Despre Toate, Pe Scurt de La Big Bang La ADN - Bill Bryson [PDF]

Zitiervorschau

CUPRINS MUIJUMIRI

PATRU: O PLANETA PERICUTOASA

o

INTRODUCERE

13 14 15

Z

UNU: PIERDUTI lN CoSMoS

1 2 3

Cum se construieEte un univers

4 5 6 7

Mdsura lucrurilor or SfarmS-piatrd ss $tiinla dupi dinli qi gheare roa Despre elemente tzs TREI: ZORII UNEI NOl ERE

8 9 10 11 12

15

Bine ali venit in sistemul solar zz Universul reverendului Evans +r DOI: DIMENSIUNILE PAMANTUTUI

Universul lui Einstein r+s Atotputernicul atom 167 O lume cu picioare de Plumb rsr Quarc pentru Muster Mark rss Pdmdntul se misci ztz

Buuuum! zez FoculdinadAncuri zor Fmmusele periculoasd zar iusAgt Planetasinguraticd sol SpreTloposferd srs Conductadelegdturd sas CINCI: VIATA

16 L7 18 19 inceputurilevielii aor 20 Ce mic6-i lumea! ezg 2L Viala merge mai deParte aoa 22 R5mas-bun tuturor acestora 419 23 Bog5liaexistenlei anr 24 Celulele +oz 25 Noliunea singulard a lui Darwin 26 Din ce-i fbcutd iala noz 27 28 29 30

$ASE: CALEA CATRE Nol

ghelurilor szr Misteriosul biped sar Maimula neliniqtitS sos Larevedere s85 E wemea

N0TE sgo BIBLI0GRAFIE oos

ILUSTRA|II orz INDIGE orz

cuM sE C0NSTRUIE$TE UN UNIVERS lndilerent

cit

de tare ali incerca, nu veti

fi niciodati capahili si rntelegeti cit de mititel

ci

pur 9i simplu este mult prea mic' Un proton este o particica infinitezimala a unui atom, care, la rAndul sdu este, evi-

este un prgton,

cit

de pulin spatiu revendici, Pentru

dent, o chestie inconsistentd. Protonii sunt atAt de minusculi, incdt o urmd infimd de cerneale, plecum aceea l5.satd de punctul de pe aeest i, poate conline un numdr de ordinul a 500 000 000 000 de protoni, sau altfel spus. un numar mai mare decat numdrul de secunde din care este alcdtuita o jumdtate de milion de ani' Aqadar, putem spune cd protonii sunt cel pulin microscopici pAnd la exagerare Acum, dac6 putefi (qi errident cd nu pute!i), imaginalivd cum ar fi sd micgorafi unul dintre acei protoni pAnd ia a miliarda parte din djmensiunile sale normale, reducAndu-l la un spafiu atflt de mic, incat un proton sd pard enorrn prin comparalie. Acum, i:r acel spa{iu mic-mititel, ingramdditi cam treizeci de grame de materie. Excelent. Acum sun-

teli gata sd treceli la crearea unui univers' Presupun, firegte, ci dorili si construili un univers inflalionar. Daci dorili ins5. si construili un univers standard, de modd Yeche, cu Big Bang, atunci aveli nevoie de mapAna la ultimul firicel teriale suplimentare. De fapt, va trebui sa adunafi tot ce existd

-

pind la marginile crealiei qi sd le ingrdm[dili intr-un punct atAt de infrnitezimal compact, incdt sd nu aibe niciun fel de dimende praf gi particuld de materie de aici qi

siuni. Acesta este un punct de singularitate. in ambele cazlri,pregdtili-vd pentru un Big Bang adev6rat. Evident, ar fi in{elept sd Paginib anteiloare: Calea Laetee, galaxia care ne gSzduie$te, seamSne cu un

cimin intim

Si

c0ntortabil, in viziunea unui artist, dar atinge, cu diametrul s;u de

I00 000

de ani

lumin;,

retrageli intr-un loc sigur din care sd urmirili spectacolul. Din nefericire, nu aveli unde, deoarece, dincolo de punctul de singularitate, nu existd un alL undeua, CAnd universul intrd in expansiune, nu se va extinde pentru a umple un enorm spaliu gol. Singu-

v[

r-ul spaliu care existd este cel pe care

il creeaza el pe mdsurd

ce avanseazd.

dimensiuni pe care noui ne este greu sr sa nr Ie rmagrnam. uea mar

E firesc, dar complet greqit sd wzualizezisingularitatea ca pe un fel de punct reliefat,

pe care afl construim p6nd acum

atArnAnd intr-un nemdrgrnit vid intunecat. Nu existd niciun spaliu, niciun lntuneric. Punctul de singularitate nu are nimic imprejurul lui. Nu existd spaliu pe care s5-1 ocupe

rapidi naveti spaliali reu$it

si

o

ar avea nevoie de 25 0OO de ani pentru a ajunge par-ri la cea mai

apropiati stea (atlati la mai.putin de un.milimetru de noi la scara

din ilustralie) 9i cu mult mai multi arti de6at a acumulat specia

umani in intreaga sa existenli pentru a:si croi drum citre centrul galaxiei. 0amenii de gtiinli nu cunosc cu preciiie numirul stelelor din galaxie. Ar puteari o suta sau paftu sute de miliarde.

qi nici loc in care

si

existe. Nici micar nu ne putem intreba de cAtE vreme

sti

acolo

*

dacd a !6qnit de curAnd, ca o idee str[lucit5, sau dacd a fost acolo dintotdeauna, as,teptAnd ticutmomentul potrivit. Tlmpul nu existS, Nu are un trecut din care si se Ii ndscut.

$i astfel, din nimic. incepe universul nostru. Dintr-un unic impuls orbitor, un moment de glorie mult prea rapid qi expansiv ca sd poatd fi cuprins in vreun cuvant, singuiaritatea capatb dimensiuni edenice, devine spatiu de neconceput. Prima secunda de viala (o secunda cdreia numeroqi cercetdtori ai

g)

a m

t)

z

3

cosmosului

ii vor dedica intregi cariere in incercarea

de a o separa

in

caqete c6t mai

mici) dI nagtere gravitaliei qi tuturor celorlalte forle care guverneazd fizica. in mai pulin de un minut, universul se intinde pe mii de miliarde de kilometri qi creqte amefitor. De acum, s-a fdcut foarte cald, sunt vreo zece miliarde de grade, suficiente pentru a declanqa reacliile nucleare care creeazd. elementele mai uqoare in principal, hidrogen qi

-

heliu, cu un praf (cam un atom la o sutd de milioane) de litiu. in trei minute, s-a produs cam noudzeci qi opt la sutd din toatd materia care existd. sau va exista vreodatfl. Avem un univers. Un loc in care abundd posibilitdlile cele mai nebdnuite si mai recompensante, gi in plus, este chiar foarte frumos. $i a apirut cam in tot atAta timp cAt ili ia sd faci un sendviq.

Momentul in care s-au petrecut toate acestea dd naqtere la anumite controverse. Cosmologii se contrazic de multd vreme dacd momentul crealiei s-a petrecut acum zece miliarde de ani, acum de doud ori mai mult, sau pe undeva pe la mijloc. pdrerile par sd se indrepte spre un consens in

jurul cifrei de

13,7 miliarde de ani, dar aceste lucruri sunt prin definilie greu de mdsurat, aqa cum vom vedea qi noi ceva mai incolo. Tot ce pu-

tem spune cu certitudine este c5, intr-o perioadd nedeterminatl din trecutul foarte indepdrtat, din motive necunoscute, s-a ivit momentul pe care qtiinla il cunoaqte drept / = 0. Porniserd.m la drum. Fireqte cd sunt o mullime de lucruri pe care nu ]e cunoagtem, iar o bund parte din ceea ce credem cd qtim acum nu am qtiut sau nu am crezut cd nu qtim o lungd perioadd de timp. Chiar qi noliunea de Big Bang este destul de recentd. Ideea a inceput sd fie ve-

hiculatd prin anii 1920, cand Georges Lemaitre, un preot-inv5fat belgian, a propus-0, timid, pentru prima dat6, dar nu a devenit o noliune activd in cosmologie decAt pe Ia mijlocul anilor 1960, c6nd doi tineri radioastronomi au ficut o extraordinard descoperire inadvertentd. Cei doi se numeau Arno Penzias qi Robert Wilson. tn 196b, incercau sd foloseascd o antend enormd de telecomunicalii din cadrul Laboratoarelor Bell din Holmdel, New Jersey, dar ii deranja un zgomot de fundal persistent un sAsAit constant qi consistent din cauza cdruia orice experiment devenea imposibil. Era un zgomot persistent qi difuz. venea din toate punctele cerului, zi qi noapte, pe orice vreme. Timp de un an, tinerii as_ tronomi au fdcut tot ce le-a trecut prin minte ca sd localizeze gi sd elimine zgomotul.

-

Au

testat fiecare sistem electric, au reasamblat instrumentele, au verificat circuitele, au scuturat qi tras de toate firele, au curdlat prizele. S-au cdldrat in antend gi au infdqurat in bandd izolantdfiecare imbinare si fiecare nit. Au urcat iar in antend cu mdturi qi perii de frecat gi au curdlat atent ceea ce, intr-o lucrare de mai tdrzia,au numit un,,mate_ rial alb dielectric", sau ceea ce noi numim mai popular gdina! de pasdre. Nimic din tot ce au

incercat nu a dat rezultate.

Fdrd ca ei sd gtie, la numai cincizeci de kilometri distanfd, la Universitatea princeton, o echipd de oameni de qtiinld condusd de Robert Dicke se strdduia sd descopere

f:

exact lucrul de care ei incercau cu atAta sArguinld sd scape. Cercetdtorii de la Princeton dezvoltau o idee care fusese sugeratd in anii 1940 de astrofizicianul de origine rusd

7

George Gamow: anume c5, dacd cercetezisuficient de profund spafiul, ar trebui sd des-

{a

coperi o radialie de fond cosmicd rdmasd dupd Big Bang. Gamow a calculat c6, dupd ce va fi parcurs imensitatea cosmosului, radialia ar trebui sd ajungd pe PdmAnt sub for-

Eri

md de microunde. intr-o lucrare mai recentS, el sugerase chiar un instrument care ar fi putut descoperi acest lucru: antena Bell de la Holmdel. Din nefericire, nici Penzias

z

o &

€

sau Wilson qi nici weunul din membrii echipei de la Princeton nu citiseri lucrarea lui Gamow.

lli

il auzeau Penzias qi Wilson era, vd imaginafi, zgomotul pe care il postulase Gamow. Ei descoperiserd marginea universului, sau cel pulin partea sa vizibil6, la noudzeci de miliarde de mii de miliarde de mile distan!6. Ei,,vedeau" primii fo-

{,

chiar dacd timpul qi distanla ii transformaserd in microunde, aqa cum prezisese Gamow. ln cartea sa, The Inflationary lJniuerse ((Jniuersul infla{ionar), Alan Guth ne oferi o analogie care ne ajutd sd incadrdm

Z.

aceste descoperiri intr-o perspectiv[ de ansamblu. Daci v-a!i imagina ch cercetarea adAncimilor universului este ca gi cum v-a!i uita in jos de la etajul o sutd al lui Empire

Eli

Zgomotul pe care

toni

-

cea mai strdveche lumind din univers

ri

-,

z !d

a

State Building (unde etajul o sut[ reprezintd momentul prezent, iar nivelul strdzii reprezintd momentul Big Bangului) in momentul descoperirii lui Wilson Ei Penzias, cele mai indepdrtate galaxii pe care le descoperise weodatd cineva se aflau cam pe la etajul Astrolizicienii americani Arno Penzias gi Robert wilson la antena de comunicatii din Nerv Jersey, unde au descoperit- mai multdin

- radialia de fond cosmici, cea mai sttlveche relicvl de la na$terea universului.

intamplare

Descoperirea le-a adus Premiul I'lobel pentru fizice in 1 978.

.,,:i::i:lllllii:i:.,

.rliil.ii:il'irltri:rif

ir.ilisri

ffi qaizeci, iar cele mai indepdrtate lucruri

Descoperirile lui Penzias

Ei

-

quasarii

-

se

i1

aflau cam pe la etajul doudzeci'

Wilson au impins cunoaqterea noastrd despre universul vi-

*H

zibil pAnd la doi centimetri deasupra parterului. Tot fird sd qtie cale era ca;tlza zgomotului, Wilson qi Penzias i-au telefonat lui Dicke la Princeton qi i-au descris problema 1or, in speranla cd le-ar putea sugera o solufie'

{:

z

Dicke qi-a dat seama imediat ce descoperiserd cei doi tineri' BSieli, adineauri am aflat c6 ne-au luat-o allii inainte, Ie-a spus el colegilor sdi

a

Fi

-

dupd ce a inchis telefonul. semLa pulin timp dup6 aceea, Astrophysical Journal a publicat douS articole: unul nat de Penzias ;i Wilson, care descriau experienla lor cu sAsAitul, iar celfilalt de echipa Iui Dicke, in care aceqtia explicau natura zgomotului. Chiar dacd Penzias qi Wilson nu

H Jfi Ft

trl

c[utaserd radialia de fond remanent[, nu qtiau ce era in momentul in care au descoperit-o qi nici nu descriseserd ori nu interpretaserd natura sa in nicio lucrare, in 1978 au primit Premiul Nobel pentru Fizic|.. Cercet[torii de la Princeton au primit doar dovezi

u

z

de compasiune. Dupd cum povesteqte Dennis Overbye in Lonely Hearts of the Cosmos (Inin'tite singuratice ale cosmosului), rttci Penzias qi nici Wilson nu au inleles deplina semnifrcalie a descoperirii lor pan[ nu au citit despre eainNew Yorh Times. cu turbulenlele provocate de $i, fiindcd tot a venit vorba, cu tolii am alrrt de-a face ratlialia de fond cosmic[. Ldsali televizorul pe orice canal pe cale nu se receplioneazd prin nimic qi circa unu la sutd dintre parazilii siltdreli pe care ii receplionali se explicd nu se aceastd remanenld straveche a Big Bangului. Data viitoare cand v5 plangeli c6 vede nimic,

amintilivi

c6 aveli Eansa sd asistali la naqterea universului.

l{

lmF \ tte sa aANG I -9"*:'d

-

Universul inainte de Big Bang

(mirime naturalS)

imaginim Degi toat[ Iumea il numeqte Big Bang, multe carli qi subitd la o ca pe o explozie in sensul convenlional. Afost tle fapt o expansiune vastd ne atenlioneaza sd nu ni-l

scard colosali. $i atunci, ce anume a produs-o?

ci singularitatea ar putea fi relicva unui alt univers anterior, care qi s-a prdbuqit, qi cd universul nostru este doar o etapd in ciclul etern al expansiunii prabugirii universurilor, la fel ca barbotorul dintr-un aparat de oxigen. Allii pun Big O supozilie spune

Bangul pe seama a ceea ce ei numesc ,,un vid fals", sau ,,un camp scalaf" ori ,,energia vidului" vreo calitate sau luclu care, in oice caz, a introdus un anume grad de instabilitate in nimicul existent. Pare imposibil sd poli obline ceva din nimic, dar faptul cd

Deasup ra : Dar

lire$e ci univetsul

nu avea nici un fel de dimensiuni

inainte de Big Bang.

poate' odatd nu exista nimic, iar acum existd un univers este o dovadd imbatabil[ cd se

Al dtwat: Ha.ta de temPeraturA a radiatiei cosmice de fundal este o

S-ar putea ca universul nostru sd fie doar o parte din multe alte universuri mai mari, unele in alte dimensiuni, qi ca permanent Ei peste tot sd aibd loc Big Banguri' Sau s-ar putea ca spaliul qi timpul sd fi avut alte forme, complet diferite, inainte de Big Bang

vreodatd, reprezentand cea mai striveche lumini din univets, cale

forme mult prea str[ine de noi pentru a putea mecar s6 ni le imaginam

-

-,

qi ca Big

Bangul sd reprezinte un fel de fazd de tranzilie,in care universul a trecut de la o formd pe cale noi nu o putem inlelege Ia una aproape inteligibilS. ,,Seamdnd foarte mult cu

merturie a celor dintai fotoni cleali

sunt detectabili pe Pemant sub lorma unui zgomot de lundal slab, daI constant sau - mai cunoscut noue tuturor

-

ca palte a puricilol

de pe televizol cand nu

semnal.

existl

tk

F

a

lntrebdrile de naturd religioas6", a declarat dr. Andrei Linde, un cosmolog de la Stan-

a

ford, in 2001, pentruNerc, York Times.

O

Teoria Big Bangului nu se referd atAt la momentul exploziei, cAt la ce s-a intAmplat dupd aceea. Dar luali aminte, nu mult dupd aceea. printr-o mullime de calcule qi urmdrind atent ce se intAmpld in acceleratoarele de particule, oamenii de qtiinld

u

z

t.

cred cd. se pot intoarce la 10-a3 secunde dupd momentul creafiei, cAnd universul era incd atAt de mic, incAt ar fi fost nevoie de un microscop ca sd-l giseqti. Nu trebuie sd cddem pe spate in fafa

&

fieclrei cifre extraordinare care ne trece pe dinaintea ochilor, dar poate ci este bine sd ne oprim sd intelegem cate una, din cand in c6nd, doar ca sd ne amintim de uluitoarea gi inimaginabila lor amploare. Astfel, 10-aa inseamnd 0,0000000000000000000000000000000000000000001, sau a zecea milioana de mii de miliarde de mii de miliarde de mii de miliarde parte dintr-o secundd.* Majoritatea lucrurilor pe care le qtim sau credem cd le qtim despre momentele de inceput ale universului le datorim unei idei numite teoria inflalionistd, expusd pentru prima datd in 1979 de un tAnir flrzician specialistin fizicaparticulelor, aflat pe atunci la stanford, iar acum la MIT, pe nume Alan Guth. Avea treizeci qi doi de ani gi, dupi propria mdrturisire, nu fdcuse mare lucru pAnd atunci. Probabil

c5.

nu ar fi descoperit nici-

odatd marea lui teorie dacd nu ar fi asistat la o prelegere despre Big Bang linut6 rle nimeni altul decdt Robert Dicke. Prelegerea l-a inspirat pe Guth sd iqi indrepte atenlia spre cosmologie qi mai ales spre naqterea universului.

Rezultatul final a fost teoria inflalionistd care susline c5, la o fracliune de secundd dupd momentul creafiei, universul a suferit brusc o expansiune dramatic6. S-a umflat -

depiqindu-se pe sine insugi, la propriu, dublAndu-qi dimensiunile la fiecare 10-3a secunde. Este foarte posibil ca intregul episod sd nu fi durat mai mult de 1040 secunde adi

-

ci

a milioana milioana milioana milioana milioana parte dintr-o secundd. -, dar a transformat universul din ceva ce ai putea cuprinde in palm5 in ceva de cel pulin 10 000 000 000 000 000 000 000 000 de ori mai mare. Teoria

inflalionistd explicd undele

qi vArtejurile care fac posibil universul nostru. Fdrd acestea, nu ar exista aglomerdrile de

materie gi, astfel, nu ar exista stele, ci doar gaze in derivd qi o obscuritate eternd.

*Doui cuvinte despre notaliile gtiinfifrce. Deoareee nur:rerele foarte mari lrrgreurreazl excesiv scrierea ryi sunt aproape ilroposibil de citit, oamenii de qtiin{i folosesc o scriere abreviati cu ajutorul puterilor {sau multiplilor) lui zeee prin care, de exeuplu, 1O 0O0 0fi1 000 e*te scris 1010 iar 6 SO0 00O devine

6,5 x 106. Prilcipiul oste foarte siuplu ryi se bazeazi pe multiplii de 1O: 10 x 10 (sau 100) devine 1G;1O x 1O x 10 (sau 1 {X}O} devine 106; gi aga mai departe, evident,la infrnit. Nuonrul seris mititel la indice reprezinti aumErul de zerouri eare se pun dupi ntm&rul priucipal seris mai mare. Nota$iile negativo ofer{ ia priocipiu o iragine ln ogliadd, lu care in&ieele

repreziuti aumirul

de cifre la dreapta virgulei (deci 1F inseamnd 0,0001). Deqi principiul mi se pare admirabil, pentrrr mine ar ff ua lucru de mirare dacl cineva csre vede ,,1,4 x l$e k43a ar iufelege inediat ei eete vorba deepre 1,4 miliarde do kilometri cubi, gi o uimire cu nimic mai prejos dae& ar alege si scrie prima variantf, llr locul celei de-a doua (mai ales lntr"o ear*e destiaati marelui publie, acolo und.e a fost gfrsit exearplul)" Pomind de la premisa c6 mul{i cititori sunt la fel de neprieepuli Ia matematic{ ca gi mine, voi folosi cu agirceaie acesto prescurtdri, degi uneori sunt inevitabile, eu atflt mai mult lntr-un capitol care se aploac{ asupro urrorlueru*i de dimeusiuni eosmiee.

AGffie 4*&tsFq

o

milioana parte dintr-a mia miliarda parte dintr-a mia miliarda parte dintr-a mia miliarda parte dintr-o secund5, s-a ndscut forla gravita!ionaI[. Dupd un alt interval Ia fel de absurd de minuscul, i s-au al5turat forla electro-

Potrivit teoriei lui Guth, la a

zecea

chestiile de care se ocupd fizimagneticd, forla nucleard slabd Ei forla nucleard tare chestiile care ca. O clipd mai tArziu, li s-au aldturat grdmezi de particule elementare alcdtuiesc chestiile. Pornind de la absolut nimic, acum existau deodatd roiuri de fotoni,

-

o

-

protoni, electroni, neutroni qi multe altele riei standard

a

Big Bangului.

intre

-

107e

qi

108e

z

a

din fiecare, conform teo-

Fl

Fireqte cb asemenea cantitdli sunt imposibil de cuprins cu o minte omeneascI. Este sufrcient sd qtim c5, intr-o singurd clipd, explozivd, am fost inzestrali cu un univers vast

Fl

cu un diametru de cel pulin o sutd de miliarde de ani lumind, conform teoriei, dar qi cu o dispunere perfect[ pentru crearea care s-ar putea intinde oricAt pAnd la infinit

-

-

stelelor, galaxiilor gi a altor sisteme complexe.

Din punctul nostru de vedere, minunea constd in cAt de bine s-au aranjat lucrurile pentru noi. Daci universul s-ar fi format oricAt de pulin altfel - dac[ forla gravitafio-

z

nal6 ar fi fost cu o fracliune mai mare sau mai mic6, dacd expansiunea s-ar fi derulat fi creat niciodatd eledoar un pic mai repede sau mai incet -, atunci poate cdpenu s-ar qi pdmAntul qi dumneavoastrd mentele stabile necesare pentru a ne alcitui pe mine

fi fost cu o idee mai mare, universul insuqi ar fi putut sd se prdbuEeascd la fel ca un cort ridicat prost, fdrd valorile exacte care sd-i confere dimensiunile, densitatea gi pdrlile componente necesa-

ftj

4. \ - A

pe care stdm. Dacd forla gravitalionald ar

'%.-%]l-!

L f H" pe fi rdmas ar re. Dacd ar fi fost mai micd, nimic nu s-ar fi inchegat. Universul .ffiffi 1 \ '\ vecieunvidmonotonqirdsfirat. Acesta este unul din motivele pentru care unii experli considerd cd se prea h*

i-E "'

.

,

fi existat multe alte Big Banguri, poate chiar miliarde qi miliarde, ':iBs:'u'' imprdqtiate in atotputernica intindere a eternitdlii, qi cd noi existdm tocmai .,E{Fe*er

d"

,-€

'"

poate sd

in acesta pentru cd eI este unul in cale noi am putut exista. Edward P. Tlyon de la universitatea columbia spunea odat6: ,,ca rdspuns la intrebarea de ce s-a intAmplat aqa, vd propun o explicalie modestd, qi anume cd universul nos-

lucruri care se intAmpld la rdstimpuri.,, La care Guth adaugS: ,,Deqi crearea unui univers este destul de improbabiId, Tfyon a subliniat faptul cd nimeni nu a stat sd numere incercdrile

tru este pur qi simplu unul dintre

acele

"

#

"%. ffi

,Jffi

"g# -r .#vff

dffi

'

p.t,,gr

e$uate."

Martin

Rees, astronomul Casei Regale Britanice, considerd cd existd numeroase uni-

versuri, poate chiar un numdr infinit, fiecare cu atributele sale specifice

qi

in combinalii

diferite, qi cd noi trdim pur gi simplu intr-unul care combind lucrurile intr-un mod care ne permite noud sd existdm. EI face o analogie cu un enorm magazin de imbrdciminte: -Dacd existd un stoc enorm de haine, nu eqti deloc surprins sd gdseqti un costum care se ti se potriveascS. Dacd existd mai multe universuri, Ei fiecare este guvernat de un set

Potrivit teoriei inllali0niste, in primele sale trei minute de

existenli, universul s-a Purtat Pe sine, dubl6ndu-gi dimensiunile la liecare a milioana milioana milioana milioana milioana parte dintr-o secundS. N0uezeci $i opt la sute din tot ceea ce existe a fost creatin acele prime 1 80 secunde.

e.

STIINTA DUP A in 1787, o persoani din

New Jersey

-

se pare

ci

nu se mai gtie exact cine anume

-

a

descoperit un femur enorm, pe malul unui riu, Tntr-un loc numit Woodbury Creek. 0sul nu aparlinea niciunei specii de creaturi aflate in viafi, cu atat mai pulin in New Jersey, asta era evident. Din pulinul care se cunoagte

in prezent, se consideri ci a aparlinut

unui hadrozaur, un dinozaur enorm cu cioc de ra!5. La acea vreme, nu se $tia

de

existen[a dinozaurilor. Osul a fost trimis doctorului Caspar WistaE cel mai de seamS anatomist al {drii, care l-a prezentat in acea toamnd la o intAlnire a Societdlii Filozofice Americane din Philadelphia. Wistar, ins[, a dat greq total, neinlelegAnd, din nefericire, semnifrcalia osului

potrivit cdrora, in realitate, nu ar fi fost vorba decAt despre o namil[ de om qi nimic mai mult. $i astfel, gi-a ratat gansa de a fi descoperit dinozaurii cu o jumdtate de secol inaintea tuturor. Mai mult chiar, osul atrezit atAt de putin interes, incAt a fost aruncat intr-o magazie qi, in cele qi limitAndu-se la cAteva constatdri precaute si neinspirate,

din urm5, a disparut complet. Si iatd cum primul os de dinozaur ghsit vreodatd a fost gi

primul pierdut. Faptul cd osul nu a atras un interes mai puternic este mai mult decdt surprinzdtor, deoarece el si-a facut aparilia intr-un moment in care America era traversata de valuri de entuziasm

fald

de rdmdqilele animalelor mari, strdvechi. La baza acestei

aflat o afirmalie ciudatd a marelui naturalist francez, contele de Buffon

-

agitalii

s-a

cel cu sferele

incdlzite din capitolul anterior -, potrivit cdreia frinlele vii din Lumea Noud sunt infeprivintele celor din Lumea Veche. Buffon a scris in vasta si mult rioare in aproape toate apreciata sa lucrare Hisloire naturelle tlstorio naturalal ch America este un pdmdnt cu ape stdtdtoare, unde solul este neproductiv, iar animalele nu au dimensiuni sau forta im-

presionante, constitu[ia lor fiind s]abita de ,,vaporii tox'ici" care se ridica din mlastini qi din pddurile lipsite de soare. tntr-un astfel de mediu, chiar qi indienii bdqtinaqi sunt lip-

sili

de

virilitate. ,,Nu au barbd sau pdr pe corp, mdrturisea pe un ton judicios Buffon, qi

nici pasiune fata de sexul frumos." Organele lor reproducdtoare sunt,,firave qi debile". Jurnale ale expediliei conduse de

llleriwether Lewis gi William Clark, trimigi de pregedintele american Thomas Jellerson in zonele

necolonizate din vestul Americii de Nord in 1 803, in parte cu speranta

ci vor gAsi turme de mastodonli

gi

stivechi plsc6nd linigtite pe preriile neslargite. Lewis gi Clark nu au gisit nici un fel

alte fiinle

de mastodont, dar au g5sit in schimb oase de dinozatr - chiar dacd nu $i-au dat seama ce au descoperit.

Observaliile lui Buffon gi-au gdsit cu surprinzdtoare rapiditate suslinitori in rAndul altor scriitori, in special al acelora care nu erau stAnjeniti in concluziile lor de vreo familiarizare directd cu tara impricinatd. Un olandez pe nume Corneille de Pauw anunta in-

tr-o lucrare de largi circulalie numita Recherches phitosopltiques sur les amdricqins (Cercetdri filozofice asupro omericonilor) cd indienii americani nu numai ch nu stArneau vreo admira[ie pentru performante]e lor de reproducere. dar ,,erau atAt de lipsiti de

virilitate, incAt sAnii lor dadeau lapte". Acest gen de idei

s-a bucurat de o neverosimi-

la longevitate, fiind apoi repetate sau gasindu-$i diverse ecouri in textele europene, pAnd aproape de finele secolului al XIX-lea.

Nu este nicio surprizd cd astfel de afirmalii calomnioase au fost intAmpinate cu inr.i

dignare in America. Thomas Jefferson a inclus

tr

despre

in

Notes on, the State of Virginia (Note

statulVirginlo) o denunlare furibundd (qi, dacd nu inlelegem contextul, destul de derutantd) qi l-a determinat pe prietenul sdu din New Hampshire, generalul John Sullivan, sd trimitd doud.zeci de soldali in pddurile din nord pentru a gdsi un elan mascul pe care sd i-l prezinte lui Buffon drept dovadd a staturii qi maiestuozitdlii patrupe-

z

&

,{

delor americane. Oamenii au avut nevoie de doud sdptdmAni ca sd descopere un subiect

*l

corespunzdtor. Dupd ce a fost impuqcat, s-a descoperit cd elanul nu avea coarnele impu-

z p (,]

ndtoare pe care le ceruse in mod expres Jefferson, dar, grijuliu, Sullivan a addugat un trofeu de coarne de la un wipiti (cerbul de Canada) sau un cerb comun, cu sugestia sd fie

X

addugate in locul coarnelor de e1an. La urma urmelor, cine avea sd iEi dea seama

$fr

in

Fran!a?

a

tntre timp, la Philadephia

-

oraqul lui Wistar

-,

naturaliqtii incepuserd sI asam-

bleze oasele unei creaturi gigantice asemdndtoare cu un elefant, cunoscute la inceput sub numele de,,marele incognitum american", dar care a fost mai t6rziu identificat, nu

tocmai exact, drept mamut. Primul dintre aceste oase fusese descoperit intr-un loc nu-

mit Big Bone Lick, din Kentucky, dar, in curAnd, au inceput sd apard qi altele, in tot felul de locuri. Se pdrea cd America fusese cAndva pdmAntul natal al unei creaturi cu adevdrat impozante

-

una care, cu certitudine, contrazicea franluzismele rlutdcioase gi

nebuneqti ale lui Buffon.

ln indArjirea lor de a demonstra masivitatea qi ferocitatea incognitumului, naturaliqtii americani s-au l6sat, se pare, luali de val. I-au supraestimat dimensiunile, lmaginea disecliei unui animal din Histoirc naturcllea lui Butfon, in care acesta gi-a publicat controversata leorie conform

cireia oamenii

9i animalele din

Lumea Noui ar

fi inferioare

anatomic celor din Lumea veche.

multiplicAndu-le

de vreo Ease ori, si l-au dotat cu gheare lnspdimAntdtoare, care pro-

veneau, in realitate, de la un megalonyx, salJmegaterium, gitsit prin apropiere. Re-

marcabil este faptul cd au reuqit cumya sd se convingd singuri cd animalul avusese ,,agilitatea qi ferocitatea unui tigru" qi l-au prezentat in ilustralii ndpustindu-se de pe st6nci asupra prdzii, cu o gralie felin5. CAnd au fost descoperili collii, au fost in-

fipli inventiv in capul animalului.

Un

restaurator a forlat dinlii in craniu cu susul in jos, asemenea collilor unui tigru cu din{ii sabie, ceea ce ii conferea un aspect suficient de agresiv incAt sI se poatd declara satisfdcufi. Un altul a aranjat dinlii astfel incAt sd se curbeze inapoi, formulAnd teoria captivantd potrivit cdreia ar fi fost vorba de o creaturd. acvaticd, care Ei-ar fi folosit collii ca sd se ancoreze de copaci atunci cAnd dormita. lnsd cea mai pertinentd observa$ie despre in-

A

,t'a.e

li a {

.

ts 8&**,*i

t, ?-'t''*s fl

":i-dr"e'

l{ T;t,tt"'t {,p.,.in'lae*e {,

t';s

6-1"

'*u

"

i'

tf i\* to{tn L

riiti:r,_.

/'r , tr' tt{t^,t" TNJ

rognitum a fost aceea cd, dupd toate probabilitdlile, era o specie dispdrutd - un fapt te care Buffon l-a exploatat bucuros ca fiind o dovadd incontestabili a naturii sale iegenerate. Buffon a mudt ln 1788, dar controversa qi-a urmat calea. in 1795, mai multe oase =--au croit drum cdtre Paris, unde au fost examinate de steaua in ascesniune a paleon-

-.ogiei, tAndrul qi aristocraticul Georges Cuvier. Acesta uimise deja lumea prin abilita-

.:l :

sa de a lua un morman de oase dezarticulate qi a le combina

in forme inteligibile.

Se

I urle& cd poate descrie infdliqarea qi natura unui animal pornind de la un singur dinte

':t

un fragment de ghear6, qi de multe ori reu$ea sI precizeze chiar specia qi genul, ca

'-:,liment. DAndu-qi seama cd in America nu-i trecuse nimdnui prin cap sd pund pe ' .r'iie o descriere coerentd a fiarei uriase, Cuvier a decis sd facd acest lucru, devenind ':=1 descoperitorul sdu oficial. L-a numit mastodont . : intr-un neaqteptat,,mamelon-dinte".

-

etimologic vorbind, s-ar tradu-

-:spirat de aceastd controvers5., Cuvier a scris in 1796 o lucrare de referintd, Nold ,:"e speciile de elefaru{i uii si fosili, in care a prezentat pentru prima datd o teorie '....A asupra dispariliei speciilor. El exprima convingerea potrivit cdreia, din cdnd -.::d. PdmAntul este supus unor catastrofe globale, in urma cdrora sunt eliminate ' -:::e grupuri de fiinle. Pentru oamenii religioqi, printre care se numdra qi Cuvier '-.:. ideea a avut consecinte neliniqtitoare, intrucAt sugera o superficialitate inex-

Scheletul primei fipturi de dimensiunea unui elefant descoperite pe p,mant american a avut nevoie de vreme indelungati pentru a-$i g;si forma. lnilial,

naturalistii i-au supraestimat mirimea, terocitatea ti agilitatea in incrincenarea lol de a contrazice teoriile incriminatoare ale lui Button.

"dffi ffi =W cum le eliminl mai tArziu? Noliunea contravenea credintei in Marele Lan! al Existenfei, care suslinea cd lumea este atent ordnduitd qi cd fiecare vietate are un loc qi

j Er

Z

(