Decolonizarea [PDF]

Zitiervorschau

Decolonizare reprezinta p r o c e s u l d e d e s t r ă m a r e ş i l i c h i d a r e a sistemului colonial mondial. Decolonizarea Asiei 

  

Reprezinta procesul de creştere treptată a mişcărilor de independenţă pe continentul asiatic, care a condus în cele din urmă la retragerea puterilor străine din regiune şi crearea statelor naţionale. Cauza principa a decolonizarilor in Asia a fost Al Doilea Razboi Mondial. Primul stat care şi-a obţinut independenţa a fost Filipine în 1945. Ultimul fiind –Maroc in 1999.

Puterile coloniale şi posesiunile lor după încheirea ostilităţilor. 1945 •Regatul Unit: Hong Kong, India britanică (1947),Birmania, Israel (1948), Malaya britanică (1957),Ceylon (1948), Sabah (1963), Sarawak (1963) şi Singapore (1964). •Franţa: India franceza(1954) şi Indochina(Vietnam (1945), Cambodgia (1953) şi Laos). •Portugalia: Goa, Macao şi Timorul de Est. •SUA: * Coreea şi Filipine. •Olanda: Indiile de Est. •URSS: Coreea *. •Australia: Papua Noua Guinee.

Factorii care au dus la destramarea Sistemului Colonial Mondial(SCM) sunt: Interni -Maturizarea politică şi naţională a popoarelor din colonii şicapacitatea lor de a organiza lupta anticolonială şi naţională; -Dezvoltarea economică şi socială a popoarelor din colonii în timpul celui de-al IIlea RM a condus la creşeterea gradului deprofesionalism a liderilor naţionali şi a MEN;

Externi -Crearea celor două blocuri antagoniste, care încercau să-şi consolideze influenţa în lume după al IIlea RM din contul continentului afro-asiatic; -O nouă etapă în dezvoltarea forţelor de producţie a redus rolul coloniilor în procesul de producţie al metropolelor. Astfel sistemul colonial în forma lui clasică nu se mai justifica din punct de vedere economic şi a devenit falimentar;

Etapele destrămării sistemului colonial mondial

1945 -1960 Tendinţele etapei: -Consolidarea independenţei fostelor semicolonii; -Eliberarea fostelor colonii europene de sub dominaţia japoneză; -Crearea statelor naţionale în Asia; Cca 1,2 miliarde de oameni s-au eliberat de sub dominaţia colonială; Pe harta lumii au apărut mai mult de 15 state suverane, în care locuiau cca 4/5 din totalul populaţiei coloniilor; Au obţinut independenţă: 1. Filipinele –1945 2. cea mai mare colonie britanică –India şi Pakistan(1947) 3. Ceylon (1948), 4. Siria şi Liban (1943, retragerea trupelor franceze- 1946), 5. Vietnamul ( în rezultatul războiului pu independenţă 1945- 1954 ) 6. Indonezia – 1949 7. Malaezia - 1957 8. Libia – 1951 (de sub dominaţia Italiei) 9. Tunisia şi Maroccul–1956 (de sub dominaţia Franţei şi Spaniei); 10. Coreea a fost eliberată de sub dominaţia japoneză şi pe teritoriul peninsulei au fost create RPDC şi RC 11. Războiul civil din China s-a sfârşit cu victoria comuniştilor şi crearea RPC.

Vietnam, Laos şi Cambogia 2 septembrie 1945   

comuniştii vietnamezi exploatând vacuumul de putere care se crease după plecarea japonezilor au proclamat independenţa Vietnamului; 1945-1954 –Războiul de independenţă al Vietnamului; 1954 –Conferinţa de laGeneva şi recunoaştereaindependenţei Vietnamului, Laosului şi Cambogiei.

India Britanică  

După al II-lea Razboi Mondial, Marea Britanie a intentat procedura de acordare a independenţei celei mai mari colonii ale sale; Pe teritoriul Indiei Britanice s-au format la 15 august 1947 două state independente: 1. India –stat federal cu capitala la Delhi; 2. Pakistanul, alcătuit din 2 provincii –Pakistanul Oriental şi Pakistanul Occidental cu capitala la Islamabad.

Etapa a II-a a decolonizării



1960 –1975 etapa hotărâtoare a destrămării sistemului colonial mondial;

 

Centrul decolonizării devine continentul african; Anul 1960–decretat de ONU “anul Africii” –17 ţări din Africa auobţinut independenţa; 1960 –ONU adoptă rezoluţia nr. 1514 -"Declaraţia cu privire laacordarea independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale"; 1961 – ONU a creat Comitetul Special pentru decolonizare cu scopul monitorizării punerii în aplicare a Declaraţiei cu privire la decolonizare. În anii ‟60 au obţinut independenţă 44 foste posesiuni coloniale din Africa şi Asia; 1971–independenţa Bahreinului (MB), Oman şi Emiratele Unite Arabe 1975 – lichidarea coloniilor portugheze (Mozambic, Angola) a semnificat destrămarea sistemului colonial în Africa şi crearea“Lumii a treia”.

     

Ţările Africane care au obţinut independenţa în 1960: 1. CAMERUN (Germ., Fr, MB) 2. TOGO (Gm, Fr.) 3. MALI (Fr.) 4. SENEGAL (Fr.) 5. MADAGASCAR (Fr.) 6. REPUBLICA DEMOCRATĂ CONGO (Bg) 7. SOMALIA (MB,IT) 8. BENIN (Fr.) 9. NIGERIA (Fr.) 10. BURKINA FASO (Fr.) 11. COTE D’IVOIARE (Fr.) 12. CIAD (Fr.) 13. REPUBLICA CENTRAL AFRICANĂ (Fr.) 14. CONGO (Fr.) 15. GABON (Fr.) 16. NIGERIA (MB) 17. MAURITANIA (Fr.)

Etapa a III-a a decolonizării     

Mijlocul anilor ‟70 –1991 –apariţia unor noi state independente în Africa (Djibuti, Zimbabwe, Eritreea)dezvoltarea postcolonială a fostelor colonii afro-asiatice; Transformarea noilor state independente într-o forţă independentă pe arena internaţională; Alegerea căilor de dezvoltare a ţărilor lumii a treia; Crearea sistemului neocolonialismului; Destrămarea URSS (1991) şi decolonizarea fostului Imperiu Sovietic, crearea statelor independente – Armenia, Georgia, Azerbaidjan, Kirghâzstan, Kazahstan,Uzbekistan, Turkmenistan.

Etapa a IV-a a decolonizării 1991– prezent 1997 suveranitatea engleză asupra HongKongului a fost transferată RPC; 1998 - Guvernul portughez a transferatRepublicii Populare Chineze suveranitateaasupra regiunii Macao 2002 –Timorul de Est şi-a proclamat independenţa

Lumea a treia”( ţările în curs de dezvoltare) -termen politic, formulat în perioada “războiului rece”, care desemnează cu aproximație țările în curs de dezvoltare, nealiniate nici țărilor lumiioccidentale (sau lumea întâi”,formată din țările dezvoltate, democratice și capitaliste, careformau blocul statelor NATO) și nici lumii adoua (țările socialiste și comuniste care au gravitat în jurul fostei Uniunii Sovietice).

CARACTERISTICILE “lumii a treia”       .

economii distorsionate şi dependente în mare măsura de ţările înalt dezvoltate; economiile ţărilor subdezvoltate au fost adaptate, de cele mai dese ori la necesităţile ţărilor industrializate ; slab industrializate şi tehnologizate; structuri sociale tradiţional rurale; rată ridicată a creşterii populaţiei sărăcie extinsă