idem) 14 ou similar cu diftongul românesc ău, dar tow [] „tău" (cu vocala ă cu buzele rotunjite, cea de jos rotunjită) împinsă înainte (în unele silabe neaccentuate apare redus la o, de ex.: [] se poate citi şi [], semnul cursiv fiind facultativ

15

ai

similar diftongului românesc, dar sky mai deschis

[]

16

au

[]

17

oi

similar diftongului românesc, dar how mai deschis o deschis (vezi nr. 6) urmat de un i boy foarte scurt

18

is

fear

[]

19

S3

Mary

fmeari]

20

33

door

[]

21

U3

i deschis, urmat de ă scurt (vezi nr. 12) e foarte deschis, urmat de ă scurt (vezi nr. 12) o deschis (vezi nr. 6) urmat de ă scurt (vezi nr. 12) u scurt, urmat de ă scurt (vezi nr. 12)

continuer []

Consonantismul a) Oclusive (explozive sau plozive) 22 P p urmat (de obicei) de o mică part explozie de aer, ca un h scurt 23 b similar unui b românesc, dar mai bun sonor (vibrat) 24

t

25

d

26

k

27

g

[]

t rostit cu limba la rădăcina dinţilor, Tom urmat (de obicei) de o mică explozie de aer, ca un h scurt d foarte sonor, rostit cu limba la din rădăcina dinţilor de sus dun

[] [] [] [] []

similar consoanei româneşti c, dar cut [] foarte tare, nepalatalizată, urmată (de obicei) de o mică explozie de aer, ca un h scurt similar cu un g românesc, foarte gu miner [] ' sonor

X Nr. din Simbo Explicaţii Exemple Transcrier sistem l e ul IPA b) Semi-oclusive (africate) 28 t; / îmbinat cu ş, ca în rom. ci touch [] ■ (nepalatalizat)

„scai" (cu a mai deschis, mai lung, uşor nazalizat, şii foarte scurt) „hau" (cu a mai deschis, uşor nazalizat) „boi" (dar cu o foarte deschis -vezi nr. 6 nerotunjit, cu buzele trase în jos)

„două" (dar fără u) „continuă" cu ă mai scurt (diftong coborâtor)

„pat" (cu p foarte tare şi a lung -vezi nr. 5) „ban" (cu b foarte vibrat şi a foarte scurt - vezi nr. 10) „tom" (cu t foarte tare, post-dental, şi cu o foarte deschis) „din" (cu consoanele foarte sonore şi vocala foarte scurtă) „Dan" (idem) „cat" (cu c foarte tare şi un fel de h urmat de a scurt - vezi nr. 10) „gamă" (cu a scurt, - vezi nr. 10 - şi ă scurt - vezi nr. 12) Corespondent (aproximativ) al exemplului în româneşte „taci" (cu i foarte scurt, nepalatalizat, şi a scurt vezi nr. 10)

29

d3

c) Nazale 30 m 31 n 32

ţ)

d îmbinat cu j, ca în rom. gi jam (nepalatalizat)

[]

similar cu m românesc similar cu n românesc

[] []

.

moot nod

n velar (realizat prin lipirea dosului bunker limbii de vălul palatului ca în rom. „lângă", „crâng", „pungă")

„geam" (cu nepalatalizată îmbinat)

consoana şi ea

„mut" (cu u lung) „nod" (cu o foarte deschis - vezi :nr.6) ['bArjksJ „bancă" (cu n mai nazalizat, şi a şi ă scurte vezi nr. 10 şi 12)

d) Laterale 33 1

similar cu / românesc; când consoana luck still [] apare la sfârşitul cuvântului, limba []; este mai retrasă (/ velar) e) Fricative (şuierătoare) 34 f similar cu/românesc fin []

„lac" (cu a scurt - vezi nr. 10) „Stil" (cu limba mai retrasă)

35

V

36

0

37

5

38

„fin" (cu / scurt)

vie

[]

thick

[]

„vai" (cu diftongul uşor nazalizat) „sic" (cu un s peltic)

without there sauce

[] []

„zer" (cu un z peltic)

s

similar cu v românesc (dar mai sonor) consoană surdă, pronunţată cu limba ţinută între dinţi consoană foarte sonoră, pronunţată cu limba ţinută între dinţi similar cu s românesc

[]

39

z

similar cu z românesc, foarte sonor

zinc

[].

40

;

similar cu ş românesc

shock

[]

41

3

similar cuy românesc, foarte sonor

rouge

[]

42

r

consoană lichidă, rostită fără vibraţia bravo limbii (aproape fără fricţiune)

[]

43

h

similar cu consoana românească, dar high mai gutural

[]

„sos" (cu o deschis, lung vezi nr. 7) „zinc" (cu i deschis scurt şi n velar - vezi nr. 32) „şoc" (cu o deschis -vezi nr. 6) „ruj" (cu r lichid şi u lung) „bravo" (cu r foarte moale; la sfârşitul diftongului ou - vezi nr. 14) „hai" (cu un /; mai aspru format în fundul gâtului)

XI Nr. din Simbo Explicaţii Exemple Transcrier sistem l e ul IPA f) Semiconsoane (semivocale) 44 w u foarte scurt, rostit cu buzele foarte oner [] strânse (folosit înaintea vocalelor)

Corespondent (aproximativ) al exemplului în româneşte „oană" (cu a scurtat - vezi nr. 10 - şi a scurt - vezi nr. 12)

45

j

i tare, foarte palatalizat (iot), folosit yod [] „iod" (cu o foarte deschis înaintea vocalelor - vezi nr.6) B. ALTE SEMNE SI PROCEDEE LEGATE DE TRANSCRIEREA FONETICĂ Conform tradiţiei lexicografice, transcrierea fonetică este cuprinsă între paranteze pătrate, ex.: []. Transcrierea fonetică urmează după fiecare articol de dicţionar, precum şi după formele sale flexionare (pluralul substantivelor, gradele de comparaţie ale adjectivelor, timpurile de bază ale verbelor), dacă acestea prezintă particularităţi de pronunţare. în cazul în care părţile de cuvânt pe care le formează articolul de dicţionar diferă ca pronunţie, transcrierea fonetică se dă imediat după cifrele romane care despart părţile de cuvânt. Intre paranteze drepte sunt cuprinse şi eventualele variante de pronunţare, despărţite prin virgule. Când diferenţa dintre o variantă şi alta apare doar într-o anumită parte a cuvântului, această parte se transcrie fonetic, iar partea identică se înlocuieşte cu (-). Dacă variantele nu sunt însoţite de indicaţii speciale (învechit, american, în limbajul juridic etc.), se recomandă prima variantă, ca fiind mai frecventă. Dacă variantele constau în diferenţe de accentuare, acestea se marchează astfel: [.meig'neiz,'– (citeşte 'meianeiz)]. Unele variante se referă la formele slabe (de conversaţie) sau tari (folosite în dictări, în exprimarea didactică etc.) ale cuvintelor frecvent folosite mai ales ca unelte gramaticale, comparabile cu formele contrase din româneşte (unde-i, s-au dus etc.). Lista celor mai frecvente forme slabe se găseşte la pag. XII. La unele cuvinte care nu au forme slabe se pot întâlni variante care diferă prin omiterea (eliziunea) unui sunet. Acesta va fi reprezentat grafic prin simboluri fonetice scrise cursiv, ex.: [] se poate pronunţa [] sau []. Transcrierea fonetică nu se repetă pentru omonime sau omofoane, ex.: (box1, box2, box3 etc.), dar se indică pronunţarea diferită a omo-grafelor, ex.: (bow1 [], bow2 []; sow1 [], sow2 [] etc.). La cuvintele compuse, pentru economie de spaţiu, transcrierea fonetică a părţii comune se înlocuieşte cu tilda ( ~), redându-se doar pronunţarea elementului nou. în asemenea cazuri, în afară de căutarea pronunţării primei părţi la cuvântul de bază, aflat mai sus, celui care consultă dicţionarul i se cere să ţină seama de următoarele reguli: compuşii de tip adjectiv + substantiv au două accente egale, ca []. în compuşii de tip substantiv + substantiv, cel de-al doilea element nu are accent dacă este format dintr-o singură silabă, şi are accent secundar dacă este format din mai multe silabe. Excepţiile, nu prea numeroase, sunt indicate ca atare sau sunt transcrise în întregime. Accentele sunt marcate înaintea silabei accentuate. Cel principal se pune sus [], cel secundar, jos []. Modificările de accentuare aduse de locul ocupat în propoziţie, de schimbarea funcţiei sintactice, sunt indicate în variante. La cuvintele derivate şi la formele de plural, partea identică se redă prin linie dreaptă (-) după care se adaugă pronunţarea sufixului, terminaţiei etc.: [], [], []. în transcrierea, fonetică sunt marcate doar accentele tonice ale cuvântului luat în sine, adică diferenţa de intensitate între silabe, deci accentele vor fi prezente numai la cuvintele de două sau mai multe silabe. Trebuie însă să se ţină seama de faptul că în limba engleză prezenţa unei vocale în silabă nu este indispensabilă în anumite condiţii. Dacă sunt precedate de alte consoane, consoanele [], [] şi [] pot forma împreună cu ele o silabă. Aşadar, cuvinte ca button [], listen [], little flitl], whistle [], rhythm [], bottom [], au două silabe, prima purtând accentul. Lungimea unei vocale este marcată de semnul (:), ex.: [] este numai lung, [] diferă de

[] scurt, [] diferă de [] scurt. Când vocala lungă este scurtată din anumite motive (de exemplu când este precedată şi urmată de consoane surde) semnul lungimii [] este pus între paranteze rotunde, de ex.: [] ceea ce indică două variante: [] şi [], folosite cam cu aceeaşi frecvenţă. Vocalele nazale, necaracteristice limbii engleze, apar în cuvinte franceze sau spaniole şi atunci sunt indicate cu semnul [], [], de ex.: []. Semnulr pus sus, la sfârşitul unui cuvânt este r de legătură (linking r) şi arată că r-ul nu se pronunţă când cuvântul este rostit izolat, sau înaintea unei consoane, semivocale (semiconsoane), în schimb se pronunţă când cuvântul următor începe cu o vocală. De exemplu: father and mother [] se pronunţă aproape ca şi cuvântul compus father-inlaw [], dar father went home se pronunţă []. Aşa numitul r nedorit (intrusive r), particularitate din ce în ce mai frecventă a pronunţării moderne, nu este marcat în dicţionar întrucât el nu este legat de un aspect grafic (de exemplu the idea of it, pronunţat [], sau I saw him in the street [ai'so:rim in 5a stri:t]. XII Pronunţarea americană, care în ansamblu diferă de cea britanică, americane care se studiază ca atare (cf. Webster's Third International este redată -printr-o apropiere de sistemul I.P.A.- numai acolo unde Dictionary; Kenyon and Knott, A Pronouncing Dictionary. of există deosebiri majore (accentuare, sunete complet diferite). în rest, American English). trebuie doar să se ţină seama de caracteristicile generale ale pronunţării LISTA CUVINTELOR MAI FRECVENT FOLOSITE ORAL CU FORME SLABE Nr. Cuvântul Forme tari Forme slabe Contexte ilustrative Contexte ilustrative crt. (pentru (de redate în transcriere redate în ortografia citirea conversaţie) fonetică curentă separată a cuvintelor) 1 a ei 3 a boi a boy 2 am asm am, m ai am not, aim 'redi I am not, I'm ready 3 an aen an,n an 'elifant an elephant / 4 and asnd and, nd, an, 'brAâsran 'sista 'bredn brother, and sister, bread n 'bAta and butter 5 are a: a, r, a Seiahiathey are here 6 as xz 3Z, Z azaru:l as a rule 7 at 33t 9t 3t WAnS at once 8 be bi: bi ta bi /ua to be sure 9 been bi:n, bin bin aiv bin 'weitirj I've been waiting 10 but bM bat bat ai nou but I know 11 can (be able) kasn kan, kn ai kan du: it nau I can do it now 12 could kud kad hi: kad help he could help 13 do (auxiliary) du: du, da, d ai du nat, da 3ei kAm? I do not, do they come? hau dja du? How do you do? .14 does (auxiliary) dAZ dsz daz/i laikit? does she like it? 15 for fo: fa fa Sa 'pa:p3S for the purpose 16 from from fram, frm fram 3a wa:k from the work

17 18. 19

had (auxiliary) hasd has (auxiliary) haez have (auxiliary) haev

had,ad,d hi had gon haz, 3Z, z, s hi hazdAnit hav,av,v ai hsvnat ăeiv a'raivd

20 21

he her

hi: ha:

i:,hi,i a:, ha, a

22 23 24 25 26

him his is ma'am me

him hiz iz maem mi:

im iz z, s mam, m mi

Forme slabe Contexte (de redate în conversaţie) fonetică mast, mas

ju msst li:v ai mss gou

you must live I must go

XIII Nr. Cuvântul cit.

he had gone he has done it I have not, they have arrived ai 8o:tiwud kAm I thought he would come ai met3:5ea ai laik:a I met her there I like her 'brA5a brother ai sa: im in 3a stri:t I saw him in the street put iz 'preznt âea put his present there hiz 'kreizi, its a:l rait he's crazy, it is all right nou mam, jesm no ma'am, yes ma'am hi bo:z mi he bores me

27'

must

Forme tari (pentru citirea separată a cuvintelor) niASt

28

not

nat

nt, n

hi ka:nt, aidou(n)nou

he can't, I don't know

29

of

DV

3V, v,a

f3:st(s)vo:l, kAps(v)ti:

first of all, cup of tea

30

or

o:

3

hedsteil

head or tail

31

Saint

seint

32

shall

Jael

s(3)nt, s(s)n, snt 'pastrik ssn 'niktas sin(t) Jal.il ai /si gou wi/la:skim

33

she

Ji:

/i

Ji nouz it

34

should

/ud

Jadjd

Jad Ji du:it? ai/d'a:ns3

35

Sir

sa:

S3

ss'maikl

should she do it? I should answer Sir Michael

36

some

SAm

ssm, sm

gimi sm 'instnsiz

give me some instances

37

than

5a;n

6sn,5n

mo:3(3)n i'nAf

more than enough

38

5at

âs buk 6st ai laikt best

the book that I liked best

39

that (conj., 5set pron. rel.) the 5i:

40

them

Cern

41

there

des

5i (înaintea from 5sta:t aeSstaim vocalelor) 6(3) 3(a)m, (3)m put âm daun givsm Ap 33 âsz'nABin dsrs'meni

42

to

tu:

tU,t3

ha:t tu ha:t

ilustrative Contexte transcriere redate în curentă

ilustrative ortografia

Saint Patrick Nicholas I shall go we shall ask him she knows it

Saint

from the start at the time put them down give them up there is nothing there are many heart to heart to the

t3 63'p3:p3S

purpose

43

us

AS

3S, S

44

was

W3Z

W3Z

li:v3S3'loun, letsto:ksens leave us alone let us talk sense ai W3Z 'sari I was sorry

45

we

wi:

wi

wi Sink sou

we think so

46

were

wa:

W3

ju W3 rait

you were right

47

who

hu:

u:, hu

5s boi u(:) dAZ it

the boy who does it

48

will

wil

l,3l

Ssetldu:

that will do

49

would

wud

wsd,3d, d

50

you

ju:

ju.js

51

your

jo:

P

it(w)sd'a:ns3 aus'p3:p3S it would answer our purpose wot du ju nou? J3 'Judnt what do you know? you shouldn't? iz J3 waif 'bets? is your wife better?

XIV SCURTA INTRODUCERE IN LIMBA ENGLEZA LEON D. LEVITCHI Limba engleză aparţine grupului germanic al limbilor indo-europene, şi anume grupului vest-germanic, alături de dialectul din Germania de Sus (Hochdeutsch), de vechea saxonă şi de friziană, cu care are o scrie de asemănări lexicale, fonetice şi gramaticale. I. VOCABULAR § 1. Origini. Caracterul germanic al limbii engleze moderne (1500-) şi contemporane (sec. al XX-lea) se vădeşte în fondul ei lexical de baza şi în structura gramaticală esenţială. Potrivit statisticilor, numai 30-35% din cele peste 600.000 de cuvinte ale vocabularului englez provin (cu sau fără ajutorul afixaţiei) din engleza veche sau „anglo-saxonă", majoritatea celorlalte fiind de origine romanică; dar un calcul bazat pe principiul frecvenţei şi al circulaţiei oferă o imagine cu totul diferită, astfel încât vocabularul germanic se ridică până la 70-80%. După cum au subliniat numeroşi autori, un englez sau un american pot exprima absolut tot ce doresc folosind exclusiv cuvinte de origine anglo-saxonă. Dintre limbile romanice, franceza a influenţat cel mai mult vocabularul englez, îndeosebi în perioada „vechilor împrumuturi" (1100-1400), elemente lexicale pe deplin asimilate (proud, minute, second, art, government etc.), spre deosebire de „noile împrumuturi", cele de după 1500 şi, mai cu seamă, de după 1660 (denouement, billet-doux, rendez-vous etc.). Elementul francez a contribuit mult la dezvoltarea extraordinară a sinonimiei de diferite tipuri (ideografică, stilistică etc.). împrumuturile din latină, efectuate în mai multe perioade istorice, pot fi grupate în : a) cuvinte preluate de anglo-saxoni înainte de debarcarea lor în Britania (pear, cheese, copper, inch etc.); b) cuvinte împrumutate de britoni şi preluate mai târziu de anglosaxoni de la aceştia (port, wall, street etc.); c) cuvinte introduse în engleza veche în sec. al VI-lea, după creştinarea populaţiei din insulă (candle, disciple, shrine etc.); d) cuvinte introduse în engleza veche în sec. XIV-XVI, cele mai multe având un conţinut abstract (maximum, superior, inertia etc.); e) cuvinte introduse după sec. al XVII-lea, în ultimele două secole, mai ales vocabular ştiinţific (acid; formula, memorandum etc.).

împrumuturile din greacă se întâlnesc din cele mai vechi timpuri, dar înainte de Renaştere numărul lor era destul'de redus (devil, church, palsy etc.). Ulterior, ele au avut un caracter aproape continuu, îmbogăţind foarte mult vocabularul ştiinţific (epidemics, antonym, geology, encephalitis etc.). Influenţa scandinavă asupra vocabularului englez este destul de greu de stabilit din cauza marilor asemănări dintre cele două limbi în sec. IX-XII, unul dintre criteriilemai mult sau mai puţin sigure fiind cel al sunetului (de exemplu, prezenţa grupului consonantic [] în cuvinte ca scare, skill, sky etc.). Se presupune că numărul total al cuvintelor scandinave din engleza modernă s-ar ridica la 600-1000. Elementul lexical celtic este foarte slab reprezentat (bin, down, flannel, slogan etc.). Engleza a împrumutat şi continuă să împrumute cuvinte din cele mai diferite limbi, astfel: din italiană (concerto, alarm, bust, opera). spaniolă (Negro, armada, chocolate), germană (plunder, iceberg), olandeză (brandy, skipper, toy), rusă (kolkhoz, kulak, troika), persană (backshish, bazaar, divan), turcă (agha, caftan, turkey), ebraică (cherub, Satan, seraph), arabă (fellah, emir, harem), portugheză (molasses, marmalade), hindu (thug, wllah, bandanna), chineză (tea, china, nankeen), australiană (boomerang, kangaroo, dingo), limbile indienilor din America de Nord (hominy, moccasin, squaw) etc. în prezent, o parte importantă a vocabularului englez o formează aşa-numitele „cuvinte internaţionale" (International Words), cuvinte care, cu puţine modificări ortografice şi ortoepice, au putere de circulaţie în mai multe limbi, cu păstrarea valorii semantice. Majoritatea desemnează noţiuni din domeniul ştiinţei, tehnicii şi culturii (biology, refrigerator, classification, diplomat etc.). Un loc aparte îl ocupă aşa numiţii „False Friends", de cele mai multe ori cuvinte internaţionale având aproximativ aceeaşi formă în mai multe limbi, dar deosebindu-se ca înţeles (integral sau în parte), de exemplu: (engl.) actually - (rom.) 1. într-adevăr, realmente; de fapt; 2. (rar.) actualmente; (engl.) commodity - (rom.) articol de uz, pi. marfă; (engl.) concert- (rom.) 1. concert; 2. înţelegere, acord etc. § 2. Afixaţia a) Prefixe germanice: be- (peste, de jur împrejurul, complet) to besprinkle, to bedim, to besmear for- (departe, încolo) to forswear, to forbid in- (în) insight, inlet mis- (rău, greşit) to mislead, to misunderstand out- (din; mai mult decât) to outlive, to outshine over- (peste, dincolo) to, overeat, to overflow under- (pe; în; sub etc.) to undertake, to undergo un- (nu) unfriendly, to undo, unnecessary up- (sus) upright, upset a-, ab-, abs- (de la) to abuse, to abstain ad-, af-, an- etc. (la) to adhere, to accrete, to affirm, to attract bi-, bis- (doi, de două ori) bilingual, bi-monthly com-, con-, co-, cog-, col-, etc. (cu) to compress, to concatenate, to cohere, to cognate, to collide de- (implică separarea, lipsa etc.) to depart, to deprecate dis-, di- (cu valoare negativă) to displease, to dislike, to diverge 1 XV en- (în) to enclose, to enlarge, to enact ex-, e-, ef- (din) to extend, edition, to efface in-, ii-, ir- (cu valoare negativă) ineffectual, illiberal, irrational non- (cu valoare negativă) non-English

ob-, op- (împotriva; spre; pe) to obliterate, to oppose pre- (înainte) to predict pro- (înainte; pentru) to propose re- (din nou) repetition, to re-read sub-, sue- etc. (sub) subject, succint -ly, -y (germanic; arată calitatea) monthly, princely, friendly, manly, womanly, windy, rainy, dirty, noisy -less (germanic; arată absenţa calităţii) useless, friendless, fearless, leafless -able (romanic; formează adjective care arată posibilitatea acţiunii sau stării exprimate de substantivele respective) capable, understandable, readable, detestable -ful (germanic; arată calitatea caracteristică substantivului la care se ataşează) beautiful, careful, dutiful greceşti: an-, a- (cu valoare negativă) anomalous, acephalous di- (de două ori) dioxide, diphthong ec- (din; afară din) eccentric în general, prefixele nu mai sunt productive în engleza contemporană. Excepţie fac: un-, re-, dis-, mis-, anti-,pre-, non- şi alte câteva. b) Sufixe substantivale: -er (germanic; arată autorul acţiunii, agentul) doer, maker, teacher, dancer, learner, bringer, lender -ist (grecesc; arată partizanul unui sistem etc.; de asemenea, membrul unei profesii) socialist, chartist, realist, typist, dramatist, humanist -ism (grecesc; învăţătură, doctrină, şcoală, curent) socialism, chartism, realism, dramatism, humanism -ee (francez; caracterizează persoane) devotee, absentee, adoptee -ess ( francez; formează genul feminin al unor substantive) heiress, shepherdess, tigress -ese (italian; arată originea unei persoane; de asemenea, stilul) Chinese, Burmese, Johnsonese, journalese -eer, -ier (franceze; arată ocupaţia) musketeer, gondolier -ling (germanic; peiorativ sau diminutival) hireling, duckling -ster (germanic; arată profesia) brewster, gamester -ite (grecesc; arată apartenenţa) Luddite, pre-Raphaelite -or (latin; arată profesia) actor, doctor, sculptor, director -ing (germanic; arată profesia, calitatea, starea etc.) teaching, doing, making, coming, being, fishing -ness, -ship-, -hood, -dom (germanice; arată starea, calitatea) kindness, usefulness, friendship, kinship, neighbourhood, manhood, kingdom, freedom -th (germanic; de cele mai multe ori, formează substantive din adjective) truth, breadth, length, width., strength -age (romanic; arată totalitatea sau starea) tonnage, leakage, average, parentage -ance, -ence, -ment, -tion, -ation, -sion, -ion (romanice; arată starea, procesul, continuarea, rezultatul unui proces) appearance, continuance, preference, movement, preferment, betterment, diminution, indication, possession, erosion, prostration adjectivale: -ish (germanic; arată calitatea) boyish, whitish, bluish -ed (germanic; are sensul de „înzestrat cu", „caracterizat prin" - prin îmbinare cu anumite substantive sau adjective) blue-eyed, broad-shouldered, felt-hatted, long-fingered

verbale: -ize, -ise (greceşti; ataşate la anumite substantive şi adjective, formează verbe cu sensul de a „aduce în starea exprimată de cuvântul de bază") to realize, to fertilize, to analyse, to sympathize -en (germanic; are acelaşi înţeles ca -ize) to broaden, to whiten, to deepen, to heighten -fy, -ify (romanice; au acelaşi înţeles cu -ize) to electrify, to magnify, to intensify, to certify adverbiale: -ly (germanic; adăugat la adjective, formează adverbe de mod) magnificently, uselessly, carefully, blindly -ward(s) (germanic; implică ideea de direcţie) forward(s), southward, backward(s), leeward § 3. Conversiunea. Procedeul prin care o parte de vorbire devine, într-un context, o altă parte de vorbire, deci un alt cuvânt, este un fenomen frecvent în engleza modernă şi contemporană. In prezent, părţile de vorbire care reprezintă cele mai active arii ale conversiunii sunt substantivul, adjectivul şi verbul, substantivul constituind de cele mai multe ori punctul de plecare, ca în exemplele: tattoo - to tattoo, co-star - to costar, highlight - to highlight, trial - trial match, rock - rock plant etc. § 4. Compunerea. Prin simpla juxtapunere, diferite părţi de vorbire pot da naştere cuvintelor compuse care, în engleza modernă, dar mai cu seamă în engleza contemporană, au îmbogăţit extraordinar de mult fondul lexical. Cele mai frecvente sunt substantivele compuse cu bază substantivală (ultimul cuvânt dintr-o serie), de exemplu: subst. + subst. field flower, classroom, motor-car, drawing room adj. + subst. blackboard, sweetheart, singing bird pron. + subst. he-wolf she-bear vb. + subst. makeshift, pickpocket adv. + subst. outhouse, uptrain, downstreet Substantivele compuse cu bază substantivală se scriu fie într-un singur cuvânt (classroom, sweetheart), fie cu ajutorul cratimei (motor-car, clasp-knife), fie separat (motor car, safety razor). Nu există reguli ortografice precise în această privinţă – situaţie care-1 face pe Fowler să vorbească despre „haosul care domneşte în lumea scriitorilor şi tipografilor..când este vorba despre folosirea cratimei.." (Modern English Usage). O categorie aparte de cuvinte compuse o formează aşa-numitele verbe complexe, verbe alcătuite dintr-un verb şi o particulă adverbială XVI (up, in, out, through etc.) care, într-o măsură mai mare sau mai mică, modifică sensul verbului de bază. Numărul verbelor complexe din engleza contemporană este impresionant, iar necunoaşterea lor echivalează, după părerea unanimă a lingviştilor englezi şi americani, cu necunoaşterea limbii engleze. Majoritatea verbelor complexe se întâlnesc în limba engleză vorbită, fiind preferate în general sinonimelor „abstracte", „mai puţin colorate": to bring up (to educate), to carry out (to effect), to fall out (to quarrel), to get off (to dismount) etc. § 5. Contragerea. Contragerea cuvintelor se realizează în engleza modernă şi contemporană prin a) afereză - reducerea părţii de început a unui cuvânt (bus din omnibus, car din motor-car); b) sincopă -reducerea părţii de mijloc a unui cuvânt (mart din market, ma 'am din madam); c) apocopă - reducerea părţii sale finale (pub din public house, sub din submarine, prefab din prefabricated). Productivă în prezent

este apocopa. § 6. Abrevierea. Reducerea unui cuvânt sau a unui grup de cuvinte la iniţialele sau la primele litere ale acestora este un procedeu atât de răspândit în engleza contemporană încât sporeşte considerabil fondul ei lexical (peste 30.000 de cuvinte): TV (television), radar (radio detection and ranging), GP (general practitioner), P.O.W. (prisoner of war) etc. § 7. Vocabularul american. în linii mari, se poate afirma că fondul lexical al variantei americane a limbii engleze corespunde celui al englezei britanice, cu sublinierea că o serie de diferenţe se fac din ce în ce mai simţite mai ales în limba vorbită, în slang şi în exprimarea familiară („colloquial English") - fie că este vorba de unităţi lexicale diferite sau de sensuri diferite ale unor unităţi lexicale existente în engleza britanică. Câteva ilustrări: . § 8. Generalităţi. Asemenea oricărei alte limbi moderne, limba engleză a cunoscut, în cursul îndelungatei sale istorii, modificări însemnate şi din punct de vedere al ortografiei şi ortoepiei. Engleza contemporană şi modernă se deosebeşte mult în această privinţă nu numai de engleza veche, dar şi de engleza medie, după cum se poate vedea din „reconstituirea" fonetică a următorului fragment din Povestirile din Canterbury de Geoffrey Chaucer (1340-1400): Text original: Whan that Aprilie with his schowre swoote ['hwsn 8ot 'a:pril .wi8 his '/u:ras 'so:to The drought of Marche hath perced to the roote 03 'drAXt of 'mart/ ha8 'persod to: 6o 'ro:to And bathed every veyne in swich licour, and 'bo:5sd 'e:vri 'veein in 'swit/ li'ku:r în engleza în engleza Traducere americană britanică baggage luggage bagaj bakery baker's (shop) brutărie bookup bookstall stand de cărţi cigar store tobacconist's debit (de tutun) (shop) class form clasă (de şcoală) closet cupboard bufet department office; ministry departament; minister fall autumn toamnă gas petrol benzină hog Pig porc information enquiry office birou de desk informaţii mail post poştă movie picture film sidewalk. pavement trotuar sleeper sleeping car vagon de dormit truck lorry camion vacation holidays vacanţă; concediu wheel bicycle bicicletă în ultima vreme, un număr mare de cuvinte şi expresii americane au pătruns şi s-au.

statornicit în engleza britanică, iar delimitările respective nu sunt întotdeauna uşor de făcut. Of which vertue engendred is the flour.. of 'hwit/ 'vsr'tiu sn^endord .is 8o i/Iu:r] Text modernizat: When that April with his (its) showers sweet ['wen 5ot 'eipral iwi6 hiz/its '/auoz 'swi:t The drought of March has pierced to the root 3o 'draut sv 'ma:t/ hoz 'pisst tu da 'ru:t And bathed every vein in such liquor and 'beiâd 'evri vein in 'sAt/ 'liko Of which virtue engendered is the flower: ov 'wit/ 'vo:tju: in'd3endod .iz âo 'flaus] § 9. Ortografia şi pronunţia contemporană. La ora actuală, engleza britanică literară cunoaşte o ortografie unitară, cu foarte puţine excepţii II. FONETICĂ XVII (judgment sau judgement, aesthete sau esthete, slyly sau slily etc.). întrucât faţă de situaţia din sec. al XV-lea normele ortografice s-au modificat doar într-o măsură relativ mică în vreme ce în pronunţie au intervenit schimbări numeroase şi adesea profunde, se poate afirma că engleza scrisă redă limba vorbită într-un mod defectuos. Regulile privind rostirea anumitor litere şi grupuri de litere sunt însoţite de atâtea excepţii, încât o sistematizare în scopuri practice (didactice) este iluzorie; în ultimă instanţă, fiecare cuvânt trebuie învăţat în parte, atât ca scriere cât şi ca pronunţie (de aici şi redarea, cu ajutorul a diverse sisteme de transcriere, a pronunţiei cuvintelor engleze în majoritatea dicţionarelor). Astfel, grupul de litere ough se citeşte [] în though, although, dough [] în ought, nought, bought, brought [] în cough [] în bough, plough, drought [] în enough, tough, rough M în borough, thorough [] în through, throughout [] în hough [] în hiccough grupul op se citeşte: [] în spoon, loot, moon, moot [] în book, look, stood, room (dar şi []) [] în flood, blood [] în poor, moor [] în brooch [] în door, floor grupul th se citeşte: [] în this, that, smooth, this [] în thing, three, thick [] în Thames, thyme, posthumous, Anthony etc. Pe de altă parte, un acelaşi sunet poate fi redat de mai multe litere şi grupuri de litere. Astfel, [] de: ee, ca în fleet, seen, meet, creek

ea,

ca în meat, lead, leaf, beadle e, ca în Pete, aesthete, he i, ca în Nina ae, ca în aesthete, formulas oe, ca în Oedipus ie, ca în field, chief, thief ei, ca în receive, perceive, deceive 1 Unii autori o subclasifică în a) conservative RP („RP conservatoare"), folosită de generaţiile mai vârstnice şi, tradiţional, de anumite profesii şi grupuri sociale; b) general RP („RP generală"), ca, de pildă, pronunţia B.B.C.-ului, şi c) advanced RP („RP avansată"), folosită de tineretul din clasele sociale aristocratice. [] de: oe, ca în toe, foe, throes o, ca în tone, phone, alone, old, stove ow, ca în narrow, know, show, sowing oa, ca în boat, loaf, road [] de: a,

ca în make, stake, plate, fame, lady, labour ai, ca în pain, gait, paid, tail ay, ca în stay, lay, fay, tray, player ey, ca în they, prey, grey eigh, ca în eight, neigh, neighbour etc. Pronunţia cuvintelor din engleza britanică variază în funcţie de mediu şi educaţie (pronunţia claselor instruite, pronunţia populară, pronunţia cockney etc.), precum şi în funcţie de ariile geografice (pronunţia londoneză, pronunţia scoţiană, pronunţia sudică etc.). Pronunţia literară, deşi folosită de un număr surprinzător de restrâns de englezi, reprezintă totuşi tipul „standard" (se aude la B.B.C., în universităţi etc.) şi este îndeobşte cunoscută ca Received Pronunciation sau, prescurtat, RP („pronunţia general acceptată")1. Atât dicţionarele generale monolingve cât şi cele generale bilingve reproduc pronunţia engleza RP; deşi, până şi în acest cadru, nu toate cuvintele au o singură pronunţie; miaul este [] sau [], decimal - f'desimgl] sau [], Celtic - [] sau [], chocolate - [] sau [] etc. § 10. Ortografia americană. în linii mari, ortografia americană coincide cu cea britanică, deşi se poate vorbi de o permanentă tendinţă de simplificare a celei dintâi. Astfel, grupul britanic -our devine -or în varianta americană a limbii: colour - color, favour -favor, labour' - labor; grupul -re devine -er. theatre - theater, centre - center, metre - meter; -II.- se reduce la -/-: traveller - traveler, woollen - woolen, cancelling canceling; -ue se reduce: dialogue - dialog, prologue -prolog; sufixul verbal -ise devine –ize: to organise - to organize, to fertilise - to fertilize; cratima dintr-o serie de cuvinte compuse dispare: to-morrow - tomorrow, good-bye - goodbye etc. § 11. Pronunţia americană. Pronunţia americană se deosebeşte de cea britanică mai cu seamă prin a) American drawl - rostirea încetinită şi prelungită a silabelor

accentuate (mai ales la sfârşitul sintagmelor) şi b) nasal twang - rostirea nazalizată a unor vocale (ca [] din stand etc.). [] din engleza britanică devine de obicei []: class [] - [], dance []-[],iar[] devine []: hot [] -[], body [] - [] etc.; [] în cuvinte ca duty [] sau new [] devine [] - [], [] etc. în anumite cuvinte [] devine [] (what [], where []). De asemenea, [] se rosteşte indiferent de poziţie (ever [],father [] etc.). XVIII III. GRAMATICA MORFOLOGIE Substantivul (The Noun) § 12. Categorii de substantive din punctul de vedere al ideii de număr. 1) Substantive individuale (Individual Nouns). Au forme diferite pentru singular şi plural (cu unele excepţii), se pot „număra" (sunt „Countable Nouns"), se acordă în număr cu verbul şi determinanţii: table - tables -four tables; impulse - impulses - several impulses; a man - men - a hundred men; one book - two books - many books - the books aren 't here Când sunt folosite în sensul lor cel mai general, sunt precedate de articolul nehotărât sau hotărât la singular şi nu primesc articol (mai exact, sunt precedate de „articolul zero") la plural: ani the adverb is a part of speech - adverbs are a part of speech 2) Substantive individuale-defective (Defective Individual Nouns). Au exclusiv formă de plural, dar se pot „număra" prin asociere cu un numerativ: trousers - a pair of trousers - three pair(s) of trousers; clothes -a suit of clothes several suits of clothes - the clothes are in the wardrobe 3) Substantive echivalente ale numelor proprii (Proper Noun Equivalents). Sunt substantivele comune a căror „denumire" reprezintă şi „numele" lor; au numai forma de singular: the sun; the earth; the moon; Nature; the sun is rising 4) Substantive nume de materie (Nouns of Material). Cu unele excepţii (lees, dregs, victuals etc.), au numai forma de singular, se acordă în număr cu verbul şi determinanţii, nu se pot număra, iar atunci când sunt folosite într-un sens general, sunt precedate de „articolul zero": com; iron; meat - the meat is lean - much meat - this meat; honey is good for children 5) Substantive abstracte unice (Unique Abstract Nouns). Cu unele excepţii (mai ales denumiri de ştiinţe, ca physics, mathematics etc.), au numai forma de singular, se acordă în număr cu verbul şi determinanţii, nu se pot număra, iar atunci când sunt folosite într-un sens general, sunt precedate de „articolul zero": neighbourhood; beauty; little importance; the significance that is to be attached to them; knowledge is power Formele de plural de tipul mathematics etc. se acordă cu verbul la singular: acoustics is the science of sounds 6) Substantive colective (Collective Nouns). Au forma de singular, dar exprimă ideea de colectivitate, subliniind elementele alcătuitoare ale noţiunii respective, ceea ce determină acordul cu verbul (nu pot fi însoţite şi de determinanţi) la plural: family; government; team; crew - the crew (membrii echipajului) were on the upper deck 7) Substantive ale pluralităţii (Nouns of Multitude). Sunt o varietate a substantivelor colective, au numai forma de singular şi se acordă cu verbul şi determinanţii exclusiv

la plural: people (lume, oameni,) - many people - those people - there were many people there Atunci când sunt precedate de numerale, acestea se referă la elementele alcătuitoare ale noţiunii respective: five people (cinci oameni); three police (trei poliţişti) 8) Substantive individuale ale pluralităţii (Individual Nouns of Multitude). Urmează fie regimul substantivelor individuale, fie pe acela al substantivelor pluralităţii: fish (peşte sau peşti) - three fish(es) - many fish(es) § 13. Numărul plural al substantivelor (The Plural Number of Nouns) In mod obişnuit, pluralul substantivelor se formează prin adăugarea unui -s la forma de singular: house - houses, lamp - lamps, kid - kids, apple - apples. Constituie abateri de la această normă: - substantivele terminate într-un sunet şuierător (-s, -ss, x, -eh, -sh, -iz), care primesc -es: bus - buses, class – classes, box - boxes, touch - touches, bush - bushes, buzz - buzzes; - cele terminate în -y precedat de o consoană, care primesc -es şi transformă pe y în -i-: cry - cries, county - counties, factory -factories; - cele termnate în -/(respectiv în -fe), care transformă consoana/ în v şi primesc terminaţia -es (respectiv în -s); leaf- leaves, sheaf-sheaves, life - lives, thief- thieves; excepţii: roof- roofs, gulf- gulfs etc. - cele terminate în -o, care primesc -es: potato -potatoes, cargo - cargoes; excepţii: piano - pianos etc. Forme neregulate de plural: child - children, man - men, woman - women, foot -feet, goose - geese, tooth - teeth, mouse - mice, ox - oxen, louse - lice, brother - brethren (pe lângă brothers). Tot aici intră şi „pluralele străine" - forme de plural împrumutate o dată cu singularul din alte limbi: erratum errata, crisis - crises, phenomenon - phenomena, bureau - bureaux etc. § 14. Genul substantivelor (The Gender of Nouns) In limba engleză contemporană există trei genuri: genul masculin (man, boy, father, uncle), feminin (woman, girl, mother, aunt) şi neutru (idea, object, window, wall, surprise, moon). Se poate vorbi şi de un al patrulea gen, genul comun (Common Gender), incluzând substantive care, în funcţie de context, sunt fie masculine, fie feminine (teacher - profesor, profesoară; pupil - elev, elevă; poet - poet, poetă). Femininul se formează a) cu ajutorul unor cuvinte diferite de cele care exprimă genul masculin: XIX m. father boy wizard gander

f. mother girl witch goose

m. drake lad son master

f. duck lass daughter mistress

b) prin folosirea, în compunere, a unor cunvinte ca she, woman, girl, maid etc.; hegoat - she-goat; man-servant - woman/maid-servant. c) cu ajutorul sufixului -ess (mai rar -ine şi altele): lion - lioness, emperor - empress, actor - actress, hero - heroine. Atunci când sunt personificate, noţiunile exprimate de substantive neutre devin masculine (sun, war, love, death etc.) şi feminine (peace, spring, earth etc .J.

Atât genul substantivelor personificate cât şi cel al substantivelor denumiri de animale constituie probleme extrem de complexe. § 15. Declinarea substantivelor (Declension of Nouns) In cadrul declinării substantivelor, singurele desinenţe se întâlnesc la genitivul sintetic singular (şi ' la plural) şi la numărul plural, ca în exemplul: sgN. a man G. a man's, of a man D. (to) a man Ac. a man pi. N. men G. men's, of men D. (to) men Ac. men Dativul cu prepoziţie se foloseşte - în majoritatea cazurilor- după un acuzativ: He lent his umbrella to Roger. Pe de altă parte, dativul fără prepoziţie precedă acuzativul: He lent Roger his umbrella. Dintre celelalte cazuri, genitivul sintetic (the Syntetic Genitive -genitivul în 's, spre deosebire de cel analitic - the Analytical Genitive - genitivul cu prepoziţia of) reclamă o atenţie deosebită atât în privinţa formării cât şi a funcţiilor sale. Desinenţa 's se adaugă la forma de singular (my friend's dogs, the boy's magazine, Byron's poems) şi la pluralul neregulat al unor substantive (the women's meeting, the two men's brothers); apostroful (') fără s se pune după forma regulată a pluralului (the boys' match, the students' campus) şi după substantivele proprii terminate în -s (Dickens' sketches). Folosirea genitivului sintetic este limitată la substantivele nume şi denumiri de oameni şi animale (George's findings, a sailor's voyages, Pussy's claws, the cat's eyes), substantivele personificării (the Sun's light, Love's wings), substantivele denumiri de ţări şi oraşe, mai ales atunci când li se acordă o anumită importanţă, adeseori politică (England's agricultural areas). De asemenea, genitivul sintetic se poate folosi cu substantivele care exprimă timpul, distanţele, măsurătorile (a year's delay, at a mile's distance, two feet's difference). El apare şi în anumite expresii consacrate (for goodness' sake!, at one's wits' end). Articolul (The Article) § 16. Articolul hotărât (the Definite Article) the se pronunţă [] înaintea cuvintelor care încep cu un sunet consonantic sau semiconsonantic (the man, the road, the university, the wall), [] înaintea celor care încep cu un sunet vocalic (the eye, the absurdity, the honour of the team, the honest behaviour) şi [] atunci când este subliniat (he said „the house", not „that house"). Articolul hotărât este folosit în mod obligatoriu în faţa unor substantive proprii şi anume: denumiri de ape curgătoare (the Danube, the Thames, the Seine), de mări şi oceane (the Black Sea, the Mediterranean, the Atlantic Ocean), munţi (the Alps), insule (the Shetlands), canale (the Suez Canal, the English Channel), instituţii (the British Museum), hoteluri (the Savoy), vase (the Mauritania), ziare engleze şi americane (the Times). Aşezat înaintea unor adjective, articolul hotărât le transformă în substantive: sublime the sublime (sublimul); rich - the rich (bogaţii). § 17. Articolul nehotărât (the Indefinite Article) este a, folosit înaintea sunetelor consonantice şi semiconsonantice (a man, a street, a university, a wall) şi an – înaintea celor vocalice (an eye, an apple, an idea). Pronunţia obişnuită a lui a este [] şi a lui an []; cea accentuată, [], respectiv []. § 18. Articolul zero (the Zero Article) este, de fapt, absenţa oricărui articol

„exprimat" în faţa unui substantiv. Spre deosebire de situaţiile din limba română, articolul „zero" poate îndeplini funcţii „generice", arătând că substantivul respectiv este folosit în sensul său cel mai general: iron is a metal (fier»/ este un metal - v. §12, pct. 1, 4 şi 5). O serie de nume proprii sunt precedate de articolul zero şi anume: denumirile de continente (Africa, Australia), de ţări (Romania, France), provincii (Moldavia), comitate (Yorkshire), oraşe (Bucharest - dar: the Hague); denumirile limbilor (English, Russian), ale zilelor şi lunilor (Tuesday, Wednesday, July, August). Adjectivul (The Adjective) § 19. Adjectivele calitative (Qualitative Adjectives), cele care exprimă însuşiri ale obiectelor, sunt folosite atât atributiv (a beautiful garden) cât şi predicativ (the garden is beautiful). Atunci când sunt folosite atributiv, poziţia lor obişnuită este înaintea substantivului pe care-1 caracterizează (a good man) – cu unele excepţii (knight errant, court martial) - iar aşezarea lor post-pozitivă are implicaţii stilistice, mai ales poetice (once upon a midnight dreary -EA. Poe). Majoritatea covârşitoare a adjectivelor calitative au grade de comparaţie: a) comparativul de egalitate (as beautiful as - tot atât de frumos ca şi), de superioritate (better than - mai bun ca), de inferioritate (not as good as - nu (tot) atât de bun ca; less interesting than - mai puţin interesant decât); b) superlativul de superioritate (the best of all - cel mai bun dintre toţi) şi de inferioritate (the least interesting - cel mai puţin interesant); superlativul poate fi absolut (very good -foarte bun) sau relativ (the best- cel mai bun). XX Gradele de comparaţie se formează astfel: a) Adjectivele monosilabice primesc -er la comparativ şi -est la superlativ: long longer the longest thick thicker the thickest light lighter the lightest Dacă adjectivul se termină în -e, el primeşte numai consoana -r la comparativ şi consoanele -st la superlativ: fine finer the finest Consoana finală se dublează atunci când este precedată de o vocală scurtă: red redder the reddest thin thinner the thinnest rum rummer the rummest -y final precedat de consoană se transformă în -i: sly slier the sliest Adjectivele de două silabe terminate, în -y, -le, -er, -on şi -ow, precum şi altele câteva fac gradele de comparaţie asemenea adjectivelor monosilabice: early common able narrow earlier commoner abler narrower the earliest the commonest the, ablest the narrowest good better the best bad, ill worse the worst much; more the most many little less the least far further, farther thefurhtest, the farthest

old

older, elder

the oldest, the eldest late. later the latest, the last near nearer the nearest, the next de „orice, oricare", interogative - „ceva, câţiva, câteva" etc. şi negative -„nici un,nici o"). b) Adjective demonstrative (Demonstrative Adjectives): this, pi. these; that, pi: those; such I such a; another, other, the other; the former şi the latter; yon(d) (arhaic). c) Adjective posesive (Possesive Adjectives): my, your; thy şi thine (arhaice), his, her, its, our, your, their. d) Adjective interogative (Interrogative Adjectives): what..? which..? whose..? how much..? how many..? e) Adjective exclamative (Exclamatory Adjectives): what..! what a(n)..! such..! such a(n)..! f) Adjective relative pronominale (Pronominal Relative Adjectives): which, what, whatever, whichever (ca în: / don't know which boy did that). g) Adjective adverbiale (Adverbial Adjectives): alive, asleep, ajar, agape, abed, amiss etc. Se folosesc numai predicativ (ca în: The door is ajar). h) Adjective numerale (Numeral Adjectives): two, five, a hundred and seven, the first, the twentieth etc. i) Adjective nehotărâte (Indefinite Adjectives): every, each, a little, little, many, numerous, a series of, foregoing, next etc. j) Adjective negative (Negative Adjectives): no, not a(n), neither. Numeralul (The Numeral) b) Adjectivele plurisilabice formează comparativul şi superlativul cu ajutorul adverbelor more (la comparativ) şi most ( la superlativ): natural more natural the most natural sensible more sensible the most sensible amazing more amazing the most amazing c) O serie de adjective se compară neregulat: § 22. Numerale cardinale (Cardinal Numerals): § 20. Adjectivele relative (Relative Adjectives) exprimă calităţi ale obiectelor prin raportare la alte obiecte (wooden, woollen- cu sufixul caracteristic -en). De regulă, ele nu au grade de comparaţie şi se folosesc numai atributiv (a wooden hut, a singing bird, a stone wall). § 21. Adjectivele determinative (Determinative Adjectives) nu exprimă calităţi ale obiectelor, pe care se mărginesc să le precizeze în diferite sensuri (cantitative, în spaţiu, în timp etc.). Cele mai multe nu au grade de comparaţie (o excepţie o constituie adjectivele little, much, many şi far, comparate, pentru motive didactice, la §19) şi se folosesc numai atributiv. Ele pot fi împărţite în următoarele grupări: a) Adjective apropiate de natura articolelor (Article-like Adjectives): some (în propoziţii afirmative); any (în propoziţii afirmative cu sensul 1 one 2 two 3 three 4 four 5 five 6 six 7 seven 8 eight

9 1 0 1 1 1 2 1 3 1 4 1 5 1 6 1 7 1 8 1 9 2 0 2 1 2 2

nine ten eleven twelve thirteen fourteen fifteen sixteen seventee n eighteen nineteen twenty

twentyone twentytwo 1000 1009 2 000 3 000 4 552 10 000 32 011 100 000 1 000 000 3 thirty 0 3 thirty-three 3 4 forty 0 4 forty-five 5 5 fifty 0 5 fifty-seven 7

6 sixty 0 6 sixty-nine 9 7 seventy 0 8 eighty 0 9 ninety 0 1 alone hundred 0 0 1 alone hundred and 0 seven 7 2 two hundred 0 0 2 two hundred and 5 fifty-four 4 3 three hundred 0 0 4 four hundred 0 0 5 five hundred 0 0 6 six hundred 0 0 7 seven hundred 0 0 8 eight hundred 0 0 9 nine hundred 0 0 alone thousand alone thousand and nine two thousand three thousand four thousand five hundred and fifty-two ten thousand thirty-two thousand and eleven

alone hundred thousand alone million XXI în stilul oficial, anii se citesc cu ajutorul miilor sau sutelor (1970 - one thousand nine hundred and seventy), iar în stilul familiar sau neutru, cu ajutorul zecilor (1970 nineteen seventy). § 23. Numerale ordinale (Ordinal Numerals) 1 the first 2 the second 3 the third 4 the fourth 5 the fifth 6 the sixth 7 the seventh 8 the eighth 9 the ninth 10 the tenth 11 the eleventh 12 the twelfth 13 the thirteenth 14 the fourteenth 15 the fifteenth 16 the sixteenth 17 the seventeenth 18 the eighteenth 19 the nineteenth 20 the twentieth 21 the twenty-first 22 the twenty-second 30 the thirtieth 33 the thirty-third 40 the fortieth 45 the forty-fifth 50 the fiftieth 57 the fifty-seventh 60 the sixtieth 69 the sixty-ninth 70 the seventieth 80 the eightieth 90 the ninetieth 100 the hundredth 107 the hundred and seventh 200 the two hundredth 254 the two hundred and fiftyfourth 300 the three hundredth 400 the four hundredth 500 the five hundredth 600 the six hundredth

700 800 900 1000 1009 2 000 3 000 4 552

the seven hundredth the eight hundredth the nine hundredth tlie thousandth the thousand and ninth the two thousandth the three thousandth the four thousand five seco hundred andfiftynd 1 000 the millionth 000 § 24. Alte numerale: -fractionate (Fractional): 1/2 alone half, 1/3 alone third, 2/3 two thirds, 1/4 alone fourth, 3/4 three fourths, 1/5 alone fifth; 0.1 nought point one, 0.07 (nought) point nought seven, 9.97 nine point nine seven. - multiplicative (Multiplicative): double (dublu), twofold (dublu, îndoit), threefold (întreit),fourfold (împătrit). - adverbiale (Adverbial): once (o dată), twice (de două ori), three times şi thrice (arhaic) (de trei ori),four times, five times. Pronumele (The Pronoun) § 25. Pronumele personale (Personal Pronouns): N. G. D. Ac. I mine (v. şi (to) me me pron. pos.) you, thou yours, (to) you, you, thee (arh.) thine thee he his (to) him him she hers (to) her her it (to) it it we ours (to) us us you, ye yours (to) you you (arh.) they theirs (to) them them Dintre toate pronumele personale, it poate îndeplini cel mai mare număr de funcţii suplimentare, astfel: - o funcţie demonstrativă: Who is it? It's the postman. - o funcţie impersonală: It's three o'clock. I{ was January. It is raining. - o funcţie introductiv-anticipativă (cu infinitive şi propoziţii subiective): It's easy to learn that poem by heart. It is natural that she should act like that. - o funcţie introductivă - de întărire: It is he who rang up. It's tomorrow that I shall be in a position to give you an answer. It se întâlneşte, de asemenea, în funcţia de complement direct „nesemnificativ" după verbe formate prin conversiune; împreună cu acestea, el formează verbe-expresii cu un pronunţat caracter familiar: to lord it (a face pe stăpânul, pe lordul), to rough it (a face faţă, a se descurca). § 26. Pronume reflexive (Reflexive Pronouns) - întotdeauna neaccentuate, ca în I cut myself-: myself, yourself, thyself (arhaic), himself, herself, itself, ourselves, yourselves, themselves § 27. Pronume de întărire (Emphatic Pronouns) - întotdeauna accentuate, ca în 7 did

it myself-: myself, yourself, thyself (arhaic), himself, herself, itself, ourselves, yourselves, themselves § 28. Pronume demonstrative (Demonstrative Pronouns): this, pi. these; that, pi. those; another, the other, the others; the one; ones; the.. one (ca în Give me the blue one). XXII § 29. Pronume posesive (Possessive Pronouns): mine, yours, thine (arhaic), his, hers, ours, yours, theirs. § 30. Pronume interogative (Interrogative Pronouns): wlw? whose? to whom? whom? what? which? § 31. Pronume relative (Relative Pronouns): who, to whom, whom (pentru persoane), whose (pentru persoane şi lucruri), that, (pentru persoane şi lucruri), which (pentru lucruri), but (după propoziţii negative, cu sensul de „care să nu"), such (..) as. Propoziţiile relative introduse de who şi which au îndeosebi un caracter „descriptiv"', introducând informaţii neesenţiale pentru înţelegerea enunţului: His friend, who is a good mathematician, may help you (enunţul His friend may help you se poate dispensa de who is a good mathematician), pe câtă vreme cele introduse de that au un caracter „restrictiv", „obligatoriu", că în: It's a question that I cannot answer (fără „that I cannot answer", enunţul este incomplet sau îşi schimbă sensul: „It is a question" - „e o întrebare"). Pronumele relative în acuzativ pot fi omise (It is a question I cannot answer). O varietate a prenumelor relative sunt pronumele relative-conjunctive (who, what, which), care introduc propoziţii subordonate subiective, predicative şi completive, ca în: We didn't know who he could be. § 32. Pronume reciproce (Reciprocal Pronouns): each other, one another; de asemenea, cu prepoziţii: for each other, by one another, to one another etc. § 33. Pronume numerale (Numeral Pronouns), ca în: Two of us were missing. The third was found out later. § 34. Pronume nehotărâte (Indefinite Pronouns): some, any, somebody, anybody, everybody, something, everything, anything, little, a little, one etc. § 35. Pronume negative (Negative Pronouns): nobody, no one, neither, nothing. Verbul (The Verb) § 36. Verbele complexe (Complex Verbs) formează o parte însemnată a vocabularului englez şi sunt folosite la tot pasul în limba vorbită. Ele sunt alcătuite dintr-un verb şi o particulă adverbială: to come out, to bring up, to break out, to fail out, to take in, to shut up, to set forth. Foarte apropiate de verbele complexe sunt „verbele cu prepoziţie obligatorie" (Verbs with Obligatory Preposition), cu alte cuvinte, verbe care fie că nu pot fi folosite fără o prepoziţie.într-un context oarecare (to belong to, to rely on, to be accustomed to), fie că îşi schimbă, într-o măsură mai mare sau mai mică, sensul, în funcţie de prepoziţie (to look at - a privi la, to look for - a căuta, to look after - a îngriji de, to look to - a vedea de, a avea grijă de etc.). § 37. Verbe regulate şi neregulate (Regular and Irregular Verbs). Pentru a putea conjuga un verb englez la toate modurile şi timpurile este necesară cunoaşterea a patru forme de bază: infinitivul, preteritul (numit adesea şi Past Tense), participiul trecut şi participiul nedefinit (numit uneori şi participiul prezent). Verbele regulate formează preteritul şi participiul trecut cu ajutorul desinenţei -(e)d ca în: to ask (inf.) - asked (pret.) - asked (part, trecut) - asking (part, nedefinit) sau to

love - loved - loved - loving. Atât verbele regulate cât şi cele neregulate formează participiul nedefinit prin adăugarea la infinitiv a desinenţei -ing. Dacă infinitivul se termină în -e, aceasta cade (to love - loving, to make - making), cu unele excepţii (to be - being, to see - seeing). Pe de altă parte, consoana finală a infinitivului se dublează dacă este precedată de o vocală scurtă (to stun - stunning, to run - running, to pop -popping). Verbele neregulate se caracterizează prin modificări mai mult sau mai puţin importante ale preteritului şi/sau participiului trecut faţă de forma infinitivului (to go, went, gone, going; to write, wrote, written, writing; to bring, brought, brought, bringing). Lista principalelor verbe neregulate: to abide abode abode abiding to arise arose arisen arising to awake awoke awaked awaking awaked to be was been being to bear bore borne born bearing to beat to become to beget to begin to bend to bereave to beseech to bid

beat became

beaten become

beating becoming

begot began bent bereft

begotten begun bent bereft

begetting beginning bending bereaving

besought

besought

beseechin g biding

bade bid to bind bound to bite bit to bleed bled to blow blew to break broke to breed bred to bring brought to build built to burn burned burnt to burst burst to buy bought can could to cast cast to catch caught to chide chid to choose chose to cleave cleft to cling clung to come came

bidden bid bound bitten bled blown broken bred brought built burned burnt burst bought cast caught chid(den) chosen cleft clung come

binding biting bleeding blowing breaking breeding bringing building burning bursting buying casting catching chiding choosing cleaving clinging coming

to cost to creep to cut

cost crept cut

cost crept cut

] XXIII ) to dare

dared

dared durst dealt dug done drawn dreamt dreamed drunk driven dwelt eaten fallen fed felt fought found fled flung flown forbidden forgotten forgiven

daring

forsaken

forsaking shall

(înv.) should -

-

frozen got (amer.) gotten given gone grown hung had heard hewn hewed hidden hit held hurt kept knelt

freezing getting

to shear

sheared

shearing

to shed to shine to shoe to shoot to show to shred to shrink to shut to sing to sink to sit to slay to sleep to slide to sling

shed shone shod shot showed shred shrank shut sang sank sat slew slept slid slung

to deal to dig to do to draw to dream

dealt dug did drew dreamt dreamed to drink drank to drive drove to dwell dwelt to eat ate to fall fell to feed fed to feel felt tofight fought to find found to flee fled to fling flung to fly flew to forbid forbade to forget forgot to forgave forgive to fosook forsake to freeze froze to get got to give to go to grow to hang to have to hear to hew

gave went grew hung had heard hewed

to hide to hit to hold to hurt to keep to kneel

hid hit held hurt kept knelt

costing creeping cutting

may to mean to meet to mow

dealing digging doing drawing must dreaming to pay to put drinking to read driving to rend dwelling to rid eating to ride falling to ring feeding to rise feeling to run fighting to saw finding to say fleeing to see flinging to seek flying to sell forbidding to send forgetting to set forgiving to shake

giving going growing hanging having . hearing hewing hiding hitting holding hurting keeping kneeling

(înv.) might meant met mowed paid put read rent rid rode rang rose ran sawed said saw sought sold sent set shook

meant met mown mowed paid put read rent rid ridden rung risen run sawn said seen sought sold sent set shaken

shorn sheared shed shone shod shot shown shred shrunk shut sung sunk sat slain slept slid slung

meaning meeting mowing paying putting reading rending ridding riding ringing rising running sawing saying seeing seeking selling sending setting shaking

shedding shining shoeing shooting showing shredding shrinking shutting singing sinking sitting slaying steeping sliding slinging

to knit to know to lay to lead to lean to leap to learn to leave to lend to let to lie to lose to make i

kneeled knitted knit knew laid led leaned leant leapt learnt learned left lent let lay lost made

XXIV to spring to stand to steal to stick to sting to stink

sprang stood stole stuck stung stank stunk

to strew

strewed

kneeled knitted knit known laid led leaned leant leapt learnt learned left lent let lain lost made

sprung stood stolen stuck stung stunk

strewed strewn strode stridden struck struck strung strung strove striven swore sworn swept swept swelled swollen swam swum swung swung took taken taught taught tore torn told told thought thought throve thriven threw thrown thrust thrust trod trodden understood understood

to stride to strike to string to strive to swear to sweep to swell to swimto swing to take to teach to tear to tell to think to thrive to throw to thrust to tread to understan d to wake waked

waked

knitting knowing laying leading leaning leaping learning leaving lending letting lying losing making

springing standing stealing sticking stinging stinking strewing striding striking stringing striving swearing sweeping swelling swimming swinging taking teaching tearing telling thinking thriving throwing thrusting treading understandi ng waking .

to slink to slit to smell to smite to sow to speak to speed to spell to spend to spill to spin to spit to split to spread

slunk slit smelt smote sowed spoke sped spelled spelt spent spilt spilled spun span spat split spread

slunk slit smelt smitten sown spoken sped spelled spelt spent spilt spilled spun

slinking slitting smelling smiting sowing speaking speeding spelling

spat split spread

spitting splitting spreading

spending spilling spinning

woke. woke to wear wore worn wearing to weave wove woven weaving to weep wept wept weeping will would to win won won winning to wind wound wound winding to wring wrung wrung wringing to write wrote written writing § 38. Verbele auxiliare (Auxiliary Verbs), cele cu ajutorul cărora se formează anumite timpuri verbale compuse, sunt: to have, had, had (serveşte la formarea timpurilor Present Perfect, Past Perfect, Future Perfect, Conditional Past etc.) to be, was, been (serveşte la formarea timpurilor diatezei pasive şi ale aspectului continuu) shall şi will (la formarea timpurilor viitoare) should şi would (la formarea condiţionalului trecut şi al viitorului în trecut; la formarea subjonctivului analitic) to let, let, let (la formarea imperativului) may, might (la formarea subjonctivului analitic) to do, did, done (la formarea propoziţiilor interogative, negative şi mixte, astfel: a) He speaks English; b) Does he speak English? c) He does not speak English; d) Does lie not speak English? dar: Does not the boy speak English?) § 39. Verbele modal-defective (Modal-Defective Verbs), o categorie de verbe extrem de importantă în limba engleză contemporană atât prin număr, cât şi prin frecvenţă şi multitudinea funcţiilor şi nuanţelor semantice, exprimă „modalitatea" („atitudinea vorbitorului faţă de enunţ") şi sunt „defective" prin aceea că, neavând toate formele de bază, nu pot fi conjugate la toate modurile şi timpurile. Ele mai prezintă şi următoarele particulartităţi: - sunt verbe cu predicaţie incompletă - se cer întotdeauna compli-. nite printr-un infinitiv, exprimat sau subînţeles: You must go at once. Must I? Cele mai multe sunt urmate de infinitive scurte; - cu excepţia lui to have to, ele nu au infinitiv; to be to este un infinitiv teoretic; must, may etc. sunt forme ale timpului prezent şi se traduc în mod convenţional prin infinitive româneşti („a trebui", „a putea"); - nici un verb modal-defectiv nu are participiu trecut; - formele would şi could reprezintă atât preteritul cât şi condiţionalul verbelor will şi can; formele should şi might se folosesc numai în funcţia de condiţional prezent (altădată aveau şi funcţia de preterit); must şi ought to sunt forme ale timpului prezent şi nu au preterit; - la persoana a IlI-a singular timpul prezent, verbele modal-defective nu primesc -s (he must, she can; dar he has, she is); - în propoziţiile interogative, negative şi mixte, ele nu sunt însoţite de auxiliarul do, did (Shall J start now? Can it be he?), cu excepţia lui to have to (Did you have to give it up?). Lista verbelor modal-defective cu specificarea principalelor lor funcţii: a) Shall, should. Shall are valoare modală astăzi mai ales în propoziţiile interogative, implicând necesitatea, oportunitatea etc.: Shall I sum up the whole novel? (Să rezum întregul roman?). In . perioade mai vechi ale limbii, el putea exprima necesitatea în mod subliniat: Thou

shall believe in Milton (Byron) (Trebuie să / Să crezi în Milton); Should exprimă necesitatea sau obligaţia internă, adesea oportunitatea: You should obey your brother (Ar trebui /S-ar cuveni să asculţi de fratele dumitale); You should see the picture (Ar trebui / Ar fi cazul să vezi filmul); de asemenea, probabilitatea: The child should be in the garden (Copilul trebuie să fie în grădină). b) Will, would. In propoziţii interogative, will se foloseşte la persoana a Ii-a pentru ca vorbitorul să afle dorinţa sau intenţia celui căruia i se adresează: Will you take a walk? (Vrei să faci o plimbare?). Dorinţa şi voinţa pot fi exprimate de will şi în propoziţiile enunţiative: If you will (Dacă vrei). Would poate fi folosit în orice fel de propoziţii, la toate persoanele, pentru a exprima voinţa, dorinţa sau intenţia: You would not be late? (N-ai să întârzii, nu-i aşa?). Ca preterit, would are sensul de „wanted to": He would not come? (Nu voia să vină). c) Must exprimă fie necesitatea şi obligaţia externă privite din punctul de vedere al vorbitorului (You must help him - Trebuie să-1 ajuţi), fie posibilitatea sau necesitatea logică (He must be working in his study - Probabil că lucrează în biroul său; She must have been very pretty in her youth Trebuie să fi fost foarte drăguţă în tinereţe). Absenţa necesităţii este redată prin needn 't (nu trebuie, nu e cazul) - nu prin mustn 't care exprimă interdicţia în mod subliniat. d) To have to este un sinonim întrucâtva mai familiar al lui must, de care se deosebeşte şi prin aceea că exprimă o obligaţie sau necesitate „obiectivă" (fără angajarea vorbitorului): You have to observe therule (Trebuie să respecţi regula■- „nu ai încotro", „asta e situaţia"). XXV To have to (alături de to be obliged to etc.) îl poate înlocui pe must la timpurile la care acesta nu poate fi conjugat, de exemplu la preterit şi viitorul simplu: / had to begin. I shall have to speak to them. To have got to este un sinonim pronunţat familiar al lui to have to. Se foloseşte la Present Perfect: I've got to do it. e) To be to exprimă necesitatea mai ales ca parte a unui program dinainte stabilit: He is to return later (Urmează să se întoarcă mai târziu). f) Ought to este un sinonim mai „categoric" al lui should: You ought to help them (Ax trebui / S-ar cuveni / Ar fi de datoria ta să-i ajuţi). g) Can, could. Can exprimă îndeosebi putinţa, capacitatea, abilitatea: Can you lift this weight? (Poţi ridica greutatea aceasta?). In limba vorbită, poate fi folosit ca sinonim al lui may (a putea, a avea voie): Can I ask you something? (Pot să te-ntreb ceva?). Could se foloseşte fie ca preterit al lui can (He could not swim -Nu ştia / Nu putea să înoate), fie ca prezent condiţional al acestuia (7 couldn't do that - N-aş putea face asta). La timpurile la care nu poate fi conjugat, can se înlocuieşte prin to be able to (I had not been able to come - Nu putusem veni). h) May. might. May exprimă posibilitatea (She may stay therefor another two days - E posibil să mai stea acolo două zile), permisiunea (May I smoke here? - Pot fuma aici?) sau nesiguranţa - în propoziţii interogative (Who may she be? - Cine să fie?). Interdicţia, în răspunsuri negative la întrebări în care may exprimă permisiunea, se redă cu ajutorul formei mustii 't (May I smoke here? - No, you mustn 't). Might este un sinonim atenuat (adesea mai politicos) al lui may (He might come any minute now – S-ar putea să vină dintr-o clipă în alta).

La timpurile la care nu se poate conjuga, may se înlocuieşte prin to be permitted to şi to be allowed to (evident, atunci când implică ideea de permisiune): / had not been allowed to sing (Nu putusem cânta / Nu avusesem voie să cânt / Nu mi se permisese să cânt). i) Need. Ca verb modal, need nu se foloseşte în propoziţiile afirmative, ci numai în cele interogative şi negative, în întrebările indirecte, precum şi în propoziţiile care conţin cuvinte seminegative (I need hardly say that.. - Nu mai e nevoie să spun că..; Need he go there? - Trebuie / E nevoie să se ducă acolo?). j) Dare. Dare se foloseşte fie cu infinitive scurte, fie cu infinitive lungi; în ultimul caz, el are o forţă modală mai accentuată. în propoziţiile interogative şi negative nu este însoţit de do, did, dar tendinţa modernă este de a-1 folosi cu infinitivul lung şi cu auxiliarul: Don't you dare to do that! (Să nu îndrăzneşti să faci una ca asta!). k) Şi verbul do, did poate avea o valoare modală şi anume în propoziţiile afirmative şi exclamative unde subliniază ideea exprimată de verbul notional: He does know them (Ba da, îi cunoaşte). Do come earlier! (Te rog, vino mai devreme!). § 40. Verbe tranzitive, intranzitive şi reflexive (Transitive, Intransitive and Reflexive Verbs). După cum s-a putut vedea din §§ 38-39, o serie de verbe auxiliare pot îndeplini şi funcţia de verbe modale, astfel: în I am thinking, am este verb auxiliar (serveşte la formarea timpului prezent continuu), iar în / am to come later este modal („urmează să", „trebuie"). Dar „polifuncţionalismul" nu caracterizează numai grupul verbelor auxiliare şi modale-defective; el se extinde şi la cea mai mare parte a seriei de verbe „noţionale" sau „principale" (verbe cu valoare semantică deplină) - şi aceasta, tot în sensul „predicaţiei" (al posibilităţii sau imposibilităţii verbelor respective de a avea înţeles deplin singure sau numai cu o complinire oarecare). Un mare număr de verbe intranzitive - verbe care, într-un context dat, nu sunt însoţite de un complement direct - sunt verbe cu predicaţie completă în sensul că nu au nevoie de nici un fel de complinire pentru a constitui predicate: Nick is sleeping. The dogs were barking. When shall he come? Nobody spoke. Everybody wondered. Complinirile posibile, atunci când există în enunţ, pot fi eliminate fără a prejudicia valoarea semantică a verbului, de exemplu: Nick is sleeping (in his room, in the other house, on a chair etc.). The dogs were barking (in the courtyard, when he went to bed etc.). Verbele tranzitive - şi ele, foarte numeroase - se cer neapărat însoţite de un complement direct: I saw him. He dictated the text at a slow speed. What did you say? Sunt verbe cu predicaţie incompletă (alături de verbele auxiliare şi modaledefective). Pe de altă parte, un număr de verbe tranzitive pot fi însoţite de pronume reflexive (myself, yourself etc.), cu urmarea că ele devin verbe reflexive, dintre care multe pot fi folosite ca predicate depline, deci ca verbe cu predicaţie completă: He hurt himself. She had poisoned herself. Do you blame yourself (for having sucli an opportunity)'! în marea majoritate a cazurilor, însă, şi verbele intranzitive şi reflexive au compliniri mai mult sau mai puţin obligatorii: He belongs to another group. They considered themselves happy. Who is looking after the children? He flung himself to the grass. Predicaţia verbelor engleze şi române este departe de a fi concordantă întotdeauna. Există verbe tranzitive în engleză al căror echivalent românesc este intranzitiv (to enter a room - a intra într-o cameră), verbe intranzitive redate prin verbe tranzitive (lie looked at the sketch - privea schiţa) sau reflexive (he went there - se duse acolo) etc. Necunoaşterea corespondenţelor exacte între verbele engleze şi române sub

raportul predicaţiei constituie una dintre cele mai importante surse de erori în folosirea uneia dintre cele două limbi. în dicţionarul de faţă s-a dat o deosebită atenţie acestor relaţii verbale, realizându-se uneori situaţii în aparenţă complicate de „tehnică lexicografică", de exemplu: to damage vb. tr. a pricinui pagube (cuiva), a păgubi (cu ac), a provoca pierderi (cuiva). to darken vb. tr. a întuneca, a face întuneric în. to elate vb. tr. a ridica moralul (cuiva). to elide vb. tr. (fon.) a elida; a face eliziunea (cu gen.). to obey vb. tr. a da ascultare (cu dat.); a asculta de; a se supune (cu dat.). to go vb. intr. II. to ~ against a contrazice (cu ace), a fi contra/ împotriva (cu gen.). § 41. Diateza verbului (Voice of the Verb). Verbul englez are două diateze: diateza activă (Active Voice) şi diateza pasivă (Passive Voice), având aceleaşi funcţii ca în limba română. Diateza activă arată că acţiunea este săvârşită de subiectul gramatical al propoziţiei (He is writing a book - El scrie o carte), iar cea pasivă că acţiunea este suferită de subiectul gramatical (He has been examined - El a fost examinat). în paralel cu situaţia din limba română, timpurile diatezei pasive din engleză se formează dintr-un timp al verbului auxiliar to be şi participiul trecut al verbului notional (de conjugat): sunt (prez.) întrebat / am (being) (Pres.) asked era (imperf.) auzită she was (Past.) heard vom fi (viit.) mustraţi we shall be (Future) scolded XXVI în general, în diferite limbi modeme, formele pasive ale verbelor sunt posibile numai atunci când verbul respectiv este tranzitiv la diateza sa activă (a citi - a fi citit: to read–to be read etc.). Şi limba engleză respectă acest principiu, dar, pe de altă parte, ea poate forma contrucţii pasive din verbe intranzitive, îndeosebi din verbe intranzitive cu prepoziţii obligatorii sau nu, precum şi din verbe care, la diateza activă, sunt intranzitive faţă de persoane (cum este, de exemplu, verbul to say - to say something (ac.) to somebody (dat.)): The children are well looked after (Copiii sunt bine îngrijiţi). / was answered at once (Mi s-a răspuns de îndată). He is supposed to deliver a lecture tomorrow (Se presupune că va ţine mâine o prelegere). He is said to be too lenient (Se presupune că e prea îngăduitor). poate fi percepută ca desfăşurându-se în timp etc.), nu se conjugă la timpurile aspectului continuu: a) verbele modale, majoritatea verbelor auxiliare, de asemenea: to belong to, to contain, to hold, to keep, to have („a avea, a poseda"), to own etc.; b) verbele percepţiei fizice: to see, to hear, to smell, to taste, to feel („a pipăi"); c) verbele care exprimă sentimente şi atitudini: to like, to love, to hate, to prefer, to dislike, to object etc.; d) verbele care exprimă dorinţe: to wish, to want, to desire; e) verbele care denumesc activităţi mentale: to know, to understand, to see („a înţelege"), to believe, to think („a crede, a socoti, a considera"), to doubt, to suppose etc. § 42. Aspectul verbului (Aspect of the Verb). în limba engleză există două aspecte (aspectul este o categorie gramaticală care, prin forme gramaticale distincte, îngăduie să se precizeze cum este concepută acţiunea verbului în timp): a) aspectul nedefinit (the Indefinite Aspect), prin care se exprimă acţiunea fără să se

sublinieze ideea desfăşurării ei în timp. Timpurile verbale ale aspectului nedefinit sunt timpurile „obişnuite", de exemplu: He told us his story. They had travelled far and wide. I sliall return in no time. Do you often go to the theatre? b) aspectul continuu (the Continuous Aspect), prin care se subliniază desfăşurarea în timp a acţiunii exprimate de un timp verbal. Timpurile aspectului continuu se formează dintr-un timp al verbului auxiliar to be şi participiul nedefinit (în -ing) al verbului notional (de conjugat): What are you doing? (Ce faci? - în momentul de faţă, în intervalul de timp prezent). When I returned, he was sleeping (Când m-am întors, el dormea - stare în desfăşurare). / have been practising since four o'clock (exersez de la ora 4). § 43. Modurile (Moods). Atât numărul cât şi denumirea modurilor din engleza contemporană sunt probleme controversate, variind de la autor la autor. Pentru scopuri metodologice se poate vorbi despre existenţa a patru moduri: modul indicativ (the Indicative Mood) - arată că vorbitorul consideră acţiunea sau starea exprimată de verb ca reală (The weather continues fine. John is late. She paints. She is painting. / didn't see them. Shakespeare has written 154 sonnets.); modul condiţional (the Conditional Mood) - arată că vorbitorul consideră acţiunea sau starea ca fiind condiţionate sau dezirabile (He would come if he were invited. I should like to listen to it.); modul subjonctiv (the Subjunctive Mood) - arată că vorbitorul consideră acţiunea sau starea ca fiind presupuse, ipotetice (// is necessaiy that you should look it up. Go there at once lest he should be angry.); modul imperativ (the Imperative Mood) - exprimă un ordin, o rugăminte, o cerere, o invitaţie etc. (Now look here! Keep silent! Come and see me.) Conjugarea verbului to ask la toate modurile şi timpurile: I. THE INDICATIVE MOOD Present Tense Active Voice / ask (eu) întreb you ask he, she, it asks we ask you ask they ask Indefinite Aspect Passive Voice / am asked (eu) sunt întrebat you are asked he, she, it is asked we are asked you are asked they are asked I am asking (eu) întreb you are asking he, she, it is asking we are asking you are asking they are asking Present Perfect Continuous Aspect / am being asked (eu) sunt întrebat you are being asked he, she, it is being asked we are being asked you are being asked

they are being asked I have asked (eu) am întrebat; (eu) întreb you have asked he, she, it has asked we have asked you have asked they have asked Indefinite Aspect / have been asked (eu) am fost întrebat; (eu) sunt întrebat you have been asked he, she, it has been asked we have been asked you have been asked they tiave been asked Continuous Aspect § 44. Conjugarea verbului (Conjugation of the Verb). Am menţionat la § 39 că verbele modale-defective, neavând toate formele de bază, nu pot fi conjugate la toate timpurile, şi modurile. La acestea trebuie să adăugăm că există şi verbe noţionale care nu pot fi conjugate deplin - în primul rând o serie de verbe care, datorită înţelesului lor (valoare semantică scăzută, valoare semantică ce nu I have been asking (eu) am întrebat; (eu) întreb you have been asking he, she it has been asking we have been asking you have been asking they have been asking XXVII Preterite Future Perfect Indefinite Aspect / asked (eu) am întrebat; (eu) întrebai; (eu) întrebam you asked he, she, it asked we asked you asked they asked I was asked (eu) am fost întrebat; (eu) fui întrebat; (eu) eram întrebat you were asked he, she, it was asked we were asked you were asked they were asked Continuous Aspect / was asking (eu) întrebam / was being asked (eu) eram întrebat you were asking lie, she, it was asking we were asking you were asking they were asking Past Perfect / Iiad asked (eu) întrebasem you had asked he, she, it had asked we had asked you had asked they had asked you were being asked he, she, it was being asked we were being asked you were being asked they were being asked Indefinite Aspect / had been asked (eu) fusesem întrebat you had been asked he, she, it had been asked we had been asked you had been asked they had been asked Continuous Aspect 1 had been asking (eu) întrebasem; (eu) întrebam you had been asking he, she, it had been asking we had been asking you had been asking they had been asking Near Future Indefinite Aspect / am going to ask (eu) am de gând să întreb; (eu) sunt pe cale de a întreba; (eu) voi întreba you are going to ask he, she, it is going to ask we are going to ask you are going to ask they are going to ask

I am going to be asked (eu) sunt pe cale de a fi întrebat; (eu) voi fi întrebat you are going to be asked he, she, it is going to be asked we are going to be asked you are going to be asked they are going to be asked Continuous Aspect / am going to be asking etc. (formă mai curând teoretică) Indefinite Aspect / sliall have asked (eu) voi fi întrebat you will have asked he, she, it will have asked we shall have asked you will have asked they will have asked 1 shall have been asked (eu) voi fi fost întrebat you will have been asked he, she, it will have been asked we shall have been asked you will have been asked they will have been asked Continuous Aspect / shall have been asking (eu) voi fi întrebat you will have been asking he, she, it will have been asking we shall have been asking you will have been asking they will liave been asking Simple Future (Foretelling Future) Indefinite Aspect / shall ask (eu) voi întreba you will ask he, she, it will ask we shall ask you will ask they will ask I shall be asked (eu) voi fi întrebat you will be asked he, she, it will be asked we shall be asked you will be asked they will be asked Continuous Aspect I shall be asking (eu) voi întreba you will be asking he, she, it will be asking we shall be asking you will be asking they will be asking Simple Future (Future of Command, Promise and Determination; "Modal" Future) Indefinite Aspect / will ask (eu) voi întreba you shall ask he, she, it shall ask we will ask you sliall ask they shall ask I will be asked (eu) voi fi întrebat you shall be asked

he, she, it shall be asked we will be asked you shall be asked they shall be asked Continuous Aspect / will be asking (eu) voi întreba you shall be asking he, she, it shall be asking we will be asking you shall be asking they shall be asking XXVIII II. THE CONDITIONAL MOOD Continuous Aspect Conditional Present Indefinite Aspect / should ask (eu) aş întreba you would ask he, she, it would ask we should ask you would ask they would ask I should be asked (eu) aş fi întrebat you would be asked he, she, it would be asked we should be asked you would be asked they would be asked Continuous Aspect I should be asking (eu) aş întreba you would be asking he, she, it would be asking we should be asking you would be asking they would be asking Conditional Past Indefinite Aspect I should have asked (eu) aş fi întrebat you would have asked he, she, it would have asked we should have asked you would have asked they would have asked 1 should iiave been asked (eu) aş fi fost întrebat you would have been asked he, she, it would have been asked we should have been asked you would have been asked they would have been asked Continuous Aspect I should have been asking (eu) aş fi întrebat you would have been asking he, she, it would have been asking we should have been asking you would have been asking

they would have been asking III. THE SUBJUNCTIVE MOOD The Synthetical Subjunctive (formă rar folosită, învechită - nu însă în engleza americană) a) Present 1 ask (eu) să întreb; ca (eu) să întreb you ask he, she, it ask. we ask you ask they ask Indefinite Aspect I be asked (eu) să fiu întrebat; ca (eu) să fiu întrebat you be asked lie, she, it be asked we be asked you be asked they be asked I be asking (eu) să întreb; ca (eu) să întreb you be asking he, she, it be asking we be asking you be asking they be asking b) Preterite I asked (eu) să întreb; (eu) să fi întrebat; (eu) am întrebat you asked he, she, it asked we asked you asked they asked Indefinite Aspect / were asked (eu) să fiu întrebat; (eu) să fi fost întrebat; (eu) am fost întrebat you were asked he, she, it were asked we were asked you were asked they were asked Continuous Aspect I were asking (eu) să întreb; (eu) să fi întrebat; (eu) am întrebat you were asking he, she, it were asking we were asking you were asking they were asking c) Past Perfect I had asked (eu) să fi întrebat you had asked he, she, it had asked we had asked you had asked they had asked Indefinite Aspect I liad been asked (eu) să fi fost întrebat you had been asked he, she, it had been asked we had been asked you had been asked they had been asked Continuous Aspect I had been asking (eu) să fi întrebat you had been asking he, she, it had been asking we had been asking you had been asking they had been asking The Analytical Subjunctive Indefinite Aspect I should (might etc.) ask (eu) să întreb you should ask I should (might etc.) be asked (eu) să fiu întrebat you should be asked

XXIX he, site, it should ask he, she, it should be asked we should ask we should be asked you should ask you should be asked they should ask they should be asked Continuous Aspect 1 should {might etc.) be asking (eu) să întreb you should be asking he, she, it should be asking we, you, they should be asking IV. THE IMPERATIVE MOOD Indefinite Aspect let me ask! să întreb (eu)! let me be asked! să fiu întrebat (eu)! ask! întreabă (tu)! be asked! fii întrebat (tu)! let him, her, it ask! let him, her, it be asked! let us ask! let us be asked! ask! let them be asked! let them ask! Continuous Aspect let me be asking! să întreb (eu)! be asking! întreabă (tu)! let him, her, it be asking! let us be asking! be asking! let them be asking! § 45. Formele nepersonale ale verbului (Non-personal/Infinite Forms of the Verb). Un număr de forme verbale ale căror echivalente sunt tratate ca „moduri" în alte limbi modeme sunt denumite „forme" (Forms) în gramaticile limbii engleze (întrucât nu formează predicate). Ele sunt: a) Infinitivul; b) Participiul în -ing; c) Gerund-ul; d) Participiul trecut. § 46. Infinitivul (The Infinitive). Infinitivul englez poate fi: a) lung (Long Infinitive), cu particula to (to go, to write, to have seen); b) scurt (Short Infinitive), fără particulă (go, write, have seen). De asemenea, el poate fi: a) nedefinit (sau „prezent") (Indefinite Infinitive) (to go, to write, go, write); b) perfect (Perfect Infinitive) (to have gone, to have written, to have seen, have gone, have written, have seen). Din punctul de vedere al aspectului, el poate fi: a) nedefinit (Indefinite Infinitive) (to go, to write, to have seen, have seen); b) continuu (Continuous Infinitive) (to be going, to be writing, to Itave been going, have been writing). Din punctul de vedere al diatezei, el poate fi: a) activ (Active Infinitive) (to go, to write, to have written, have seen); b) pasiv (Passive Infinitive) (to be seen, to have been seen, be seen, been written). Schemă a formelor infinitivale ale verbului to ask: Indefinite Continuous Aspect Aspect Indefinite to ask - a to be asking – a (Present) Active întreba întreba

Indefinite (Present) Passive Perfect Active

to be asked – a ' fi întrebat

to have asked - to have been a fi întrebat asking - a fi întrebat Perfect Passive to have been asked -a fi fost întrebat Infinitivul lung permite, în anumite cazuri, intercalarea unui adverb între particula to şi infinitivul scurt (Split Infinitive - infinitivul cu adverb intercalat, ad lit. „infinitivul despicat"): tofidly realize - a-şi da pe deplin seama, to again come – a veni din nou, to wholly agree - a fi întru totul de acord etc. § 47. Construcţii infinitivale (Infinitive/ Infinitival Constmctions). în engleza contemporană există trei construcţii infinitivale specifice: a) Acuzativul cu infinitiv (The Accusative with the Infinitive), format dintr-un substantiv sau pronume în acuzativ şi un infinitiv, după verbe care exprimă dorinţa (to wish, to desire, to want), simpatia sau antipatia (to like, to dislike, to hate), activităţi ale simţurilor (to see, to hear, to perceive), activităţi mentale (to know, to believe, to suppose, to expect), ideea de cauzativ (to make, to cause, to determine), porunca (to order, to command): I want you to be more polite (Vreau să fii mai politicos); I hate you to do that (Nu vreau să faci asta); / saw him run away (L-am văzut fugind); / believe him to be a great specialist (Cred că e un mare specialist); They ordered him to return (l-au poruncit să se înapoieze). b) Nominativul cu infinitiv (The Nominative with the Infinitive), format dintr-un substantiv sau pronume la nominativ şi un infinitiv, după un număr de verbe ale percepţiei fizice sau mentale la pasiv (to see, to hear, to know, to consider, to suppose, to believe etc.), după verbele to happen, to chance, to prove, to turn out, precum şi după sintagmele to be likely, to be sure: He was supposed to run another race (Se presupunea că va mai participa la o întrecere); He is known to liave discovered the new chemical element (Se ştie că el a descoperit noul element chimic); He happens to be my friend (întâmplarea face să fie prieten cu mine, întâmplător e prietenul meu); They are likely to attend the meeting (Probabil că vor participa la şedinţă). c) Infinitivul cu For-To (The For-To Infinitive), format din prepoziţia for, un substantiv sau un pronume şi un infinitiv lung: That was a riddle for him to solve (Era o enigmă pe care trebuia s-o rezolve el). § 48. Participiul în -ing (The -ing Participle) este reprezentat de a) Participiul nedefinit (The Indefinite Participle), denumit şi „participiul prezent" (The Present Participle): going (mergând), sleeping (dormind), striking (lovind), cu ajutorul căruia se formează timpurile aspectului continuu (I am reading - citesc, he was dancing – dansa, G. will be singing - G. va cânta) sau care reprezintă XXX complemente circumstanţiale sau atribute (Entering the room, he was very much surprised to find nobody in - Intrând în cameră, fu foarte surprins să nu vadă pe nimeni înăuntru; the man sitting in the armchair - omul care sade în fotoliu; so doing procedând astfel, dacă procedezi astfel etc.) şi b) Participiul perfect (The Perfect Participle): having gone (plecând, după ce a plecat, întrucât a plecat), having slept (dormind, după ce a dormit, întrucât a dormit etc.), denumind acţiuni sau stări care au avut loc înainte de cele exprimate de predicat: Having written the letter, he went for a

walk (După ce scrise/Scriind scrisoarea, se duse să se plimbe); Having spoken to the manager, he didn't think it necessary to insist (Întrucât/Deoarece vorbise cu directorul, nu crezu de cuviinţă să mai insiste). § 49. Construcţii participiale (Participial Constructions): a) Acuzativul cu participiu (The Accusative with the Participle), format în acelaşi mod ca şi acuzativul cu infinitiv şi cu acelaşi tip de verbe. Deosebirea faţă de acuzativul cu infinitiv stă în aceea că acuzativul cu participiu implică ideea de durată a acţiunii sau stării: Isaw him coming (L-am văzut venind, L-am văzut în timp ce venea); b) Nominativul cu participiu (The Nominative with the Participle), format în acelaşi mod ca şi nominativul cu infinitiv şi cu acelaşi tip de verbe, implicându-se ideea de durată a acţiunii sau stării: He was seen coming (A fost văzut venind, A fost văzut pe când venea); c) Nominativul absolut (The Nominative Absolute), în care un participiu nedefinit sau perfect are un subiect al său, diferit de cel al propoziţiei: The agreement being signed, the participants in the conference withdrew (Acordul fiind semnat / După ce s-a semnat acordul, participanţii la conferinţă s-au retras / au plecat); d) Participiul absolut (The Participle Absolute), în care participiul nu are nici o legătură cu subiectul: Weather permitting, we'll go to the mountains (Dacă ne va permite timpul, vom pleca la munte). § 52. Participiul trecut (The Past Participle). Participiul trecut este o formă care îndeplineşte funcţii caracteristic verbale, fiind de cele mai multe ori un element constitutiv al timpurilor compuse (I have written, she had recovered, they were askedj, ceea ce îl deosebeşte fundamental de forma omonimică a adjectivului corespunzător (care exprimă calitatea): in a written (adj.) form, a travelled (adj.) man (comp. cu he had travelled a lot, în care travelled este participiu). Uncle verbe engleze au dezvoltat adjective distincte ca formă alături de participii: Participii Adjective bound j bounden cleft cloven drunk drunken loaded laden loved beloved melted molten shrunk shrunken struck stricken sunk sunken Notă. Adjectivele din lista de mai sus au fost şi participii trecute în perioade mai vechi de dezvoltare a limbii engleze. § 53. Nominativul cu participiu trecut (The Nominative with the Past Participle) este o construcţie formată dintr-un substantiv sau pronume în nominativ şi un participiu trecut cu care se află în raporturi predicative: The operation performed, the patient was carried into the ward (Operaţia o dată efectuată, pacientul/bolnavul fu transportat în salon); The man stood still, his heart broken by the sight (Omul stătu locului, cu inima zdrobită de cele ce văzuse). Adverbul (The Adverb) § 50. Gerund-ul (The Gerund) este o formă în -ing având atât caracteristici verbale cât şi substantivale (concomitent, în acelaşi enunţ): His leaving so early surprised everybody (Faptul că a plecat atât de devreme a surprins pe toată lumea - his e un determinant nominal iar so early, adverb, un determinant verbal); After walking in the park a little he went shopping (După ce s-a plimbat puţin prin parc, s-a dus să facă

cumpărături - after, prepoziţie, arată implicit că walking e substantiv; in the park şi a little, complemente circumstanţiale, demonstrează funcţia sa verbală). Gerundul poate fi nedefinit (Indefinite Gerund - going, singing, fighting, breaking) sau perfect (Perfect Gerund - having gone, having sung, having fought, having broken). § 54. Adverbele de mod (Adverbs of Manner) joacă faţă de verbe rolul pe care-1 joacă faţă de substantive adjectivele calitative, ceea ce le permite să aibă grade de comparaţie. Atât gradul comparativ cât şi gradul superlativ se formează în acelaşi mod ca şi superlativul adjectivelor: quick quicker the quickest quickly more quickly the most quickly early earlier the earliest beautifully more beautifully the most beautifully Majoritatea adverbelor de mod derivă din adjective calitative, având sufixul caracteristic -ly: beautiful - beautiful/)», natural - natural/y, nice - nicety, swift swift/y. § 51. Alte forme în -ing. Cuvinte ca sightseeing în „Sightseeing annoyed her" (Vizitarea oraşului o plictisea) sau reading în „Reading was part of his programme in the afternoon " (Lectura/Cititul făcea parte din programul său de după-amiază) sunt substantive verbale (Verbal Nouns): substantive pentru că îndeplinesc funcţii caracteristice substantivelor (de categoria 5) şi verbale pentru că au o origine verbală. Cuvinte ca flying în „Do you belive in the existence of flying . saucers? " (Crezi în existenţa farfuriilor zburătoare?) sau singing în „singing bird" (pasăre cântătoare) sunt adjective verbale, comparabile cu adjectivele relative - atât că originea lor este verbală. § 55. Particulele adverbiale (Adverbial Particles) ţin de categoria adverbelor numai în sensul originii, al provenienţei. Ele nu au valoare semantică deplină şi îndeplinesc funcţii specifice, formând un tot cu verbul de care se ataşează - vasta categorie a verbelor complexe (to give in, to go on, to make up - v. şi § 36). § 56. Adverbele determinative (Determinative Adverbs) cele care, aşezate pe lângă verbe, adjective, sau alte adverbe, nu modifică înţelesul acestora, ci doar îl precizează în diferite sensuri, se subîmpart în: XXXI a) adverbe de loc (Adverbs of Place): here, there, everywhere, now]\ere, anywhere, upstairs, up, down, at home; b) adverbe de timp (Adverbs of Time): now, then, formerly, once, yesterday, last week; c) adverbe de cantitate, măsură, grad şi aproximaţie (Adverbs of Quantity, Measure, Degree and Approximation): much, little, a little, extremely, quite, nearly, almost; d) alte categorii: purposely (arată scopul), that is why (cauza), likely (probabilitatea) etc. § 57. Adverbele interogative (Interrogative Adverbs): where? when? how? how much? how many? why? etc. § 58. Adverbele conjunctive (Conjunctive Adverbs) - cele care leagă între ele propoziţii independente (so, therefore), ca în: He was a little tired, so he went to bed (Era puţin obosit, aşa că se duse să se culce). Prepoziţia (The Preposition) § 59. Pentru cei care învaţă limba engleză, prepoziţia constituie unul dintre cele mai dificile capitole de gramatică, datorită, în primul rând, faptului că sunt foarte numeroase, că majoritatea au foarte multe sensuri şi că între unele din ele s-a creat o

sinonimie bogată şi subtilă (ideografică şi stilistică). O grupare impresionantă o reprezintă şi prepoziţiile obligatorii, mai ales cele care modifică sensul verbelor (v. § 36). Prepoziţiile pot exprima diferite raporturi: a) spaţiale (Space Prepositions): at, on, through, by, by the side of, about, below, above; b) temporale (Temporal Prepositions): on, at, till, until, before, from, after; c) cauzale (Causal Prepositions): because of, on account of, with, through, of; d) finale (Final Prepositions): for, e) de referire (Prepositions Expressing Reference): about, on, of, concerning, regarding. Prepoziţiile guvernează cazul acuzativ. § 60. Poziţia prepoziţiilor (Position of Prepositions). în mod obişnuit, prepoziţia precede substantivul sau echivalentul său (at noon, on the table, from the window, through the forest, by ten o'clock, before them), dar ea poate apărea şi în postpoziţie (mai ales în limba vorbită): - atunci când corelativul ei este aşezat la începutul unei propoziţii interogative: what were you talking about? - după un pronume relativ în acuzativ, exprimat sau omis: this is the man (whom, that) I wanted to tell you about; - în propoziţiile relative contrase: the ideas insisted upon; - atunci când, la începutul propoziţiei, what are sensul de „ceea ce": what he tried to hint at was perfectly ridiculous; - în unele construcţii pasive provenite din verbe intranzitive cu prepoziţii: his remark was not commented upon; - în construcţii infinitivale eliptice: there are other things to pay attention to (aici to este prepoziţia caracteristică dativului). Conjuncţia (The Conjunction) § 61. Conjuncţiile pot fi: 1. Coordonatoare (Coordinating Conjunctions) a) copulative (Copulative Conjunctions): and, as well as, both.. and..; b) disjunctive (Disjunctive Conjunctions): or, either.. or..; c) adversative (Adversative Conjunctions): but, while, whereas; d) cauzal-consecutive (Causal Consecutive Prepositions): for, therefore, accordingly, consequently. 2. Subordonatoare (Subordinating Conjunctions) a) de loc (Conjunctions of Place): where, wherever; b) de timp (Conjunctions of Time): before, till, until, after, when; c) de mod (Conjunctions of Manner): (so) as; d) de cauză (Conjunctions of Cause): for, because, since, as; e) condiţionale (Conditional Conjunctions): ;/, provided, unless; f) de scop (Conjunctions of Puipose, Final Conjunctions): that, so that, lest; g) concesive (Conjunctions of Concession): though, although; h) comparative (Conjunctions of Comparison): than, as, as if, as though; i) consecutive (Conjunctions of Result): that, so that; j) alte conjuncţii: that (în propoziţii completive directe, subiective şi atributive). SINTAXA Tipuri de propoziţii (Types of Sentences and Clauses) § 62. Propoziţiile în sensul de sentences (termen care se referă îndeosebi la propoziţiile independente iar, pe de altă parte, poate să însemne „fraze") pot fi clasificate astfel din punctul de vedere al modalităţii:

a) enunţiative (Declarative Sentences, Statements): Thomas Malory is the author of Morte Darthur; She didn't utter a word; b) interogative (Interrogative Sentences): Did you speak to the secretary? în cadrul propoziţiilor interogative se disting: - întrebările generale (General Questions): Have you got a match? -întrebările speciale (Special Questions): When did he ring you up? What is he doing there? - întrebările alternative (Alternative Questions): Shall I take the train or the bus? - întrebările disjunctive (Disjunctive Questions) (formate dintr-un verb auxiliar sau modal şi pronume; sunt negative când enunţul este afirmativ şi afirmative cântl acesta este negativ): You've met him, haven't you? You can speak English, can't you? You speak English, XXXII don't you? Your brother-in-law learns French, doesn't he? He's sleeping, isn't he? John is not sleeping, is he? She can do it, can't she? Roses bloom in May, don 'tthey? It doesn 't snow in November, does it? c) imperative (Imperative Sentences): Get out! Go on! Stop talking! Give me a helping hand, please. d) exclamative (Exclamatory Sentences): What a gorgeous sight it was! Isn 't she lucky! He does speak English! în sensul de clauses (elementele alcătuitoare ale frazelor), propoziţiile se împart în a) independente (Independent Clauses) - când raportul dintre ele în frază este un raport de coordonare, şi b) regente sau principale (Main/Principal Clauses) şi subordonate (Subordinated Clauses) - când raportul este de subordonare. Propoziţiile subordonate corespund, în linii mari, celor din limba română: subiective, predicative, completive directe etc. Notă. Am exclus din prezentul compendiu de gramatică tratarea părţilor de propoziţie întrucât, la nivelul la care a fost acesta conceput, clasificarea şi analiza lor nu prezintă un interes deosebit. Acordul dintre subiect şi predicat (Agreement between Subject and Predicate) § 63. Ca regulă generală, verbul care reprezintă predicatul sau formează partea personală a acestuia se acordă în număr cu subiectul: He is playing with the other boys. They are playing on the lawn. John speaks fluently. Dintre numeroasele excepţii sau situaţii „aparte" pot fi menţionate următoarele: a) Se acordă cu verbul la singular. - unele substantive-denumiri de ştiinţă la plural: dynamics, physics, mathematics, ca în: Is physics difficult? - unele substantive-denumiri de jocuri: billiards, skittles, nine-pins, ca în: Skittles requires muscular force; - unele denumiri de boli: measles, mumps, ca în: Measles is catching; - substantivul news, ca în: What's the news? - două sau mai multe substantive legate prin conjuncţia and dar caracterizând o aceeaşi persoană sau noţiune: By his death, a great philosopher and writer was lost; - două substantive la singular legate prin either.. or.., neither.. nor.., not only.. but also.., as well as..: Neither Mary nor her sister knows them; - adjectivele each, every, either, neither (cu substantiv) şi pronumele each, either, neither, somebody (şi alte pronume compuse de acelaşi tip): Each plant has its scientific name; Is there anybody in the parlour? Each influence and relationship has been duly considered; Neither was acceptable;

- când, într-o serie de substantive, primul este la singular, acesta e precedat de there is: There is a map and two books on the desk. b) Se acordă cu verbul la singular şi la plural:. - pronumele none: None of them knows/know the answer; - what, who (în funcţie de situaţie): What is that? What are those? Who is there? Who are there? c) Se acordă cu verbul la plural: - substantivele colective: The government are going to attend the ceremony; - substantivele pluralităţii: There are many people who agreed to the proposal. Topica (Word-Order) § 64. în engleza contemporană, ordinea cuvintelor în propoziţie este destul de strictă şi orice modificare a ei poate duce la greşeli, schimbări de sens sau de stil şi modalitate. Schemele de mai jos nu reprezintă dacât un punct de plecare pentru studierea problemei. a) Topica în propoziţiile enunţiative 0 I Subiect II. III IV Predicat Compl. Compl. Compl. (i., circ. circ. d.,prep.) He sprained his left yesterda leg y Yesterday he sprained his left leg 1 gave him a hint Every morning he used to to the go Mary didn't such a beach Everybo say thing dy should the truth know about it b) în propoziţiile interogative întrebări generale .-. 0 I II. III IV vb. S P c C.c. aux.,mod. Did you see Mr last Jones week? Have the had any pupils trouble with it? Can his spell yet? sister Must I re-write the now? whole text întrebări speciale 0 0 I II. Ill IV Cuvânt vb. S P c Cc.

aux., interog. mod. What did

you tell

Who

–

can

give

him last about it night? me another instance ?

How much does Where are

it cost? we . suppos ed to meet? Whom do they mean? c) în propoziţiile imperative I II. III IV (S) P c C.c. Take off your coat! Answer the question at once! Give me your umbrella (You) go and see to it! XXXIII Să se reţină poziţia complementelor circumstanţiale de timp exprimate prin adverbe de timp nedefinit şi frecvenţă (Adverbs of Indefinite Time and Frequency) - ever, never, always, rarely, seldom, frequently, often etc.: a) între subiect şi predicat atunci când verbul este la o formă simplă (excepţie face însă verbul to be): They often came to our place; I seldom read in the evening; He is never late; b) între verbul auxiliar sau modal şi verbul noţional: She had never been there; I'll always remember that; I could never understand such an attitude (dar: Did you ever see the like?). Corespondenţa timpurilor (Sequence of Tenses) § 65. Dintre numeroasele reguli privind corespondenţa timpurilor verbale din limba engleză, cele mai importante sunt următoarele: 1) Un timp prezent (Present, Present Perfect) din propoziţia principală poate fi însoţit de orice timp (cerut de logica şi intenţiile enunţului) în propoziţia subordonată: / think he was wrong; I think he is wrong; Are you sure that she has arrived here? I bet he won't come off victorious; 2) Un timp trecut (Preterite, Past Perfect) din principală este, în general, însoţit de un alt timp trecut în secundară, şi anume: - preterit + preterit pentru acţiuni simultane: I understood he was ;'// (Am înţeles că e bolnav); Did you see him when he was leaving the precincts? - preterit + Past Perfect pentru a exprima anterioritatea: He said he had crossed the river on foot (Spunea că a străbătut/că străbătuse râul cu piciorul); - preterit sau Past Perfect + Future-in-the Past (viitorul trecutului, identic ca formă cu prezentul condiţionalului) pentru a exprima posterioritatea: He announced that he would not participate in the race (A anunţat că nu va lua parte la cursă).

Verbul din secundară poate fi la prezent, atunci când face parte dintr-un enunţ exprimând un adevăr general (ştiinţific etc.): Who proved that the Earth is round? Propoziţiile secundare relative, comparative, cauzale şi altele câteva nu sunt condiţionate temporal: Did you meet the man who is going to speak tonight? Last year lie was in poorer health than he is now; I didn't mention the problem to him, for I'll see him later today. 3) în propoziţiile temporale şi condiţionale, viitorul din propoziţia principală este însoţit - de timpul Present pentru a exprima simultaneitatea: I'll call on him when I can (când voi putea, când pot); - de timpul Present Perfect pentru a exprima anterioritatea: I'll go shopping when I have finished watering the flowers (după ce voi fi terminat / voi termina / termin cu stropitul florilor). Excepţiile sunt comparabile cu cele de la pct. 2). 4) Condiţionalul prezent din principală cere un preterit în secundară: I should help him if I could (L-aş ajuta dacă aş putea); He would do it if he were not so busy (Ar face-o dacă nu ar fi atât de ocupat); 5) Condiţionalul trecut din principală cere un Past Perfect în secundară: / should have helped him if I had been able to (L-aş fi ajutat dacă aş fi putut); He would have done it if he had not been so busy (Ar fi făcut-o dacă n-ar fi fost atât de ocupat); 6) în propoziţiile finale se foloseşte may atunci când în principală există un timp prezent, viitorul sau imperativul: I'll start earlier (so) that he may still meet me there (Voi pleca mai devreme, pentru ca el să mă mai întâlnească acolo); 7) în propoziţiile finale se foloseşte might (sau should în propoziţii finale negative) dacă în propoziţia principală verbul este la preterit: She hid the jam lest Mary should find and eat it (Ascunse gemul ca nu cumva Mary să-1 găsească şi să-1 mănânce). A. a1 [], pi. A's, a's [] s. 1. A, a, prima literă a alfabetului englez; a capital / large A A mare; a little / small a a mic; it is spelt with two a's se scrie cu doi a; from A to Z de la A la Z, de la alfa la omega, de la început până la sfârşit, de sus până jos. din fir în păr; cu desăvârşire, în întregime; (fa/u.) not to know A from B, not to know a large A from a bull's foot a nu şti nimic, a ii cu desăvârşire neştiutor; a fi prost, a fi bătut în cap; (fam.) A1, (amer.) A number one, A No. 1 dc prima clasă, minunat, straşnic, grozav. 2. (amer.) foarte bine, zece, nota cea mai mare pentru o lucrare şcolară; straight A foarte bine. nota maximă pe toată linia / la toate materiile. 3. (muz.) (nota) la; A major la major; A flat la bemol; A sharp la diez. a2; an [ci, mo.forme tari; o, an, n forme slabe] (a înaintea consoanelor în afară de h mut, an înaintea vocalelor, în afară de cete cu sunet semivocalic; a man, a horse; an hour, an eagle; a youth, a world, a one, a writ) art. nehot. 1. (cu funcţie anticipativă) un, o; a boy un băiat; a girl o fată; a table o masă; an eye un ochi; a man and (a) woman un bărbat şi o femeie; a chain and anchor un lanţ cu ancoră; a Mortimer un Mortimer. 2. (cu funcţie generică; de cele mai multe ori se traduce prin articolul hotărât românesc) a dog is an animal câinele este un animal. 3. (înaintea unor substantive-nume predicative; de cele mai multe ori nu se traduce) un, o; he is a student este student. 4. un (anume), o (anume); I know a Doctor Johnson cunosc (pe) un anume doctor Johnson. 5. un (acelaşi), o (aceeaşi); of a size dc o (aceeaşi) mărime sau măsură. 6. (cu funcţie numerică) un.o; un (singur), o (singură); a hundred o sută; it costs a penny costă un penny; I don't understand a word nu înţeleg un (singur) cuvânt. 7. (în funcţie numeric-distributivă; în acest sens a şi an

reprezintă, de fapt, forme slabe ale prepoziţiei on; deseori nu se traduce) pe; într-un, într-o; twice a day dc două ori pe zi; 10 shillings a dozen zece şilingi duzina. 8. un (al doilea), o (a doua): a Byron un (al doilea) Byron. 9. (într-un număr de construcţii şi expresii a căror traducere românească nu-l păstrează) a fine excuse! frumoasă scuza!; what an idea! ce idee!; a few câţiva, câteva; a great deal mult(ă); a great many mulţi, multe: to be in a hurry a fi grăbit; to have a mind to a vrea să, a avea chef să; to be in a rage a li furios; many a hundred multe sute. 10. (într-nu număr de construcţii a căror traducere românească îl păstrează cu schimbarea ordinei cuvintelor) such a man un astfel de om; so wise a man un om atât dc înţelept; too lazy a boy un băiat prea leneş; half an hour o jumătate de oră. a3 [?I prep. (formă slabă a prep. oii) folosită ca prefix în adj. pred. şi adv. ca abed, alive, afoot, ashore şi în expresii ca to go a-begging a umbla cu cerşitul, a cerc dc pomană sau to go a-hunting a pleca la vânătoare. aardvark ['a:dvu:k[ s. (zool.) furnicar-african (Orycteropus afer). aard-wolf ['a:dwulfj s. (zool.) lup-dc-pământ (Proteles cristalus). Aaron I'eoran] s. 1. prelat, înaltă faţa bisericească. 2. (si.) vânzător ambulant. 3. (sl.) the ~ şeful (u/iei bande de hoţi). Aaron's rod [] s. (bot.) lumânărică (Verbăscum trapsus). aba [] s. (arab) 1. ţesătură din păr dc cămilă sau de capră. 2. pelerină (fără mâneci, purtată de arabi). abaa [] s. (fam.) 1. nesindicalist. 2. student care nu face parte din vreo asociaţie. abaca [] s. 1. (bot.) cânepă dc Manila (Musa textilis). 2. (text.) manila, fibre dc manila. abacist [] s. calculator, socotitor (care foloseşte un abac etc.). aback [o'baskj adv. înapoi, îndărăt. în urmă; în dos: to stand ~ from a se ţine departe dc, a se feri dc: to take (all) ~ a lua prin surprindere; a zăpăci: a uimi, a ului, a năuci; to be taken ~ a fi luat pe neaşteptate; a fi surprins sau buimăcit / zăpăcit / năucit; a se fâstâci, a se pierde, a-şi pierde cumpătul; (mar.) to lay ~ a contrabraţa, a masca (velele). abacus []./;/. abacuses [] sau abaci [] s. 1. (mat.) abac, nomogramă, calculator universal, socotitoare. 2. (arhit.) abacă, partea dc sus a capitelului. 3. (mine) jgheab pentru spălarea aurului. Abaddon lo'basdan] s. 1. (bibi.) Abaddon, îngerul întunericului. 2. (şijig.) iad, gheenă. abaft [] (mar.) I. adv. la pupa; aproape dc pupa. II. prep. înapoia (cu geu.), îndărătul (cu gen.); ~ the beam înapoia traversei ancorei. abaiser [] s. negru animal (praf negru obţinut prin calci/tarea oaselor), abaka j'ffibsko] s. v. abaca. abalienate [] vb. tr. 1. (jur.) a aliena, a înstrăina. 2. (fig. înv.) a înstrăina, a pierde, a îndepărta dc la sine. abalienated [-id 1 adj. 1. (jur.) alienat, înstrăinat. 2. (med.) alienat mintal; senil. abalienation [] s. 1. alienare, înstrăinare. 2. alienaţic (mintală); senilitate. abampere [] s. (electr.) amper absolut. abandon I. [] vb- A. tr. 1. a lăsa, a abandona, a părăsi, a lepăda; (mar.) to ~ ship a abandona vasul. 2. a renunţa la, a se lepăda de, a lăsa la o parte. 3. (înv.) to ~ over a lăsa (în seama), a încredinţa. B. refl. to ~ oneself to a se lăsa dus de, a se lăsa târât dc, a se lăsa în voia (cu geu.). a se deda (cu dat.); to ~ oneself to despair a sc lăsa pradă deznădejdii / cuprins dc desperare; to ~ oneself to the idea of a se lăsa furat de ideca (cu gen.), a se lăsa pradă ideii de (a). C. intr. (sport) a abandona. II. [o'beendon şi pronunţia franceză) s. dezinvoltură; abandon; uitare de sine.

abandoned [] adj. 1. părăsit, abandonat, lăsat (deoparte, la o parte); lepădat; lăsat baltă / în paragină / la voia întâmplării, neîngrijit; dat uitării; ~ to despair pradă deznădejdii, cuprins dc desperare. 2. desfrânat, destrăbălat, stricat; pierdut; nestăpânit; an ~ wretch un ticălos fără leac, un nelegiuit; an ~ woman o femeie pierdută / stricată; ~ laughter râs nestăpânit. abandoned call [] s. (tel.) convorbire telefonică anulata. abandonee [] s. 1. (jur.) agent de asigurare în folosinţa căruia se lasă încărcătura asigurată a unui vas naufragiat sau epava. 2. (jur.) cesionar. 3. (pop.) vagabond, om fără căpătâi. abandoning [] s. v. abandonment (1,2). abandonment [] s. 1. lăsare, părăsire, neglijare, uitare, abandonare. 2. părăsire, renunţare. 3.v, abandon (II.). 4. (jur.) renunţare la o acţiune, retragere a unei acţiuni. 5. (jur.) abandon. abarticulation [] s. 1. (anat.) diartroză. 2. (med.) scrântirc, luxaţie. abase [] vb. A. tr. 1. a înjosi, a umili, a degrada. 2. (înv.) a coborî, a micşora, a retrograda (în rang etc.) 3. (înv.) a coborî, a lăsa în jos (ochii). B. refl. a sc înjosi, a se umili. abasement [] s. 1. înjosire, degradare, umilire; umilinţă. 2. (înv.) coborâre* micşorare, retrogradare. abash [s'bîe/J vb. tr. 1. a ruşina; a face dc ruşine / de râs / dc ocară, a da dc ruşine. 2. a tulbura, a face să-şi piardă cumpătul, a stânjeni, a pune în încurcătură. abashed [] adj. (at) fâstâcit, stânjenit, ruşinat (dc, din cauza). abashment [] s. 1. ruşine, ruşinarc. 2. încurcătură, jenă, zăpăceală, stinghereală. abasia [] s. (med.) abazic. abask [] adv. (prăjindu-se) la soare, (scăldându-se) în soare. abatable [o'bcitobll adj. (jur.) care poate fi anulat/ abrogat. abate [] vb. A. tr. 1. a slăbi, a micşora (intensitatea, activitatea etc.); a domoli, a alina, a ostoi, a ogoi (durerea etc.); a face să înceteze (zgomotul etc.). 2. a coborî, a reduce, a micşora, a scădea (preţuri, impozite etc.). 3. (jur.) a anula, a abroga, a aboli. 4. a curma; a pune capăt (cu dat.), a înlătura (un abuz etc.). 5. a toci (ascuţişul). 6. a ciopli (o piatră). 7. (metal.) a desface, a slăbi; a supune tratamentului dc revenire. B. intr. (despre furtuni, epidemii, dureri etc.) a se micşora, a scădea, a sc calma, a slăbi, a se potoli, a sc linişti, a sc domoli. abatement [] s. 1. micşorare, slăbire, domolire, scădere; uşurare, atenuare; potolire, alinare, ostoire, ogoirc. 2. reducere, scădere, descreştere, diminuare, micşorare; rabat. 3. (jur.) anulare, abrogare, abolire. 4. curmare, încetare. 5. talaş; aşchii. abater f-3r] s. (tehn.) amortizor. abat-jour [uTbo'3U3rj s. (jr.) abajur. abat(t)is [sg. 'aîbotis, -ii:, pi. -i:z] s. sg. si pi- (mii.) abatiză, palanca. abat(t)ised [] adj. apărat cu abatiză / palanca. abattoir fi£ebo'two:r] s. (fr.) abator, zalhana. abat-voix [ia?ba?'v\vu: si pronunţia franceză] s. (fr.) (arhit.) ecran acustic. abaxial [geb'a^ksiolj adj. abaxial. abb [] s. (text.) 1. urzeală, natră. 2. deşeuri de lână. abba [] s. v. aba. abbacînate abbacinate [] vb. tr. (ist.) a orbi, a face să orbească (cu ajutorul unei bucăţi de metal înroşite la foc). abbacy ['rebosij s. 1. rang / titlu / funcţie de abate. 2. abaţie; proprietate sau

administraţie a unei abaţii / mănăstiri. abbatial [] adj. de abate; de abaţie. abbatis [a'baîtis j s. v. a b a 11 i s . abbe ['jebei şi pronunţia franceză] s. (fr.) v. abbot. abbess ['zebis, 'a^besj s. 1. stareţă, egumenită, superioara unei mănăstiri. 2. (fa/u.) directoare de pensionat. abbey [] ş. 1. abaţie, mănăstire. 2. v. abbey c h ti r c h . 3. (în Anglia) locuinţă somptuoasă, fostă abaţie. abbey church [ ~ 't/s.'t/J ş. biserică a unei mănăstiri. abbey lands [ ~ 'lsendzj ş. pi. pământuri / domenii / proprietăţi mănăstireşti. abbey lubber [] s. 1. călugăr leneş. 2. leneş, trântor, pierde-vară. abbey man [],p/. abbey men [] s. călugăr. abbot [] s. abate, stareţ, egumen; (înv. glumeţ) ~ of unreason / misrule conducătorul petrecerilor de Crăciun. abbotcy [] s. (rar) v. abbacy. abbotship [] s. v. abbacy (1). abbreviate I. [] vb. A. tr. l.aprcscurta,aabrcvia.2. (mat.) a reduce (fracţii). B. intr. a folosi prescurtări. II. [o'briviitj adj. 1. scurtat. 2. (relativ) scurt. abbreviated [] adj. 1. abreviat, prescurtat. 2. (despre vesminte) sumar. 3. (bot.) oprit în creştere, abreviat. abbreviation [] s. 1. prescurtare, abreviere; abreviaţie. 2. (mat.) reducere (a unei fracţii). 3. (muz.) abrcvialură. abb wool l'seb \vul] s. v. abb (2). ABC ['ei'bir'si:, 'eibk'si:] s. 1. alfabet. 2. abecedar. 3. noţiuni elementare/ rudimentare; clemente, baze; introducere; ~ of chemistry chimia elementară, noţiuni elementare de chimie; to be only at the ~ of a fi numai la primele noţiuni de; like ~, as easy as ~ foarte uşor, extrem de simplu, simplu ca bună ziua. 4. indicator alfabetic al itinerariilor trenurilor, mersul trenurilor. ABC book [] s. abecedar. ABC guide [] s. v. ABC (4). ABC Powers Hpauoz] s. pi. Argentina, Brazilia şi Chile. ABC scholar [] ş. elev din clasele inferioare / din cursul inferior. Abderite [] s. (fig-, fam.) nătâng, tont, nătărău. abdicant I'Ecbdikont] s. v. abdicator. abdicate [] vb. A. tr. a abdica de la (tron); a abdica de la (principii); a renunţa la (un drept etc.); a demisiona din postul de, a-şi da demisia din; the king had ~d his throne in favour of his son regele abdicase de la tron în favoarea fiului sau. B. intr. 1. a abdica, a demisiona. 2. a renunţa. abdication [] s. 1. abdicare (şiftg.). 2. depunere a unui mandat. 3. demisie. 4. (jur. rar) dezmoştenirc. 5. repudiere. abdicator [] s. persoană care abdică. abditory f'aebdîtori] s. (rar) ascunziş, ascunzătoare, tainiţă. abdomen ['abdomen; aDb'douman, -min, forme folosite în general de medici] s. (anat.) abdomen, pântece, burtă. abdominal [] «4A 1« (anat.) abdominal, de pântece. 2. (iht.) cu aripioarele abdominale pe pântece. abdominal cavity [] s. (anat.) cavitate abdominală. abdominal fever [ ~ 'fi:v3rJ s. (med.) febră tifoidă, tifos abdominal. abdominal walls [] s. /;/. (anat.) pereţi abdominali. abdominothoracic [a3b'dominoupC:>:'ra;sik] adj. (anat.) abdomeno-toracic. abdominous [] adj. 1. (anat.) v. abdominal (1). 2. (fam. rar) pântecos, burduhănos.

abduce [] vb. tr. 1. (anat. înv.) v. a b d u c t (1). 2. (fig.) a îndepărta, a abate. abducent muscle [] s. (anat.) muşchi abductor. abduct [asb'dAkt, ob-J vb. tr. 1. (fiziol.) a abduce; a deriva. 2. (jur.) a răpi, a fura (o persoană). abduction [] adj. 1. (anat.) (despre muşchi) abductor. 2. Our.) răpitor, persoană care răpeşte (pe cineva). abeam [] adv. (mar.) la travers. abecedarian [] I. adj. 1. aranjat în ordine alfabetică, alfabetic. 2. elementar, simplu. II. s. (mai ales amer.) 1. persoană care învaţă buchile. 2. începător, novice, învăţăcel. 3. dascăl, îndrumător. abecedarimn [],pl. abecedaria [] s. abecedar. abecedary [] I. adj. 1. alfabetic. 2. neînvăţat, neinstruit. 3. v. abecedarian (I). II. s. 1. abecedar. 2. începător, novice. abed [] adv. 1. culcat (în pat), în pat, în aşternut; la pat; spre pat. 2- în durerile facerii. abele b'bi:l, 'cibolj s. (boţ.) plop-alb (Populus alba). abel tree [] s. v. abele. aber J'cibo', 'asba1"] s. (mai ales cuvinte compuse) confluenţă (a două râuri). aberdavine [lasbodo'vainl s. v. aberdevine. aberdevine [] s. (omit.) scatiu (FringiUa spinus), Aberdonian [-a.'b:>'doimtenl s. locuitor din Aberdeen. aberrance [] s. 1. greşeală, abatere, deviere de la drumul drept, rătăcire, îndepărtare. 2. (biol.) abatere de la tipul normal. aberrancy [] s. v. aberrance. aberrant [] adj. 1. aberant, care sc abate, care se îndepărtează, care deviază. 2. (biol.) diferit de tipul normal, anormal, aberant. aberrate I'aeborcit] vb. intr. (rar) a se rătăci, a sc abate din cale. aberration basba'rcijbnj s. 1. deviere, îndepărtare de la calea obişnuită / de la calea (cea) dreaptă. 2. aberaţie; rătăcire a minţii, întunecare; mental ~ a) rătăcire a minţii; b) (jur.) demenţă. 3. greşeală, rătăcire. 4. (ftz., astron. etc.) aberaţie, deviaţie, deviere; (astron.) annual ~aberaţie anuală; (astron.) daily /diurnal ~aberaţie diurnă. 5. (biol.) structură anormală; anomalie. aberrational [] adj. aberant, de aberaţie. aberration angle [asba'rcijbn 'asnglj s. (ftz., astron.) unghi de aberaţie. abet [] vb. tr. 1. a încuraja, a îndemna (la ceva rău); a aţâţa, a instiga; to ~ smb. in a crime a instiga pe cineva la crimă; (jur.) to aid and ~ smb. a fi complicele cuiva. 2. a încuraja (un viciu, o crimă). abetment [] s. aţâţarc, instigare, încurajare (la ceva rău). abettal [] s. v. abetment. abetter [] s. v. abettor. abetting [] I. s. v. abetment; (jur.) aiding and ~ complicitate. II. adj. de aţâţarc, aţâţător, de instigare, instigator; de complicitate. abettor [] s. 1. aţâţător, instigator; autor moral; the ~is worse than the doer autorul moral c mai vinovat decât făptaşul. 2. (jur.) complice. abevacuation ['a;bi–] adj. inteligent, capabil. ablen [] s. v. ablet. ablepsia [] s. (med.; fig.) cecitate, orbire. ablepsy [o'blepsi, 'a;blcpsi] s. v. ablepsia. able rating [] s. matroz, soldat din marina militară, able seaman [], pi. able seamen [ ~ 'simian, ~ r si:mcn] s. (mar.) marinar de categoria întâi. ablet faeblit] s. (Hit.) albişoară. oblcţ, zorcan (Alburnus lucidus). ablin(g)s [] adv. (scot.) 1. poate, posibil, s-ar putea, se (prea) poate. 2. cam de, de aproximatiy. abloom [] adj. pred., adv. în floare, înflorit. abluent [] ş. detergent. ablush Is'blA/j adj. pred., adv. (înv.) roşu, înroşit, împurpurat, îmbujorat; congestionat (la faţă); all ~ with shame roşu (ca para focului) de ruşine.

ablution l^'blui/snl s. 1. (mai ales pi.) (rel.) abluţiunc, spălare rituală. 2. (rel.) apa în care s-a făcut spălarea. 3. (med.) abluţiunc, spălare; (fam.) to perform one's ~s a se spăla. 4. (/e/m.) spălare; baleiaj. ablutionary [] adj. de abluţiune, de spălare. ably ['eiblij adv. cu dibăcie, cu îndemânare, cu iscusinţă; bine, cum se cuvine. abnegate ['a^bnigeitj vb. tr. 1. a-şi refuza, a se lipsi de, a nu-şi permite. 2. a renunţa ia, a renega, a se lepăda de. abnegation [] s. 1. negare; renegare, abjurare, lepădare. 2. respingere; renunţare. 3. (mai ales seIf- ~) abnegaţie, jertfire de sine, lepădare de sine. abnormal [] adj. 1. neobişnuit, excepţional, ieşit din comun; aberant, anormal, neregulat. 2. pervertit. abnormal contact [] ş. (geol.) contact tectonic. abnormalism [] s. v. abnormity (1,2). abnormality [ia3bno:'iiKeliti[ s. 1. v. abnormity (1, 2). 2.(med.) anomalie, diformitate. abnormally [] adv. neobişnuit, anormal, abnormal psychology [a^b'nomiol sai'knlad3i] s, (med.) psihopatologie. abnormity [] s. 1. anormalitate, ncrcgularitate, caracter neobişnuit; bizarerie. 2. anomalie, ncrcgularitate, abatere de la regulă. 3. diformitate. 4. monstruozitate, urâciune; faptă monstruoasă. 5. monstru. abnormous fa?b'no:ni3s] adj. (rar) anormal; neobişnuit. Abo, abo [] s. (austr. peior.) băştinaş. aboard [] I. adv. 1. (mar., av.) pe bord. la bord; (amer.ferov.) în vagoane; all ~! a) îmbarcarea! toată lumea pe bord! b) (amer.) (poftiţi) în vagoane!; (mar.) to go ~ a (se) urca pe bord: a se îmbarca. 2. în lung, de-a lungul, paralel; (/nor.) to keep the land ~ a naviga de-a lungul coastei, a naviga aproape de ţărm. ♦ (mar.) to fall / to run ~ a se ciocni (cu un vas); (fam.) to fall ~ of smb. a) a alerga în întâmpinarea cuiva; b) a se arunca în braţele cuiva; close ~ aproape, alături. II. prep. pe bordul, la bordul (cu gen.); to go ~ a ship a se îmbarca, a se urca pe vapor; (amer.) to go ~ a train a se urca în tren. aboardship [] adv. (mar.) pe bord. la bord. abode1 [] s. 1. locuinţă, domiciliu, casă, reşedinţă; cămin, sălaş; sediu; to take up one's ~ a se stabili, a se aşeza; to make one's ~ somewhere a) a se stabili undeva; b) a poposi undeva, a zăbovi undeva; this is no ~ for us nu c o locuinţă pentru noi; nu c cazul să stăm aici, nu c de stat aici. 2. şedere, stat, rămânere; domicilierc; (jur.) place of ~ domiciliu. abode2 past şi part. trec. de la abide. abogado [] s. (span.) avocat. aboil [] adj. pred., adv. (şifig.) în fierbere, în clocot; (jig.) all ~ în marc fierbere. abolish [] vb. tr. a desfiinţa; a aboli; a anula; a abroga; a înlătura; a lichida; to ~ the exploitation of man by man a înlătura / a desfiinţa exploatarea omului de către om. abolishable [] adj. care poate sau urmează să fie desfiinţat etc. (v. abolish); anulabil; abrogabil. abolishing [] s. v. a b o 1 i s h m c n t. abolishment [] ş. desfiinţare: abolire; anulare; abrogare; înlăturare, lichidare. abolition [pîeba'li/sn, -bou'I-] s. desfiinţare, abolire (mai ales a negoţului de sclavi); anulare; abrogare. abolitional [] adj. aboliţionist (v. abolition). abolitiondorn [] s. (amer.) v. abolitionism. abolitionism [] s. (is/.) abolitionism, antisclavagism (mişcare pentru abolirea sclaviei negrilor în S.V.A.). abolitionist [] s. (ist.) aboliţionist, antisclavagist (v. abolitionism). abolitionize [-aizl (ist. amer.) vb. A. intr. a face propagandă pentru abolitionism. B. ir. a atrage de partea aboliţionismului.

abonia [] s. (zool.) (şarpele) aboina (Boa aboma). A-bomb ['ei'bomj ş. bombă atomică. abomasum [] s. (zool.) cheag (despârţitură a stomacului). abominable [] adj. scârbos, respingător, dezgustător, odios; abominabil; urâcios; neplăcut; antipatic, nesuferit. abominable snowman [] s. yeti, om al zăpezilor (în Munţii Himalaia). abominably [] adv. scârbos etc. (v. abominable). abominate [] vb. tr. 1. a urî; a detesta, a avea oroare de; I ~ doing it mi-c silă să fac asta. 2. (fam.) a nu-i plăcea, a nu avea la stomac, a nu înghiţi (pe cineva). abomination [] s. 1. ură; dezgust, scârbă, oroare; to hold / to have a thing in ~ a urî un lucru, a nu putea suferi / a detesta / a avea oroare de un lucru. 2. urâciune, monstruozitate; josnicie, mârşăvie, ticăloşie. 3. (fam. despre un lucru) oroare; porcărie. abonne [.Eeba'nci şi pronunţia franceză] s. (fr.) abonat. abonnement [a^bsnc'mum şi pronunţia franceză] s. (fr.) abonament. aboon [] adv. (scoţ.) v. above. abord [] (înv.) I. s. 1. apropiere. 2. primire călduroasă; salut. II. vb. tr. a se apropia de. III. adv. v. aboard. abordage [] s. (amer. mar.) abordaj. aboriginal [ia3b3'rid33n3l, -bo'r-j I. adj. 1. primitiv, iniţial, primar. 2. esenţial, fundamental. 3. de baştină, băştinaş, indigen, autohton. 4. simplu, nefalsificat. II. s. băştinaş, indigen, autohton. aboriginary [pffib3'rid33n3ri,- bo'r-, -d3in-] s.v. aboriginal (II.). ab origine [] adv. (lat.) ab origine, de la început, de la obârşie, din capul locului. aborigines [iaeb3'rid3ini:z, -bo'r-] s. pi. băştinaşi, indigeni, aborigeni. abort [] vb. intr. l.aavorta. a lepăda, a naşte înainte de vreme. 2. (jig.) a se naşte mort. 3. (biol.) a rămâne steril. 4. (biol.) a nu se dezvolta; a se pipernici. 5. (jig.) a nu da rod, a rămâne steril / sterp. aborted [-idj adj. 1. avortat. 2. nedezvoltat, pipernicit. abortion [] s. 1. avort, lepădare, naştere înainte de vreme. 2. monstru, avorton, pocitanie, stârpitură. 3. (fig.) nereuşită, eşec. insucces, ratare. 4. (biol.) oprire din creşterea normală; pipernicirc. abortional [] adj. 1. de avort, abortiv. 2. (jig.) nereuşit, neizbutit. abortionist [] s. persoana care provoacă avorturi. abortive [] adj. 1. (despre mişteri) abortiv. prematur. 2. nereuşit, lipsit de succes, fără succes, neizbutit, ratat; an ~ scheme un plan născut mort; to render ~ a zădărnici (o încercare etc.); to prove ~ a nu reuşi, a da greş; a nu duce la nici un rezultat. 3. (med.) (despre medicamente etc.) abortiv, care produce avorturi. 4. (biol.) rudimentar, ncdezvoltat: oprit din creştere. abortiveness [] s. caracter abortiv (şi fig.); insucces, nereuşită. a-bottom [] adv. (jam.) jos, la pământ; pe fund. abought [] past şi part. trec. de la a b y (c ). aboulia [] s. (med.) abulie. aboulic [s'bidikj adj. (med.) abulic. abound [] vb. intr. 1. a prisosi, a abunda, a fi din belşug, a se găsi din belşug. 2. to ~ in a abunda în, a avea din belşug, a fi plin de; to ~ in courage a avea mult curaj; to ~ in one's own sense a sc conduce după capul său; to ~ with a) v. t o ~ i n; the museum ~s with old paintings muzeul c plin de tablouri vechi; b) a fi înţesat de, a eoleăi de. abounding

4 abounding [] adj. v. abundant. about1 [] I. adv. 1. înjur, (de) jur împrejur, împrejur; roată; peste tot, în tot locul, pretutindeni; to look ~ a privi în jur; rumours are ~ circulă zvonuri; he went a long way ~ făcu un ocol serios; don't leave those papers ~ nu lăsa răvăşite hârtiile (acelea). 2. circa, aproximativ, cam, vreo; you are ~ right cam ai dreptate; ~ as big cam tot atât de marc; that's ~ aii cam asta c tot; it is ~ time ar cam fi timpul; give me ~ twenty dă-mi vreo douăzeci; I am now ~sick of it m-am cam săturat de asta; it is ~ four o'clock este aproximativ ora patru, să tot fie ceasul patru. 3. (înv.) în circumferinţă, de jur împrejur; a mile ~ o milă în circumferinţă. 4. în direcţia opusă; invers, cu faţa în partea cealaltă; to face ~ a se întoarce; (/nil.) left ~! la stânga; (/nil.) right ~! la dreapta!; (mil.) ~ face / (amer.) turn! la stânga împrejur! 5. aproape, în apropiere, nu departe; he must be somewhere ~ trebuie să fie pe undeva pe aici. 6. pe punctul, gata, mai-mai, cât pe ce; he was ~ to fall era pe punctul de a cădea, mai-mai să cadă; (amer.) ~ and ~ asemenea, la fel, tot aşa; to be ~ a) a fi ocupat; b) a fi sculat, a fi în picioare; to be out / up and ~ a se întrema (după convalescenţă). II. prep. 1. în jurul, împrejurul, de jur împrejurul (cu gen.).2. prin;însusulşiîn josul (eugen.),- to walk ~ the room a umbla prin cameră. 3. despre, de; asupra (cu gen.); eu privire la, în ceea ce priveşte, referitor la; ~ that despre asta, cu privire la acest subiect; what is it all ~? despre ce este vorba?; I'll see ~ it am să mă îngrijesc eu / am eu grijă de asta; he went ~ his business se duse să-şi vadă de treburi; (fam.) what ~..? cum stăm cu..? ce ştii despre..? şi..? how ~..? ce-aţi zice despre.. (o partidă de şah etc.)? to look ~ smth. a căuta ceva. 4. aproape de, lângă; în preajma, în jurul (cu gen.); din preajma, din jurul (cu gen.); la; the fields ~ Stratford câmpiile de lângă Stratford; the folks ~ us cei din preajma noastră, cei ce ne înconjoară; ~ here pe aici, pe la noi; I had all the documents ~ me aveam toate hârtiile la mine / asupra mea; ~ town un om de lume; what are you ~? ce faci (acolo)? ce ai de gând să faci?; mind what you are ~! fii atent, fii cu băgare de scamă! be quick ~ it! grăbeşte-te! you haven't been long ~it nu ţi-a trebuit mult timp ca să faci asta; (fam.) ~East corect, cum trebuie, cum se cuvine; there is smth. uncommon ~him e ceva neobişnuit în figura / înfăţişarea lui. 5. aproape de, (cam) pe la; ~ nightfall pe înserat. about2 vb. tr. (mar.) a schimba direcţia (vasului). about-face [] vb. intr. (md.) a face stânga împrejur. about length [] s. (telm.) lungime aproximativă. about-sledge (hammer) [ ~ sled3 ('ha:mor)[ s. (telm.) baros. about speech [] s. (înv.) digresiune, vorbire pe ocolite, eircumlocuţiune. about-turn [] ş., interj, (mii.) stânga împrejur. above [] I. adv. 1. deasupra; (mai) sus; as stated ~ după cum se spune mai sus, după cum se arată mai sus / mai înainte; the Powers ~ puterile cereşti. 2. deasupra (capului); în înalt, în înalturi; sus; a staircase leading ~ scară ce duce sus; from ~ desus. 3. în susul apei. 4. (canad.) (despre temperatură) deasupra punctului de îngheţ. 5. (teatru) în fundul scenei. II. prep. 1. deasupra (cu gen); peste: în vârful (cu gen); ~ my head deasupra capului; the water reached ~ their knees apa Ic ajunse dincolo de genunchi; a mountain rises ~ the lake un munte domină lacul; his voice was heard ~ the din vocea liii domina vacarmul; ~board v. above-board; ~ ground v. aboveground. 2. peste, mai mult decât, mai mult de,. în plus faţă de; mai presus de; ~ suspicion mai presus de orice bănuială; ~ praise mai presus de orice laudă; it is ~ me mă depăşeşte, nu înţeleg; over and ~ plan peste plan; ~ measure peste măsură; ~all

mai mult decât orice, mai presus de toate; în primul rând; those ~me superiorii mei; he is ~ doing that c mai presus de aşa ceva, nu e în stare de aşa ceva; he is ~ taking advice e prea mândru ca să primească sfaturi; she is ~ twenty arc mai mult de douăzeci de ani; (fam.) to be ~ oneself a) a scăpa de sub control, a scăpa din mâna cuiva; b) a fi încrezut. 3. înaintea (cu gen.); înainte de; până la; it is not mentioned ~ the third century nu este semnalat înainte de secolul al IlI-ica. 4. (mai) la nord de. III. adj. mai sus-menţionat. mai sus-pomenit, mai sus-amintit, de mai sus; the ~ facts cele de mai sus. IV. s. the ~ cele de mai sus, cele mai sus-menţionate; (sl.) to come at the ~ of a învinge; a triumfa asupra (cu gen.). above-board [ ~'bD:d, - 'boad, -'--] I. adv. pe faţă; (în mod) deschis, cinstit. II. adj. cinstit, deschis, făţiş, franc, sincer. above-cited [ ~ 'saitid, -'--[ adj. v. above-quoted. above-class [] adj. deasupra claselor. above-deck [] adj., adv. pred. pe punte. above-described [] adj. descris mai sus. above-ground [] I. adv. în viaţă. II. adj. viu, care trăieşte. above-mentioned [] adj. mai sus-menţionat, mai sus-pomenit, mai sus-amintit. above-named [] adj. v. above-mentioned . above-quoted [ ~ 'kwoutid, -'-.--] adj. mai sus-eitat. above-said [] adj. v. above-mentioned. ab ovo [] adv. (lat.) ab ovo, de la obârşie, de la început. abox [] adj. (mar.) contrabraţat. abracadabra [] s. 1. abracadabra, formulă magică; descântec; conjurarc. 2. absurditate, non-sens, elucubraţie; abracadabra, vorbe cabalistice. 3. amuletă, talisman. abradant [] s. (material) abraziv. abrade [] vb. A.tr. 1. a şterge, a rade; a eroda, a roade prin frecare. 2. a jupui; a roade (pielea). 3. (telm.) a şlefui, a poliza, a lustrui. B. in/r. a se uza prin frecare, a se roade; a se eroda. abraded shelf [] s. (geol.) platformă de abraziunc. abrader [] 5. v. abradant. Abraham [] s. (înv. în expr.) to sham ~ a face pe bolnavul. Abraham-coloured [] adj. (maiales despre, barbă) de culoarea argasclii. Abraham-man [], pl. Abraham-men [] s. (sl.) cerşetor care se preface că este bolnav. Abraham's bosom [] s. (fam.) sânul lui Avraam. Abraham-sham [ ~ 'Jannj vb. intr. (şl.) (despre cerşetori) a face pe bolnavul, a se preface bolnav. Abraham's willing [ ~z 'wilinj s. (sl.) şiling. abranchian [] adj. (iht-, zool.) abrannial, fără branhii. abranchiate [o'brsrjkiitj adj. (ihţ., zool.) v. abranchian . abraser [] s. v. abradant. abrasion [] s. 1. roaderc, rosatură, jupuitură, julitură, zgârietură. 2. (med.) escoriaţie; abraziunc. 3. (fot.) zgârietură (pe stratul de emulsie). 4. (geol.) abraziunc, roadere (a ţărmului de către apa mării). 5. (te/m.) abraziune; şlefuire, polizare, lustruire; ştergere, roadere, radere; rosatură; uzură. abrasion testing [] s. (telm.) probă de uzură. abrasive [] I. adj. abraziv; de lustruit, de frecat, de şlefuit etc. II. s. (material) abraziv (şmirghel etc.). abrasive disk [] s. (telm.) disc de rectificat, piatră de polizor. abrasiveness [] s. (telm.) abrazivitate.

abrasive stick [ ~ 'stikl s. (telm.) pilă de şlefuit. abreaction [] s. (psih.) abreacţie. abreast [] I. adv. 1. alături, în linie, în rând, pe aceeaşi linie, cot la cot; four ~ câte patru în rând; to keep ~ of/ with a se ţine în pas cu; a nu rămâne în urma (cu gen.). 2. (mar.) în linie şi la travers. 3. (fig.) la acelaşi nivel, în pas; to keep /to be ~ with the times a merge în pas cu vremea, a fi un'om al timpului său. II. prep. 1. (mar.) de-a curmezişul. 2. în pas cu; ~ the times în pas cu vremea. abreuvoir [] s. (fr.) bazin, rezervor de apă. abri [a3'bri: si pronunţia franceză] s. (fr.) 1. adăpost. 2. (geol.) nişă. abridge [o'brid3J vb. tr. 1. a prescurta, a abrevia; a reduce, a micşora. 2. a rezuma, a condensa. 3. a restrânge, a limita, a îngrădi (un drept etc.) A. to ~of a lipsi de, a priva de. abridgement [] s. 1. prescurtare. 2. text prescurtat; ediţie prescurtată. 3. rezumat; expunere sumară; compendiu, conspect. 4. îngrădire, restrângere, limitare (a drepturilor etc.). 5. ~ of privare/ lipsire de. abroach [] adj., adv. pred. (despre butoaie) deschis, desfundat, cu can(e)a, eu cep; to set a cask ~ a da cep unui butoi. abroad [] adv. 1. pretutindeni, peste tot, oriunde; there is a rumour ~ that umblă vorba că, circulă zvonul ca, se zice că, se vorbeşte că; (despre zvonuri) to get ~ a circula, a se lăţi. 2. afară din casă, plecat, departe (de casă); în oraş; în lume, în lumea largă; the badger ventures ~ at dusk bursucul iese din vizuină pe înserat. 3. în străinătate, în ţări străine, peste graniţă; peste mări şi ţări; from ~ din străinătate; troops serving ~ trupe aflate în serviciu activ în afara Marii Britanii. 4. în greşeală; to be all ~ a) a-.şi greşi socotelile, a se înşela; b) a se pierde, a se fâstâci, a-şi pierde firea / cumpătul; c) a fi complet dezorientat; d) (şl.) a şovăi, a fi nehotărât. *0* the schoolmaster is ~învăţătura se răspândeşte tot mai mult. abrogable f'aîbrogsbl] adj. abrogabil, revocabil. abrogate [] vb. tr. a abroga, a revoca (o lege etc.) abrogation becbrougci/an, -ro'g-] s. abrogare, revocare (a unei legi etc.). abrotanum [] s. (bot.) un lemn exotic: lemn'ul-Domnului (Artemisia abrotanum). abrupt [] I. adj. 1. abrupt, prăpăstios. 2. brusc, subit, neaşteptat; repede, grăbit, precipitat; întrerupt, lară continuitate / legătură. 3. (despre gesturi, maniere) repezit, brusc; aspru, brutal, nepoliticos. 4. (despre stil) sacadat, abrupt. 5. (bot.) abrupt, abruptiform, trunchiat. II. s. (poetic, rar) prăpastie, abis, genune, hău. abrupt discharge [] s. 1. (hidr.) prag de deversare. 2. (telm.) evacuare bruscă. 3. (electr.) descărcare instantanee. abruption [] ş. 1. întrerupere bruscă (a şirului de idei etc.). 2. (jîg.) distrugere, nimicire. 3. (geol.) afioriment, deschidere geologică. abruptly [] adv. 1. brusc, pe neaşteptate. 2. abrupt. abruptness [] s. 1. caracter abrupt, aspect prăpăstios. 2. caracter brusc / năpraznic'/ neaşteptat. 3. lipsă de continuitate (în idei etc.). 4. asprime, bruscheţe; lipsă de politeţe. 5. sacadare; caracter abrupt (al stilului). Absalom faibsabm] s. (fig.) fiu iubit. abscess [] s. 1. (med.) abces, buboi, bubă; to lance an ~a deschide un abces. 2. (telm.) suflură, gol, por (la metale). absciss(a) [],pl. abscissas [] sau abscissae [] s. (mat.) abscisă. abscission [] 1. s. (med.) tăiere, amputare, excizic. 2. (bot.) cădere (a fructelor, frunzelor etc.). absconce [] s. (bis.) felinar, lanternă (folosită la utrenie). abscond [] vb. intr. 1. a se ascunde (de obicei cu bani străini). 2. a-şi părăsi postul (în

secret). 3. (from) a se ascunde (de), a se echiva (de la), a fugi (de judecată). 4. (jam.) a o şterge, a spăla'putina. 5. to ~ with a dispărea cu (ceva însuşit ilegal). absconder [] s. contuniace; dezertor, evadat. absconding [] I. adj. care fuge, care se eschivează. II. s. fugă, eschivare; evaziune; contumacie. absence fasbsans] s. 1. absenţă, lipsă (fără învoire); ~ without leave a) (mil.) lipsă la apel; b) absenţă nemotivată; leave of ~ permisie, învoire; concediu; (jur.) sentenced in his ~ condamnat în contumacie; ~ from illness absenţă din cauză de boală. 2. durata absenţei. 3. (of) lipsă (de); in (the) ~ of definite information în lipsa unor informaţii precise. 4. (mai ales ~ of mind) neatenţie, distracţie, nebăgare de seamă. 5 absurdum absent I. [] adj. 1. (from) absent (de la), plecat (din),- ~ with / on leave absent motivat. învoit; why were you ~from school? de ce ai lipsit de la şcoală?; ~from duty lipsă de la post, lipsă la apel; the ~ party is always to blame cei absenţi trag totdeauna ponoasele; (prav.) long ~soon forgotten ochii care nu se văd se uită. 2. inexistent, lipsă. 3. distrat, neatent. II. [] vb.rejl. to ~ oneself from a se sustrage de la, a se eschiva de la, a lipsi de la. absentee [] I.s. 1. absent. 2. absenteist (mai ales moşier care nu locuieşte pe moşia sa sau stă în străinătate). 3. persoană care se sustrage / se eschivează de la ceva; evazionist. II. adj. absent; care locuieşte în altă parte (mat ales în străinătate). absenteeism [] s, 1. neparticipare la lucru, la şedinţe etc. 2. absenţă; chiul. absenteeship [] s.v. absenteeism. absentia [] s. (lat.) (mai ales jur.) in ~ în lipsă, în absenţă, în contumacie; to be tried in ~ a fi judecat în lipsa / contumacie. absently [] adv. absent, cu neatenţie, (în mod) neatent, distrat; din distracţie, din neatenţie. absent-minded ['sbsant 'maindid,'-.--] adj. distrat, neatent, absent. absent-mindedly [] adv. v. absently. absent-mindedness [] s. neatenţie, nebăgare de seamă, distracţie, absenţă. absinth(e) [] s. 1. (bot.) pelin (Artemisia sp.). 2. absint, pelin, bitter (băutură). absinthism [] s. (med.) absintism. absinthium [] s.v. absinth(e). absolute ['asbssluit, -lju;t] I. adj. 1. absolut, deplin, necondiţionat, nelimitat, neîngrădit. 2. absolut; complet, perfect. 3. absolut, independent, de sine stătător. 4. absolut, sigur, categoric. 5. absolut, pur, perfect, curat, veritabil, adevărat; it's an ~ scandal este un adevărat scandal, e un scandal în regulă. 6. (despre decrete etc.) irevocabil. 7. (gram., mat.) absolut; ablative ~ ablativ absolut. 8. (pol.) absolut, arbitrar, (care domneşte) autocratic, despotic. II. s. (filoz.) the ~ absolutul. absolute alcohol [] s. (chim.) alcool absolut / anhidru. absolute ceiling [] s. (av.) plafon absolut / teoretic. absolute clearance [ ~ 'klisransj ş. (tehn.) joc absolut / total. absolute liability [] s. (ec.) obligaţie necondiţionată. absolutely ['sebssljuitli; 'a:bso'lju:tli,formă accentuată] adv. 1. (în mod) absolut, perfect, deplin etc. (v. absolute(I));(gram.) transitive verbs used ~ verbe tranzitive folosite absolut (fără complement direct). 2. (fam.) sigur, categorie, fără discuţie; ~ impossible! absolut imposibil! absolute majority ['a;bs9lju:t ma'dpriti] s. majoritate absolută. absolute monarchy [ ~ 'manakij ş. monarhic absolută.

absoluteness l'sebsaljuitnis] s. 1. deplinătate, perfecţiune etc. (v. absolute (I)). 2. caracter absolut. 3. absolut(ul). absolute parallax f ~ 'pa;rola;ks] s. (astron.) paralaxă absolută. absolute pressure [] s. (fiz.) presiune absolută. absolute temperature [ ~ 'tcmprit/3rj s. (fiz.) temperatură absolută. absolute vacuum [] $. (fiz.) vid absolut. absolute valency [] s. (chim.) valenţă maximă. absolute weight [] s. (chim.) masă absolută. absolute zero l ~ 'zisrou] s. fjiz.) zero absolut (-273°C). absolution [] s. 1. absolvire, iertare. 2. (rel.) dezlegare / iertare de păcate. 3. (jur.) achitare; eliberare de pedeapsă, obligaţie, angajament etc. absolutism [lEebsoliKtizam, -lju:t-] s. 1. (pol.) absolutism, domnie absolută / arbitrară. 2. (rel.) absolutism, doctrina atotputerniciei. 3. (estetică) doctrina frumosului în sine. 4. v. absoluteness, absolutist [uebssliKtist, -lju:t-] I. adj. 1. despotic. 2. absolutist; care sprijină absolutismul. II. s. absolutist, partizan al absolutismului. absolutistic [icebsslu'tistik, -lju:'t-] adj. v. absolutist (1,1). absolutory [], amer. 5b's3lJ3ito:ri] adj. având puterea de a absolvi. absolvable [sb'zolvsbl, amer. ^b'snlvsbl] adj. care poate fi absolvit, scuzabil. absolve [sb'zolv, amer. ob'sDlv] vb. tr. 1. (of) a ierta, a absolvi (de); (rel.) to ~ of sins a ierta păcatele, a dezlega de păcate. 2. (from) a elibera, a absolvi, a scuti, a dispensa (de răspundere, de obligaţii etc.). 3. (jur.) a achita, a absolvi şi a exonera. absolvent l-ant] ş. persoană care absolvă / iartă. absolvitor [] s. (jur.) sentinţă de achitare (în Scoţia). absonant [] adj. 1. (muz.) discordant, disonant. 2. (to, from) necorespunzător, opus, contrar (cu dat.). 3. nelalocul lui; iraţional; nejustificat. absorb [] vb. tr. 1, a suge, a absorbi. 2. a încorpora, a integra, a îngloba; to be ~ed by a se contopi cu. 3. a amortiza (izbiturile). 4. a înghiţi. 5. (fig.) a absorbi, a fi preocupat de; a asimila; ~ed in thoughts cufundat / adâncit în gânduri, dus pe gânduri; he is ~ed in tennis tot timpul şi-1 petrece jucând tenis, îl preocupă numai tenisul. 6. (fig.) a absorbi, a înmagazina, he had ~«d all the knowledge of his time îşi însuşise toată ştiinţa epocii sale. absorbability [] s. 1. capacitate de absorbire / absorbţie. 2. posibilitate de a fi absorbit. absorbable [] adj. absorbabil, care poate fi absorbit. absorbedly [] adv. (cu un aer) preocupat; cu marc atenţie. absorbedness [] ş. capacitate de a fi absorbit / de absorbţie. absorbency [] s: v. absorbedness. absorbent [] I. adj. absorbant. II. s. 1. absorbant, absorbent, substanţă absorbantă. 2. aparat de absorbţie. absorbent carbon [] s, cărbune activ. absorbent cottonwool [ ~ 'kotnwull s. vată higroscopică. absorbent gland [] s. (anat.) ganglion limfatic. absorbent paper [] s. hârtie absorbantă. absorbent system [] s. (anat.) sistem limfatic. absorber [ab's^bs1", ~'zo:b-] ş. 1. (chim.) vas de absorbţie, absorber; aparat de absorbţie. 2. substanţă higroscopică. 3. (tehn.) amortizor. absorbing [sb'sxbirj, -'zo:b-] I. adj. 1. absorbant, absorbitor. 2. captivant, atrăgător.

II. s. absorbţie, absorbire, înghiţire, sugere; aspirarc. absorbing apparatus [] s.v. absorber. absorbing capacity [] s. putere / capacitate de absorbţie. absorbing column [] s. (chim.) turn de absorbţie. absorbing washer [] s.v. absorber (1). absorbite []:bait, -'ZD:D-] S.V. absorbent carbon. absorptiometer [] s. (tehn.) absorbţiometru. absorption [ab'soip/an. Jza:p-] s. 1. absorbţie, absorbire, sugere; aspirare. 2. absorbire, preocupare, cufundare, adâncire în gânduri. 3. încorporare, integrare, înglobare. 4. amortizare (a sunetelor, a unui şoc etc). absorption circuit [] s. (radio) circuit de absorbţie. absorption tube[] s. (chim.) eudiometru. absorptive [sb's^ptiv, -'zo:p-] adj. 1. absorbitor, absorbant, sugativ, aspirator. 2. de amortizare, care amortizează. absorptive power [] s.v. absorbing capacity. abstain [] vb. intr. (from) a se abţine, a se (re)ţine, a se înfrâna, a se opri (dc la); to ~ from drinking a se abţine de la băutură; to ~ from force a se abţine de la violenţă, a nu recurge la violenţă. abstainer [] s. 1. (şi total ~) abstinent, persoană care se înfrânează (mai ales de la băutură). 2. abstenţionist, persoană care se abţine dc la vot. abstemious [] adj. 1. cumpătat, măsurat (la mâncare şi băutură); abstinent. 2. econom; sobru; frugal. abstemiously [] adv. sobru; frugal. abstemiousness l-nis] s. cumpătare, măsură; sobrietate, austeritate. abstention [asb'sten/an, ab-J s. 1. (from) abţinere, reţinere (de la). 2. abstenţiunc, abţinere (de la vot). 3. privaţiune. absterge [] vb. tr. (med.) a spăla, a curăţa (a rană) (şijig.). abstergent [] I. adj. 1. care spală, curăţitor, detergent. 2. (med.) purgativ; dezinfectant. II. s. 1. detergent, substanţă curăţitoarc / detergentă. 2. (med.) purgativ; dezinfectant. abstersion [] s. 1. curăţire, spălare. 2. (med.) purgare; dezinfectare. abstersive [] adj. v. abstergent. abstinence [] s. 1. (from) abţinere, înfrânare (de la); abstinenţă; total ~ abţinere totală dc la băuturi alcoolice. 2. cumpătare, măsură; sobrietate, austeritate. abstinency [] s. (rar) v. abstinence. abstinent [] adj. 1. cumpătat, măsurat; temperat, sobru. 2. abstinent, care nu bea. abstract I. [] adj. 1. abstract; teoretic; ~idea idee abstractă. 2. abstract, dificil, greu dc înţeles. 3. abstract; general. 4. (în artă etc.) abstract. II. l'asbstraskt] s. 1. the ~ abstractul; in the ~ în (mod) abstract; în general. 2. abstracţie, termen abstract; cuvânt abstract. 3. rezumat, conspect; extras, extract; (element) esenţial, parte principală, miez. 4. catalog, listă. III. [] vb. tr. 1. a scoate, a extrage, a abstrage. 2. a distrage, a abate (atenţia). 3. a rezuma, a extrage esenţialul din. 4. a subtiliza, a sustrage, a fura. 5. (chim.) a distila. abstracted [] adj. cufundat / adâncit în gânduri, neatent, dus (pe gânduri), preocupat, abstractedly [] adv. 1. (în) abstract. 2. distrat, neatent, cu gândurile în altă parte. 3. ~ from făcând abstracţie de. abstractedness [] s. distracţie, neatenţie, abstracter [] ş. autor al unui compendiu. abstraction [ffib'stra^k/^n, 3b-] s. 1. (fdoz. etc.) abstracţie. 2. noţiune sau idee abstractă. 3. (şi ~ of mind) distracţie, neatenţie. 4. subtilizare, furt. 5. (tehn.)

îndepărtare, scoatere, evacuare; ~ of heat evacuarea căldurii; ~ of water a) deshidratare; b) evacuarea apei. 6. (chim.) extras / produs al distilării, abstractional [] adj. teoretic, abstractionism [] s. (arte) abstracţionism. abstractionist [] s. (arte) abstractionist. abstractive [geb'straektiv, sb-] adj. 1. capabil de a abstractiza. 2. (fdoz.) obţinut prin abstractizare. abstractiveness [] s. putere de abstracţie. abstractly [] adv. v. abstractedly. abstract noun [] s. (gram.) substantiv abstract. abstract set [] s. (mat.) mulţime abstractă. abstrahent [] adj. (rar) abstract. abstruse [] adj. 1. obscur, greu de înţeles, (de) neînţeles, încurcat, abstrus. 2. (fig.) profund, adânc. abstrusely [] adv. abstrus; complicat. abstruseness [] s.l.v. abstrusity (1). 2. complexitate. abstrusity [] s. 1. neclaritate, obscuritate. 2. punct neclar. absurd lab'ssxl] adj. absurd, fără noimă, iraţional, contrar raţiunii; nelalocul lui; ridicol, prostesc, stupid, caraghios; it's ~î c absurd! c ridicol! n-are nici un sens! absurdity [] s. absurditate, prostie, nonsens. absurdly [] adv. absurd etc. (v. absur d). absurdness [] s. v. absurdity. absurdum [] s. (lat.) absurd, absurditate; to reduce ad ~ a reduce la absurd. abulia 6 abulia [] s. (merf.) abulie. abundance [] s. 1. belşug, abundenţă: prisos, prisosinţă; surplus; mulţime, număr mare; afluenţă; we have everything in ~ avem de toate din belşug; ~ of din belşug, foarte mulţi, nenumăraţi; foarte mull(ă); he has got ~ of friends arc nenumăraţi prieteni; I took ~ of pains mi-am dat multă osteneală; ~ of the heart prisosul inimii. 2. bunăstare, înflorire, prosperitate; bogăţie; to live in ~ a avea de toate (din belşug). abundant [] adj. 1. îmbelşugat, abundent. 2. ~ in bogat în, plin de, având din belşug. abundantly [] aaV. din belşug, cu prisosinţă; copios. abuse I. [] vb. tr. 1.a abuza de, a face abuz de, a întrebuinţa excesiv. 2. a înjura; a arunca vorbe de ocară (cu dat.), a spune cuvinte jignitoare (cu aat.). 3. a bârfi, a ponegri. 4. a maltrata, a se purta rău eu; a abuza de. 5. a perverti, a schimba în rău. 6. (înv.) a necinsti, a viola, a seduce. 7.'(înv.) a înşela, a induce în eroare (azi numai la pasiv). II. [] s. 1. abuz, întrebuinţare excesivă / exagerată / abuzivă. 2. abuz, practică ilegală; ~ of administrative authority abuz de autoritate, abuz de putere; ~ of trust abuz de încredere. 3. perversiune, pervertire. 4. insultă, ocară, ofensă, jignire; insulte; înjurătură, vorbă de ocară; înjurături. 5. (i/iv.) înşelăciune, amăgire. abuser [] s. 1. seducător (de minore). 2. detractor, defăimător. abusive [] adj. 1. abuziv, excesiv. 2. abuziv, arbitrar; ilegal: necinstit. 3. insultător, ofensator, jignitor; ~ language vorbe de ocară; insulte. 4. (biv.) înşelător, amăgitor. abusively [] aaV. (în mod) abuziv. abusiveness [] s. 1. caracter abuziv. 2. insulte; jigniri. 3. clevetiri, bârfeli. abut [] I. vb. A. intr. to ~ against a se sprijini pe, a se rezema pe, a se rezema de; to ~on/ upon a) v. to ~against; b) a se învecina cu, a se mărgini cu; a atinge (cu ac.)," c) a se îmbuca cu. B. tr. a se învecina eu. II. s. (lehn.) capăt, ştorţ, pavea de lemn; sprijin, proptea; pivot, talpă.

abutilon [] s. (bot.) pristolnic (Almlilon avhennae). abutment [] s. 1. limită, margine; hat, răzor, hotar. 2. (constr.) piciorul bolţii; contrafort; contrafişă, consolă; pilastru; (arliit.) impostă; (hidr.) culce (la poduri, baraje). 3. (telul.) presiune axială I centrică. abutment bay [] s. (constr.) deschiderea marginală a unui pod. abutment pressure [] s. (constr.) contrapresiunc, presiune de reazem. abutment stone [] s. (constr.) piatră de reazem, cuzinet. abuttal [] s. hat, răzor, hotar; piatră de hotar. abutter ]o'bAtor] s. (jur.) (proprietar) vecin. abutting [] I. adj. 1. învecinat, mărginaş, alăturat. 2. (arhit.) proeminent, ieşit în afară. II. s. răspântie, răscruce, ramificaţie de drumuri. abutting joint [] s. (tehn.) îmbinare sau sudare cap la cap. abutting surface [ ~ 's3:fisj s. suprafaţă de contact. abuz(z) [] adj. prea\ bâzâind, zumzăind. aby(e) [] past si part. trec. abought [o'bo:t[ (înv.) vb. A. tr. a plăti pentru, a se căi de / pentru; he shall ~ it! o să se căiască el (pentru asta)! B. i/itr. a dura, a rezista. abysm [] (poetic) I. s. genune, prăpastie, adâncuri, hău, abis. II. vb. tr. a arunca în prăpastie. abysmal [] adj. fără fund; adânc (mai ales jig.); ~ ignorance ignoranţă fără margini. abysmally ]-i] adv. extraordinar (de). abyss [] s. 1. haos. haosul primar. 2. prăpastie, abis, genune. 3. adâncul oceanului. 4. (jig.) gheenă, iad, infern. abyssal [] adj. abisal, de / din adâncuri. abyssal floor [] s. (geol.) depresiune abisală. abyssal zone [] s. zonă abisală. Abyssinian [.ffibi'sinjon, -bo's-] adj., s. abisinian, etiopian. acacia [] s. 1. (bot.) acacia (Acacia sp.); bastard / common / false ~ salcâm (Robiniapseudacacia).2.v. acacia gum. acacia gum [] s. gumă arabică. academe [] s. (poetic) şcoală. academic [] I- adj. 1. academie; (despre carieră etc.) universitar; the ~year anul universitar. 2. academic, dc academic. 3. (fig.) academic; pedant; abstract, teoretic. 4. (fig.) convenţional; tradiţional. II. s. 1. universitar. 2. pi. argumente pur teoretice, argumente pur scolastice. 3.pi. v. academical (II.). academical [] I. adj. academic, universitar. II. s. pl. uniformă academică, robă şi bonetă. academically [] aaV. (în mod) academic. academician [o.kajdo'mi/on, -de'm-, -di'm-] s. 1. academician, membru al academiei; Royal Academician membru al Academiei regale (dc arte frumoase) din Londra. 2. (sl.) hoţ. 3. (sl.) prostituată. academicism [lEeko'demosizam, -mi-] s. pedanterie; formalism. academics [] s. pl. filozofic platonică. academism [] s. v. academicism. academy [] s. 1. academie; universitate; institut de învăţământ superior; (amer.) şcoală medic (particulară); pension, institut. 2. the Academy Academia dc artă din Londra sau expoziţia sa anuală. 3. şcoală specială, instituţie specială dc învăţământ, academie; Military Academy academic militară, şcoală militară; riding ~ şcoală dc echitaţic / călărie; ~ of music conservator, academie dc muzică; şcoală de muzică. 4. (sl.) bandă dc hoţi.

5. (sl.) speluncă, loc de întâlnire a hoţilor, prostituatelor sau cartoforilor. 6. (sl.) gherlă, închisoare, puşcărie. 7. (scot.) liceu clasic. academy figure [] s. (arte) schiţă după model, academic. acajou [] s. (bot.) acaju, mahon; lemn provenind de la specii din genurile Swietenia, Kliaya s.a. acantha [] s. (bot.) ghimpe, spin. acantliaceous [] adj. (bol.) 1. cu ghimpi, spinos, ţepos. 2. care face parte din familia Acanthaceae. acanthite [] s. (mineral) acantit, argentit. acanthous [] adj. (bot.) cu ghimpi, cu spini. acanthus [],pl. acanthuses [] sau acanthi [] s. 1. (bot.) talpa-ursului, acant(ă) (Acanthus sp.). 2. (arhit.) acant(ă), (ornament în formă dc) frunză. acapsular [as'kajpsjulo, o'k-] adj. (bot.) fără capsulă, acapsular. acardia [] s. (med.) acardie. acariasis [] s. (bot.) acarioză. acaricide [o'kaerisaid, 'a;ko-] s. (agr., chim.) acaricid, substanţă acaricidă. acarid [] s. (entom.) acarian. acarology [] s. (entom.) acarologic. acarpous [] adj. (bot.) acarp. lipsit de fruct. acarus f'aîkoros], pl. acari [] s. (entom.) acarian (Acarus). acatalectic [se.kaats'lcktik, o'k-] adj. (metr.) acatalectic. acaudal [] adj. fără coadă. acaulescence [] s. (bot.) acaulescenţă, lipsa tulpinii. acaulescent [] adj. (bot.) acaulescent, fără tulpină. accede [] vb. intr. 1. to ~ to a intra în (funcţie, posesiune, asociaţie etc.); a se urca pe (tron). 2. (to) a se asocia, a se uni (cu), a se afilia (la sau cu aat.) a se ralia (la sau cu dat.), a adera (la); to ~ to a party a adera la un partid, a se înscrie într-un partid; to ~ to an alliance a adera la o alianţă, a intra într-o alianţă. 3. (to) a accepta, a aproba; he ~d to my request mi-a satisfăcut cererea. accelerant [aek'scloront, ok-j s. (chim.) catalizator. accelerate [] vb. A. tr. a grăbi, a zori, a iuţi, a accelera, a precipita. B. intr. a se accelera, a-şi mări viteza. accelerating [-iij, ok-J adj. accelerator, care iuţeşte / grăbeşte. accelerating force [] s. (fiz.) forţă de acceleraţie, forţă acceleratoare. acceleration [aikiscte'rci/an, ok-] s. grăbire, iuţire; (fiz.) acceleraţie; ~ of gravity acceleraţia gravitaţiei, acceleraţie pământească. accelerative [rek'selorotiv, ok-, -rcit-] adj. accelerator. accelerator [a;k'scIorcitor, ok-] s. 1. (tehn.) accelerator (la maşini). 2. (citim.) catalizator. 3. (/nil.) tun cu mai multe camere dc explozie. 4. vagon de mesagerii. 5. (anat.) nerv sau muşchi motor. accelerometer [a;ki.sclo'roniitor, ok-] s. (tehn.) accclcrometru. accent I. ['aîksant, amer. şi 'askscnt] s. 1. accent, accentuare, subliniere; intensitate. 2. accent (vocalic); acute ~acccnt ascuţit; grave ~ accent grav. 3. (muz.) accent (melodic); timp tare. 4. (metr.) accent (prozodic / metric). 5. pronunţie, accent; he speaks English with an Irish ~ vorbeşte englezeşte cu (un) accent irlandez. 6. accent (patetic), expresie a unei simţiri. 7. pi. (poetic) accente poetice; limbă, vorbire, grai; voce, glas; in broken ~s cu vocea frântă / întretăiată, cu glasul întrerupt. II. [ack'sent, amer. şi 'ffikscnt] vb. tr. 1. a accentua. 2. (fig., mai ales amer.) a sublinia, a scoate în relief, a scoate în evidenţă, a accentua, a reliefa. 3. a pronunţa, a rosti.

accentless [] adj. fără accent; neaccentuat. accent mark [] s. (mai ales în muz.) accent (ca semn). accent plant [] s. (bot.) plantă având o pronunţată formă decorativă. accentuai [] adj. referitor la accent, tonic; bazat pe accent. accentuality [ajkisentju'aditi, ok-] s. (rar) 1. ştiinţa întrebuinţării corecte a accentelor. 2. (mod dc) accentuare. accentual prosody [sek'sentjuol 'prosodi] s. (metr.) prozodie bazată pe accent. accentuate I. [sek'scntjucit, ok-] vb. tr. 1. a accentua. 2. (fig.) a sublinia, a scoate în relief, a scoate în evidenţă, a accentua, a pune accentul pe. II. [] adj. accentuat. accentuation [a?k,sentju'ciJ3n, ok-J s. 1. accentuare. 2. (fig.) subliniere, accentuare, scoatere în relief / evidenţă. 3. accent, stil dc pronunţie, fel de a pronunţa. accept [] vb. A. tr. 1. a accepta, a primi; ~my best thanks (for) primeşte cele mai călduroase mulţumiri din partea mea (pentru); she did not ~ his hand in marriage nu i-a acceptat cererea în căsătorie; to ~ smb.'s addresses a primi curtea cuiva; he ~ed my invitation a acceptat invitaţia mea; to ~ the fact a se împăca cu ideca. 2. to ~ to / that a accepta să, a primi să, a consimţi să / ca. 3. a recunoaşte; a admite; a privi cu ochi buni. 4. (ec.) a accepta (o poliţă); ♦ to ~ persons a fi părtinitor, a da dovadă de părtinire. B. intr. 1. a accepta. 2. (înv.) to ~ of a primi (favorabil); a binevoi să primească; to ~ of a gift a binevoi să primească un cadou. acceptability [] s. caracter acceptabil, caracter admisibil. acceptable [] adj. 1. acceptabil, admisibil. 2. plăcut, agreabil; oportun; your advice is most ~ sfatul dumitalc este cât se poate de binevenit. acceptableness [] s.v. acceptability. acceptably [] aaV. acceptabil, destul de bine. acceptance [] s. 1. primire, acceptare, luare; aprobare, încuviinţare, admitere; ~ of a proposal acceptarea unei propuneri: to beg smb.'s ~ of smth. a ruga pe cineva să accepte ceva: this proposal met with general ~ propunerea s-a bucurat dc aprobarea tuturor; ~ of persons parţialitate, părtinire; (despre un fapt etc.) to find ~ a fi crezut, a găsi crezare. 2. (ec.) acceptare; accept; poliţă. 3. (rar) v. acceptation (3). 4. (tel.) primire, recepţie. acceptance certificate [] s. act dc recepţie. acceptance general [] s. (ec.) acceptare simplă, acceptare fără rezerve (a poliţei). 7 accord acceptance qualified [] ş. (ec.) acceptare a poliţei în funcţie de uncie stipulaţiuni. acceptance report [ ~ ri'po:tJ s. proccs-verbal de recepţie. acceptance special [ ~ 'spe/slj s. v. acceptance qualified. acceptance stamp [] s. (metrologie) poanson de recepţie. acceptancy [] s.v. acceptance . acceptannt [ak'scptant, a?k-j adj. care primeşte, primitor. acceptation baskscp'tci/pn] s. l.v. acceptance (1).2. primire binevoitoare. 3. sens, înţeles, accepţie (a unui cuvânt); in the full ~ of the word în toată puterea cuvântului. accepted [] adj. 1. universal recunoscut / acceptat. 2. popular, răspândit. accepter [] s. 1. persoană care primeşte ceva. 2. (ec.) v. acceptor. acception [] s. (rar) v. acceptation (3). acceptive [] adj. ~ of gata de a accepta / de a îmbrăţişa / de a primi. acceptor [] 1. s. (com.) tras, acceptant. 2. (chim., electr.) acceptor. access ['skscs, înv. ask'scs] I. s. 1. acces; apropiere, abordare; intrare; audienţă; to have ~to a avea acces la: easy of ~aecesibil, abordabil, de care te poţi apropia uşor. 2.

drum: trecere, pasaj. 3. (arhit.) intrare, gang, coridor. 4. acces, atac, criză {de furie sau boală); izbucnire: ~of rage acces de furie; in an ~of jealousy într-un acces de gelozie. 5. (înv.) ridicare, ajungere, parvenire. 6. flux (al mării). II. vb. tr. (infor.) a accesa, a avea acces la. accessarily [] adv. v, accessorily. accessariness [sek'sesarinis. ak-] s.v. acce ssoriness . accessary [] adj. s.v. accessory. access board [] s. scară mobilă, scară dublă; rampă, schelă. access door [] s. (tehn.) gură de vizitare, cămin, carclă. access gully [] s. (tehn.) puţ / cămin de vizitare. access hatch [] s.v. access gully. accessibility [aîkiscsi'biliti. ak-, -ss'b-, -lat-] s. accesibilitate. accessible [ask'scsobl, ok-, -sib-] adj. 1. (to) accesibil (cu dat.), abordabil (pentru), la care poţi ajunge, la care poţi pătrunde; knowledge ~ to everyone cunoştinţe accesibile tuturor / la îndemâna tuturor; the house is not ~ by motor car nu se poate ajunge la casa aceasta cu maşina. 2. afabil, binevoitor. 3. influcnţabil, maleabil, flexibil; ~to bribery coruptibil, care poate fi mituit. accession [] I. s. 1. apropiere, (intrare în, luare de) contact: acces, intrare, pătrundere (a aerului etc.). 2. urcare (pe tron); înălţare (în grad); numire (în funcţie). 3. intrare (într-un partid etc.). 4. creştere, adăugire, adaos, completare; înmulţire; adeziune. 5. (med.) acces, atac, criză. II. vb. tr. (amer.) a cataloga, a înscrie (cărţi) în catalog. accession catalogue [] s. catalog de noi achiziţii. Accession Day [] s. ziua urcării pe tron a monarhului Marii Britanii. accessit [] s. (lat.) (în scoli/e engleze) premiul al doilea. accessorial [raskse'srxrislj adj. accesoriu, suplimentar. accessorily [] adv. (în mod) accesoriu, suplimentar. accessoriness [] s. 1. caracter accesoriu. 2. complicitate. accessory [] I. adj. 1. accesoriu, suplimentar, ajutător, secundar, subsidiar. 2. ~to implicat în, părtaş la. II. s. 1. (jur.) coautor, complice, coparticipant: ~ after the fact tăinuitor; ~before the fact instigator. 2.pl. (tehn.) accesorii, piese auxiliare: armătură. accidence [] s. 1. (grant.) morfologic. 2. baze, clemente fundamentale, rudimente. 3. frecvenţa accidentelor sau avariilor. accidency ['asksid^nsij s. întâmplare; accident. accident [] I. s. 1. accident, întâmplare, caz particular: by ~ din întâmplare, întâmplător, accidental; by a mere ~ din / dintr-o / printr-o simplă întâmplare, cu totul întâmplător. 2. accident, întâmplare nefericită, nenorocire,catastrofa: serious ~accident grav; to meet with an ~ a suferi un accident, a avea un accident; a naufragia: fatal ~ accident mortal, accident fatal; industrial / work ~ accident de muncă; railway ~ accident de cale ferată; without ~ fără accidente, cu bine. 3. (tehn.) avarie. 4. ncregularitatc, asperitate (a terenului); ~ of the ground accident de teren, cută. ncregularitatc. 5. accesoriu; anexă. 6. (lingv.) desinenţă: terminaţie. 7. (şl.) seducere, siluire. 8. (sl.) copil din Hori. II. adj. (poligr.) de accidente: pentru accidente. accidental baîksi'dcntl] I. adj. 1. accidental; întâmplător; neaşteptat, neprevăzut. 2. accidental, ocazional, incidental; ncescnţial, secundar. II. s. 1. întâmplare, accident. 2. clement ncescnţial / secundar / întâmplător. 3. (muz.) accident. accidental inclusion [] s. (geol.) enclavă exogenă, xcnolit. accidentalism [] s. 1. caracter accidental. 2. (fdoz., med., arte) accidentalism. accidentalist [.sksi'dentslistl s. (filoz., med., arte) accidcntalist. accidentally ba?ksi'dcntoli[ adv. (în mod) întâmplător, accidental, ocazional; (în mod)

neprevăzut, neaşteptat; din întâmplare; fără voie, din greşeală, din neatenţie. accidented [] adj. (despre teren) accidentat. accident hospital ['sksidpnt 'hospitlj s. spital de urgenţă. accidential l-aîksi'den/sl] adj. accidental, ncescnţial. accident insurance ['seksidant in'/usrans] s. asigurare împotriva accidentelor. accident prevention [] s. (măsuri de) prevenirea accidentelor, tehnica securităţii. accident rate [] s. coeficient / procent de accidentaţi (mai ales în muncă). accipiter Isek'sipit3r, ak-] s. (omit.) pasare de pradă; uliu (Accipiter sp.). accipitrine [ask'sipitrin, ask'sipitrain, ak-] adj. (despre păsări) răpitor, de pradă. acclaim [] I. vb. A. tr. 1. a aclama, a ovaţiona, a aplauda; to ~the winner of a race a aclama pe câştigătorul unei curse. 2. a proclama, a declara, a numi; a unge; they ~ed him winner l-au proclamat învingător, l-au declarat învingător. B. intr. a aclama, a ovaţiona, a aplauda. II. s. (poetic) aclamaţii, uralc, ovaţii; aprobare. acclaimer [] s. persoană care aclamă. acclamation [] s. aclamaţii, ovaţii; aplauze; carried by / with ~ adoptat prin aclamaţii (fără a mai vota). acclimate [a'klaimit. 'sekliiincit] vb. tr. (amer.) v. acclimatize . acclimation hffikli'mei/an.-b'm-] s. (amer.) v. acclimatization. acclimatizable la'klaima-taizabl] adj. aclimatizabil. acclimatization [] s. 1. aclimatizare, deprindere (cu un mediu nou). 2. animal sau plantă aclimatizată. acclimatize [] vb. A. tr. (to) a aclimatiza, a deprinde (cu) (şi fig.). B. intr. (rar) a se aclimatiza, a se deprinde. acclimatized [] adj. aclimatizat (si fig.); to become / to get ~ (to) a se aclimatiza (cu)(şifgJacclime [] vb. (rar) v. acclimatize. acclivitous [] adj. v. acclivous. acclivity [] s. 1. suiş, urcuş; povârniş, coastă, pantă (numai la urcare). 2. rampă. acclivous [] adj. în urcuş / pantă, povârnit. accolade ['eekalcid, -koul-, -lo:d[ ş. (fr.) (ist., muz.) acoladă. accolle [aeka'lci, ffikou'lei si pronunţia franceză\ s. (fr.) (ist.) acoladă. accommodate lo'komadcit] vb. A. tr. 1. (to) a adapta, a acomoda (la). 2. a găzdui, a adăposti, a da adăpost (cuiva); a (în)eartirui, a caza. 3. a îndatora; a face un serviciu sau o favoare (cuiva); can you ~me with change for a £ 5 note? puteţi Să-mi schimbaţi (o bancnotă de) cinci lire? 4. a împăca, a (rc)concilia; a armoniza, a pune de acord: a ajusta, a aranja, a potrivi; you must ~ your plans to mine trebuie să-ţi potriveşti / să-ţi pui de acord planurile eu ale melc. 5. to ~ with a procura, a furniza, a face rost de. a aproviziona cu; a înzestra cu; a acorda, a da; to ~ smb. with a loan a acorda cuiva un împrumut. B. rejl. a se acomoda, a se adapta: to ~oneself to circumstances a se adapta împrejurărilor. Char. v. ~B. accommodating [] adj. 1. serviabil, amabil, săritor. îndatoritor. 2. sociabil; înţelegător, conciliant, împăciuitor; in an ~ spirit într-un spirit de înţelegere. 3. acomodabil, adaptabil (şi peior.) 4. care primeşte; care poate primi; în care pot încăpea; a hali ~ 500 people o sală cu o capacitate de 500 de oameni, o sală de 500 de locuri. accommodatingly [] adv. 1. îndatoritor, cu amabilitate. 2. într-un spirit de înţelegere, conciliant. accommodation [] s. 1. adaptare, acomodare, potrivire; ajustare; to bring smth. to a full ~ with a pune ceva de (perfect) acord cu. 2. confort, comoditate; it would be a great ~ to me m-ar aranja, mi-ar conveni de minune; you will find every ~ there veţi

găsi acolo tot confortul. 3. întreţinere, găzduire, adăpost; locuinţă, casă, cămin; (amer.) to have good ~s a avea o locuinţă confortabilă: I have not ~ for you all nu vă pot găzdui pe toţi, nu am loc pentru toţi. 4. (nul.) (în)cartiruirc, cazare. 5. împăcare; împăciuire, (rc)concilicrc; compromis, înţelegere, acord; to come to an ~a ajunge la un compromis / la o înţelegere, a se împăca. 6. împrumut; credit, avans. 7. complezenţă, amabilitate. accommodation bill [] s. (ec.) poliţă amicală; gir. accommodation draft [] s. v. accomodation bill. accomodation hulk [] s. (mar.) corp de navă dezarmată amenajat pentru locuit; navăbază. accommodation ladder f-'iaxlo1"] s. (mar.) scară de bord. accommodation train [ ~ 'treinj s. (amer. ferov.) cursă; tren local de pasageri; tren personal. accommodation unit [ ~ 'ju:nit[ s. (în limbaj oficial) locuinţă, casă. aceompanier [] s. însoţitor. accompaniment [] s. 1. însoţire, întovărăşire. 2. (muz.) acompaniament; ~ on / at the piano acompaniament la pian. 3. accesoriu: anexă; însoţitor; disease is often an ~ of famine boala însoţeşte adesea foametea. accompanist [] s. (muz.) acompaniator. accompany [] vb. tr. 1. a însoţi, a întovărăşi, a acompania (si fig.); a escorta; fever accompanied by / with delirium febra însoţită de delir. 2. (muz.) a acompania; to ~ smb. on / at the piano a acompania pe cineva la pian. 3. a sta cu; a ţine de urât, a ţine tovărăşie (cuiva). accompanying f-iij] adj. însoţitor etc. (v. accompany); concomitent. accompanyist [] ş. (muz.) acompaniator. accomplice [] is] s. complice, părtaş (la o infracţiune); ~ in / of a crime complice la o crimă. accomplish [a'k^mpli/, mai rar o'kAmpli/J vb. tr. 1. a (în)făptui, a îndeplini, a împlini, a realiza, a termina, a încheia, a duce la (bun) sfârşit; to ~ one's aim a-şi atinge ţelul, a-şi realiza scopul. 2. a desăvârşi, a perfecta, a perfecţiona, a face perfect. accomplished [] adj. 1, împlinit, înfăptuit, realizat; an ~ fact un fapt împlinit. 2. desăvârşit, perfect; an ~ violinist un violonist desăvârşit. 3. bine crescut, educat, cultivat; rafinat, manierat, politicos; fin; pus la punct. accomplishment [] s. 1. îndeplinire, realizare, împlinire; difficult of ~ greu de înfăptuit. 2. lucru realizat, realizare. înfăptuire. 3. pi. educaţie, bună creştere; maniere alese, politeţe; lustru exterior. 4. pi. cunoştinţe, cultură. 5. organizare; orânduială. 6. desăvârşire, perfecţiune. 7. (mai ales pl.) rncrit(c), talcnt(c). accord [] I. s. 1. acord; înţelegere; concordie, armonie: încuviinţare, consimţământ; bunăvoinţă; to be in ~ with smth. a coincide cu ceva, a fi conform cu ceva; to be out of ~ with smth. a nu coincide cu ceva, a nu fi conform cu ceva; to bring into ~ a pune de acord: of one's own ~ de bunăvoie, nesilit (de nimeni); of its own ~ de la sine, fără intervenţie; with one ~de comun acord, (în mod) unanim, în unanimitate, ca unul. 2. acord, înţelegere, convenţie, contract, tranzacţie, aranjament. 3. (muz.) acord: consonanţă: unison; armonie. 4. (arte) armonie, concordanţă, potrivire. II. vb. A. tr. 1. (to) a acorda, a da. accordance 8 a dărui, a oferi (cu dat.),- to ~ a hearty welcome a face o primire cordială. 2. a pune de acord; a împăca. 3. (muz.) a acorda (un pian cu altul etc.); a armoniza. B. intr.

(with) a concorda, a se acorda, a corespunde, a se armoniza (eu). accordance [] s. 1. acord, învoială, (bună) înţelegere, potrivire, armonic. 2. conformitate, acord; corespondenţă; in ~ with potrivit, conform (cu dat.), potrivit cu, conform cu, în conformitate cu. accordant \-or\t\ adj. 1. v. according (I). 2. concordant. according [] I. adj. armonic; (to) în armonie (cu), potrivit (cu). H. conj. ~ as proporţional cu, pe măsură ce, în conformitate cu, conform cu, potrivit cu; (fam.) it's all ~ as you (may) take it depinde cum o ici; we see things differently ~ as we are rich or poor vedem lucrurile diferit, după cum suntem bogaţi sau săraci. III. prep. ~ to conform, potrivit (sau cu dat.), potrivit CU, conform cu, în conformitate cu; în funcţie de; după; după cum spune, după cum anunţă, după cum informează, după cunrdeelară; ~ to him după spusele lui, după părerea lui, după el, după câte spune el; ~ to the news agency după cum anunţă / transmite / declara agenţia de ştiri, conform relatărilor agenţiei de ştiri; ~ to all accounts după toate relatările; ~ to circumstances după împrejurări; ~ to custom după obicei / tradiţie; ~ to the latest intelligence potrivit ultimelor ştiri; ~ to law în conformitate cu legea; the Gospel ~ to Saint John livanghelia după loan; ~ to Cocker corect, după toate regulile; he will be punished ~ to the seriousness of his crime va fi pedepsit în conformitate cu gravitatea crimei sale. accordingly [] adv. 1. (în mod) corespunzător, proporţional; în felul acesta; to act ~ a proceda în consecinţă. 2. deci. prin urmare, în consecinţă; de aceea, drept care. 3. ~asv. according as (according II.). accordion [s>'ko:dj;mj s. (muz.) acordeon; armonică. accordionist [] s. acordeonist. accordion player [o'ksidjnn 'plcia1"] ş. acordeonist. accord loan [o'koid ilounj s. plată / salariu în acord. accost [] I. s. salut, cuvânt introductiv, cuvânt de deschidere. II. vb. îr. 1. a acosta, a opri, a aborda, a se apropia de; a intra în vorbă cu; a agăţa. 2. (mar.) a acosta, a aborda. 3. (înv.) a ataca. accostable [] adj. (rar) accesibil, abordabil; prietenos. accosting [-irjj s. acostare etc. (v. aceost II.). accouchement [orku:/mu:rj. -mom, -mon şi pronunţia franceză] s. (fr.) naştere, facere. accoucheur [iaiku:'J"9:r, s'km/a:1" şi pronunţia franceză] s. (fr.) mânios, obstetrician, ginecolog. accoucheuse [rajkui'/siz şi pronunţia franceză] s. (fr.) moaşă. account [] I. ş. 1. socoteală, calcul (şi fig.); to cast an ~ a face un calcul / o socoteală; to take an ~ of smth. a socoti ceva, a inventaria ceva; (înv.) he made ~ that he should meet them îşi făcea socoteala că-i va întâlni; we may lay our ~ for / on / with ne putem aştepta la, putem H siguri că. 2. (ec.) socoteală; notă de plată; factură; ~ of expenses notă de cheltuieli; to run up on ~ with a cumpăra pe credit dc la. 3. (ec.) cont; pi. debit şi credit, venituri şi cheltuieli; contabilitate; ~ agreed upon încheierea socotelilor, bilanţ; ~ of charges speze; ~ of settlement, balance of ~s bilanţ; continuing ~ v. account current; current ~ a) cont curent; b) operaţiuni curente; frozen ~ cont blocat; joint ~cont comun; personal ~cont personal; running ~cont curent; special ~ cont special; suspense ~ cont tranzitoriu; cont ncachitat; for / on ~ of în contul (cu gen.); on ~ în cont; payment on ~ acont, arvună; to balance / to square an ~ a balansa / a solda un cont; to keep the ~s a ţine conturile, a ţine contabilitatea. 4. (jig.) cont, socoteală, răfuială; răspundere; the great ~ judecata dc apoi; on one's own ~ pe cont propriu, pe propria sa răspundere; on smb.'s ~ pe

socoteala cuiva; to ask an ~ a cere socoteală; to bring/to call smb. to ~ (for) a trage pe cineva la răspundere, a cerc cuiva socoteala (pentru); to give an ~ of a da socoteală de; to give a good ~ of oneself a se prezenta bine, a avea eu ce se lăuda; a face faţă în mod onorabil; (fam.) to go to one's ~, to be called to one's ~, (amer.) to hand in one's ~s a-şi încheia socotelile pe lumea asta, a da ortul popii; (ftg.) he has gone to his ~ a murit, s-a dus pe lumea cealaltă; to settle / to square ~s with a se socoti cu, a se răfui cu. 5. dare dc scamă, raport; referat; recenzie; declaraţie. 6. părere, opinie; referinţă; by all ~s după părerea tuturor. 7. povestire, relatare: expunere; by your ~ după cum spuneţi, potrivit spuselor dvs.; to give an ~ of a face o descriere (a cuiva sau a ceva), a descrie, a zugrăvi, a prezenta o dare dc scamă despre / asupra (cu gen.). 8. apreciere, evaluare; seamă, consideraţie; to leave out of ~ a nu.lua în consideraţie, a nu ţine seama dc; not to hold of much ~ a nu pune prea mult preţ pe, a nu da prea multă importanţă (cuiva); to take into ~, to take ~ of a ţine seama de, a avea în vedere, a lua în consideraţie. 9. motiv, cauză, pricină, temei, raţiune; on ~ of din cauza, din pricina; on no ~ sub nici un motiv, în nici un caz; on my ~ din cauza mea; on that ~ din pricina asta; on what ~? de ce? din ce cauză? 10. însemnătate, importanţă, valoare; of much / poetic high ~ de marc însemnătate, foarte valoros, foarte preţios; of no ~, (amer.) no ~ neînsemnat, fără importanţă; of small ~dc mică importanţă; a man of no ~ un om fără valoare; un om de nimic. 11. câştig, folos, avantaj, profit; to turn to (good) ~a) a valorifica; b) a folosi, a utiliza; c) a profita dc pe urma (cu gen.); a scoate profit din. 12. privinţă, aspect, raport; on all ~s, on every ~ în toate privinţele, din toate punctele de vedere. II. vb. A. tr. a considera, a socoti, a privi ca; a ţine de; the court ~ed him guilty tribunalul 1-a considerat vinovat; I ~ him wise îl consider / îl socotesc înţelept. B. refl. a se socoti, a se considera; I ~ myself happy mă socotesc fericit. C. intr. 1. to ~ for a) a explica, a justifica; I can't ~ for it nu-mi pot explica asta, nu înţeleg (nimic); this ~s for his attitude aceasta îi explică atitudinea; b) a da scama dc, a da socoteală dc; to ~ for a sum of money a da socoteală pentru o sumă de bani, a justifica o sumă de bani; c) a fi răspunzător de; a fi pricina (cu gen.); d) a reprezenta, a se ridica la; agriculture ~ed for 60 per cent of total exports agricultura reprezenta 60% din volumul total al exporturilor; e) (fam.) a omorî; a face de petrecanie (cuiva); a trimite pe lumea cealaltă. 2. to ~ to a fi răspunzător faţă de, a da socoteală (cu dat.); you'll have to ~ to me if anything happens to her o să ai dc-a face cu mine dacă i se întâmplă ceva. accountability [] s. răspundere, responsabilitate. accountable f-sbl] adj. 1. (to; for) răspunzător, responsabil (faţă de, în faţa; pentru, dc): he is not ~ for his actions nu este răspunzător de actele sale, este iresponsabil. 2. explicabil, justificabil. accountableness [-oblnis\ s.v. accountability. accountably [] adv. (în mod) explicabil. accountancy [] s. 1. contabilitate. 2. evidenţă contabilă. accountant [] I. s. 1. (expert) contabil; calculator, socotitor; agent contabil; chartered ~ expert contabil (membru al asociaţiei Institute of Chartered Accountants); chief ~ contabil scf. 2. aritmetician. 3. (jur.) pârât, reclamat. II. adj. (for) răspunzător (de). Accountant General [] ş. 1. contabil şef, şeful contabilităţii. 2. procurist. accountant officer [] s. contabil, lucrător la contabilitate; revizor; calculator; socotitor. accountantship [] s. post de contabil; loc de contabil. account book [o'kaunt ibukf s. (ec.) registru contabil. account current [] s. (ec.) cont curent.

account day [] s. (ec.) zi de plăţi (la bursă). accounting [] s. 1. (ec.) calcul, socoteală. 2. (ec.) contabilitate; evidenţă contabilă; gestiune. 3. explicare, justificare; there is no ~for tastes gusturile nu se discută. accounting department [] ş. v. accounts department. accounts department [o'kaunts di'puitmant] s. contabilitate, serviciul contabilităţii. account sheet [] ş. (ec.) foaie dc decontare. accounts receivable [] s. pi. (ec.) conturi debitoare. accoutre [] vb. tr. 1. (mai ales mil.) a echipa, a îmbrăca. 2. (with) a echipa, a înzestra; a prevedea (cu). accoutrements [o'ku:t3inonts, -tromonts] ş. pi. 1. (mil.) echipament, efecte personale (mai ales articole de pielărie). 2. harnaşament. accredit [] vb. tr. 1. a împuternici, a autoriza; (to) a acredita (pe lângă); a aproba; to ~ an ambassador to a government a acredita un ambasador pe lângă un guvern. 2. a crede, a da crezare (cu dat.) 3. to ~smth. to smb. sau to ~smb. with smth. apune ceva în scama cuiva, a atribui ceva cuiva. 4. (ec.) a acorda acreditive (cu dat.). accreditation [] s. acreditare. accredited [] adj. 1. acreditat, autorizat. 2. (despre opinii etc.) universal acceptat, îndeobşte recunoscut. accrescence [] s. 1. (jur.) acrescământ. 2. creştere. accrete []. I. vb. A. intr. 1. (bot.) a concreşte, a se uni prin creştere. 2. a creşte, a spori prin adăugare. 3. (to) a se lipi (de). B. tr. a spori, a mări. II. adj. (bot.) concrescut. accretion [a;'kri:j3n, o'k-j s. 1. (bot.) concrcştcre, creştere organică. 2. (to) adaos ( la); creştere, sporire, mărire. 3. (med.) aderenţă. 4. (geol. etc.) aluviune; depunere, aluvionara; acumulare. accretive [a?'kri:tiv, s'k-J adj. care creşte organic sau prin adăugare. accrual [] s. creştere. accrue [] vb. intr. 1. a se mări, a creşte, a spori; a se înmulţi; a se adăuga, a se acumula. 2. to ~ from a proveni din, a izvorî din; to ~to smb. a reveni cuiva (dc drept). accrued interest [] s. (ec.) dobândă capitalizată. acculturation [] s. (amer.) culturalizare. aceumbent [] adj. culcat. accumulate [] vb. tr. şi iutr. a (se) (a)cumula, a (se) strânge, a (se) aduna; a (se) colecta; a (se) îngrămădi, a (se) aglomera; a (se) stoca. accumulated work [] s. (jiz.) lucru mecanic acumulat. accumulation [] s. 1. acumulare, strângere; îngrămădire, aglomerare; (ec.) primitive ~ acumulare primitivă. 2. grămadă, masă, morman. 3.(uruv.) căpătare concomitentă a mai multor titluri universitare. 4. cumul. accumulation point [] ş. (fiz., mat.) punct dc acumulare. accumulative [] adj. 1. acumulativ, format prin acumulare. 2. v. cumulative. accumulative formations [] ş. pl. (geol.) formaţii de acumulare. accumulator [] s. 1. colector, strângător. 2. om strângător; om econom; zgârcit. 3. (telm.) colector. 4. (telm., electr.) acumulator. 5. (univ.) persoană care capătă concomitent mai multe grade universitare. 6. cumulard. 7. (autom., el/i.) acumulator, sumator. accumulator battery l ~iba;t3ri] s. (electr.) baterie de acumulatoare. accumulator box [] s. (electr.) cuvă dc acumulator. accumulator car [] s. (te/m.) electrocar; clectromobil. accumulator cell [] s. (electr.) clement dc acumulator. accumulator jar [] s. v. accumulator box.

accumulator plant [] s. (electr.) l.v. accumulator b a 11 e r y . 2. staţie de încărcare a acumulatoarelor. accumulator plate [] s. (electr.) placă de acumulator. accuracy ['a?kjurosiJ s. 1. acurateţa, grijă, serupulozitatc. 2. exactitate, precizie; corectitudine; punctualitate. 'accuracy of plotting ['aîkjurosi ov ipbtin] s. (geol.) precizie planimctrică. accurate ['rckjuritj adj. 1. scrupulos, atent, meticulos; punctual. 2. exact, precis, corect; fidel; to be (strictly) ~ ca să fiu întru totul exact; ~ to four decimal places cu o precizie de patru zecimale. acid value accurately [] adv. 1. cu grijă, atent, scrupulos, cu meticulozitate, cu acurateţa. 2. cu precizie, corect, exact. accurateness [] s. exactitate, precizie; acurateţa. aceurse [] vb. tr. past si jxirt. trec. accursed şi (poetic) a blestema. accursed [] adj. 1. blestemat, afurisit. 2. urâcios, nesuferit, scârbos; groaznic. accurst [] I. adj. (fx?etic) v. a c c u r s c d . II. vb. tr. (înv.) a blestema, a afurisi. accusable [a'kjuiz^blj adj. (of) acuzabil, blamabil, condamnabil (de. pentru). accusal [] s. (rar) v. accusation. accusant [] s.v. accuser. accusation [] s. acuzare, învinovăţire; acuzaţie, învinuire, vină; to bring an ~ against smb. a acuza pe cineva, a aduce o învinuire cuiva; to be under an ~ of a fi acuzat de. accusatival [] adj. (gram.) al cazului acuzativ. accusative [] (gram.) I. adj. acuzativ. II. s. (cazul) acuzativ. accusatorial [] adj. (jur.) incriminator, de acuzare. accusatory [a'kjmzstpri. amer. -.to:ri] adj. v. accusatorial. accuse [] vb. tr. 1. (of) a acuza, a învinui; a învinovăţi (de); he is ~d of having stolen smth. este acuzat de a fi furat ceva. 2. a nu fi de acord cu, a critica. 3. (rar) a lămuri, a clarifica. accused [] s. the ~ acuzatul, inculpatul; acuzaţii, inculpaţii. accuser [] s. acuzator; reclamant, pârâtor, pârâş. accusing [] adj. acuzator, de acuzare, de învinuire. accusingly [] adv. acuzator. accustom [] vb. to ~ to A. tr. a obişnui cu / să, a deprinde cu / să, a învăţa cu / să; a adapta la. B. refl. a se obişnui cu / să, a se deprinde cu / să. accustomed [] adj. l. ~to învăţat, deprins,obişnuit cu/să: to become/ to get ~ to smth. a se obişnui eu ceva; a se deprinde cu ceva; that is not what I am ~ to a) (asta) nu intră în obiceiurile melc; b) cu aşa ceva nu sunt obişnuit. 2. obişnuit, curent, uzual, frecvent. accustomedness [] s. obişnuinţă, deprindere. ace [] I. s. 1. (la jocul de cărţi) as, birlic; (la zaruri şi domino) unu; (amer. fam.) ~in the hole a) avantaj ascuns; b) prieten pe care te poţi bizui; prieten adevărat; (fig.) ~ of trumps argument suprem; (fig.) to bate an ~ a face o concesie; (fig.) to trump smb.'s ~ a para lovitura cuiva; ~ of spades a) as de pică; b) (sl.) văduvă. 2. (la tern's) serviciu imparabil. 3. as, campion. 4. părticică, fărâmă, dram; within an ~ of la un pas de; cât pe.ce să. II. adj. dc prima calitate, excelent. Aceldama [] s. (fig.) câmp de bătălie. acentric [] adj. marginal, periferic. acephala fc'sefste] s. pi. (zool.) acefale. acephalous [] adj. 1. (zool.) acefal. 2. (despre cărţi) fără început. 3. (fam., despre

state etc.) fără conducător. acerbate [] vb.tr. v. exacerbate. acerbity [] s. 1. astringenţă, asprime. 2. (fig.) acreală; asprime, severitate; cerbicie. acerose f'zessrous] adj. (bot.) acicular. acerose leaf [] s. (bot.) frunză aciculară; cetină. acerous [] adj. (bot.) v. acerose. acervate [] adj. (bot.) acervat. acescence [] s. acrirc. înăcrirc; oxidarc. aceship [] s. (mai ales av.) măiestrie. acetabulum [], pi. acetabula [] s. (anat.) cavitatea cotiloidă, acctabul(um). acetal [] s. (chim.) acctal. acetaldehyde [] s. (chim.) acetaldchidă; aldchidă acetică. acetaldol ['assatasldolj s. (chim.) aldol, acctaldol. acetate [] s. (chim.) acetat. acetic [a'sktik, a?'s-, 'set-] adj. acetic. acetic acid [ ~ 'assidj s. (chim.) acid acetic; glacial ~ acid acetic concentrat. acetic aldehyde [] s. (chim.) acetaldchidă. acetification [] s. (chim.) acetificare; oxidarc. acetify [] vb. tr. şi intr. a (se) oţeti, a (se) acri; (chim.) a (se) acetifica; a (se) oxida. acetometer [] s. (chim.) acidimetru. acetone [] s. (chim.) acetonă. acetous ['assitas} adj. 1. acetic. 2. acru; acidulat. acetyl [] s. (chim.) acctil. acetylate [?'sctilcit. a?'s-[ vb. tr. (chim.) a acetila. acetylene [s'setilim, aVs-[ s. (chim.) acctilcnă. acetylene apparatus [] s. (tehn.) generator de acctilcnă. acetylene generator [] s. (tehn.) v. acetylene apparatus. acetylene series [ ~ 'su>ri:z[ s. (chim.) acetilcne, seria omologilor acctilcnei. acetylene welding [ ~ 'wcldirjj s. (tehn.) sudare oxiacctilcnică. acetyl value ['aesitil Vaslju[ s. (chim.) indice dc acctil. Achaean [] adj., s. (ist.) aheu. acharnement [pronunţia franceză] (fr.) s. cruzime; îndârjire. ache [] I. s. 1. durere (continuă); (fam.) to be full of ~s and pains a se văita întruna. 2. dor, alean. II. vb. intr. 1. a durca; my head ~s mă doare capul; my ears ~ with such noise înii ţiuic urechile dc atâta zgomot; (fig.) my heart ~s to see you thus mi se rupe inima să*tc văd aşa. 2. (for) a nu mai putea dc dor (după), a tânji (după). acheless [] adj. nedurcros, fără dureri. achene [ei'ki:n şi '&ki:n[] s. (bot.) achenă. achenium [], pi. achenia [] s.v. achene. achievable [a't/iivsbll adj. care poate fi făcut, realizabil. achieve [] vb.A.tr. 1. a realiza, a îndeplini, a face, a săvârşi; to ~ one's purpose/ end / aim a-şi atinge / a-şi realiza scopul; he will never ~ anything n-o să realizeze niciodată nimic. 2. a dobândi, a obţine, a căpăta; to ~ victory a ieşi victorios, a dobândi/ a câştiga vicloria; to ~ a reputation of a-şi câştiga reputaţia de. B. intr. a reuşi; a-şi realiza scopul sau scopurile. achievement [] s. 1. realizare, îndeplinire, săvârşire; împlinire. 2. realizare; operă; ispravă. 3. reuşită, succes, izbândă. achill [] adj. pred., adv. îngheţat, rece. ■Achilles' heel Jg'kiliiz 'hi:l] s. (jig.) călcâiul lui Ahilc; punct vulnerabil; slăbiciune. Achilles* tendon [ ~ 'tcndsnj s. v. Achillis tend o.

Achiilis tendo [] s. (anat.) tendonul lui Ahile. achime [] adj. pred., adv. care sună, sunător. aching [] I. adj. dureros, bolnav. II. s. durere, suferinţă. achondrite [] s. (astron.) ahondrit. achondroplasiac dwarf [sikondrou'pleiziaîk 'dwo:f] s. (med.) individ cu nanism acondroplazic. achroma [aerkroums, a'k-, ci'k-j s. (med.) acromie; paliditate, paloare, lipsă de culoare. achromat [] s. (opt.) (obiectiv) acromat. achromatic [] adj. 1. (opt.) acromatic, necolorat, fără culoare. 2. (muz.) acromatic, fără modulaţie. 3. (biol.) acromatic, refractar la colorare, 4. (med.) daltonic, suferind de daltonism. achromatic eyepiece [isekrou'mastik 'aipi:s] s. (opt.) ocular acromatic. achromatism [s'kroum^tizjm, ze'k-] s. acromatism. achromatize [o'kroumstaiz, ge'k-] vb. tr. (fiz.) a acromatiza. achromatization [ipkroumstai'zci/sn, laskrou-] s. acromatizare. achromatopsy [o'kroumaptopsi, as'k-] s. (med.) acromatopsie, daltonism. achy E'eiki] adj. 1. suferind. 2. dureros. acicular [] adj. acicular, în formă dc ac; cu ace: ascuţit. aciculate [] adj. v. acicular. acieulite [3'sikjulait, as's-] s. (mineral.) minereu acicular; aikinit. acid [] I.adj. 1. acid; acru; (jig.) ~ looks figură acră, mutră acră, mină acră. II. s. 1. (chim.) acid. 2. (fam.) drog (mai ales LSD). 3. to put the ~ on (austr. sl.) a exercita presiuni asupra (cuiva). acid apparatus 1 ~ aspp'reitss] s. (chim.) aparate pentru fabricarea acizilor. acid bath [] s. (chim.) baie acidă. acid brick [] s. cărămidă silica. acid carbonate [] s. (chim.) bicarbonat. acid drops [] s. pi. bomboane acidulate englezeşti. acid egg [ ~ egl s. (chim.) montejus. acid-fast [] adj. (chim.) acido-rezistent. acid fastness [] s. (chim.) rezistenţa la acizi. acid freak [] s. (fam.) toxicoman (care foloseşte LSD). acid hydrolysis [] s. (chim.) acidoliză. acidic [] adj. acid. acidic acids [] s. pi. (chim.) acizi rezinici. acidification [s-sidifi'kci/^n, xn-lI.adi. (anat.) adenoid, glandular; de ţesut limfatic. II. ş. (mai ales pl.) adenoide, vegetaţie adenoidă. adenoma [] s. (med.) adenom. adenopathy [] s. (med.) adenopatie. adenotomy baxli'notami] s. (med.) adenotornic, adcncctoniic. 13 administrate adept [] I. adj. (in) priceput, competent, versat, cunoscător, expert (în, la). II. ş. 1. cunoscător, expert. învăţat, specialist. 2. adept, aderent, partizan. 3. (ist.) alchimist. adequacy [] s. 1. comcnsurabilitate: proporţie justă, proporţionalitatc. 2. potrivire, corespondenţă. 3. competenţă. adequate l'zedikwit] adj. 1. adecvat, potrivit, corespunzător; suficient; ~ definition definiţie justă, corespunzătoare; ~ help ajutor eficace; ~ to the task la înălţimea sarcinii. 2. exact, just. 3. competent. adequately [] adv. potrivit etc. (v. adequate). adequateness [] s.v. adequacy . adequation [] s. 1. adecvare, potrivire; egalizare, nivelare. 2. echivalent, echivalenţă. adhere [] vb. intr. 1. (to) a se lipi (de), a se alipi, a adera (la). 2. (înv.) (to) a consimţi (la), a fi de acord (cu), a cădea de acord (cu). 3. (jig.) to ~ to a) a adera la, a-şi da adeziunea la; a fi de acord cu; to ~ to a proposal a se declara de acord cu o propunere; b) a se ţine de, a rămâne la. a rămâne credincios (cu dat.); to ~ to one's decision a stărui în hotărârea sa, a-şi menţine hotărârea. adherence []ş. 1. adeziune; aderare; alipire, unire. 2. ~ to a) respectare, ţinere (cu gen.); ~ to specification respectare a condiţiilor tehnice; b) devotament / fidelitate / credinţă faţă de. 3. (tehn.) aderenţă, coeziune. adherence sand [] s. nisip de aderenţă. adherent [] I. adj. (to) 1. care se lipeşte, care aderă (la). 2. lipit (de), ataşat ( la). II. s. aderent, adept, părtaş, partizan. adherer [] s. v. adherent (II.). adhesion [ad'hi^sn.red-Js. 1. adeziune, lipire. 2. ~ to adeziune la, credinţă/fidelitate faţă de, constanţă / consecvenţă în. 3. (to) adeziune, acord, încuviinţare, acceptare (cu gen.) 4. (tehn.) (capacitate de) aderenţă; adeziune; ~ of the wheels to the rails adeziunea roţilor la şine. 5. (chim.) atracţie moleculară, coeziune moleculară. 6. (med.) aderenţă. adhesion railway [] s. (ferov.) cale ferată cu aderenţă. adhesion weight [] s. (ferov.) greutate aderentă. adhesion wheel [] s. (tehn.) roată de fricţiune, roată de angrenare. adhesive [3d'hi:siv, a?d-, -'hi:ziv[ I.adj. 1. lipicios, cleios. 2. aderent, adeziv, de adeziune, de lipire. II. s. substanţă adezivă, adeziv. adhesive atraction [] s. (chim.) atracţie moleculară.

adhesive capacity [] s.v. adhesiveness (1). adhesiveness [ad'hi:sivnis, a;d-, -Tiiiziv] s. 1. adezivitatc. aderenţă; vâscozitatc. 2. (psih.) asociaţie de idei. adhesive power [] s. (tehn.) forţă adezivă, de adeziune. adhesive tape [ ~ 'tcipj ş. 1. banda adezivă / de lipit; foiţă de lipit. 2. (med.) emplastru adeziv. adhesive water [] s. (hidr.) apă pcliculară. adiabat [] s. (termodinamică) adiabată, curbă adiabatică. adiabatic [-axlia'bastik, icidais-] (fiz.) I. adj. adiabatic. II. s. curbă sau Unic adiabatică. adieu [] (fr.) I. interj, adio! rămas bun! rămâi cu bine! rămâneţi cu bine! II. s. adio, rămas bun; to make / to take one's ~(s) a-şi lua adio. a-şi lua rămas bun. ad infinitum [] adv. (lat.) ad infinitum; la infinit. ad interim [] adv. (lat.) ad interim; între timp. adion [] s. (chim.) ion adsorbit. adipose [] X.adj. (chim., med.) adipos,gras, grăsos; de grăsime. II. s. grăsime animală. adiposis faxlipousis] s. (med.) adipoză. adiposity [] s. adipozitate, grăsime, obezitate. adistance [] adv. (rar) departe. adit [] s. 1. intrare; poartă; uşă. 2. acces. 3. apropiere, venire. 4. (mine) galerie la zi, galerie principală de pătrundere; intrare în mină; deep ~ galerie de scurgere a apelor. adit end [] s. (mine) front de abataj. adit level [] s. (mine) nivelul unui galerii de coastă. adjacency [] s. 1. adiacentă; vecinătate, apropiere, învecinare; contiguitate. 2. pi, împrejurimi, vecinătate. adjacency matrix [] s. (mat.) matrice asociată. adjacent [] adj. 1. (to) alăturat, vecin, învecinat (cu); ~ villages sate învecinate / vecine. 2. (geam.) adiacent, alăturat. adjacent accommodation [] s. construcţie anexă. adjacent angles [] s. pi. (geom.) unghiuri adiacente. adjacent fields [] s. pl. domenii sau discipline înrudite. adjacent plank [] s. (constr.) plinta; pervaz. adjectival [ired3ck'taivpl, 'ax^iktival] adj. (gram.) adjectival. adjectivally [] adv. (gram.) adjectival, ca adjectiv. adjective [] I. s. (gram.) adjectiv. II. adj. 1. (gram.) adjectival. 2. dependent, pendinte; anex; subsidiar, secundar. adjective clause [] s. (gram.) propoziţie relativă, propoziţie atributivă. adjoin [] vb. A. tr. 1. a se învecina cu, a fi vecin cu. 2. (înv.) a uni, a lipi. a pune împreună. B. rntr. a se învecina, a fi alăturat, a sta alături; the two houses ~ cele două case se învecinează, sunt vecine. adjoining [] adj. vecin, învecinat, alăturat. adjoining rock i ~ 'rok] s. (geol.) rocă laterală; rocă învecinată cu un zăcământ util. adjourn [] vb. A. tr. 1. a amâna. 2. a suspenda, a întrerupe (o şedinţă, o sesiune etc.) B. intr. 1. a suspenda şedinţa, a întrerupe şedinţa; a ridica şedinţa; the court ~ed curtea a suspendat şedinţa. 2. a schimba locul, a se muta (în altă sală etc.); a se retrage; (fam.) to ~ to the drawing room a sc retrage în salon. adjournment [] s. 1. amânare. 2. suspendare, întrerupere. 3. retragere. adjudge [] vb. tr. 1. a judeca, a considera, a socoti; a declara; a hotărî, a pronunţa; to ~ smb. guilty a găsi vinovat / a declara vinovat pe cineva. 2. (to) a condamna (la), a osândi (la, să). 3. (to) a adjudeca, a atribui, a decerna (un premiu etc. cuiva). 4. (înv.) a

judeca, a aprecia, a crede. adjudg(e)ment [] s. hotărâre judecătorească; sentinţă; darea unei sentinţe; ~of adjudecare (cu geu.). decernare (cu gen.). adjudicate [] vb. A. tr. 1. a judeca (un proces, un vinovat etc.). 2. a declara, a găsi (vinovat, nevinovat). 3. (to) a adjudeca, a atribui, a decerna (cu dat.). B. intr. 1. a fi judecător, a fi arbitru (într-o chestiune). 2. to ~ on / upon a) a da o sentinţă / o hotărâre cu privire la; b) a-şi forma o părere despre, a aprecia. adjudication [] s. 1. judecare. 2. adjudecare, atribuire, decernare. adjudicative [a'd3ii:dikativ,-kcit] adj. (jur. despre un act etc.) declaratoriu. adjudicator [] s. arbitru; judecător. adjunct [] I. adj. adjunct, auxiliar, ajutător, subsidiar, secundar. II. s. 1. adjunct, ajutor. 2. (to) completare, adaos (la), supliment, anexă. 3. însuşire, proprietate întâmplătoare / auxiliară. 4. (gram.) atribut; adjunct; clement secundar; cuvânt circumstanţial. adjunct professor [] s. (amer. rar) profesor adjunct. adjuration [] s. 1. rugăminte stăruitoare; implorare, conjurarc. 2. (luare de) jurământ. adjure [] vb. tr. 1. a ruga fierbinte / stăruitor, a implora, a conjura. 2. a lega prin jurământ. adjust [] vb. A. tr. 1. a aranja, a rândui, a ordona, a pune în ordine; a sistematiza. 2. a aplana, a împăca (o ceartă). 3. a armoniza; a asorta. 4. (to) a potrivi, a ajusta, a adapta, a acomoda (la). 5. a regla; a pune la punct, a face exact, a corecta; a îmbunătăţi. 6. a elucida. 7. (astron., geod.) a compensa. B. re/7, to ~ oneself to a se adapta (la), (sau cu dat.). C. iutr. (to) a se acomoda (cu), a sc adapta (la). adjustable [] adj. ajustabil; reglabil; adaptabil. adjustable bearing [] s. (tehn.) cuzinct cu pană. adjustable bookshelf [ ~ 'buk/elfj s. bibiotecă cu rafturi mobile. adjustable dog [] s. (tehn.) limitator, cui de blocare; clichet, declic. adjustable spanner [] s. (tehn.) cheie universală, cheie reglabilă, cheie franceză. adjustage [] s. (înv.) v. adjustment. adjuster [] s. (tehn.) 1. montator, montor, instalator. 2. ajustor. 3. dispozitiv de reglare. adjuster bolt [] s. (tehn.) şurub de reglare. adjusting [] adj. (tehn.) reglabil; de reglare; ajustabil. adjusting device [] s. (tehn.) dispozitiv de reglare. adjusting error [] s. (tehn.) eroare de reglare. adjusting key [ ~ 'ki:J s. 1. cheie franceză. 2. (tehn.) pană de fixare; pană de ajustare / reglare. adjusting man [] s. (tehn.) ajustor. adjusting ring [] s. (tehn.) inel de montare / fixare; inel de reglare. adjustiug screw [] s. (tehn.) şurub filetat de reglare. adjusting shop [] s. (tehn.) hală de montare, atelier de montaj; secţie de montaj, secţie de asamblare. adjusting tool [] s. (constr.) fir cu plumb, cumpănă verticală, nivelă verticală. adjustment la'd3AStmont] s. 1. reglare, aranjare, ajustare, potrivire, adaptare; to make ~ to a sc adapta la. 2. (tehn.) montare, montaj, asamblare; ajustare; reglare. 3. (telm.) mecanism de reglare. 4. (mii.) reglare a tirului; ~in direction reglare a direcţiei de tragere; ~ in range reglare a focului în bătaie; ~ of sight corectare a ochirii. adjustment clearance [ ~ 'kliaransj s. (tehn.) joc de ajustaj. adjustment curve [] s. (infor.) curbă de acord. adjutage ['ffid3utid3. 3'd3u:t-] ş. (tehn.) 1. ajutaj, duză. 2. ţeava de scurgere.

adjutancy ['aed3Utpnsi,-d33t-[ s. (mii.) titlu / rang / funcţie de adjutant; adjutantură. adjutant ['axl3utent, -d33t-[ s. 1. (mil.) adjutant, aghiotant. 2. (constr.) supraveghetor; antreprenor. 3. (şi ~ bird) (omit.) rnarabu, barză-guşată (dm India) (Leptoptitus argala). adjutant bird [ ~ 'b3:d[ s. v. adjutant (3). adjutant general [] s. (mil.) 1. aghiotant general. 2. comandant teritorial (al unei regiuni). adjuvant [] I. adj. ajutător, folositor. II. ş. ajutor, sprijin. ad-lib [axl 'libj I. adj. nepremeditat, improvizat, spontan. II. vb. intr. a improviza (în fata microfonului sau pe scenă); a vorbi liber (în faţa microfonului). III. s. (mai ales pl.) improvizaţie (pe scenă sau la microfon). ad libitum [asd 'libitamj adv. (lat.) în voie; la discreţie. adman ['a^dmasn, -nisnj.p/. admen [] s. (ec.) v. advertising man. admass [] s. public căruia i se adresează o reclamă (ca masă de potenţiali cumpărători). admeasure [] vb. tr. a măsura, a determina (partea, cota); a împărţi, a repartiza. admeasurement [] s. (tehn.) 1. măsurare. 2. dimensiune. 3. proporţionalitatc. adminicle [] s. suport, sprijin (şifig.). administer [] vb. A. tr. 1. a administra, a conduce. 2. a da, a administra (o doctorie etc.). 3. a împărţi, a face (dreptate). 4. a administra, a pedepsi cu; to ~ the cane a administra o bătaie, a bate cu băţul. ♦ to ~ an oath a presta un jurământ. B. intr. 1. a funcţiona ca administrator. 2. to ~ to a contribui la, a ajuta la. administrate [] adj. administrabil. administrant lad'nrinistrant] s. persoană care administrează; administrator. administrate [] vb. tr. (amer.) a administra, a conduce, a controla. administration 14 administration [] s. 1. administraţie, 2. administrare; conducere. 3. guvern, administraţie. administrative [od'ministrotiv, -trcit-] adj. 1. administrativ; gospodăresc. 2. (despre putere) executiv. administrative troops [ ~ 'tru:psj s. pi. (amer. mii.) unităţi administrative / de aprovizionare. administrator [] s. 1. administrator; conducător; organizator. 2. gestionar. 3. ~ of dătător de, împărţitor de. 4. oficiant; împărţitor al dreptăţii, judecător. 5. (jur.) tutore, curator. administratorship [-/ipj s. gestiune; gerare; administrare; tutelă, epitropie. administratrix lod'ministrcitriks], pl. administratrixes [], administratrices [] ş. administratoare'. admirable [] adj. admirabil, minunat, splendid. admirably [] adv. de minune, admirabil. admirai [] s. 1. amiral; Admiral of the Fleet / (amer.) Navy aprox. Mare Amiral, comandantul (suprem al) flotei; (si.) ~ of the blue cârciumar; (si.) ~ of the red beţiv (roşu la faţă). 2. vas amiral. admiralship [] s. 1. demnitate / rang de amiral. 2. (înv.) amiralitate. admiralty [] ,v. amiralitate; ministrul marinei (în Anglia); First Lord of the Admiralty primul lord al amiralităţii, ministrul marinei (în Anglia). admiralty court [] s. (mar.) tribunal maritim, curte maritimă. admiralty knot [] s.v. admiralty in i 1 e .

admiralty law [] s. (mar.) drept maritim. admiralty mile [] s. (mar.) milă marină engleză (1 853,248 m). admiralty ship [] s. (mar.) vas amiral. admiration l-sdmo'rei/sn, -mir-] s. 1. (of, for) admiraţie (pentru); entuziasm; preţuire; lost in ~ cuprins de admiraţie, de entuziasm; note of ~ semnul mirării / exclamaţiei; to ~ de minune. 2. minunăţie, splendoare. 3. (înv.) mirare, uimire, minunare. admire [] vb. A. tr. 1. a admira; a fi entuziasmat de. 2. (fa/H.) a-şi exprima admiraţia pentru. 3. (amer.) a dori cu înfocare, a ţine mult la; a vrea cu tot dinadinsul; I should ~ to know aş dori foarte mult să ştiu. 4. (înv.) a fi uimit de, a se minuna de. B.refl. ase admira. admirer [] s. admirator, închinător, adorator. admissibility [odanis3'biliti,-sib-] s. admisibilitate. admissible [] adj. admisibil. admissible load [ ~ 'loud[ s. (tehn.) sarcină admisibilă, admission [] s. 1. acces; intrare; admitere, primire; ~ to the school is by examination only admiterea în şcoală se face numai pe bază de examen; ~ free intrarea liberă / gratuită; ~ by ticket intrare cu bilet. 2. admitere, recunoaştere, mărturisire (şi jur.); to make full ~s a face mărturisiri complete. 3. (telm.) admisic, admisiunc; aducţic, intrare. admission chamber [] s. (tehn.) camera dc admisiune. admission fee [] s. 1. taxă de intrare. 2. taxă dc admitere. admission port [] s. (auto) canal, orificiu, fereastră dc admisiunc / de spălare. admission quantity [] s. (tehn.) debit de admisic. admission space [] s. (tehn.) volum de umplere. . admission stroke [] s. (tehn.) cursă de aspiraţie, dc admisiunc admission valve [] s. 1. (auto) supapă de admisiunc. 2. (telm.) supapă de aspiraţie. admit [] vb. A. tr. 1. a admite, a lăsa să intre, a primi; he opened the door and ~ted me into the house deschise uşa şi mă lăsă să intru în casă; to be ~ted to the bar a fi primit în barou; to be ~ted to hospital a fi internat în spital. 2. a admite, a permite, a îngădui. 3. a admite; a recunoaşte; this I ~is true este adevărat, recunosc; it must be ~ted that trebuie să recunoaştem că; even ~ting it be so chiar dacă am admite că este aşa; he is ~ted to be very learned se recunoaşte că este foarte învăţat. 4. a permite accesul; a fi valabil pentru; the ticket ~s two biletul este valabil pentru două persoane. B. intr. to ~ of a admite, a permite, a îngădui; a suferi; a da loc la: the question ~s of no delay chestiunea nu îngăduie (nici o) amânare. admittance [] s. 1. acces, intrare; permisiune dc a intra; to give smb. ~ a lăsa pe cineva să intre; no ~! intrarea oprită! 2. (electr.) conductibilitatc aparentă; admitanţă. admitted [] adj. admis, recunoscut. admittedly [] adv. 1. după cum este recunoscut, după cum se recunoaşte, după cum se ştie (de toată lumea). 2. după cum se presupune. admitting pipe [] .v. (tehn.) conductă de admisiune, conductă de alimentare. admix [] vb. tr. şi intr. a (se) amesteca, a (se) adăuga. admixture [] s. amestec, adaos; amestecătură; dozaj; doză. admonish [] vb. tr. 1. a convinge; a sfătui, a povăţui. a stărui pe lângă, a ruga. 2. (of) a preveni, a înştiinţa (de); a avertiza (de). 3. a mustra, a dojeni, a certa, a admonesta. admonishment [] s. 1. îndemn, povaţă, stăruinţă. 2. avertisment, prevenire, înştiinţare, punere în gardă. 3. dojana, mustrare, admonestare. admonition [-aximo'ni/on, -mou'n-] s. v. admonishment. admonitory [] adj. povăţuitor; prevenitor; dojenitor. ado [] s. 1. zbucium, agitaţie; zarvă, tevatură, tărăboi; much ~ about nothing multă

zarvă pentru nimic; without more / further ~ fără multă vorbă, fără să mai continuăm discuţia. 2. mofturi, nazuri. 3. greutate; necaz; osteneală, oboseală; with much ~ cu multă greutate; we had much ~ to forbear laughing abia ne puteam ţine râsul. adobe [o'doubi, -'doubj s.(constr.) 1. cărămidă nearsă/crudă, chirpici. 2. construcţie dc chirpici. adolescence [-a?dou'lcsns,-d9'f ] s. adolescenţă. adolescent [':edqu'lcsnt, -do'l-f I. adj. de adolescent; tânăr; (geol.) ~river râu dc formaţie recentă. II. s. adolesccnt(ă); băieţandru, băietan; fetişcană, codană. adonize l'axb'naiz] vb. tr. şi intr. (rar) a (se) înfrumuseţa. adopt [] vb. tr. 1. a adopta, a înfia. 2. a adopta, a accepta, a primi, a îmbrăţişa; to ~a bill a adopta un proiect dc lege; to ~a decision a adopta o hotărâre; to ~a resolution a adopta o rezoluţie; to ~ another course of action a adopta o altă tactică, a-şi schimba tactica; to ~ an attitude of a adopta o atitudine de. 3. (lingv.) a adopta, a împrumuta (un cuvânt dintr-o altă limba). adoptability [] s. caracter adoptabil. adoptable [] adj. adoptabil. adoptee [] ş. adoptat, înfiat. adoption [] s. 1. (jur.) adopţiune. înfiere. 2. adoptare, primire, acceptare, îmbrăţişare. 3. (lingv,) împrumut (al unui cuvânt străin fără modificarea formei). adoptive [] adj. 1. adoptiv, înfiat. 2. capabil să adopte. 3. (jig.) adoptiv, de adopţiune. adoptive country [] ş. patrie adoptivă. adorable [] adj. 1. adorabil, vrednic dc adorat. 2. adorabil, încântător, răpitor, minunat, splendid. adorably [] adv. adorabil, minunat. adoration [.a3do:rei/cn, -do'r-] s. 1. adorare, închinare. 2. (fig.) adoraţie, cult. adore [] vb. tr. 1. a adora, a preamări, a se închina la. 2. (fig.) a adora, a iubi nebuneşte; (fam.) a adora, a se da în vânt după, a nu mai putea dc dragul (cu gen.). adorer [] ş. 1. adorator, închinător. 2. (fg.) adorator, admirator. adorn [o'domj vb. A. tr. (with) a împodobi, a găti, a înfrumuseţa, a orna (cu). B. rej?. (with) a se împodobi, a se găti (cu). adornment [] s. 1. împodobire, înfrumuseţare. 2. podoabă, găteală. adown [] adv. (poetic) jos; în jos; spre pământ. adragant [] ş. (text.) adragant. adrenal [] (fiziol.) I. adj. suprarenal. II. s. glandă suprarenală. adrenalin(e) [o'drenoîin,-'dri:-] s. (farm.) adrenalină. Adrianople red feidrio'noupl 'red, laxlri-] s. (chim.) roşu de alizarină. adrift [] adj. pred., adv, în voia curentului, în voia vântului, în voia valurilor; (jîg.) într-un noroc, la noroc, la întâmplare, pe nimerite; în părăsire; to be ~ a circula, a se răspândi; to be all ~ a nu şti ce să facă, a-şi pierde capul cu desăvârşire; to be cut ~ a se desface şi a porni în voia valurilor; to break/ to cut ~a) a se desprinde, a fi luat de curent sau dc valuri; b) (fig.) a-şi pierde orice sprijin; (fam.) he cut (himself) ~ from his relatives a rupt orice legături cu rudele; to go ~ a fi luat de curent sau de valuri, a merge la voia întâmplării; (fam.) to turn ~ a) a izgoni din casă; a lăsa în voia soartci; b) a da afară din serviciu, a arunca pe drumuri. adroit [] adj. abil, îndemânatic, dibaci, agil. adroitly [] adv. cu îndemânare, abil. adroitness [] s. abilitate, dexteritate. adroop [] adj. (poetic) (a)plecat. adry [] adj. (pop.) 1. uscat. 2. însetat.

adseititious [] adj. adiţional, suplimentar. adseription [] s.v. ascription. adsorb [] vb. tr. (chim.) a adsoarbe. adsorbant [] adj. (chim.) adsorbant. adsorbate [] ş. (chim.,fiz.) substanţă adsorbită. adsorber [] s. (chim., tehn.) adsorbitor. adsorption [] ş. (chim.) adsorpţic. adsorptive [] adj. (chim.) adsorptiv. adularia [] s. (mineral.) adular. adulate [] vb. tr. a linguşi în mod josnic, a adula. adulation [] s. linguşire josnică, linguşire slugarnică, adulaţie. adulatory ['axljulcitori, -lot-, amer. şi -lo'toxi] adj. adulator, linguşitor, slugarnic, servil. adult [] s., adj. adult. adult education [ ~ etic) Albion, Anglia. albite [] s. (mineral.) albit, fcldspat sodic. albitic [] adj. (mineral.) albitic, de albit. albocracy lasrbskrssi] s. albocraţic, dominaţia rasei albe. albugineous [] adj. albicios, albiu, alburiu. albugo [] s. (med.) albugo. album [] s. 1. album. 2. (amer.) registru pentru vizitatori; carte de oaspeţi. 3. (muz.) disc; set de discuri. 4. (muz.) casetă (de discuri). albumen ['eelbjumin, £el'bju:men] s. 1. albuş (de ou). 2. (chim., biol.) albumen. 3. (bot.) parenchim nutritiv. 4. (chim.) albumină. albumin ['aslbjumin, £el'bju:min] s. (chim.) albumină. albumină [] s. v. alb u m i n . albumin inie te r i'aîlbjumi'nimita1"] s. (med.) al bum ini metru. albuminoid [] (chim., biol.) I. adj. albuminoid. II. s. pl. albuminoide, proteine. albuminose [] adj. v. albuminous. albuminous [] adj. albuminos. albumin test [] s. (chim.) analiza albuminci.

albuminuria [] s. (med.) albuminuric albumose [] s. (chim.) albumoză. alburnum [] s. 1. (bot.) alburn. 2. (iht.) obleţ, oblete (Alburnus lucidus). alcaic [] adj., s., (metr.) alcaic. alcaide [] s. 1. (la spanioli şi la mauri) alcaide, comandantul unei fortăreţe. 2. temnicer. alcalde [] s. (la spanioli) alcalde, primar al oraşului. alcalescence [] s. (chim.) alcalinitatc. alcaloid [] s. (chim.) alcaloid. alcayde [] s. v. alcaide. alcazar [zerkaeza1", -'kee9ar, a?lk30a:r] s. (la spanioli) alcazar, fortăreaţă; palat. alchemic(al) [a?l'kcmik(3l)l adj. alchimie, de alchimic. alchemize [] vb. tr. a preface / a transforma prin alchimic. alchemy [] s. alchimie. alchimist [] s. alchimist. alcid l'EElsid] (omit.) I. adj. care face parte din sau se referă la familia Alcidae. II. s. pasăre din familia Alcidae. alcohol [] s. alcool, spirt; wood ~ alcool metilie; denaturated ~.spirt denaturat. alcoholate [] s. (chim.) alcoolat. alcool ether [] s. (chim.) eter. alcohol factory [] s. fabrică de spirt. alcoholic [] I. adj. alcoolic, de alcool. II. s. alcoolic, beţiv. alcoholicity [] s. (chim.) concentraţie de alcool. alcoholism [] s. alcoolism, beţie, patima băuturii. alcoholization ['aslka.holai'zei/^n] s. alcoolizarc. alcoholize i'slkaholaiz] vb. tr. 1. a rafina; a rectifica. 2. a trata sau a satura cu alcool; a alcooliza. alcoholometer fi33lk3ho'bmit3r,-houl-] s. (chim.) aleoolmetru. alcoholometry [laelkaho'bmitri, -noul-] s. alcoolomclrie. alcohol thermometer ['selkahol O^'m^mita1"] s. (fiz.) termometru eu alcool. alcoholysis jifelkaho' laisis] ş. (chim.) alcooliza. Alcoran [] s. coran, alcoran. alcosol [] s. (chim.) alcoolsol. alcove [] s. 1. (arhit.) alcov; firidă, nişă. 2. (mai ales poetic) boltă (de viţă),' chioşc (de vară), foişor (în grădină). aldehyde [] s. (chim.) aldehidă. alder 24 alder [] s. (bot.) anin negru, arin negru (Alnus glutinosa). alder buckthorn [] s. (bot.) cruşân, crăsici, lcmn-câincsc (Rhamnus frangula). alderfly [] s. (entom.) specie de insectă neuropteră din familia Sialidae. alderman [],p/. aldermen [] s. 1. consilier municipal, membru al sfatului / consiliului orăşenesc; membru al consiliului districtual. 2. (fam.) consiliu municipal, sfat orăşenesc. 3. (sl., înv.) jumătate de coroană (21/2 şilingi). 4. (şl., înv.) curcan. aldermancy [] s. v. aldermanry (1). aldermanry [] s. 1. calitate / funcţie de consilier municipal. 2. district condus de un consilier municipal. aldermanship [] s. v. aldermanry (1). aldern [] adj. de sau din anin negru (v. aider).

aldine [] (poligr.) I. adj. aldin. II. s. 1. (literă) aldină; (caractere) aldine. 2. carte sau ediţie tipărită cu aldine. Aldis lamp [] s. (mur.) lampă (de semnalizare) Aldis. aldose [] s. (chim.) aldoză. aldosterone [ta^ldousti'roun,'–•-] s. (fiziol.) aldosteron. ale [] s. bere (slabă) englezească (de obicei din malţ); (glumeţ) Adam's ~ apă (chioară). aleak [] adj. pred., adv. (mar.) crăpat, cu (o) spărtură, cu o fisură. aleatory [] adj. aleatoriu, întâmplător, nesigur. alee [] ş. scrumbie, hering. alee [] adv. (mar.) sub vânt, dedesubt; helm's ~ cârma sub vânt. aleft [] adv. la / spre stânga. alehouse ['eilhausl s. berărie. alehouse politician [] ş. (fam.) politician de cafenea. alembic [] ş. alambic (şifig.). alert [] I. adj. 1. vigilent, atent; prudent, precaut. 2. vioi, ager, sprinten; prompt; he is ~in answering răspunde prompt, are întotdeauna un răspuns gata. II. ş. 1. alarmă; semnal de alarmă. 2. (astron.) alertă; to be on the ~ a fi cu ochii în patru, a fi cu băgare de seamă, a fi numai ochi şi urechi; to keep smb. on the ~ a nu da pace cuiva, a ţine pe cineva pe jăratic, sub presiune. alertly [] adv. vigilent, atent; prudent etc. (v. alert I). alertness [] ş. 1. vigilenţă, paza, atenţie. 2. vioiciune, agerime, sprinteneală; promptitudine. alewife ['eilwaifl, pi. alewives [] s. 1. patroană a unei berării. 2. (Uit.) arin, costreşspinos (Ciupea alosa). alexander [ia?lig'za:ndor, -zasn-] ş. cocteil din cremă de cacao, gin şi frişca. Alexandrine [] (metr.) I. adj. alexandrin. II. ş. (vers) alexandrin. alexandrite [] s. (mineral.) alexandrit, varietate verzui-sticloasă de crisobcril. alexia [] s. (psih.) alexie, pierdere a capacităţii de a citi. alexin [] s. (med.) alexină, substanţă bactericidă. alexipharmic [] I. adj. antidotal, de antidot. II. ş. antidot. alfa [] s. (bot.) alfa (5'tipa tenacissma). alfalfa [] ş. (bot.) alfalfa, lucerna (Medicago sativa). alfilaria [iffilfi'Iesriol s.v. a 1 f i 1 e r i 11 a. alfilerilla [] s. (bot.) pliscul-cocorului (Erodium cicutarium). alforja [] ş. (amer. dial.) 1. desagă. 2. pungă (la animale). alfresco [] adj., adv. 1. în aer liber. 2. (arte) al fresco. alfresco lunch [] s. dejun / prânz la iarbă verde, în aer liber; picnic. alfresco picture [] s. (arte) pictură al fresco. , alga [],pl. algae [] ş. (bot.) algă (marină). algal [] adj. de alge, al algelor. algebra [] s. algebră. algebraic adder [.aeld3i'brciik raxtor]'ş. (infor.) sumator algebric. algebraic(al) [ra;ld3i'breiik(3l)] adj. algebric. algebraically [] adv. algebric, pe cale algebrică. algebraist [] s. specialist în algebră. Algerian [] adj., s. algerian. algesia [] ş. (med.) algezie. algid l're^id] adj. (med.) algid, rece. algid cholera [ ~ 'knloroj s. (med.) holeră asiatică.

algidity I^I^iditi] s. (med.) algiditate. alginates [] s. pi. substanţe extrase din plante marine, folosite în diferite industrii (alimentară, cosmetică, textilă etc.). algoid [] adj. algoid, ca o algă. algol l'îelgol] s. (chim.) albastru algol. algolagnia [.aslgou'lasgnio. -go'l-J s. algolagnie; sadism; plăcere a autoflagelării; active ~ sadism; passive ~ masochism. algologist [] ş. (savant) algolog. algology [a;l'gobd3il s. algologie, ştiinţă sau studiu al algelor. algometer [] s. (med.) algometru, algezimetru. algometric(al) [] adj. (med.) algometric, de măsurare a durerii. Algonkian [] s. (geol.) algonkian, eră algonkiană. Algonquian [] adj., s. (etn., lingv.) algonkian. algophobia [.selgou'foubis, -go'f-] s. (med.) algofobie, teamă de durere. algorism [] s. (mat.) 1. sistem de numeraţie cu baza 10 sau arab. 2. arta socotitului; aritmetică. 3. algoritm. algorithm [] s. (mat.) algoritm. algous [] adj. (bot.) 1. (ca) de alge. 2. plin de alge, eu alge. alias l'eilises] I. s. alt nume, nume de împrumut, nume fals. II. adv. alias, altfel numit, zis şi, aşa-zis, aşa numit; Lewis ~ Smith Lewis, alias Smith. alibi [] s. 1. (jur) alibi, aflare în alt Ioc; to plead / to fall back on / to set up an ~a invoca un alibi; to produce / to establish an ~ a-şi demonstra alibiul. 2. (fam.) scuză; pretext. alible [] adj. alibil, nutritiv, hrănitor. Alicant [] s. vin de Alicante. Alicante [] s. v. A1 i c a n t. alidad [] s. (tehn.) alidadă, diopter. alidade [] s. v. alidad. alien [] I. adj. 1. străin, din altă ţara. 2. străin, al altuia. 3. ~ to străin de, depărtat de; impropriu (cu dat.), necorespunzător (cu dat.); it's ~ to my thoughts e. străin de preocupările melc. 4. (bot.) exotic. II. s. 1. străin, om din altă ţară, cetăţean străin. 2. străin, om (venit) din altă parte. III. vb. tr. (jur.) a înstrăina, a aliena; (poetic) a înstrăina. alienability [] s. (jur.) alienabilitate. alienable [] adj. alicnabil, care poate fi înstrăinat. alienate [] vb. tr. 1. a înstrăina; (jur.) a aliena; a înstrăina; a denatura (sentimentele etc.). 2. to ~ from a îndepărta de, a înstrăina de. alienation [] s. 1. înstrăinare; (jur.) alienare; îndepărtare; ~ of affections răcire (a sentimentelor). 2. (şi mental ~) (med.) alienaţie (mintală), nebunie, pierdere a minţii. alienator [] ş. 1. (jur.) alienator, persoana care alienează, care înstrăinează (bunuri etc.). 2. (fam.) hoţ. alien-born [] adj. născut în străinătate. aliene beili'i:n] vb.tr. v. alienate. alienee [] s. (jur.) persoană către care au fost transferate bunuri, beneficiarul unei acţiuni de alienare. alien enemy [] ş. cetăţean .străin aparţinând unui stat inamic. alienism [] s. 1. cetăţenie străină. 2. psihiatrie. alienist [] ş. (med.) alienist, doctor de boli nervoase; psihiatru. aliform [] adj. în formă de aripă. . alight1 [], past şi part. trec. ~ed şi (rar) alit [] vb. intr. 1. (out of, from) a (se) coborî (de pe, din), a descinde (din), a se da jos (de pe,

din), a descăleca (de pe). 2. (on, upon) a se lăsa jos, a coborî (din zbor pe), a se aşeza (pe), a poposi (pe). 3. (av.) a ateriza; to ~ on the sea a amcriza. 4. (rar) to ~ on a da de / peste, a întâlni (întâmplător). alight2 adj.pred., adv. 1. (şi fig.) aprins, în flăcări, învăpăiat; to go ~a izbucni în flăcări; to catch ~ a se aprinde, a lua foc; to set smth. ~ a da / ă pune foc la ceva; a pune ceva pe foc; to set the fire ~ a aprinde focul. 2. (şi fig.) luminat; eyes ~ with desire ochi strălucind / aprinşi de dorinţă. alighting [] s. (av.) aterizare; amerizare. alighting deck [] s. (mar.) punte de aterizare pe un (vas) portavion. alighting gear [] s. (av.) tren de aterizare. alighting speed [] s. (av.) viteza de aterizare. align [] vb. tr. 1. a alinia, a aşeza în rând, a aşeza în linie dreaptă; a linia; to ~ on the side of (sau against) a cause a mobiliza în favoarea (sau împotriva) unei cauze. 2. a centra; a îndrepta, a potrivi; to ~ the sights (of rifle) and bull's eye a ochi în mijlocul ţintei / în „muscă"; (ferov.) to ~ the track a îndrepta linia. aligning [] s.v. alignment. alignment [] ş. 1. aliniere, înşiruire; aliniament. 2. centrare; reglare, ajustare, potrivire, îndreptare. 3. (top.) vizare prin mai multe puncte. 4. (mii.) aliniere, front. 5. linie de vizare, proiecţie orizontală; zero ~ linie de credinţă. 6. pl. grupări / blocuri militare. 7. (drumuri) jalonare. alignment chart [] s. (mat.) nornograrnă; proiecţie orizontală. alignment nomogram [] s. (mat.) nornograrnă reticulară. alignment stake [] s. miră. ._■'--■■ alike [o'laikj I. adj. pred. asemenea, aidoma, la fel, identic, asemănător; they are very much ~ seamănă foarte mult între ci; ♦ all things are ~ to him toate îi sunt egale / indiferente. II. adv. în acelaşi fel, în acelaşi mod, la fel, întocmai, leit, deopotrivă they think ~ gândesc la fel; dressed ~ îmbrăcaţi la fel. aliment [] I. s. 1. aliment(e), hrană. 2. (jur.) întreţinere; pensie alimentară (în Scoţia). II. vb. tr. 1. a alimenta. 2. (jur.) a da (cuiva) (o) pensie alimentară, de întreţinere (î/i Scoţia). alimentai [] adj. v. alimentative. alimentary [] adj. alimentar, de hrană, pentru hrană; digestiv. alimentary canal [] s. (anat.) tub digestiv. alimentary tract [] ş. (anat.) v. alimentary canal. alimentation [] s. 1. hrănire, alimentare, alimentaţie, nutrire. 2. întreţinere (a cuiva). alimentative [] adj. hrănitor, nutritiv. alimony [] s. (jur.) întreţinere; pensie alimentară. aline [] vb. v. align. alinement [] 5. v. alignment. aliped [] (zool.) I. adj. aliped, cu picioarele în formă de aripi. II. s. (animal) aliped. aliphatic [] adj. (chim.) alifatic. aliquant l'aelikwont] adj., s. (mat.) (parte) alicuantă. aliquot [] adj., s. (mat.) (parte) alicotă. alish [] adj. ca berea, (ca) de bere (v. a 1 e). alit [] paşt şi part. tr. (rar) de la alight. 25 alligator pear alive [o'laivj adj. pred. 1. viu (şi jig.), în viaţă; dead or ~ viu sau mort; no man ~ nimeni pe lume; the proudest man ~ omul cel mai mândru din lume; (fam.) ~ and

kicking a) teafăr, sănătos (tun); b) plin de viaţă; to keep ~ a întreţine (focul, ura, conversaţia etc. ),a susţine (curajul etc.), aţine viu (interesul etc.). 2. (fam.) activ, plin de viaţă, vioi; însufleţit. 3. proaspăt; fish ~ peşte proaspăt. 4. ~to ager, vioi, care prinde uşor, care înţelege uşor; to be fully ~ to smth. a pricepe limpede ceva, a-şi da perfect de bine seama de ceva. 5. ~ with plin / împânzit / înţesat / colcăind / gemând de; the river was ~ with boats râul era împânzit de bărci. 6. (electr.) (aflat) sub tensiune, sub curent; încărcat. 7. în activitate, în (plin) mers, în acţiune; look ~! mai repede! mişcă-tc!; (fam.) man ~! prietene! măi! măi!; ia te uită!; (fam.) man ~! I am glad to see you! pc cine văd! măi măi! ce bine-mi pare că te văd; all ~ numai ochi şi urechi. aliveness [] s. 1. vioiciune, însufleţire. 2. ~ to înţelegere (cu gen.), pricepere (cu gen.). alizarin [] s. (chim.) alizarină. alizarine [] s. v. alizarin. alkalemia [.ielk^'limija, -mia] s. (med.) alcalemie. alkalescence baîlka'lcssns] s. (chim.) alcalesccnţă, slabă alcalinitate. alkalescency [] s. (chim.) alcalinitate. alkalescent [] adj. (chim.) alcalcscent. uşor alcalin. alkali I. ['aslkalaij.p/. alkalis şi alkalies [] s. 1. (chim.) alcali(u), bază. 2. (amer.) v. alkali soil. alkali flat [] s. (geol.) (sol de) sărătură. alkalify ['aMkslifai, asl'kaslifai] vb. tr.v. alkalize. alkali metal ['aelkalai 'metlj s. metal alcalin. alkalimeter [] s. (chim.) alcalimctru. alkalimetry [] s. (chim.) alcalimetric. alkaline [] adj. (chim.) alcalin, Icşictic, bazic. alkalinity [] ş. (chim.) alcalinitate. alkali soil [] s. (geol.) sol de sărătură, sărătură. alkalize [] vb. tr. (chim.) a alcaliza, a alcaliniza. alkaloid [] s. (chim.) alcaloid. alkaloidal fiOilks'bid^l] adj. (chim.) alcaloid. alkane [] s. (chim.) alean. alkanet ['zelkanetj s. 1. (bot.) limba-boului (Anchusa tinctoria). 2. vopsea roşie extrasă din rădăcină de limba-boului. alkene [] s. (chim.) alehenă. Alkoran [] s.v. Alcoran. alkyl f'relkil] adj. (chim.) care conţine un grup alchilic. alkylic [] adj. (chim.) alchilic. alkyne [] s. (chim.) alchină. all [] I. adj. 1. tot, toată, toţi, toate; întreg; ~ day toată ziua, ziua întreagă; ~ day long toată ziulica, cât c ziua de mare; ~ the world toată lumea, lumea întreagă; in ~ conscience! pc legea mea! sincer!; with ~ speed cu toată graba, cu maximum de viteză; with ~my heart din toată inima; cu dragă inimă; ~ men toţi oamenii, întreaga omenire; to ~ intents (and purposes) a) în toate privinţele; b) de fapt, (în mod) practic; ~ sorts of fel de fel de, tot felul de. 2. orice, oricare; beyond ~ doubt în afară de orice îndoială. 3. (sport) egal; the are set ~ sunt la egalitate de seturi (la tenis); we are four ~ suntem patru la patru (la jocuri). aîni3't3:ri.f, -'tjusj-] adj. de amator®, de diletanţi, de neprofesionişti. amateur theatricals ['asnisto: Oi'cetrikidz] s. pl. spectacol de amatori. amative [] adj. iubăreţ, drăgăstos, care se îndrăgosteşte uşor; senzual. amatol [] s. (chim.) amatol. amatory [] I. adj. erotic, de dragoste, de amor. II. s. filtru, elixir, licoare, băutură fermecată de dragoste. amaurosis [] s. (med.) amauroză, pierdere totală sau parţială a vederii. amaze [] I. vb. tr. a ului, a uimi, a surprinde, a face să se minuneze; a încurca. II. s. (poetic) v. amazement. amazedly [] adv. uluit, uimit, surprins. amazement [] s. uluire, uimire, mirare marc, stupoare, minunare, surprindere; filled with ~ cuprins de uimire, plin de uimire. amazing [] adj. uluitor, uimitor, surprinzător. amazon [] s. 1. (ist.) amazoană. 2. (fig.) amazoană, eroină; zmeoaică. ambages [»m'bcid3i:z, 'sembid3iz] s. pl. ocoluri; tertipuri; chichiţe; amânări; scuze. ambagious [] adj. (rar) ocolit, indirect; întortocheat. ambagiously [] aaV, (rar) pe ocolite, indirect. ambassador [] s. 1. ambasador; ~ extraordinary and plenipotentiary ambasador extraordinar şi plenipotenţiar; ~ at large ambasador plenipotenţiar. 2. (fig.) vestitor, sol, trimis. . , ambassadorial [ann