Cursuri Visan [PDF]

Zitiervorschau

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN, Prof. Dr. Ing. Nicolae IONESCU

PROCESE INDUSTRIALE COMPLEXE

2

Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare  Note de curs-Pentru uzul studenților 

Bucureşti, UPB, IMST, Departamentul TCM, 2018-2019

Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN, Prof. Dr. Ing. Nicolae IONESCU, Procese Industriale Complexe 2, Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare Note de curs-Pentru pentru uzul studenților, 2018-2019, Curs 1. Introducere în disciplină

Curs nr.

1

INTRODUCERE ÎN DISCIPLINĂ 1. LOCUL ŞI IMPORTANŢA DISCIPLINEI 1.1. Pentru pregătirea în facultate prin Masterat   

Pentru disciplinele de specialitate Pentru activitatea de cercetare ştiinţifică Pentru Proiectul de Disertaţie

1.2. Pentru activitatea de Ingineri    

Pentru activitatea din Firmă Pentru activitatea de Cercetare Pentru activitatea din Învăţământ Pentru pregătirea prin Doctorat

2. STRUCTURA CALENDARISTICĂ ŞI TITULARUL DISCIPLINEI   

Activităţi: Anul 2, Semestrul 1, Modulul 2-Procese Avansate de Fabricare: 2 oră Curs + 1 oră Lucr./Săpt., Săptămânile 8-14 Evaluare: Verificare pe parcurs, Semestrul 1. Titular disciplină Modulul 2: Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN

3. OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC 3.1. Obiectivele disciplinei  

Prezentarea bazelor teoretice şi aplicative ale Sistemelor Avansate de Fabricare. Inițierea Studenților în Aplicarea cunoștințelor referitoare la Sistemele Avansate de Fabricare în cadrul Dezvoltării Produselor asociate Lucrării de Disertație

3.2. Conţinutul ştiinţific A. Curs

1. 2. 3. 4. 5.

Partea întâi: BAZELE CONCEPTUALE ALE PROCESELOR AVANSATE DE FABRICARE Noţiuni conceptuale privind sistemele avansate de fabricare Abordarea sistemică a producţiei, fabricaţiei şi tehnologiei Evoluţia sistemelor flexibile de fabricare Flexibilitatea sistemelor de fabricare Bazele teoretice ale realizării sistemelor flexibile de fabricare

1

Partea a doua: SISTEME FLEXIBILE DE FABRICAŢIE 6.

Sisteme flexibile de prelucrare prin deformare plastică la rece

7.

Sisteme flexibile de prelucrare prin eroziune

8.

Sisteme flexibile de prelucrare prin procedee combinate

Bibliografie Curs 1. Amarandei, D., ş.a., Productica - un concept modern de fabricaţie, Bucureşti, OID, 1999. 2. Ardelea, D., Concepte ale logisticii industriale aplicate în proiectarea şi organizarea spaţială a unei întreprinderi din construcţia de maşini-Optimizarea fluxurilor de fabricaţie, Bucureşti, Institului Politehnici București, 1990. 3. Băloiu, L.., M Managementul inovaţiei, Întreprinderea viitorului-viitorul întreprinderii, Bucureşti, Editura Eficient, 1995. 4. Bucur-Hera, I., Tipizarea în construcţia de maşini, Bucureşti, Editura Tehnică, 1980. 5. Buzatu, C., ş.a., Sisteme flexibile de prelucrare prin aşchiere, Bucureşti, Editura Tehnică, 1993. 6. Crişan, I., Tehnologia ca sistem, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1980. 7. Drăgoi, G., Guran, M., Sisteme integrate de producţie asistate de calculator, Bucureşti, Editura Tehnică, 1997. 8. Dumitraş, C., Vișan, A., ş.a., Ştanţe şi matriţe din elemente modulate, Bucureşti, Editura Tehnică, 1980. 9. Ispas, C., ş.a., CIM-Computer Integrated Manufacturing-Îndrumar de instruire, Universitatea POLITEHNICĂ București, 1997. 10. Mitrofanov, S.P., Tehnologia de grup în construcţia de maşini, București, Editura Tehnică, 1962. 11. Niculescu-Mizil, G., Sisteme flexibile de prelucrare, București, Editura Tehnică, 1989. 12. Pascu, A., Sisteme de producţie integrate cu calculatorul, Bucureşti, OID, 1990. 13. Platon, V., Sisteme avansate de producţie, București, Editura Tehnică, 1990. 14. Savii, C., Flexibilitatea în fabricaţia de maşini, Timişoara, Editura Facla, ’77. 15. Vişan, A., Ionescu, N., Procese Industriale Complexe 2 – Note de curs-Pentru uzul studenţilor, Bucureşti, Universitatea POLITEHNICA București, Departamentul TCM,. 2018-2019 16. ***, Reviste: American Machinist …

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora

Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN, Prof. Dr. Ing. Nicolae IONESCU, Procese Industriale Complexe 2, Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare Note de curs-Pentru pentru uzul studenților, 2018-2019, Curs 1. Introducere în disciplină

2

B. Lucrări Lista şi cerinţele lucrărilor la disciplina Procese Industriale Complexe 2, Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Sem. I, 2018 - 2019 Lucrarea 1: Caracterizarea sistemelor de producţie .....................................1,5 puncte Elaboraţi și susțineți o expunere scrisă (2 - 4 pagini) în care să rezolvaţi următoarele cerinţe (după „modelul” prezentat în capitolul 1): A.

Prezentaţi 1 - 2 exemple, din experienţa dumneavoastră, referitoare la sistemele de fabricaţie pe care le cunoaşteţi că se aplică în prezent;

B.

Precizaţi ce concepte privind proiectarea integrată sau managementul producţiei cunoaşteţi şi, eventual, daţi detalii despre felul în care le aplicaţi.

Lucrarea 2: Abordarea sistemică a produselor ..............................................10 puncte Prezentaţi și susțineți abordarea sistemică, rezolvând etapele metodologice după “modelul” prezentat în studiul de caz din capitolul 2, pentru produsul dezvoltat în cadrul Lucrării de Disertație. Lucrarea 3: Evoluţia sistemelor flexibile de fabricaţie .................................1,5 puncte Elaboraţi o expunere scrisă (2 - 4 pagini) în care să descrieţi (după „modelul” prezentat în capitolul 3) evoluţia unor sisteme flexibile de fabricare cunoscute: Lucrarea 4: Aplicarea concepţiei modulare în proiectarea produselor

10 puncte

Prezentaţi și susțineți aplicarea concepției modulare la dezvoltarea produselor, rezolvând etapele metodologice după “modelul” prezentat în studiul de caz din capitolul 5, pentru produsul dezvoltat în cadrul Lucrării de Disertație. Bibliografie Lucrări [1] VIŞAN, A., IONESCU, N., Procese Industriale Complexe 2, Modulul 2 – Procese Avansate de fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019, București, UniversitPB, IMST, Departamentul TCM,

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora

Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN, Prof. Dr. Ing. Nicolae IONESCU, Procese Industriale Complexe 2, Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare Note de curs-Pentru pentru uzul studenților, 2018-2019, Curs 1. Introducere în disciplină

3

4. DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR DISCIPLINEI 4.1. Predarea cursului     

Expunere liberă. Utilizarea proiectorului şi a calculatorului. Susţinerea de discuţii, cu participarea studenţilor. Prezenţa obligatorie cu notele de curs de pe platformă multiplicate Teste cu întrebări din cursul predat anterior.

4.2. Desfăşurarea lucrărilor   

Prezenţa obligatorie, cu toate lucrările efectuate la zi Rezolvarea unor lucrări săptămânale de către studenţi Notarea studenţilor pentru fiecare şedinţă

4.3. Evaluarea cunoştinţelor 

Condiţii de prezentare la Lucrarea de Evaluare Finală  



Situaţia încheiată la lucrări, minim 11puncte; Prezentarea de către fiecare student a Notelor de Curs personale şi a Notelor de Curs Postate pe Platformă.

Modul de notare pentru nota finală la disciplină: Activitate pe semestru ASEM = 50 puncte, dintre care: 



 

23 puncte Lucrări Elaborate și Susținute Săptămânal de Studenți. 7 puncte Alte Notări, 1 punct Prezență Curs/Ședință 20 puncte Lucrare Finală de Evaluare



Total 50 puncte Modulul 2



Punctaj Minim de Promovare Modul 2= 25 Puncte

Modul de evaluare Evaluare pe bază de lucrări, respectiv: 

Lucrări Realizate de Studenți în timpul Semestrului;



Lucrare Finală de Evaluare Susținută în Ultima Ședință de Curs.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora

ANEXA nr. 3 la metodologie 

 

FIŞA DISCIPLINEI 

1. Date despre program  1.1 Instituţia de învăţământ superior 1.2 Facultatea  1.3 Departamentul  1.4 Domeniul de studii   1.5 Ciclul de studii 1)  1.6 Programul de studii/Calificarea

 

Universitatea POLITEHNICA din București Facultatea de Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice Tehnologia Construcțiilor de Mașini Inginerie Industrială  Master  Ingineria Nanostructurilor și Proceselor Neconvenționale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)  Prezentarea bazelor teoretice şi aplicative ale sistemelor avansate de fabricare  7.1 Obiectivul  general al disciplinei    Insușirea  de  către  studenți  a  cunoștințelor  necesare  lucrului  cu  un  instrument  software  modern  de  7.2 Obiectivele  specifice  



  

 

2. Date despre disciplină  2.1 Denumirea disciplinei  Procese Industriale Complexe 2  Cod disciplină:   UPB.06.M3.O.02‐01  2.2 Titularul activităţilor de curs Modulul 1 ‐ Șef. Lucr. Dr. Ing. Ionuţ Gabriel GHIONEA Modulul 2 ‐ Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN  2) 2.3 Titularul activităților de laborator  Modulul 1 ‐ Șef. Lucr. Dr. Ing. Ionuţ Gabriel GHIONEA Modulul 2 ‐ Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN  2.4 Anul de studiu  II  2.5. I 2.6. Tipul de evaluare  V 2.7. Regimul disciplinei Conținut 3) DA Semestrul   Obligativitate 4) DI  

3. Timpul total estimat (ore pe semestru de activităţi didactice)  3.1 Număr de ore pe săptămână 5 din care:   3.2. curs  2 3.3. lucrări 3.5 Total ore din planul de învăţământ 70  din care:   3.6. curs  28 3.7. lucrări Distribuția fondului de timp  Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe  Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platforme de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare/lucrări practice/proiecte, teme, referate Tutorat   Examinări  Alte activități: consultare site‐uri specializate  3.9. Total ore studiu individual 3.10. Total ore pe semestru 3. 11. Numărul de credite 5)

1 14

3.4. proiect 3.8. proiect

2 28 ore 8 1 14 1 2 2 28 84 5

 

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum    Desen tehnic, Tolerante  4.2 de  Competențe profesionale  competenţe  C1.  Efectuarea  de  calcule,  demonstraţii  şi  aplicaţii,  pentru  rezolvarea  de  sarcini  specifice  ingineriei  industriale pe baza cunoștințelor din științele fundamentale.   C3.  Organizarea  și  adaptarea  cunoașterii  din  științele  fundamentale  și  inginerești,  tehnice  și  economico ‐ manageriale ale domeniului pentru integrarea acesteia în sisteme informatice  industriale  Competențe transversale  ‐   

5. Condiţii (acolo unde este cazul)   5.1. de desfăşurare a cursului 



5.2. de desfășurare a seminarului/laboratorului   si proiectului 

Existenţa unui amfiteatru dotat corespunzător care să asigure  minim 1 m2/student (vezi centralizator săli și orar)  Existenţa unui laborator dotat corespunzător care să asigure  minim 4 m2/student (vezi centralizator săli și orar) 

 

Conform grilei G1, disciplina participă împreună cu alte discipline la formarea următoarelor competenţe profesionale: C2.  Asocierea  cunoștințelor,  principiilor  și  metodelor  din  științele  tehnice  și  economice  ale  domeniului  cu  modele  grafice, matematice și procedurale, pentru rezolvarea de sarcini specifice.  C4.  Dezvoltarea  de  cunoștințe,  tehnologii  digitale  și  aplicații  software  pentru  realizarea  de  produse,  utilaje,  echipamente de fabricare și unelte inteligente, integrate în sisteme informatice.  C5. Dezvoltarea de sisteme informatice inteligente și utilizarea acestora pentru planificarea și conducerea proceselor  tehnologice și logistice industriale  CT3  Identificarea  oportunităţilor  de  formare  continuă  şi  utilizarea  eficientă,  pentru  propria  dezvoltare,  a  surselor  informaţionale  şi  a  resurselor  de  comunicare  şi  formare  profesională  asistată  (portaluri  Internet,  aplicaţii  software de specialitate, baze de date, cursuri on‐line etc.) atât în limba romana, cât şi într‐o limbă de circulaţie  internaţională. 

Competen ţe  transversa le

Competenţe  profesionale 

6. Competenţele specifice acumulate



proiectare asistată  Capacitatea de a proiecta procese şi sisteme industriale complexe folosind tehnologii avansate de  fabricare şi capacitatea de a acţiona în sensul obţinerii unor beneficii maxime din aplicarea acestor  procese şi din transfer tehnologic.  Însuşirea conceptelor şi terminologiei utilizate în lucrul cu pachete software de proiectare asistată  Dobândirea  cunoștințelor  privind  utilizarea  instrumentelor  asistate  de  proiectare  mecanică  a  solidelor  Dobândirea  cunoștințelor  privind  utilizarea  instrumentelor  asistate  de  realizare  a  pieselor  şi  a  ansamblurilor de piese  Dobândirea cunoștințelor privind modelarea suprafețelor utilizând comenzi specifice de proiectare  asistată 

 

8. Conţinuturi 8.1 Curs Modulul 1‐Șef Lucr. Dr. Ing. Ionuț Gabriel GHIONEA

Metode de predare 

1.  Modelarea  suprafețelor.  Prezentarea  interfeței,  terminologie,  realizarea  suprafețelor  bazate  pe  schițe realizate de artist plastic, crearea curbelor 3D, precum si deformarea liberă și analiza acestora.  2.  Simularea  FEM  a  pieselor  si  ansamblurilor.  Concepte  și  terminologie  asupra  metodei  elementelor  finite.  Stabilirea  constrângerilor  şi  a  încărcărilor.  Interpretarea  rezultelor  obţinute  în  urma  simulărilor.  Identificarea  soluţiilor  corecte  de  rafinare  a  reţelelor  de  elemente  finite  pentru  reducerea erorilor. Studii de caz.  3.  Metode  de  realizare  a  simulărilor  privind  prelucrările  mecanice  folosind  comanda  numerică. Introducere  în  NC  Machining.  Stabilirea  semifabricatului  şi  a  piesei  finite.  Stabilirea  sculelor  şi  a  regimurilor de aşchiere. Stabilirea constrângerilor de lucru. Studii de caz. 

Nr. ore 

6  4 

4 

8.1 Curs Modulul 2‐Prof. Dr. Ing. Aurelian VIȘAN 1. Noţiuni conceptuale privind sistemele avansate de fabricaţie. Caracteristicile principalelor tipuri  de  sisteme  de  fabricaţie.  Modelul  conceptual  al  sistemelor  avansate  de  fabricaţie.  Principalele  strategii de dezvoltare a sistemelor de fabricaţie.  Predarea cursurilor      2.  Abordarea  sistemică  a  producţiei,  fabricaţiei  şi  tehnologiei.  Noţiuni  conceptuale  privind  se face la tablă şi cu  abordarea  sistemică.  Necesitatea  abordării  sistemice  a  producţiei,  fabricaţiei  şi  tehnologiei.  utilizarea  Abordarea  sistemică  a  sistemul  de  producţie,  de  fabricaţie  şi  sistemului  tehnologic.  Studiu  de  caz  calculatorului portabil  privind abordarea sistemică a producţiei, fabricaţiei şi tehnologiei.  şi a  3.  Flexibilitatea  sistemelor  de  fabricaţie.  Conceptul  de  flexibilitate  a  sistemelor  de  fabricaţie.  Parametrii şi caracteristicile sistemelor flexibile. Modele pentru aprecierea flexibilităţii sistemelor şi  videoproiectorului    mijloacelor tehnologice. Determinarea flexibilităţii optime a sistemelor de producţie.  4. Bazele teoretice și aplicative ale realizării sistemelor flexibile de fabricaţie. Principalele concepţii şi  Studenţii primesc  metode  utilizate  pentru  realizarea  sistemelor  flexibile  de  producţie.  Concepţia  constructivă  a  materialele în format  produselor‐Standardizarea, Normalizarea, Tipizarea, Simplificarea, Unificarea și Concepţia modulară a  electronic şi tipărit  produselor.  Concepţia  funcţională.  Concepţia  operaţiilor  şi  proceselor  tehnologice  de  fabricare.  (după opţiunea  Concepţia mijloacelor tehnologice de fabricare. Concepţia logisticii sistemelor tehnologice de fabricare.  fiecăruia)  Concepţia sistemelor tehnologice de fabricare. Concepţia proiectării tehnologiei de fabricare.    5.  Sisteme  flexibile  de  prelucrare  prin  deformare  la  rece.  Procese  tehnologice  flexibile  de  Cursul este publicat  prelucrare  prin  deformare  la  rece‐  procese  tehnologice  de  grup  de  prelucrare  prin  deformare  la  în editură  rece, proiectarea flexibilă cu calculatorul a tehnologiei de prelucrare prin deformare la rece. Maşini  şi prese flexibile cu comandă numerică. Ștanţe şi matriţe de grup și modulate. Centre de prelucrare  recunoscută CNCSIS  prin  ştanţare  cu  CNC.  Celule  flexibile  de  prelucrare  prin  deformare  la  rece.  Linii  flexibile  de  prelucrare prin deformare la rece.  6.  Sisteme  flexibile  de  prelucrare  prin  eroziune.  Mijloace  tehnologice  flexibile  de  prelucrare  prin  eroziune‐sistemele ISOCUT și ORBICUT de prelucrare cu mișcare orbitală. Maşini şi instalaţii flexibile  de prelucrare prin electroeroziune cu CNC‐mașini de prelucrare cu electrod masiv‐ROBOFORM, AGIE  MONDO STAR, Sodick etc. și mașini de prelucrare cu electrod filiform‐ROBOFIL, AGIECUT, Sodick etc.  Centre de prelucrare prin electroeroziune. Centre de prelucrare cu laser. Centre de tăiere cu jet de  apă şi jet abraziv. Centre de tăiere cu plasmă.  7.  Sisteme  flexibile  de  prelucrare  prin  procedee  combinate.  Centre  de  perforare  şi  tăiere  cu  laser  TRUMATIC  LASERPRESS  seria  200.  Centre  de  perforare,  îndoire,  nervurare,  extrudare  şi  tăiere  cu  laser  TruMatic SERIILE 3000 şi 6000. Centre de perforare şi tăiere cu plasmă în CNC TRUMATIC PLASMAPRESS  300PW. Maşini de prelucrare prin tăiere prin electroeroziune cu electrod filiform şi cu jet de apă Sodick. 

TOTAL 

  2 h 

2 h 

2 h 

2 h 

2 h 

2 h 

2 h  28 h 

Bibliografie Curs Modulul 1‐Șef. Lucr. Dr. Ing. Ionuț Gabriel GHIONEA  1.  Ghionea, I., 2004 ‐ Module de proiectare asistată în CATIA v5 cu aplicaţii în construcţia de maşini. Editura BREN, ISBN 973‐648‐ 317‐7, Bucureşti, 230 pag.  2.  Ghionea, I., 2007 ‐ Proiectare asistată în CATIA v5. Elemente teoretice şi aplicaţii. Editura BREN, ISBN 978‐973‐648‐654‐8,  Bucureşti, 462 pag.   3.  Ghionea, I., 2009 – CATIA v5. Aplicaţii în inginerie mecanică. Editura BREN, ISBN 978‐973‐648‐843‐6, Bucureşti, 258 pag.   4.  Barlier, C., Paulet, B., Mémotech génie mécanique. Productique, mecanique. Deuxiéme édition, ISBN 2‐7135‐2063‐0. Editions  Casteilla, Paris. 

5.  Chung, A. Ch., 2004, Simulation, Modeling. Handbook. A Practical Approach. Industrial and manufacturing engineering series. CRC  Press LLC, ISBN 0‐8493‐1241‐8, Boca Raton London, New York Washington.  6.   Dubbel, 1998, Manualul inginerului mecanic. Fundamente. Editura Tehnică, ISBN 973‐31‐1271‐2, Bucureşti.  7.   Tache, V., Ungureanu, I., Stroe, C., 1985, Elemente de proiectare a dispozitivelor pentru maşini‐unelte. Editura Tehnică, Bucureşti. 8.   Vlase, A., 1996, Tehnologia construcţiilor de maşini. ISBN 973‐31‐0777‐8, Editura Tehnică, Bucureşti.  9.   ***, Notiţe de curs, tutoriale video online.  10. ***, Dassault Systemes, CATIA v5. Documentație oficială.  Bibliografie Curs Modulul 2‐Prof. Dr. Ing. Aurelian VIȘAN  1.   Băloiu, L. M., Managementul inovaţiei, Întreprinderea viitorului‐viitorul întreprinderii, Bucureşti, Editura Eficient, 1995.  2.   Bucur‐Hera, I., Tipizarea în construcţia de maşini, Bucureşti, Editura Tehnică, 1980.  3.   Buzatu, C., ş.a., Sisteme flexibile de prelucrare prin aşchiere, Bucureşti, Editura Tehnică, 1993.  4.   Crişan, I., Tehnologia ca sistem, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1980.  5.   Drăgoi, G., Guran, M., Sisteme integrate de producţie asistate de calculator, Bucureşti, Editura Tehnică, 1997.  6.   Dumitraş, C., Vișan, A., ş.a., Ştanţe şi matriţe din elemente modulate, Bucureşti, Editura Tehnică, 1980.  7.   Ispas, C., ş.a., CIM‐Computer Integrated Manufacturing‐Îndrumar de instruire, UPB, 1997.  8.   Niculescu‐Mizil, G., Sisteme flexibile de prelucrare, București, Editura Tehnică, 1989.  9.   Pascu, A., Sisteme de producţie integrate cu calculatorul, Bucureşti, OID, 1990.  10. Platon, V., Sisteme avansate de producţie, București, Editura Tehnică, 1990.  11. Vişan, A., Ionescu, N., Procese Industriale Complexe 2, Note de curs‐Pentru uzul studenţilor, Bucureşti, UPB, Depart. TCM, 2018‐ 2019.  12. ***, Reviste: American Machinist, 1990 ‐ 2019. 

8.2. Proiect 

Metode de predare

Metode de predare

Nr. ore

1. Modelarea parametrică si cu ajutorul suprafetelor a unor piese: suport, arbore, capac etc  1h 2. Editarea unui ansamblu în funcţie de schimbarea constrângerilor de asamblare  2h Studenţii primesc  3. Analiza FEM a unor piese: placă, disc, ax şi a unui ansamblu  2h materialele în format  4. Simularea unor operaţii de prelucrare cu ajutorul comenzii numerice  2h electronic şi tipărit  8.3. Laborator Modulul 2 – Prof. Dr. Ing. Aurelian VIȘAN  (după opţiunea  1. Caracterizarea sistemelor de producție.  0,5 h fiecăruia)  2. Abordarea sistemică a produselor. Studii de caz pentru produsele dezvoltate la Lucrările de    3 h  Disertație.  Se va lucra pe grupe          3. Studiul evoluției sistemelor flexibile de fabricare  0,5 h de 4‐5 studenţi  4. Aplicarea concepției modulare în dezvoltarea produselor. Studii de caz pentru produsele  3 h  dezvoltate la Lucrările de Disertație. 2 h  TOTAL  14 h   Bibliografie Laborator și Proiect Modulul 1 ‐ Șef Lucr. Dr. Ing. Ionuț GHIONEA  1.  Ghionea, I., 2004 ‐ Module de proiectare asistată în CATIA v5 cu aplicaţii în construcţia de maşini. Editura BREN, ISBN 973‐648‐ 317‐7, Bucureşti, 230 pag.  2.  Ghionea, I., 2007 ‐ Proiectare asistată în CATIA v5. Elemente teoretice şi aplicaţii. Editura BREN, ISBN 978‐973‐648‐654‐8,  Bucureşti, 462 pag.   3.  Ghionea, I., 2009 – CATIA v5. Aplicaţii în inginerie mecanică. Editura BREN, ISBN 978‐973‐648‐843‐6, Bucureşti, 258 pag.   Bibliografie Laborator Modulul 2 – Prof. Dr. Ing. Aurelian VIȘAN  1. Crişan, I., Tehnologia ca sistem, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1980.  2. Drăgoi, G., Guran, M., Sisteme integrate de producţie asistate de calculator, Bucureşti, Editura Tehnică, 1997.  3. Dumitraş, C., Vișan, A., ş.a., Ştanţe şi matriţe din elemente modulate, Bucureşti, Editura Tehnică, 1980.  4. Ispas, C., ş.a., CIM‐Computer Integrated Manufacturing‐Îndrumar de instruire, UPB, 1997.  5. Vişan, A., Ionescu, N., Procese Industriale Complexe 2, Note de curs, Bucureşti, UPB, IMST, Departamentul TCM, 2018‐2019.  

Dezbaterile  cu  reprezentanții  comunității  epistemice,  asociațiilor  profesionale  şi  angajatori  reprezentativi  din  domeniul  Inginerie și management au loc permanent, astfel:  Cu ocazia constituirii (consultare inițiala şi consultări periodice) consorțiului de Inginerie și management;  Cu ocazia practicii studenților, organizată pe baza de parteneriate încheiate cu angajatorii sau în cadrul unor proiecte  POSDRU;  Feed‐back de la angajatori cu diverse ocazii.  Din toate aceste dezbateri, așteptările în ceea ce privește disciplina sunt următoarele:  ‐ interpretarea corectă a desenelor tehnice de ansamblu;  ‐ realizarea rapidă şi corectă a modelelor 3D pentru piese in cadrul ansamblurilor;  ‐ realizarea şi înscrierea corectă în desenele de ansamblu a diverselor caracteristici ale produselor.   

10. Evaluare Tip activitate 

10.1. Criterii de evaluare 

10.2. Metode de evaluare 

10.3. Pondere  din nota finală 

10.4 Curs 

Realizarea pieselor din cadrul unui ansamblu și stabilirea  corectă a constrângerilor de asamblare.  Lucrare pentru Verificare  Cunoaşterea  noţiunilor  teoretice  fundamentale  și  semestrială  aplicative  necesare  dezvoltării  și  aplicării  unor  sisteme  avansate de prelucrare‐clasice și neconvenționale. 

20 % 

10.5 Seminar/  Laborator/lucrări  practice/proiect 

Realizarea unei teme de casă ‐Proiect  Elaborarea și susținerea lucrărilor de laborator  Prezența la lucrările de laborator și proiect 

80 % 

Nr. ore

In cadrul activitatii de proiect se reiau notiunile fundamentale legate de modelarea parametrica a  pieselor din suprafete complexe, apoi studentii invata despre realizarea ansamblurilor. Fiecare  student primeste o tema de proiect in care trebuie sa modeleze si sa asambleze piese in cadrul mai  multor ansambluri. Modelarea si asamblarea au caracter parametric, sunt stabilite constrangeri de  asamblare, sunt evaluate problemele care pot aparea in cadrul ansamblurilor (constrangeri lipsa,  manipularea componentelor, interferenta intre componente, vizualizarea si editarea acestora in  Studenţii primesc  cadrul ansamblului etc). Pentru unele piese si ansambluri se realizeaza calcule cu elemente finite, iar  materialele în format  pentru o piesa se va realiza programul CNC.  electronic şi tipărit  Studenții sunt încurajați să lucreze în mod colaborativ pe grupe.  (după opţiunea  28 h  Activități principale:  fiecăruia)  •  Identificarea suprafeţelor reperelor;    •  Funcţiile reperelor şi suprafeţelor;  Se va lucra  pe grupe  de  • Modelare ansamblu;  4‐5 studenţi  •  Solicitările ansamblului în timpul funcționării;  •  Caracteristici de material prescrise;  •  Tratamente termice, acoperiri metalice şi de protecţie pentru componente;  • Determinarea masei reperelor și ansamblurilor;  • Realizarea programului CNC pentru o piesa. TOTAL  28 h

8.3. Laborator Modulul 1 – Șef Lucr. Dr. Ing. Ionuț GHIONEA 

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităților epistemice, asociaţiilor  profesionale şi angajatorilor din domeniul aferent programului 

Evaluare orală și aplicativă în  cadrul ședințelor de lucrări  de laborator și de proiect 

10.6. Standard minim de performanță 

 

Rezolvarea corectă a unor probleme de complexitate medie care necesită coroborarea cunoştinţelor din cadrul ştiinţelor tehnice  ale domeniului cu reprezentări grafice – desen tehnic (interpretarea şi reprezentarea corectă a unor desene tehnice –  reprezentări grafice de complexitate medie, specificarea condiţiilor tehnice, asocierea dintre caracteristicile prescrise şi rolul  funcţional al suprafeţelor, reperelor, subansamblurilor şi ansamblurilor, realizarea unor calcule de dimensionare şi de rezistenţă prin  metoda FEM etc.)   Rezolvarea corectă a unor probleme specifice, de complexitate medie, de programare, gestionare si prelucrare de date  experimentale şi modelare 2D şi 3D, cu preponderentă din domeniul tehnologiei construcţiei de maşini.  Rezolvarea corectă a unor probleme specifice dezvoltării și aplicării unor sisteme avansate de fabricare. 

  Data completării 26.09.2018

Titulari de curs, Titulari de Lucrări  Şef. Lucr. Dr. Ing. Ionuţ Gabriel GHIONEA   Şef. Lucr. Dr. Ing. Ionuţ Gabriel GHIONEA                 Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN  Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN                  Data avizării în Consiliul Facultăţii   Director Departament TCM,            Prof. Dr. Ing. Tom SAVU           

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

P r o f . Dr . I n g . A. V I Ş AN , P r o f . D r . I n g . N . I O NE S CU – P r o ce s e I n d u s tr i a l e C o m p l ex e 2 2 Modulul 2-Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p i t o l u l 1 . No ţi u n i c o n ce p tu a l e p r i v i n d S i s te m e l e A va n s a te d e F ab r i ca r e

Capitolul

1

N O Ţ I U N I C O N C E P TU A L E P R I V I N D S I S T EM EL E A VA N S A T E D E F A B R I C A R E 1.1. CARACTERISTICILE PRINCIPALELOR TIPURI DE SISTEME DE FABRICARE Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN, Prof. Dr. Ing. Nicolae IONESCU

PROCESE INDUSTRIALE COMPLEXE Modulul

2

2

– Procese Avansate de Fabricare

 Note de curs -Pentru uzul st udenț ilor 



PRINCIPALELE TIPURI DE SISTEME DE FABRICARE I. II. III.

Sistemul de fabricaţie MANUFACTURIER; Sistemul de fabricaţie MAŞINIST; Sistemul de fabricaţie AVANSAT.

1.1.1. SISTEMUL DE FABRICARE MANUFACTURIER - Caracteristici

1.

Are o răspândire foarte redusă.

2.

Foloseşte cele mai moderne maşini, utilaje, scule, calculatoare, materiale neconvenţionale.

Part ea întâi

3.

BAZELE CONCEPTUALE ALE PROCESELOR AVANSATE DE FABRICARE

Rolul decisiv îl are omul, care are o pregătire foarte înaltă.

4.

Realizează produse unicat, în serii foarte mici.

5.

Calitatea produselor este “excepţională”.

6.

Preţurile produselor sunt foarte mari.

7.

Schimbarea produselor se realizează relativ uşor.

8.

Cele mai multe se găsesc în industria automobilelor, la firme de prestigiu precum:

Capitolul

1

NOŢIUNI CONCEPTUALE PRIVIND SISTEMELE AVANSATE DE FABRICARE

   

Bucur eşt i, UPB, IMST, Departament ul TCM, 2018-20198

Rolls - Royce; Jaguar; Porsche; Ferrari.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . Dr . I n g . A. V I Ş AN , P r o f . D r . I n g . N . I O NE S CU – P r o ce s e I n d u s tr i a l e C o m p l ex e 2 3 Modulul 2-Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p i t o l u l 1 . No ţi u n i c o n ce p tu a l e p r i v i n d S i s te m e l e A va n s a te d e F ab r i ca r e

1.1.2. SISTEMUL DE FABRICARE MAŞINIST - Caracteristici 1. Are cea mai mare răspândire.

2.

Este caracterizat de un înalt grad de automatizare şi mecanizare.

3.

Rolul forţei de muncă este redus, omul realizând doar unele operaţii care se repetă.

4. 5. 6. 7.

Realizează producţii mari din acelaşi produs.

8.

9.

Calitatea produselor este foarte bun ă.

3. 4. 5. 6. 7. 8.

1.2. MODELUL CONCEPTUAL AL SISTEMELOR AVA NSATE DE FABRICARE 

PRINCIPALELE CATEGORII DE CONCEPTE ŞI METODE CARE STAU LA BAZA SISTEMELOR AVANSATE DE FABRICARE I.

Concepte şi metode privind Proiectarea Integrată a Produselor, Proceselor şi Sistemelor Tehnologice.

II.

Concepte şi metode privind Managementul Producţiei .

Preţurile produselor sunt foarte mici. Schimbarea produsului se realizează greu, deoarece aceasta impune modificarea liniilor de fabricaţie. Sunt folosite în foarte multe domenii ale producţiei pentru produse precum:  Autoturisme;  Radiouri;  Televizoare;  Ceasuri;  Rulmenţi. În prezent ele evoluează spre sistemele avansate.

1.1.3. SISTEMUL DE FABRICARE AVANSAT - Caracteristici

1. 2.

P r o f . Dr . I n g . A. V I Ş AN , P r o f . D r . I n g . N . I O NE S CU – P r o ce s e I n d u s tr i a l e C o m p l ex e 2 4 Modulul 2-Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p i t o l u l 1 . No ţi u n i c o n ce p tu a l e p r i v i n d S i s te m e l e A va n s a te d e F ab r i ca r e

Are, în prezent, răspândirea cea mai redusă. Foloseşte cele mai recente realizări în domeniul maşinilor, utilajelor, sculelor, calculatoarelor şi materialelor. Rolul decisiv îl are creaţia umană. Realizează produse în serii mici. Calitatea produselor este foarte bun ă. Preţurile produselor sunt relativ mici. Se foloseşte mult în domenii de vârf, precum cel spaţial, electronic, militar, auto etc. Are o serie de avantaje faţă de sistemele maşiniste, precum:  Flexibilitate foarte mare;  Productivitate bună;  Grad foarte ridicat de robotizare.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

1 . 2 . 1 . CONCEPTE ŞI METODE PRIVIND PROIECTAREA INTEGRATĂ A P R O D U S E L O R , P R O C E S E L O R ŞI SISTEMELOR  Princ ip alele con cep te p rivin d proiectarea integ ra tă a produselor, proceselor şi sistemelor 1. Metoda Desfăşurarea Funcţiei Calitate - Quality Function Deployment – QFD.

2.

Conceptul Proiectarea Integrată.

3.

Conceptele Proiectarea pentru Fabricare – DFM, pentru Asamblare – DFA sau DFMA, pentru Mediu – DFE, pentru Calitate – DFQ, DFX sau pentru Ciclul de Viaţă – DFLC.

4.

Metoda Teoria Rezolvării Inventive a Problemelor – TRIZ;

5.

Conceptul Proiectarea Robustă al lui Taguchi - Robust Design.

6.

Metodele Analiza Modurilor de Defectare şi a Efectelor Failure Modes and Effects Analysis - FMEA şi Analiza Arborelui Erorilor – Fault Tree Analysis - FTA.

7.

Metoda Analizei şi Ingineriei Valorii - AIV.

8.

Metodele Procedeul Analitic de Ierarhizare – Analytical Hierarchy Process – AHP şi Procedeul Analitic de Reţea – ANP.

9.

Conceptul Gândirea Bazată pe Studiul de Caz – Case Base Reasoning – CBR.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . Dr . I n g . A. V I Ş AN , P r o f . D r . I n g . N . I O NE S CU – P r o ce s e I n d u s tr i a l e C o m p l ex e 2 5 Modulul 2-Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p i t o l u l 1 . No ţi u n i c o n ce p tu a l e p r i v i n d S i s te m e l e A va n s a te d e F ab r i ca r e

1.2.2. CONCEPTE ŞI METODE PRIVIND MANAGEMENTUL FABRICĂRII



Principalele concepte privind managementul producţiei

1.

Conceptul Sistem Flexibil de Fabricaţie - Flexible Manufacturing Systems – FMS.

2.

Conceptul Exact la Timp – Just In Time – JIT/ Fabricaţie Trasă - Pull Manufacturing.

3.

Conceptul Managementul Total al Calităţii - Total Quality

P r o f . Dr . I n g . A. V I Ş AN , P r o f . D r . I n g . N . I O NE S CU – P r o ce s e I n d u s tr i a l e C o m p l ex e 2 6 Modulul 2-Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p i t o l u l 1 . No ţi u n i c o n ce p tu a l e p r i v i n d S i s te m e l e A va n s a te d e F ab r i ca r e

MODELUL CONCEPTUAL AL SISTEMELOR AVANSATE DE FABRICARE SISTEM AVANSAT DE FABRICARE Fabricaţie de Clasă Mondială - World Class Manufacturing I. Concepte şi metode privind proiectarea integrată a produselor, proceselor şi sistemelor 1. Desfăşurarea Funcţiei Calitate/ Quality Function Deployment-QFD 2. Proiectarea Integrată

Management – TQM.

4.

Conceptul Şase Sigma – Siz Sigma - 6.

5.

Metoda Capabilitatea Proceselor - Process Capability – PC.

6.

Conceptul Perfecţionarea Continuă - Continous Improvement - Kaizen.

7.

Conceptul Inginerie Simultană sau Inginerie Concurentă.

8.

Conceptul Sistem de Producţie Integrat cu Calculatorul Computer Integrated Manufacturing - CIM.

II. Concepte şi metode privind managementul producţiei

P R O D

3. Proiectarea pentru Fabricare/ Asamblare - Design for Manufacturing /Assambly – DFM/DFA/DFMA 4. Teoria Rezolvării Inventive a Problemelor - TRIZ 5. Proiectarea Robustă – Taguchi /Robust Design – RD

U C Ă T O R

1. Sistem Flexibil de FabricaţieSFF - Flexible Manufacturing System-FMS 2. Exact la Timp – Just In Time – JIT/ Fabricaţie Trasă – Pull Manufacturing 3. Managementul Total al Calităţii -Total Quality ManagementTQM 4. Şase Sigma – Six Sigma - 6 5. Capabilitatea Proceselor – Process Capability - PC

6. Analiza Modurilor de Defectare şi a Efectelor – FMEA/ Analiza Arborelui Erorilor - FTA 7. Analiza şi Ingineria Valorii AIV

C L I

6. Perfecţionarea Continuă – Continuos Improvement Kaizen 7. Inginerie Simultană sau Inginerie Concurentă

E 8. Procedeul Analitic de Ierarhizare – AHP / Procedeul Analitic de Reţea - ANP

N T

8. Sistem de Producţie Integrat cu Calculatorul – Computer Integrated Manufacturing - CIM

9. Gândirea Bazată pe studiul de Caz - CBR

Fig. 1.1. Modelul conceptual al Sistemelor Avansate de Producţie  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . Dr . I n g . A. V I Ş AN , P r o f . D r . I n g . N . I O NE S CU – P r o ce s e I n d u s tr i a l e C o m p l ex e 2 7 Modulul 2-Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p i t o l u l 1 . No ţi u n i c o n ce p tu a l e p r i v i n d S i s te m e l e A va n s a te d e F ab r i ca r e

1 . 3 . PRINCIPALELE STRATEGII DE DEZVOLTARE A SISTEMELOR DE FABRICARE 

P r o f . Dr . I n g . A. V I Ş AN , P r o f . D r . I n g . N . I O NE S CU – P r o ce s e I n d u s tr i a l e C o m p l ex e 2 8 Modulul 2-Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p i t o l u l 1 . No ţi u n i c o n ce p tu a l e p r i v i n d S i s te m e l e A va n s a te d e F ab r i ca r e

C.

Factori ai competitivităţii şi strategii de dezvoltare a sistemelor de fabricARE

Strategiile bazate pe calitate sunt aplicate de firme care prezintă o serie de caracteristici tehnice superioare, precum:

Principalii factori care au determinat organizaţiilor industriale în secolul XX:

1.

Dispun de tehnologii şi utilaje avansate;

2.

competitivitatea

1.

Salariile scăzute;

Pot asigura o înaltă calitate produselor realizate, din toate punctele de vedere, respectiv:

2.

Automatizarea producţiei;



3.

Calitatea produselor;



4.

Capacitatea de adaptare la cerinţele pieţei.

 

Principalele strategii de dezvoltare a sistemelor de producţie pentru creşterea competitivităţii:

A.



Strategii bazate pe costuri scăzute;



Strategii bazate pe creşterea producţiei;



Strategii bazate pe calitate;



Strategii bazate pe timp şi varietate.

Strategii BAZATE PE COSTURI SCĂZUTE Strategiile bazate pe costuri scăzute sunt folosite, în mod deosebit, de acele firme care vor să-şi promoveze produsele. Principalele caracteristici ale firmelor care adoptă aceste strategii: 1. Folosesc materii prime ieftine; 2. Aplică costuri reduse ale forţei de muncă; 3. Nu dispun de tehnologii avansate; 4. Nu realizează produse de nivel tehnic şi calitativ ridicat.

B.

Strategii BAZATE PE CALITATE

D.

3.

Preţul este considerat “o problemă secundară”, deoarece clienţii care solicită aceste produse, denumite, “perfecte”, acceptă creşteri de preţ mari;

4.

Produsele realizate se adresează unui segment “special”, restrâns, de beneficiari.

Strategii bazate PE TIMP ŞI VARIETATE Strategiile bazate pe timp şi varietate au impus apariţia unui nou tip de firmă, denumită “firma bazată pe timp”. Caracteristicile esenţiale ale acestui nou tip de firmă, în care timpul de răspuns este minim, sunt: 1.

Utilizarea întregului potenţial al sistemelor avansate de care dispun firmele;

2.

Valorificarea superioară a timpului, ca principală sursă de avantaj competitiv, care poate fi echivalat cu: 

Strategii BAZATE PE CREŞTEREA PRODUCŢIEI Principalele caracteristici ale acestor strategii: 1. Creşterea producţiei, cu scopul obţinerii unor preţuri unitare reduse, care să contracareze mărirea costurilor de producţie directe; 2. Nesatisfacerea cererii din ce în ce mai variate a pieţei, datorită, în special, liniilor de fabricaţie rigide, proprii producţiei de serie mare şi masă.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Tehnic; Economic; Estetic; Social etc.

 

3.

Fondurile băneşti; Utilajele moderne; Concepţia şi inovaţia etc.

Toate activităţile se desfăşoară astfel încât timpul de răspuns la solicitările variabile de produse este minim.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

Capitolul

2

ABORDAREA SISTEMICĂ A PRODUCŢIEI, FABRICAŢIEI ŞI TEHNOLOGIEI 2.1. NOŢIUNI CONCEPTUALE PRIVIND ABORDAREA SISTEMICĂ În prezent, în evoluţia sistemelor de producţie asistăm la afirmarea celei de-a treia etape şi anume aceea a sistemelor avansate de fabricaţie. Această etapă constituie o sinteză a celorlalte două etape parcurse, respectiv etapa manufacturieră şi cea maşinistă. Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN, Prof. Dr. Ing. Nicolae IONESCU

PROCESE INDUSTRIALE COMPLEXE Modulul

2

2

– Procese Avansate de Fabricare

 Note de curs -Pentru uzul studenților 

În acest sens, A. Toffler afirma încă din 1981 că "în timp ce unele industrii trec de la producţia în masă la producţia în serie mică, altele au depăşit-o şi pe aceasta, îndreptându-se spre producţia în flux continuu de bunuri individualizate" [25]. Caracteristicile esenţiale ale sistemelor avansate, proprii etapei actuale de producţie, precizate şi în capitolul 1, sunt: 1. 2. 3. 4.

Partea întâi BAZELE CONCEPTUALE ALE PROCESELOR AVANSATE DE FABRICARE

Capitolul

2

ABORDAREA SISTEMICĂ A PRODUCŢIEI, FABRICAŢIEI ŞI TEHNOLOGIEI

Factorul uman are rolul esenţial în obţinerea unei producţii competitive, prin creativitatea sa; Maşinile şi utilajele devin flexibile, permiţând realizarea unor produse unicate, cu costuri comparabile cu cele obţinute în producţia de serie mare; Tehnica de calcul, bazată pe utilizarea calculatoarele, devine componenta de bază, indispensabilă, asigurând coordonarea şi conducerea proceselor de producţie; Activitatea productivă este considerată sistemic, toate componentele fiind integrate şi subordonate scopului comun - producţia.

Aceste caracteristici impun lămurirea în continuare a conceptelor de sistem şi de abordare sistemică a producţiei, a fabricaţiei şi a tehnologiei. 2.1.1. Conceptele de sistem şi de abordare sistemică Tratarea sistemică a unei unităţi productive presupune determinarea interacţiunilor dintre toate elementele componente ale acesteia în vederea realizării scopului final. Sistemul se defineşte ca fiind “o reuniune de elemente care interacţionează între ele şi funcţionează în scopul realizării unui obiectiv comun”. Conceptul de "sistem" este o realizare a gândirii anilor '60 - '80. În general, prin sistem se înţelege “un ansamblu de elemente aflate într-o relaţie structurată, de interdependenţă şi interacţiune reciprocă, formând un tot organizat, funcţional”. Abordarea sistemică sau "teoria sistemelor" este o metodologie generală de gândire, comună tuturor ştiinţelor. Esenţa abordării sistemice constă în faptul că: 1.

Întregului i se acordă prioritate faţă de elementele sale componente;

2.

Relaţiile dintre elementele componente se studiază în condiţii dinamice, de continuă transformare a relaţiilor dintre ansamblu - întreg şi mediu.

Bucureşti, UPB, IMST, Departamentul TCM, 2018-2019  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN, Prof. Dr. Ing. Nicolae IONESCU, Procese Industriale Complexe 2, Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare Note de curs - Pentru uzul studenților, 2018-2019, Capitolul 2. Abordarea sistemică a producţiei, fabricaţiei şi tehnologiei

2

2.2. NECESITATEA ABORDĂRII SISTEMICE A PRODUCŢIEI, FABRICAŢIEI ŞI TEHNOLOGIEI În prezent, acţiunea unui număr mare de factori tehnici, economici şi sociali conduce la necesitatea abordării sistemice a problemelor de producţie, fabricaţie şi de tehnologie. Dintre cei mai importanţi factori se consideră a fi cei prezentaţi în continuare. 1. Prioritatea concepţiei de ansamblu. Aceasta este impusă de convingerea că în cadrul studiilor proceselor de muncă trebuie acordată prioritate concepţiei de ansamblu a sistemului destinat să producă, fiecare procedeu de lucru aplicat integrându-se în mod armonios. Figura 2.1. Reprezentarea unui sistem Concepţia tehnologică nu trebuie să pornească de la modul în care trebuie executată fiecare operaţie Imaginea sugestivă a sistemului şi a abordării sistemice este aceea a unei "cutii negre" care în parte, ci de la eficienţa ansamblului de elemente necesare îndeplinirii în condiţiile cele mai bune a sarcinii stabilită prin temă. închide un ansamblu de elemente, legate între ele prin relaţii (fig. 2.1). 2. Creşterea complexităţii proceselor tehnologice. Aceasta este determinată de sporirea şi diversificarea parametrilor de care depinde desfăşurarea acestora. În prezent, problema optimizării producţiei, fabricaţiei şi tehnologiei nu se mai poate pune la modul simplist de optimizare a unui singur parametru, de exemplu costul, fără a lua în considerare şi influenţele altor parametri.

2.1.2. C a r a c t e r i s t i c i l e ş i r e p r e z e n t a r e a s i s t e m e l o r

3. Optimizarea în raport cu un număr mare de parametri este o problemă ce nu poate fi rezolvată decât în cadrul unei concepţii de sistem adaptabil, posibil a fi determinat printro abordare sistemică.

Caracteristicile oricărui sistem sunt (fig. 2.1): 1.

Elementele componente 1, 2, 3,…,…, n, care formează un ansamblu;

2.

Relaţiile dintre elementele componente

3.

Relaţiile dintre sistem şi mediu care se denumesc intrări, X şi, respectiv, ieşiri, Y;

4.

Intrările, x1 , x 2, x 3 ,..., x n . Acestea reprezintă acţiunile mediului asupra sistemului;

5.

Ieşirile, y1 , y 2 , y3 ,..., y n , care sunt acţiunile sistemului asupra mediului;

6.

Funcţiunile sistemului. Acestea sunt descrise de relaţiile dintre intrările şi ieşirile Aceşti factori, dar şi alţii, impun în prezent abordarea sistemică în cadrul căreia se detaşează sistemului. Funcţia sistemului este de a transforma intrarea X în ieşirea Y; Structura sistemului, definită de natura elementelor care îl compun şi de relaţiile conceptele de sistem de producţie, sistem de fabricaţie şi sistem tehnologic. stabilite între acestea.

7.

;

4. Detaşarea automatizării flexibile ca principală soluţie a progresului contemporan. Automatizarea complexă flexibilă a muncii, realizarea fabricilor automate, a roboţilor tehnologici au devenit condiţii de competitivitate calitativă şi economică a producţiei. Automatizarea flexibilă implică şi este influenţată de desfăşurarea procesului în cadrul unui ansamblu integrat de mijloace tehnice, care să funcţioneze ca un ansamblu cibernetic, capabil să execute anumite acţiuni conform dispoziţiilor înscrise într-un program.

Proprietăţile unui sistem sunt:

1. 2.

Interconectarea elementelor componente, ca o condiţie de existentă a sistemului; Valoarea unui sistem, VS , care este mai mare decât suma valorilor elementelor sale componente,

VS

n

v i , respectiv:

  vi . i 1

(2.1)

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN, Prof. Dr. Ing. Nicolae IONESCU, Procese Industriale Complexe 2, Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare Note de curs - Pentru uzul studenților, 2018-2019, Capitolul 2. Abordarea sistemică a producţiei, fabricaţiei şi tehnologiei

2.3. NOŢIUNI CONCEPTUALE PRIVIND SISTEMUL DE PRODUCŢIE, DE FABRICAŢIE ŞI SISTEMUL TEHNOLOGIC 2.3.1. Sistemul de producţie. Definire, structură, caracteristici A.

Definirea producţiei şi a sistemului de producţie

Producţia reprezintă "activitatea socială în care oamenii, cu ajutorul mijloacelor de producţie, în cadrul unor forme sociale determinate, exploatează şi modifică elemente din natură în vederea satisfacerii necesităţilor de consum, realizând bunuri materiale". Termenul de "producţie " trebuie înţeles în sensul său general şi anume acela de a face să crească utilitatea unui produs, de tip produs material sau serviciu. Sub denumirea de “producţie” se pot grupa activităţi foarte diverse, precum: realizarea unor piese, subansambluri, ansambluri, difuzarea ştirilor, regizarea filmelor, a pieselor de teatru etc.

C.

3

Caracteristicile sistemului de producţie

Caracteristicile unui sistem de producţie sunt (fig. 2.2): 1.

Sistemul de producţie este străbătut de fluxuri de materie primă, F.M, de informaţii, F.I şi de energie, F.E. Acestea constituie intrările X ale sistemului;

2.

Principala componentă a sistemului de producţie este subsistemul de fabricaţie - S.F. Acesta este "înconjurat" de celelalte subsisteme, care îi asigură buna funcţionare;

3.

Funcţionarea corectă a sistemului de fabricaţie depinde de toate subsistemele componente, fără excepţie.

2.3.2. Sistemul de fabricaţie. Definire, structură, caracteristici A.

Definirea fabricaţiei şi a sistemului de fabricaţie

Fabricaţia constituie “un proces parţial al producţiei de bunuri prin care se realizează Sistemul de producţie se defineşte ca fiind “ansamblul elementelor fizice, naturale configuraţia şi proprietăţile finale ale produselor”. şi artificiale, conceptelor - teorii, metode, reguli, experienţei şi îndemânării, astfel organizate încât Sistemul de fabricaţie este “un subsistem component al sistemului de producţie, în care să rezulte capacitatea de realizare a unor scopuri prestabilite”. se realizează concret transformarea fizică sau chimică a fluxurilor de materiale prin intermediul fluxurilor de energie, transformându-se şi informaţia tehnologică aferentă”. B. Structura sistemului de producţie

Un sistem de producţie pentru produse materiale poate fi reprezentat ca în figura 2.2.

B.

Structura sistemului de fabricaţie

Structura unui sistem de fabricaţie poate fi reprezentată ca în figura 2.3.

Figura 2.2. Structura simplificată a unui sistem de producţie pentru produse materiale

Figura 2.3. Structura minimă a unui sistem de fabricaţie

Structura minimă conţine patru tipuri invariante de subsisteme de rang imediat inferior, R 1 , Un astfel de sistem, pentru produse industriale sau de uz casnic, poate avea în structura sa respectiv: subsistemele componente reprezentate în figura 2.2, respectiv: 1. Subsistemul logistic - S. LG, care efectuează operaţii de transfer poziţional, transport 1. Subsistemul de personal, S.Pr; şi de transfer în timp şi de depozitare a materiale-lor supuse procesului de fabricare. El are 2. Subsistemul de aprovizionare, S.A; o inportanţă deosebită având în vedere că 65-85% din durata totală a unui ciclu de fabricaţie 3. Subsistemul financiar contabil, S.Fc; se consumă cu operaţii de tip logistic-manipulare, transport, depozitare; 4. Subsistemul de întreţinere, S.Î; 2. Subsistemul efector - S. EF, care realizează modificarea proprietăţilor obiectelor 5. Subsistemul de concepţie - proiectare, S.Cp; muncii prin combinarea nemijlocită a fluxurilor de materiale şi a celor de informaţii prin intermediul 6. Subsistemul de conducere şi organizare, S.Co; fluxurilor de energie. Acest sistem este impropriu definit “de prelucrare". 7. Subsistemul de fabricaţie, S.F; 8. Subsistemul de desfacere, S.D.  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN, Prof. Dr. Ing. Nicolae IONESCU, Procese Industriale Complexe 2, Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare Note de curs - Pentru uzul studenților, 2018-2019, Capitolul 2. Abordarea sistemică a producţiei, fabricaţiei şi tehnologiei

D.

El are caracteristici specifice fiecărui proces tehnologic în parte şi trebuie definit în legătură cu acesta. In orice structură, subsistemul efector constituie elementul esenţial al sistemului de fabricare, funcţionarea sa depinzând de buna funcţionare a celorlalte subsisteme.

4

Structura sistemului efector

Structura unui sistem de fabricaţie prezentată în figura 2.3 are în vedere cadrul cel mai larg al conceptului de fabricaţie. Acesta permite ca prin termenul de subsistem efector (vezi fig. 2.3) 3. Subsistemul de comandă - S. CD, cu funcţia de transformare şi de distribuţie să se considere, conform definiţiei sale, oricare dintre subsistemele care participă nemijlocit a fluxurilor informaţionale, astfel încât prin realizarea unei interacţiuni coordonate a tuturor la modificarea proprietăţilor obiectelor muncii. In cazul general, subsistemul efector este constituit subsistemelor să se îndeplinească funcţia generală a sistemelor de fabricaţie. din subsisteme de rang inferior, R 2 , denumite după tipul procesului tehnologic. 4. Subsistemul de control - S. C, sau de inspecţie, care are funcţia de a determina În sens mai restrâns, specific tehnologiei produselor materiale, industriale sau de uz general, valorile realizate-efective ale caracteristicilor care definesc calitatea produselor (piese, subansambluri, se poate considera că în cazul cel mai general, când pentru realizarea unui produs participă în cadrul ansambluri etc.), de a le compara cu valorile prescrise, în vederea stabilirii abaterilor efective aceleaşi unităţi economice toate activităţile tehnologice, sistemele efectoare sunt constituite şi de a comunica rezultatele obţinute sistemelor efector şi de comandă. din principalele subsisteme, respectiv: C.

Caracteristicile esenţiale ale sistemului de fabricaţie se consideră a fi cele de mai jos. 1. Sistemul de fabricaţie este străbătut de trei tipuri de fluxuri, respectiv:  



2.

   

Caracteristicile sistemului de fabricaţie

Fluxul de materiale, care constituie intrări sub formă de materii prime, semifabricate etc. şi ieşiri sub formă de produse; Fluxul de energie, care se constituie ca o mărime de intrare specifică, dar nu întotdeauna şi ca mărime de ieşire sub aceeaşi formă. În timpul procesului de fabricaţie au loc pierderi atât materiale cât şi energetice; Fluxul de informaţii, care străbate întregul sistem şi conţine date tehnice referitoare la procesul de fabricaţie şi la produse şi date cu caracter economic, pentru conducerea generală a sistemului de fabricaţie. Datele referitoare la produse se regăsesc în produsele finite care conţin o cantitate mai mare de informaţii decât materialul de intrare.

De prelucrare - pentru semifabricare şi intermediară sau/şi finală; De inspecţie - control; De asamblare - montaj; De manipulare - transport.

Pe aceasta bază, se consideră că un astfel de sistem efector poate fi reprezentat ca în figura 2.4.

Delimitarea sistemelor de fabricaţie se bazează pe următoarele premise: 



Figura 2.4. Structura unui sistem efector Într-un sistem de fabricaţie trebuie să existe cel puţin un subsistem în care materia, energia şi informaţia se interconectează direct, rezultând produsul Structura unui sistem efector din cadrul unui sistem de producţie de produse materiale conţine piesa, subansamblul etc.; următoarele subsisteme principale (fig. 2.4): Intrările de materiale, energie şi informaţii au structuri care nu le permit accesul 1. Subsistemul de prelucrare, S.P, format din sistemul de prelucrare primară direct în sistemul de fabricaţie, acestea necesitând operaţii de pregătire de semifabricare, SPsf şi sistemul de prelucrare intermediară sau/şi finală, SPif; şi transformare. 2. Subsistemul de inspecţie - control, S.I - C; 3.

Subsistemul de asamblare - montaj, S.A - M.

Având în vedere tematica cursului, referitoare la "sisteme flexibile de producţie", în continuare, întreaga problematică se va prezenta cu referire expresă la aceste trei subsisteme.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN, Prof. Dr. Ing. Nicolae IONESCU, Procese Industriale Complexe 2, Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare Note de curs - Pentru uzul studenților, 2018-2019, Capitolul 2. Abordarea sistemică a producţiei, fabricaţiei şi tehnologiei

2.3.3. Sistemul tehnologic. Definire, structură, caracteristici A.

Conceptele de tehnologie, proces şi sistem tehnologic. Definire şi caracterizare

Pentru evidenţierea aspectelor referitoare la fabricaţia flexibilă pentru fiecare "mijloc tehnologic" se impune prezentarea conceptului de tehnologie şi “adâncirea" analizei structurii sistemelor până la nivel de sistem tehnologic. Conceptul de tehnologie are în vedere conform DEX [35] două sensuri, respectiv:

5

Produsele sau obiectele muncii, după caz, pot fi:   

Piesa sau subansamblul de prelucrat: de turnat, de ştanţat, de forjat, de vopsit, de aşchiat, de erodat, de tratat etc.; Piesa, subansamblul sau ansamblul de controlat; Piesa, subansamblul sau ansamblul de montat.

B.

Structura sistemului tehnologic de fabricare

"Ştiinţă a metodelor şi a mijloacelor de prelucrare a materialelor”, deci “tehnologia În cazul unui sistem de fabricare pentru produse materiale, industriale sau de uz general, ca ştiinţă a metodelor şi mijloacelor de prelucrare"; subsistemele efectoare de prelucrare, de control, de asamblare-montaj şi de manipulare - transport sunt "Ansamblul proceselor, metodelor, operaţiilor etc. utilizate în scopul obţinerii unui constituite dintr-unul sau mai multe sisteme tehnologice elementare, respectiv: 2. anumit produs", deci “tehnologia ca sumă de procese, metode şi activităţi”.  De prelucrare primară pentru semifabricare: SPsf1, SPsf2,…, SPsf3…, SPsfn; Semnificaţia conceptului de tehnologie a evoluat de la sensul restrâns al "ştiinţei  De prelucrare intermediară sau/şi finală: SPif1,SPif2…, SPifi,…, SPifn; metodelor producţiei" la sensul larg al "ştiinţei tehnicilor umane". În prezent asistăm la o lărgire  De control sau inspecţie: SC1, SC2,…, SCi,…, SCn; a conţinutului acestei noţiuni, argumentată pe baza unor elemente, precum:  De asamblare - montaj: SAM1, SAM2,…, SAMi,…, SAMn;  Limitat iniţial la "metode de muncă", conceptul a cuprins şi “mijloace tehnice de producţie";  De manipulare - transport.  În ultimul timp acest concept implică sistematizarea ştiinţifică a cunoştinţelor În caz general, un sistem tehnologic de fabricare - de prelucrare, de control sau de asamblare de elaborare a unor scheme logice coerente de construire a sistemelor tehnologice montaj, poate fi reprezentat ca în figura 2.5. moderne;  În trecut noţiunea de tehnologie era strâns legată de producţia de bunuri materiale;  O dezvoltare nouă în direcţia perfecţionării metodelor şi mijloacelor de muncă folosite în activitatea de cercetare;  Tehnologia tehnologiei tinde să devină un obiect prioritar de studiu. În prezent se manifestă tendinţa extinderii termenului tehnologie şi în alte domenii, practic în toate, respectiv prestaţii de servicii, cu caracter tehnic dar şi de altă natură, precum transporturi, reparaţii, gospodăria comunală, gospodăria casnică etc., creaţia artistică şi difuzarea acesteia, sport, turism etc., înregistrându-se o dezvoltare a domeniului de acţiune. Procesul tehnologic reprezintă "totalitatea operaţiilor simultane sau ordonate în timp, Figura 2.5. Structura unui sistem tehnologic de fabricare necesare pentru obţinerea, întreţinerea sau repararea unui sistem tehnic - produs". Rezultă că termenul Acesta este constituit din elemente de tipul: de tehnologie cuprinde atât metodele şi mijloacele, cât şi procesele tehnologice pentru realizarea unui 1. Utilaj; produs. Pe această bază, pentru conceptul de tehnologie se consideră definiţia prezentată mai jos. 2. Element activ de fabricare: sculă de prelucrare sau de asamblare - montaj, agent Tehnologie = ansamblul metodelor, mijloacelor şi proceselor tehnologice pentru obţinerea, sau mediu de tratament etc.; întreţinerea sau repararea unui produs de orice fel: piesă, serviciu, operă, film, carte, program etc. 3. Dispozitiv(e); Sistemul tehnologic din cadrul sistemelor de producţie de produse materiale “este 4. Produs; elementul structural de bază al subsistemelor efectoare care formează sistemul de fabricaţie, format 5. Verificator. din produs-piesă, subansamblu, ansamblu, aflat la un anumit stadiu şi mijloacele sau sistemul tehnic”. Mijloacele tehnologice sau tehnice, constituie sistemul tehnic şi sunt formate, pentru oricare dintre sistemele tehnologice de prelucrare (pentru semifabricare, de prelucrare intermediară sau/şi finală - prin aşchiere, eroziune, deformare plastică etc.), de control şi de asamblare-montaj, din următoarele elemente componente:  Utilaje: maşina de format, presa, maşina-unealtă etc.;  Scule: de formare, de deformare, de aşchiere, de eroziune etc.  Dispozitive: pentru prinderea produsului, sculei, de control activ etc.;  Verificatoare: pentru dimensiuni, formă, rugozitate, poziţie relativă etc.

1.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN, Prof. Dr. Ing. Nicolae IONESCU, Procese Industriale Complexe 2, Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare Note de curs - Pentru uzul studenților, 2018-2019, Capitolul 2. Abordarea sistemică a producţiei, fabricaţiei şi tehnologiei

C.

Structura sistemului tehnologic de prelucrare

Structura unui sistem tehnologic de prelucrare - prin aşchiere, deformare plastică la rece sau la cald, eroziune, tratament sau acoperire, prezintă următoarele elemente componente (fig. 2.6): 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Maşină unealtă, M-U sau instalaţie de prelucrare; Dispozitiv de prindere a sculei - de poziţionare, orientare şi fixare, Dp - S; Sculă, S sau element activ de prelucrare - agent sau mediu de prelucrare etc.; Dispozitiv de prindere a piesei - de poziţionare, orientare şi fixare, Dp - P; Piesă, P; Dispozitiv pentru control - inspecţie activ, Dc - A.

2.4. STUDIU DE CAZ PRIVIND ABORDAREA SISTEMICĂ A PRODUCŢIEI, FABRICAŢIEI ŞI TEHNOLOGIEI 2.4.1. Etapele metodologice ale abordării sistemice 1. 2. 3. 4.

Prezentarea sistemului Reprezentarea sistemică a sistemului Abordarea sistemică a sistemului Analiza factorilor caracteristici ai sistemului

2.4.2. Abordarea sistemică a produsului “ Seringă pentru ornat prăjituri” Etapa 1. Prezentarea sistemului - produsului

Figura 2.6. Structura unui sistem tehnologic de prelucrare

În continuare, întreaga problematică a sistemelor flexibile de producţie se va trata pentru fiecare sistem tehnologic din care se constituie cele trei sisteme de fabricare - de prelucrare, de control şi de asamblare-montaj, luând în analiză flexibilitatea fiecărui element component în parte şi, în final, a întregului sistem tehnologic în ansamblul său.

Figura 2.7. Produsul “Seringă pentru ornat prăjituri” Etapa 2.

Intrări X

Reprezentarea sistemică a produsului

Ieşiri Y

Figura 2.8. Reprezentarea sistemică a produsului “Seringă pentru ornat prăjituri”

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

6

Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN, Prof. Dr. Ing. Nicolae IONESCU, Procese Industriale Complexe 2, Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare Note de curs - Pentru uzul studenților, 2018-2019, Capitolul 2. Abordarea sistemică a producţiei, fabricaţiei şi tehnologiei

Etapa 3. Intrări X

Abordarea sistemică a produsului

1. Tijă

2. Capac

3. Corp

4. Taler

5. Suport

6. Con

Ieşiri Y

Figura 2.9. Reprezentarea abordării sistemice a produsului “Seringă pentru ornat prăjituri” Etapa 4. Analiza factorilor caracteristici ai sistemului

1. 2. 3. 4. 6. 7.

8.

5. 6. 7. 8.

I. Factori de intrare

II. Factori de sistem

1. Parametri de intrare Variabile independente

2. Parametri de sistem Variabile semidependente

Studiile de piaţă în legătură cu cerinţele clienţilor şi cu produsele concurente. Resursele financiare. Resursele umane. Documentaţia tehnică: - Desenul de ansamblu; - Desenele de execuţie. Tehnologia şi echipamentele utilizate. Materialele utilizate: - Caracteristicile mecanice; - Compoziţia chimică; - Rezistenţa la temperaturi; - Rezistenţa mecanică la solicitări mecanice; - Prelucrabilitatea. Pasta utilizată pentru decorare: - Caracteristicile chimice; - Densitatea; - Omogenitatea. Promovarea produsului: - Publicitatea; - Ofertele promoţionale. Sistemul de management. Segmentul de piaţă căruia îi este destinat produsul. Zona geografică de comercializare.

III. Factori de ieşire Caracteristicile produsului 3. Parametri de ieşire Variabile dependente 1.

Numărul decoraţiunilor pe care le realizează.

2.

Forma decoraţiunilor.

3.

Precizia de dozare a pastei.

4.

Timpul de decorare.

5.

Manevrabilitatea.

6.

Durabilitatea.

7.

Curăţirea uşoară.

8.

Siguranţa pentru utilizator.

9.

Ergonomia.

10.

Confortul şi uşurarea muncii utilizatorului.

11.

Aspectul - designul plăcut.

12.

Prezentarea (plăcută /ambalarea).

13.

Informarea.

14.

Serviciul oferit.

15.

Costul.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

7

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

Pr o f. Dr. I n g. A. V IŞAN , Pr o f. D r . I ng. N. I O NES CU – P roc es e I n dus tr i ale Comple xe 2 2 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs - Pentru uzul studenților, 2018-02019, C a pi to l ul 3. Ev ol u ţia Si stem elor Fle xibil e d e Fabr ica re

Capitolul

3

EVOLUŢIA SISTEMELOR FLEXIBILE DE FABRICARE 3.1. CARACTERISTICILE PRINCIPALELOR ETAPE ALE DEZVOLTĂRII ŞI ORGANIZĂRII SISTEMELOR FLEXIBILE DE FABRICARE 3.1.1. Etapa MANUFACTURIERĂ DE FABRICARE, cca. 1700-1900

Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN, Prof. Dr. Ing. Nicolae IONESCU

PROCESE INDUSTRIALE COMPLEXE Modulul

2

2

– Procese Avansate de Fabricare

1. Operatorul realizează produse unicate, având o calificare foarte înaltă. 2. Toate activităţile de producţie - proiectare, aprovizionare, fabricare, desfacere sunt realizate de aceeaşi persoană, care cunoaşte toate etapele procesului. 3. Recondiţionarea si întreţinerea se realizează de către producător. 4. Utilajele si SDV - urile sunt simple. 5. Productivitatea este scăzută. 6. Flexibilitatea fabricaţiei este mare. 7. Creşterea cererii de produse impune începerea lucrului simultan la mai multe produse, prefigurând producţia de serie.

 Note de curs -Pentru uzul studenților 

Partea întâi

3.1.2. Etapa MAŞINISTĂ DE FABRICARE, cca. 1900-1950

1. 2. 3. 4.

BAZELE CONCEPTUALE ALE PROCESELOR AVANSATE DE FABRICARE

Capitolul

3

EVOLUŢIA SISTEMELOR FLEXIBILE DE FABRICARE

5. 6. 7. 8. 9.

Producţia se structurează în compartimente specializate, cu sarcini precise. Procesul de fabricaţie este împărţit în procese parţiale, operaţii si faze. Se introduce lucrul la bandă, care permite defalcarea operaţiilor până la fazele cele mai simple. Operatorul este specializat în realizarea unei singure operaţii, sau a unei faze, având o calificare scăzută. Rolul utilajelor şi SDV - urilor este predominant, iar cel al operatorului se reduce foarte mult, acestuia revenindu-i numai sarcini de execuţie. Productivitatea este mare, iar producţia uniformă de serie mare. Compartimentele cu atribuţii specializate funcţionează separat. Schimbarea structurii producţiei impune înlocuirea parţială sau totală a utilajelor şi SDV - urilor, care sunt strict specializate pentru un produs sau o operaţie tehnologică. Flexibilitatea fabricaţiei este scăzută, realizându-se, doar, produse uniforme în serii mari. 3.1.3. Etapa sistemelor AVANSATE DE FABRICARE

Bucureşti, UPB, IMST, Departamentul TCM, 2018-2019  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

1. Realizarea unor produse foarte diversificate într-un număr mic de exemplare, individualizate, în condiţii de eficientă maximă si timp de răspuns minim. 2. Factorul uman are rolul esenţial, valorificându-şi din plin creativitatea si inteligenta. 3. Maşinile şi utilajele sunt flexibile, permiţând realizarea unor produse unicate cu costuri comparabile cu cele obţinute în producţia de serie mare sau de masă. 4. Calculatoarele sunt componente de bază ale sistemelor, asigurând conducerea centralizată a proceselor de producţie. 5. Activitatea productivă este considerată sistemic, toate compartimentele producţiei fiind integrate si subordonate producţiei.  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Pr o f. Dr. I n g. A. V IŞAN , Pr o f. D r . I ng. N. I O NES CU – P roc es e I n dus tr i ale Comple xe 2 3 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs - Pentru uzul studenților, 2018-02019, C a pi to l ul 3. Ev ol u ţia Si stem elor Fle xibil e d e Fabr ica re

3.2. SCURT ISTORIC PRIVIND APARIŢIA ŞI DEZVOLTAREA SISTEMELOR FLEXIBILE DE FABRICARE 3.2.1. Realizări care au contribuit la apariţia şi dezvoltarea sistemelor flexibile de fabricare

Pr o f. Dr. I n g. A. V IŞAN , Pr o f. D r . I ng. N. I O NES CU – P roc es e I n dus tr i ale Comple xe 2 4 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs - Pentru uzul studenților, 2018-02019, C a pi to l ul 3. Ev ol u ţia Si stem elor Fle xibil e d e Fabr ica re

3.2 .2. E v o l uţ ia sis tem el or f le xib il e de f abr ica re 1. Maşina UNIVERSALĂ Prima maşină - unealtă cu caracteristici de flexibilitate. 2. MAŞINA CU COMANDĂ NUMERICĂ

Tabelul 3.1 Anul 1751 1765 1800 1812 1835 1837 1843 1845 1849 1860 1862 1872

Maşini - Unelte

Cap revolver Sanie multicuţit

Ax cu came Bloc port-axe pentru strunguri multiaxe Strung automat monoax Strung automat multiax cu came Acţionare electrică indiv. Ax auxiliar al camelor Micrometru Arbore principal cu rulmenţi Acţionare hidraulică Regulator electric automat pentru turaţii Ghidaje metalice aplicate Comparator

1930

COMANDĂ NUMERICĂ - NC Comparator electric MAŞINĂ-UNEALTĂ CU CN Talyrand Talystep LIMBAJ DE PROGRAMARE APT Programare structurată SISTEM FLEXIBIL DE PRELUCRARE ROBOT

Comandă numerică directă - DNC

Figura 3.1. Maşină de găurit adânc cu CN [ 9 ]

Ingineria programării Interferometru laser

1973 1975 1978

1980 1985

CIRCUIT INTEGRAT

CENTRU DE PRELUCRARE

1972

1979

“Maşină – unealtă, cu caracteristici de flexibilitate, dotată cu echipamente cu comandă numerică, care permit schimbarea rapidă a programului de prelucrare”.

Strung revolver Strung automat Maşină de rectificat Strung automat longitudinal

1900 1909 1925

1968 1970 1971

Definiţie

Variator cu fricţiune

1890

1967



Şeping

1879

1938 1940 1942 1945 1949 1950 1958 1960 1961 1965

Echipamente şi Elemente de Comandă

Maşină de rabotat Maşină de alezat Strung normal Raboteză Strung carusel

1873

1880 1886

DENUMIREA Ansambluri Componente şi Elemente de Control

ROBOT DE CONTROL

MICROPROCESOR COMANDĂ NUMERICĂ CU CALC. - CNC Circuit MSI (10 3 ) AUTOMAT PROGRAMABIL CALCULATOR DE PROCES cu software specializat MICROCALCULATOR SPECIALIZAT tip bit-slice, microprogramabil STRUCTURI MICROPROCESOR, cu memorie nevolatilă, pentru programe 5 Circuit LSI (10 ) şi CNC interactiv 6 Circuit VLSI (10 )

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.



Figura 3.2. Maşină de alezat şi frezat cu CN [ 9 ]

Caracteristici - avantaje

1. Permite trecerea uşoară şi rapidă de la o piesă la alta, cu configuraţie diferită, indiferent de gradul său de complexitate. 2. Determină creşterea preciziei pieselor fabricate. 3. Conduce la creşterea gradului de securitate a operatorului. 4. Determină creşterea productivităţii muncii. 5. Are o însuşire deosebită denumită FLEXIBILITATE.  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Pr o f. Dr. I n g. A. V IŞAN , Pr o f. D r . I ng. N. I O NES CU – P roc es e I n dus tr i ale Comple xe 2 5 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs - Pentru uzul studenților, 2018-02019, C a pi to l ul 3. Ev ol u ţia Si stem elor Fle xibil e d e Fabr ica re

3. CENTRUL DE PRELUCRARE

SISTEMUL DE PALETIZARE

Definiţie “Maşină-unealtă, cu comandă numerică, dotată cu o magazie de scule şi cu mecanism de transfer, care poate efectua, în ciclu automat, schimbarea sculelor între postul de schimb al magaziei şi arborele principal”. 



Fig. 3.3. Centru de prelucrare cu ax orizontal, cu masă deplasabilă [30 ]

Pr o f. Dr. I n g. A. V IŞAN , Pr o f. D r . I ng. N. I O NES CU – P roc es e I n dus tr i ale Comple xe 2 6 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs - Pentru uzul studenților, 2018-02019, C a pi to l ul 3. Ev ol u ţia Si stem elor Fle xibil e d e Fabr ica re

Avantaje

1. Eliminarea intervenţiei operatorului în alimentarea maşinii unelte cu sculele necesare. 2. Depăşirea unora dintre dificultăţile legate de posibilitatea exe-cutării unui număr foarte mare de operaţii dintr-o singură prindere. 3. Reducerea timpilor auxiliari, referitori la schimbarea sculelor. 4. Creşterea gradului de încărcare a maşinii, prin posibilităţile sale tehnologice. 

“PALETA este un echipament care realizează prinderea - poziţionarea, orientarea şi fixarea - pieselor de către operatorul uman chiar în timpul funcţionării maşinii”. PALETA este preluată în mod automat de către sistem şi pusă la dispoziţia centrului de prelucrare într–un timp foarte scurt (cca. 12….15 sec.).

Figura 3.5. Paletă cu dispozitiv modular de fixare

Figura 3.6. Paletă cu elemente modulare

Dezavantaje

1. Timpul mare necesar prinderii-poziţionării, orientării şi fixării pieselor. 2. Necesitatea opririi maşinii pentru prinderea sculelor, pieselor şi dispozitivelor de lucru.

Fig. 3.4. Centru de prelucrare cu ax orizontal, cu coloană deplasabilă [30]

3. Productivitatea încă nesatisfăcătoare.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Figura 3.7. Centru de frezare deservit de un sistem carusel cu palete

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Pr o f. Dr. I n g. A. V IŞAN , Pr o f. D r . I ng. N. I O NES CU – P roc es e I n dus tr i ale Comple xe 2 7 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs - Pentru uzul studenților, 2018-02019, C a pi to l ul 3. Ev ol u ţia Si stem elor Fle xibil e d e Fabr ica re

Pr o f. Dr. I n g. A. V IŞAN , Pr o f. D r . I ng. N. I O NES CU – P roc es e I n dus tr i ale Comple xe 2 8 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs - Pentru uzul studenților, 2018-02019, C a pi to l ul 3. Ev ol u ţia Si stem elor Fle xibil e d e Fabr ica re

4. CELULA FLEXIBILĂ DE PRELUCRARE  Definiţie “Este veriga de bază a sistemului flexibil de prelucrare, unitate de prelucrare autonomă, având din structura centrului de prelucrare mecanisme pentru înmagazinarea şi manipularea-transferul sculelor şi echipamente pentru comandă numerică şi care a rezultat în urma completării centrului de prelucrare cu  Mecanisme pentru înmagazinarea, manipularea-transferul şi încărcareadescărcarea pieselor,  Mecanisme pentru prereglarea şi măsurarea sculelor,  Echipamente pentru curăţirea - spălarea pieselor,  Echipamente pentru conducerea şi programarea sistemului cu calculatorul”.

III. INSTALAŢIE PENTRU ÎNCĂRCAREA, TRANSFERUL, DESCĂRCAREA ŞI DEPOZITAREA PIESELOR, alcătuită din: 7 Post de încărcare; 8 Mecanism pentru transferul pieselor; 9 Posturi de depozitare; 10 Post de descărcare. IV. MODUL ECHIPAMENTE PENTRU COMANDĂ NUMERICĂ, CONDUCERE ŞI PROGRAMARE, constituit din: 11 Echipament pentru programarea mâinii mecanice, comanda mecanismului de transfer şi a întregului modul; 12 Echipament pentru comanda numerică a maşinii-unelte; 13 Echipament pentru conducerea şi comanda mecanismului de transfer a pieselor; 14 Minicalculator, care împreună cu operatorul conduce celula de prelucrare. 

Caracteristica fundamentală

Celula flexibilă de prelucrare permite executarea automată sau dirijată de operator a prelucrării unor loturi de piese diferite, cu număr diferit, oricât de mic. 1 2 3 4 5 6 7

8 9 10 Figura 3.8. Schema bloc - funcţională a unei celule flexibile de prelucrare 

I.

II.

11

Subsisteme componente CENTRU DE PRELUCRARE, constituit din: 1 Maşină cu comandă numerică, MUCN; 2 Echipament pentru răcire şi ungere; 3 Instalaţie pentru evacuarea şi depozitarea aşchiilor. MECANISM PENTRU ÎNMAGAZINAREA, MANIPULAREA - TRANSFERUL, PREREGLAREA ŞI MĂSURAREA SCULELOR, format din: 4 Magazie modulară pentru scule; 5 Manipulator de scule; 6 Mână mecanică - ROBOT, pentru transferul sculelor.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

12

13 14 15 16 Fig. 3.9. Celulă flexibilă pentru ştanţarea tolelor motoarelor electrice [29]

Magazin palete. Post pentru distribuirea paletelor libere. Cărucior suveică. Post intrare/ieşire palete. Post de încărcare/descărcare. Post de poziţionare şi orientare. Post pentru marcarea şi măsurarea grosimii semifabricatelor. Presă şi ştanţă cu masă rotativă indexabilă. Magazin de scule. Post opţional pentru operaţii suplimentare de ştanţare. Post cu dispozitiv de ridicare pentru stocarea tolelor rotoarelor. Post cu dispozitiv de ridicare pentru stocarea tolelor statoarelor. Robot cu două braţe. Electromagneţi. Conveior. Perete special pentru atenuarea zgomotului.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Pr o f. Dr. I n g. A. V IŞAN , Pr o f. D r . I ng. N. I O NES CU – P roc es e I n dus tr i ale Comple xe 2 9 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs - Pentru uzul studenților, 2018-02019, C a pi to l ul 3. Ev ol u ţia Si stem elor Fle xibil e d e Fabr ica re

Pr o f. Dr. I n g. A. V IŞAN , Pr o f. D r . I ng. N. I O NES CU – P roc es e I n dus tr i ale Comple xe 2 10 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs - Pentru uzul studenților, 2018-02019, C a pi to l ul 3. Ev ol u ţia Si stem elor Fle xibil e d e Fabr ica re

5. SISTEMUL FLEXIBIL DE FABRICAŢIE 

Definiţie generală

“Un ansamblu integrat de maşini - unelte de acelaşi tip sau care se completează - de exemplu strunguri şi maşini de frezat, 

De tip centre de prelucrare sau/şi celule de fabricaţie,



Deservite de către un sistem automat de transport, manipulare şi depozitare a semifabricatelor, pieselor finite, sculelor şi instrumentelor,



Prevăzut cu echipamente automatizate de măsurare şi testare,



Capabil să realizeze, sub comanda unui calculator central fabricaţia completă, simultană sau succesivă, a unor piese diferite aparţinând unei anumite familii de produse,



În condiţii de intervenţie minimă a operatorului uman şi cu timpi de reglare reduşi”.



Definiţie - din punct de vedere al complexităţii şi ariei de cuprindere

Figura 3.10. Sistem flexibil de fabricaţie al firmei Kawasaki Unimate [ 31 ] 1…6 - Centre de prelucrare; 7 - Depozit automat pentru semifabricate şi piese finite; 8 - Conveier cu role; 9 - Cărucior robotizat pe şine; 10 - Sistem pentru evacuarea şpanului; 11 - Calculator electronic central

“Un sistem de fabricaţie complex constituit 

Din mai multe celule flexibile de fabricare



Conectate prin sisteme automate de transport, de tip vehicule ghidate automat şi controlate de calculator,



Care deplasează paletele, piesele şi sculele între maşini”.



Principalele caracteristici ale unui sistem flexibil de fabricaţie

1. Constituirea din centre de prelucrare sau/şi celule de fabricaţie de acelaşi tip sau care se completează - strunguri, freze etc.; 2. Transportul automat al semifabricatelor şi de la depozitare la fixarea în dispozitivul de lucru;

pieselor

finite

3. Transportul, manipularea şi depozitarea sculelor; 4. Automatizarea inspecţiei caracteristicilor de precizie ale pieselor; 5. Efectuarea unei game largi de prelucrări sau procedee - strunjire, alezare, frezare, găurire etc.; 6. Prelucrarea unor loturi de piese care pot avea număr variabil; 7. Fabricaţia completă a unor familii de piese - arbori, carcase etc.  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Figura 3.11. Sistem flexibil de fabricaţie al firmei Komatsu [ 31 ] 1 - Strung vertical; 2…4 - Centre de prelucrare; 5 - Strung vertical; 6 - Maşină de alezat; 7 - Strunguri; 8 - Cărucior; 9 - Depozit; 10 - Cărucior; 11 - Magazin de palete  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Pr o f. Dr. I n g. A. V IŞAN , Pr o f. D r . I ng. N. I O NES CU – P roc es e I n dus tr i ale Comple xe 2 11 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs - Pentru uzul studenților, 2018-02019, C a pi to l ul 3. Ev ol u ţia Si stem elor Fle xibil e d e Fabr ica re

Pr o f. Dr. I n g. A. V IŞAN , Pr o f. D r . I ng. N. I O NES CU – P roc es e I n dus tr i ale Comple xe 2 12 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs - Pentru uzul studenților, 2018-02019, C a pi to l ul 3. Ev ol u ţia Si stem elor Fle xibil e d e Fabr ica re

6. ATELIERUL FLEXIBIL SAU SECŢIA FLEXIBILĂ 

Definiţie

“Sisteme de fabricaţie compuse din una sau mai multe linii flexibile, legate complex - în serie, în paralel sau mixt - care realizează unul sau mai multe produse”. Caracteristici constructiv - funcţionale Sunt constituite, în principal, din aceleaşi componente ca şi sistemele flexibile de prelucrare, cu unele deosebiri, respectiv:  Echipamentul de comandă este mult mai complex, corespunzător numărului mare de maşini, dispozitive de manipulare şi operaţii tehnologice de controlat;  Sunt organizate pe principiul inteligenţei distribuite, cuprinzând calculatoare, structurate ierarhic la două până la patru nivele;  Piesele, subansamblurile şi ansamblurile sunt identificate automat, de-a lungul itinerariului tehnologic, cu un cod cu bare, citit de un traductor cu laser;  Sistemul de manipulare este complex şi asigură parcursuri de sute de metri. 

Figura 3.13. Atelier flexibil al firmei Toshiba Ltd. [ 31 ] 1…5 - Centre de prelucrare de strunjire; 6…12 - Centre de prelucrare; 13 - Depozit automatizat; 14 Macara manipulator tip portal; 15 - Staţie de încărcare; 16 - Staţie de pregătire a sculelor; 17 Calculator electronic

Fig. 3.12. Linie flexibilă de prelucrare formată din maşini cu comandă numerică şi centre de prelucrare 1 – Maşină de frezat; 2 – Strung; 3…8 – Centre de prelucrare; 9, 10 – Maşini de rectificat

Figura 3.14. Atelier flexibil de fabricaţie integrat de prelucrare şi montaj al firmei Fuji Denki [ 31 ] 1 - Linie flexibilă de prelucrare prin aşchiere; 2 - Linie flexibilă de montaj; 3 - Maşini-unelte; 4 - Roboţi-manipulatoare tip portal; 5 - Conveier; 6 - Robot de montaj; 7- Calculator electronic

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Pr o f. Dr. I n g. A. V IŞAN , Pr o f. D r . I ng. N. I O NES CU – P roc es e I n dus tr i ale Comple xe 2 13 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs - Pentru uzul studenților, 2018-02019, C a pi to l ul 3. Ev ol u ţia Si stem elor Fle xibil e d e Fabr ica re

7. S I ST E MU L F LEX I BI L D E P RO DU C ŢI E - UZINA SAU FABRICA FLEXIBILĂ



Definiţie

Pr o f. Dr. I n g. A. V IŞAN , Pr o f. D r . I ng. N. I O NES CU – P roc es e I n dus tr i ale Comple xe 2 14 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs - Pentru uzul studenților, 2018-02019, C a pi to l ul 3. Ev ol u ţia Si stem elor Fle xibil e d e Fabr ica re

În figura 3.16 este reprezentată o uzină a firmei Fuji Fanuc Ltd. pentru producţia de motoare [31], în care: 1. 2. 3. 4.

Depozit automatizat; Atelier flexibil de prelucrare mecanică; Atelier flexibil de montaj; Cărucioare ghidate inductiv.

SISTEMUL FLEXIBIL DE PRODUCŢIE este un „ s istem de producţie complex, precum uzina sau fabrica flexibilă, în care întregul proces, de la intrarea materiilor prime şi înmagazinarea lor, până la fabricarea şi depozitarea acestora, se realizează în ateliere sau secţii flexibile de fabricare”.



Caracteristica fundamentală

SISTEMUL FLEXIBIL DE PRODUCŢIE este condus cu calculatorul, prezenţa operatorului fiind necesară doar la supravegherea deciziilor şi la controlul sistemului în caz de avarie.

Figura 3.16. Uzină flexibilă a firmei Fuji Fanuc Ltd. pentru producţia de motoare [31] 1 - Depozit automatizat; 2 - Atelier flexibil de prelucrare mecanică; 3 - Atelier flexibil de montaj; 4 - Cărucioare ghidate inductiv

Figura 3.15. Uzină flexibilă a firmei Fanuc Fanuc Ltd. [31] 1, 2 - Depozite automatizate; 3 - Atelier flexibil de prelucrare mecanică; 4 - Atelier flexibil de montaj; 5 - Secţie flexibilă de control; 6 - Secţie flexibilă de sudură; 7 - Cărucioare ghidate inductiv; 8 - Calculator electronic central

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Pr o f. Dr. I n g. A. V IŞAN , Pr o f. D r . I ng. N. I O NES CU – P roc es e I n dus tr i ale Comple xe 2 15 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs - Pentru uzul studenților, 2018-02019, C a pi to l ul 3. Ev ol u ţia Si stem elor Fle xibil e d e Fabr ica re

În figura 3.17 este reprezentată o fabrică flexibilă de îmbrăcăminte din Japonia, în care: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22.

Sosirea materialului; Depozit; Camera de conducere şi control a calculatorului; Sistem de tăiere cu laser controlat cu calculatorul; Sistem pentru avans; Conveier de transport; Sistem de transport; Maşină de tăiat cu CNC; Maşină programabilă de trasat după şablon; Linie de procesare a părţilor principale, faţă-spate; Maşină programabilă de tăiat a părţilor principale, faţă-spate; Linie de prelucrare a gulerului; Centru de alimentare-avans a gulerului; Centru de tăiere programabil; Linie de prelucrare a mânecii; Rejector pentru haine defecte; Robot de tăiat tridimensional; Linie de asamblare; Dispozitiv de încărcare-descărcare; Staţii-posturi de finisare; Linie de ambalare; Livrarea produselor la distribuitor.

Figura 3.17. Fabrică flexibilă de îmbrăcăminte Conceptul de flexibilitate a industriei textile japoneze [ 34 ]  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

Pr o f. Dr. I n g. A. V IŞAN , Pr o f. D r . I ng . N. I O NES CU – P roc es e I n dus tr i ale Comple xe 2 2 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 Ca p i tol ul 4. Fl exi bi li tatea Si stemel or de Fabri ca re

Capitolul FLEXIBILITATEA

4

SISTEMELOR DE

FABRICARE

4.1. CONCEPTUL DE FLEXIBILITATE A SISTEMELOR DE FABRICARE

Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN, Prof. Dr. Ing. Nicolae IONESCU

4.1.1. Definiţia flexibilităţii Definiţia 1

PROCESE INDUSTRIALE COMPLEXE Modulul

2

2

– Procese Avansate de Fabricare

 Note de curs - Pentru uzul studenților 

Partea întâi BAZELE CONCEPTUALE ALE SISTEMELOR AVANSATE DE FABRICARE

Capitolul

4

FLEXIBILITATEA SISTEMELOR DE FABRICARE

“Flexibilitatea unui sistem sau mijloc tehnologic este capacitatea sa de a se adapta la sarcini de producţie diferite, atât din punct de vedere al formei şi dimensiunilor produsului, cât şi din punct de vedere al procesului tehnologic ce trebuie efectuat”. Definiţia 2

“Flexibilitatea unui sistem tehnologic de fabricaţie este capacitatea acestuia de a se adapta schimbărilor ce intervin în programul de producţie”. Definiţia 3

“Flexibilitatea unui sistem sau mijloc tehnologic este capacitatea sa de a realiza o varietate cât mai mare de tipuri de produse cu un efort de adaptare mic”. Definiţia 4

“Flexibilitatea unui sistem sau mijloc tehnologic se defineşte ca fiind capacitatea acestuia de a produce serii scurte care cunosc variaţii de volum sau variaţii ale parametrilor ce definesc produsul, sau sunt susceptibile de a fi frecvent modificate”.

Bucureşti, UPB, IMST, Departamentul TCM, 2018-2019  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Pr o f. Dr. I n g. A. V IŞAN , Pr o f. D r . I ng . N. I O NES CU – P roc es e I n dus tr i ale Comple xe 2 3 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 Ca p i tol ul 4. Fl exi bi li tatea Si stemel or de Fabri ca re

4.1.2. PLANURILE DE ABORDARE A FLEXIBILITĂŢII 1. Operarea CU VOLUME DIFERITE 



FLEXIBILITATEA DE UTILIZARE: “capacitatea sistemului de fabricaţie de a realiza un număr cât mai mare de tipuri de produse, repere, variate din punct de vedere al caracteristicilor constructive şi tehnologice”; FLEXIBILITATEA DE VOLUM: “capacitatea unui sistem de fabricaţie de a se adapta la volume diferite de producţie sau la variaţii ale acestor volume”.

2. Operarea CU SERII SCURTE 

FLEXIBILITATEA DE GAMĂ, “mix flexibility”: “capacitatea unui sistem de fabricaţie de a produce în paralel o diversitate mare de produse”;



FLEXIBILITATEA DE ADAPTARE, “parts flexibility”: “capacitatea unui sistem de fabricaţie de a se adapta cu un efort minim pentru a-şi schimba sarcina de fabricaţie trecând de la realizarea unui tip de reper la altul”;



FLEXIBILITATEA DE VARIANTĂ, “design change flexibility”: “capacitatea unui sistem de fabricaţie de a prelua rapid o modificare parţială a produselor fabricate”. 3. Polivalenţa SISTEMELOR FLEXIBILE





FLEXIBILITATEA DE PROCES, “routing flexibility”: “capacitatea unui sistem de fabricaţie de a adapta rapid mai multe mijloace de producţie diferite la fabricarea aceluiaşi produs”; FLEXIBILITATEA DE ORGANIZARE, “customizing flexibility”: “capacitatea unui sistem de fabricaţie de a redistribui diferite procese de fabricaţie între mai multe ateliere”.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Pr o f. Dr. I n g. A. V IŞAN , Pr o f. D r . I ng . N. I O NES CU – P roc es e I n dus tr i ale Comple xe 2 4 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 Ca p i tol ul 4. Fl exi bi li tatea Si stemel or de Fabri ca re

4. 2. PARAMETRII ŞI CARACTERISTICILE SISTEMELOR FLEXIBILE 4.2.1. Parametrii SISTEMELOR FLEXIBILE 1. DIMENSIUNEA FAMILIEI SAU GRUPEI de piese fabricate într-un sistem flexibil, pe baza căreia se apreciază că “cu cât este mai mare şi mai diversificat nomenclatorul produselor de fabricaţie cu atât sistemul posedă o flexibilitate mai ridicată”. Această componentă se numeşte FLEXIBILITATE TEHNOLOGICĂ. 2. PERIOADA DE TIMP necesară pentru adaptare sistemului, în vederea producerii altui tip de produse, care arată că “cu cât perioada de adaptare a unui sistem este mai mică cu atât flexibilitatea acestuia este mai mare”. Acest factor este determinat într-o măsură mare de nivelul de automatizare al procesului. 3. VOLUMUL DE MUNCĂ necesar pentru adaptarea sistemului de fabricaţie, conform căruia “cu cât volumul de muncă este mai mic cu atât este mai mare flexibilitatea sistemului”. 4.2.2. Caracteristicile SISTEMELOR FLEXIBILE 1. INTEGRABILITATEA, este “capacitatea unui sistem de fabricaţie de a fi compatibil cu celelalte subsisteme ale sistemului de producţie, în cadrul căruia se integrează”. 2. ADAPTABILITATEA, definită ca fiind “capacitatea unui sistem de fabricaţie de a trece cu uşurinţă şi într-un timp foarte scurt, de la o sarcină de producţie la alta” şi considerată ca o caracteristică definitorie a sistemului flexibil. Adaptabilitatea presupune şi un DINAMISM STRUCTURAL, întrucât noua sarcină de producţie poate cere un alt itinerariu al materiilor de prelucrat pe fluxul de utilaje. 3. ADECVAREA, apreciată prin “însuşirea sistemului de a conţine realizate şi care asigură, în acelaşi timp, o exploatare optimă a acestora”. 4. AUTONOMIA FUNCŢIONALĂ, definită de “capacitatea sistemului de a putea funcţiona fără intervenţia directă a omului”. Sistemele evoluate sunt AUTOPERFECTIBILE, în sensul că pot “învăţa” din experienţa anterioară, utilizând programe software de inteligenţă artificială, fără intervenţia directă a omului.  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Pr o f. Dr. I n g. A. V IŞAN , Pr o f. D r . I ng . N. I O NES CU – P roc es e I n dus tr i ale Comple xe 2 5 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 Ca p i tol ul 4. Fl exi bi li tatea Si stemel or de Fabri ca re

Fig. 4.1. Variaţia costurilor în funcţie de tipul sistemului

Pr o f. Dr. I n g. A. V IŞAN , Pr o f. D r . I ng . N. I O NES CU – P roc es e I n dus tr i ale Comple xe 2 6 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 Ca p i tol ul 4. Fl exi bi li tatea Si stemel or de Fabri ca re

Fig. 4.2. Relaţia productivitate – flexibilitate şi domeniile de utilizare a diferitelor sisteme tehnologice

Fig. 4.2(2). Relaţia productivitate – flexibilitate şi domeniile de utilizare a diferitelor sisteme tehnologice – Varianta 2

Fig. 4.2(1). Relaţia productivitate – flexibilitate şi domeniile de utilizare a diferitelor sisteme tehnologice – Varianta 2

Fig. 4.2(3). Relaţia productivitate – flexibilitate şi domeniile de utilizare a diferitelor sisteme tehnologice – Varianta 3  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Pr o f. Dr. I n g. A. V IŞAN , Pr o f. D r . I ng . N. I O NES CU – P roc es e I n dus tr i ale Comple xe 2 7 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 Ca p i tol ul 4. Fl exi bi li tatea Si stemel or de Fabri ca re

Pr o f. Dr. I n g. A. V IŞAN , Pr o f. D r . I ng . N. I O NES CU – P roc es e I n dus tr i ale Comple xe 2 8 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 Ca p i tol ul 4. Fl exi bi li tatea Si stemel or de Fabri ca re

2.

4 . 3 . APRECIEREA FLEXIBILITĂŢII SISTEMELOR ŞI MIJLOACELOR TEHNOLOGICE

Reprezintă flexibilitatea în raport cu efortul de adaptare a sistemului pentru a trece de la o sarcină de fabricaţie la alta:

4.3.1. Modele pentru APRECIEREA FLEXIBILITĂŢII

4.3.1.1. Modelul COSTURILOR

F

CC , CA

(4.1)

C C reprezintă costul componentelor, din structura unui sistem tehnologic, comune tuturor reperelor de executat, C A sunt cheltuielile de adaptare a sistemului pentru realizarea unui anumit reper. 4.3.1.2. Modelul COMPONENTELOR FLEXIBILITĂŢII

"Capacitatea sistemului de a se adapta cu un efort minim, pentru a-şi schimba sarcina de fabricaţie, trecând de la realizarea unui tip de reper la altul". Aprecierea FLEXIBILITĂŢII MAŞINILOR - UNELTE 

Flexibilitatea în raport cu conţinutul sarcinii de producţie; Flexibilitatea în raport cu efortul de adaptare a sistemului.

Se definesc două componente ale flexibilităţii: 1. Flexibilitatea DE UTILIZARE, FU Indică flexibilitatea în raport cu conţinutul sarcinii de producţie a sistemului de fabricaţie: "Capacitatea unui sistem de a realiza un număr cât mai mare de tipuri de produse, repere, variate din punct de vedere al caracteristicilor constructive şi tehnologice". Aprecierea flexibilităţii MAŞINILOR - UNELTE 

Maşina universală: STRUNGUL FAŢĂ DE MAŞINA AUTOMATĂ Se comportă mai flexibil, în limitele prelucrărilor de strunjire şi a unei game tipo-dimensionale date, decât o maşină automată din cadrul unei linii automate în flux, proiectată special pentru a realiza o anumită operaţie de strunjire la un anumit tip de reper. Are capacitatea de a realiza o mare varietate de prelucrări prin strunjire pentru diferitele repere, în timp ce maşina automată nu poate executa decât o singură operaţie şi anume aceea pentru care a fost proiectată.



Centrul DE PRELUCRARE Este mai flexibil în utilizare decât strungul universal. Centrul de prelucrare poate realiza o gamă mai mare de sarcini de fabricaţie, care impune prelucrări tehnologice diferite - strunjiri, frezări, alezări, găuriri etc., faţă de un strung universal, care nu poate realiza decât operaţii de strunjire.





 

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.





Maşina unealtă UNIVERSALĂ Are o flexibilitate redusă, deoarece trecerea de la un reper la altul implică reglaje manuale, echiparea cu noi dispozitive şi, în general, o pregătire laborioasă, ca efort şi durată, pentru realizarea unei noi sarcini de producţie.



Flexibilitatea SE MANIFESTĂ ÎN DOUĂ PLANURI:  

Flexibilitatea DE ADAPTARE, F A

Maşina AUTOMATĂ Este mai flexibilă, deoarece trecerea de la un reper la altul impune o pregătire minimă, uneori nefiind necesară decât comutarea blocului de comandă pe alt program. Defi nire a fl exi bi li t ăţ ii CONFORM MODELULUI COMPONENTELOR

“Capacitatea unui sistem de a realiza o varietate cât mai mare de tipuri de produse - piese, subansambluri, ansambluri - cu un efort de adaptare cât mai mic”.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Pr o f. Dr. I n g. A. V IŞAN , Pr o f. D r . I ng . N. I O NES CU – P roc es e I n dus tr i ale Comple xe 2 9 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 Ca p i tol ul 4. Fl exi bi li tatea Si stemel or de Fabri ca re

Pr o f. Dr. I n g. A. V IŞAN , Pr o f. D r . I ng . N. I O NES CU – P roc es e I n dus tr i ale Comple xe 2 10 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 Ca p i tol ul 4. Fl exi bi li tatea Si stemel or de Fabri ca re

4.3.2. Indicatorii GRADULUI DE FLEXIBILITATE 

Flexibilitatea de utilizare, F U , se exprimă prin numărul de tipuri de produse, repere - piese, subansambluri, ansambluri, pe care le poate realiza sistemul;



Flexibilitatea de adaptare, F A , se exprimă prin timpul sau prin costul mediu necesare pentru a comuta sistemul de la realizarea unui tip de produs la altul. 4.3.2.1. Gradul FLEXIBILITĂŢII DE UTILIZARE 

Gradul FLEXIBILITĂŢII DE UTILIZARE A SISTEMULUI , GU

“Raportul dintre numărul de sarcini de fabricaţie (evenimente) realizabile, n r şi numărul total de sarcini de fabricaţie (evenimente), n t , dintr-un nomenclator dat”: GU  n r . (4.2) nt 4.3.2.2. Gradul FLEXIBILITĂŢII DE ADAPTARE 

1. Variaţia planului de producţie in timp, P p  t  ; 2. Variaţia costurilor fondurilor fixe necesare sistemului tehnologic, C ff  t  ;

3. Variaţia costurilor necesare exploatării şi conducerii sistemului, C ec  t  . 

Flexibilitatea DE UTILIZARE, F U

“Valoarea probabilităţii ca o sarcină de fabricaţie dintr-un domeniu care aparţine sistemului să poată fi executată". 

4 . 4 . DETERMINAREA FLEXIBILITĂŢII OPTIME A SISTEMELOR DE PRODUCŢIE 4. 4. 1 . Parametrii variabili AI SISTEMELOR FLEXIBILE





* *

 





la variaţia in timpul t a funcţiei



 



F C ff t , C ec t   f P p t  

Variaţia FUNCŢIILOR

C ff t  şi

C ec t  şi deci o variaţie a funcţiilor F şi f, respectiv:

F dCf f  F d C ec dF     şi dt dt  C ff  C ec dt df df d P p   . dt d P p dt

t G At  e  R , (4.4) t Ro G Ac reprezintă gradul flexibilităţii de adaptare, exprimat prin costuri. G At este gradul flexibilităţii de adaptare, exprimat prin timp.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

(4.6) (4.7)

Condiţia DE ADAPTARE A SISTEMULUI Pentru adaptarea sistemului, se impune condiţia ca ambele funcţii să aibă aceeaşi viteză de variaţie , adică:



dF df  . dt dt (4.3)

(4.5)

Variaţiei în timp a parametrului P p ii corespunde o variaţie a parametrilor

Gradul FLEXIBILITĂŢII DE ADAPTARE:

C G Ac  e  R C Ro



f P p  t  , adică dependenţa:

de

sistem de referinţă, cuantificat prin timpul de reechipare t Ro sau prin costul de reechipare C Ro ”.

Pe baza parametrilor P p  t  , C ff  t  şi C ec  t  , se studiază funcţia

de răspuns F C ff  t  , C ec  t   f P p  t 

Flexibilitatea DE ADAPTARE, F A

“Raportul dintre efortul de adaptare a unui sistem la o nouă sarcină fabricaţie, măsurat prin timpul de reechipare t R sau prin cheltuielile de reechipare C R şi efortul corespunzător necesar unui

4 . 4 . 2 . S t a b i l i r e a C O N D I Ţ I E I D E F L E X I B I L I T A T E O P T I MĂ Funcţia DE RĂSPUNS



Condiţia DE FLEXIBILITATE A SISTEMULUI



dF C ff  t   y , C ec  t   z



(4.8)

  df  P p t   x .

dt dt Condiţia DE FLEXIBILITATE OPTIMĂ A SISTEMULUI

dF df dx   0. dt dx dt

(4.9)

(4.10)

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

Pr o f . D r . I n g . A . VI ŞA N , P ro f. D r . In g . N . I ON ES C U – Pr o c e se In d u s t r ia le C o m p l ex e 2 2 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p i t o l u l 5 . B a z e l e t eo r e t ic e a le r ea l iz ă r i i Si st e me l o r F l ex i b il e d e F ab r i c ar e

Capitolul

5

BAZELE TEORETICE ALE REALIZĂRII SISTEMELOR FLEXIBILE DE FABRICARE 5.1. PRINCIPALELE CONCEPŢII ŞI METODE UTILIZATE PENTRU REALIZAREA SISTEMELOR FLEXIBILE DE PRODUCŢIE 

Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN, Prof. Dr. Ing. Nicolae IONESCU

PROCESE INDUSTRIALE COMPLEXE Modulul

2

2

– Procese Avansate de Fabricare

 Note de curs -Pentru uzul studenților 

Partea întâi BAZELE CONCEPTUALE ALE PROCESELOR AVANSATE DE FABRICARE

Capitolul

5

BAZELE TEORETICE ALE REALIZĂRII SISTEMELOR FLEXIBILE DE FABRICARE

Principalele CONCEPŢII

I. Concepţia constructivă a produselor; II. Concepţia operaţiilor şi proceselor tehnologice de fabricare; III. Concepţia mijloacelor tehnologice de fabricare; IV. Concepţia logisticii sistemelor tehnologice de fabricare; V. Concepţia sistemelor tehnologice de fabricare; VI. Concepţia proiectării tehnologiei de fabricare; VII.Concepţia sistemelor de producţie. I. Concepţia CONSTRUCTIVĂ A PRODUSELOR – Metode şi tehnici

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Standardizarea produselor; Normalizarea produselor; Tipizarea produselor; Simplificarea produselor; Unificarea produselor; Concepţia modulară a produselor; Concepţia funcţională.

II. Concepţia OPERAŢIILOR ŞI PROCESELOR TEHNOLOGICE DE FABRICARE - Metode şi tehnici

1. 2. 3. 4. 5.

Abordarea sistemică a tehnologiei; Tipizarea condiţiilor tehnologice; Tipizarea operaţiilor tehnologice; Tipizarea proceselor tehnologice; Proiectarea proceselor tehnologice pe principiul tehnologiei de grup;

III. Concepţia MIJLOACELOR TEHNOLOGICE DE FABRICARE - Metode şi tehnici

Bucureşti, UPB, IMST, Departamentul TCM, 2018-2019  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Aplicarea concepţiei funcţionale; Normalizarea mijloacelor tehnologice; Tipizarea mijloacelor tehnologice; Standardizarea mijloacelor tehnologice; Proiectarea mijloacelor tehnologice de grup; Proiectarea mijloacelor tehnologice modulare; Proiectarea mijloacelor tehnologice universale;

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Pr o f . D r . I n g . A . VI ŞA N , P ro f. D r . In g . N . I ON ES C U – Pr o c e se In d u s t r ia le C o m p l ex e 2 3 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p i t o l u l 5 . B a z e l e t eo r e t ic e a le r ea l iz ă r i i Si st e me l o r F l ex i b il e d e F ab r i c ar e

8. Automatizarea flexibilă a comenzii şi controlului mijloacelor tehnologice:  Maşini-unelte automate,  SDV - uri automate; 9. Dezvoltarea programabilităţii mijloacelor tehnologice:  Maşini-unelte cu CN;  Maşini-unelte cu CNC. IV. Concepţia LOGISTICII SISTEMELOR TEHNOLOGICE DE FABRICARE-Metode şi tehnici

1. 2. 3. 4.

Aplicarea teoriei organizării sistemelor de producţie; Mecanizarea logisticii; Automatizarea flexibilă a logisticii; Robotizarea logisticii.

V. Concepţia SISTEMELOR TEHNOLOGICE DE FABRICARE - Metode şi tehnici

1. Aplicarea concepţiei funcţionale; 2. Automatizarea flexibilă a programabilităţii, comenzii, controlului şi logisticii sculelor şi pieselor:  Centre de fabricare;  Celule flexibile de fabricare. 3. Automatizarea flexibilă şi robotizarea sistemelor de fabricare:  Linii flexibile de fabricare;  Ateliere flexibile de fabricare. VI. Concepţia PROIECTĂRII TEHNOLOGIEI DE FABRICARE Metode şi tehnici

1. 2. 3. 4. 5.

Proiectarea Proiectarea Proiectarea Proiectarea Proiectarea

produselor cu calculatorul; operaţiilor tehnologice cu calculatorul; proceselor tehnologice cu calculatorul; mijloacelor tehnologice cu calculatorul; sistemelor de fabricare cu calculatorul.

VII. Concepţia SISTEMELOR DE PRODUCŢIE-Metode şi tehnici

1. 2. 3. 4. 5.

Aplicarea teoriei sistemelor automate; Informatizarea sistemelor de producţie; Conducerea proceselor de producţie cu calculatorul; Utilizarea inteligenţei artificiale; Realizarea fabricilor fără operatori umani.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Pr o f . D r . I n g . A . VI ŞA N , P ro f. D r . In g . N . I ON ES C U – Pr o c e se In d u s t r ia le C o m p l ex e 2 4 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p i t o l u l 5 . B a z e l e t eo r e t ic e a le r ea l iz ă r i i Si st e me l o r F l ex i b il e d e F ab r i c ar e

5.2. CONCEPŢIA CONSTRUCTIVĂ A PRODUSELOR 

Definiţie

"Concepţia constructivă exprimă măsura în care proiectarea produselor - piese, subansambluri, ansambluri etc., corespunde cerinţelor de fabricare flexibilă a acestora". 

Metode şi tehnici de realizare

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Standardizarea produselor; Normalizarea produselor; Tipizarea produselor; Simplificarea produselor; Unificarea produselor; Concepţia modulară a produselor.

5.2.1. Standardizarea, normalizarea, tipizarea, simplificarea şi unificarea constructivă a produselor

5.2.1.1. Noţiuni conceptuale privind standardizarea, normalizarea, tipizarea, simplificarea şi unificarea constructivă a produselor

A. 

Standardizarea constructivă a produselor Definiţia standardizării

“Standardizarea este procesul de stabilire şi de aplicare a unor norme, în scopul introducerii ordinii într-un domeniu de activitate dat, în interesul şi cu colaborarea tuturor părţilor interesate, avându-se în vedere promovarea în interesul general a unei economii optime, ţinând seama în măsura cuvenită de condiţiile funcţionale ale produselor şi exigenţele securităţii”. 

Caracteristicile standardizării

1. Standardizarea reprezintă o componentă de bază pentru raţionalizarea economică. 2. Standardizarea cuprinde întregul sistem de reglementare a dimensiunilor şi calităţii produselor, realizat prin intermediul standardelor. Definiţia standardului “O dată de referinţa obţinută printr-o alegere colectivă chibzuită, în scopul de a servi ca bază de înţelegere pentru soluţionarea unei probleme cu caracter repetitiv”. Conform "DEX" "Normă sau ansamblu de norme care reglementează calitatea, caracteristicile, forma etc. unui produs", respectiv "document în care sunt consemnate aceste norme".  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Pr o f . D r . I n g . A . VI ŞA N , P ro f. D r . In g . N . I ON ES C U – Pr o c e se In d u s t r ia le C o m p l ex e 2 5 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p i t o l u l 5 . B a z e l e t eo r e t ic e a le r ea l iz ă r i i Si st e me l o r F l ex i b il e d e F ab r i c ar e

Pr o f . D r . I n g . A . VI ŞA N , P ro f. D r . In g . N . I ON ES C U – Pr o c e se In d u s t r ia le C o m p l ex e 2 6 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p i t o l u l 5 . B a z e l e t eo r e t ic e a le r ea l iz ă r i i Si st e me l o r F l ex i b il e d e F ab r i c ar e



Caracteristicile tipizării

1. Conţinutul tipizării  Tipizarea are în vedere configuraţia produselor pieselor, subansamblurilor, ansamblurilor etc. - procesele tehnologice şi soluţiile de pregătire a fabricaţiei.  Prin tipizare produsele sunt aduse la forme, norme şi dimensiuni raţionale, în concordanţă cu destinaţia lor funcţională. 2. Scopul tipizării  S tabilirea caracteristicile definitorii ale întregii game de produse destinate aceluiaşi scop, similare din punct de vedere constructiv, dar diferite ca mărime sau ca parametri funcţionali. Figura 5.1. Schema activităţii de standardizare

B.

Normalizarea constructivă a produselor

Definiţia normalizării “Normalizarea este un concept, sinonim cu standardizarea, care desemnează o activitate de ordonare a producţiei”. 

 Caracteristicile normalizării 1. A fost promovată de firme şi întreprinderi cu tradiţie pe baza experienţei din necesitatea raţionalizării activităţilor proprii. 2. Documentele elaborate, denumite norme, au fost preluate şi generalizate de restul întreprinderilor similare ca profil. 3. Introducerea obligativităţii respectării normelor în economie a determinat transformarea acestora în standarde de stat. 4. Normalizarea este o activitate care precede standardizarea. C. 

 C onstruirea tipurilor de produse - maşini, aparate, scule etc. - pe baza seriilor sau şirurilor raţionale de valori ale parametrilor principali, denumite serii tipodimensionale sau parametrice. Exemple: - seriile tipodimensionale ale maşinilor, ştanţelor şi matriţelor etc.; - seriile tipodimensionale ale reazemelor, dispozitivelor tipizate etc. 3. Deosebirea DINTRE TIPIZARE ŞI STANDARDIZARE a. Sfera de acţiune A STANDARDIZĂRII  Standardizarea cuprinde tipizarea dar şi alte aspecte (fig. 5.2):

Tipizarea constructivă a produselor Definiţia tipizării

"Tipizarea este o latură a standardizării caracterizată prin funcţiile selectivă şi constructivă".  Funcţiile tipizării 1. Funcţia selectivă  Limitarea sortimentului produselor la niveluri minime, prin extinderea producţiei unor tipuri de produse recunoscute ca cele mai corespunzătoare scopului dat  Eliminarea din fabricaţie a acelor tipuri de produse care satisfac aceeaşi nevoie dar care au, în mod inutil, caracteristici constructive diferite. 2. Funcţia constructivă  Orientarea construcţiei produselor astfel încât acestea să se poată adapta şi încadra cât mai fidel cerinţelor tehnologice în continuă diversificarea.  Impunerea realizării unei largi diversităţi sortimentale de produse prin utilizarea unui număr restrâns de elemente constructive şi tipuri tehnologice de bază, multiplu combinate.

b. Caracterul şi aria de activitate a documentelor tehniconormative utilizate  Standardizarea se bazează pe standarde obligatorii la scara întregii economii naţionale;  Tipizarea se bazează pe norme de tipizare, la nivel de ramură şi întreprindere, precum şi pe proiecte tip pentru construcţii;  Când produsul interesează mai multe ramuri economice, documentul tehniconormativ de tipizare se fundamentează mai bine şi se transformă în standard de stat;

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Simplificarea, unificarea şi modularea se consideră forme ale tipizării, care accentuează una sau alta dintre laturile acesteia.

Pr o f . D r . I n g . A . VI ŞA N , P ro f. D r . In g . N . I ON ES C U – Pr o c e se In d u s t r ia le C o m p l ex e 2 7 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p i t o l u l 5 . B a z e l e t eo r e t ic e a le r ea l iz ă r i i Si st e me l o r F l ex i b il e d e F ab r i c ar e

D. 

Simplificarea CONSTRUCTIVĂ A PRODUSELOR Definiţia simplificării

“Simplificarea este activitatea de reducere a sortimentului producţiei industriale de o anumită nomenclatură şi de stabilire a unui program minimal de maşini şi materiale, necesar pentru satisfacerea cerinţelor curente ale economiei naţionale”. 

Caracteristicile simplificării

1. Simplificarea presupune existenţa unei producţii industriale dezvoltate a cărei nomenclatură trebuie sistematizată şi ordonată; 2. Simplificarea reduce sortimentul producţiei cu scopul scăderii costului produselor, prin diminuarea cheltuielilor de pregătire a fabricaţiei ce revin unităţii de produs şi mărirea productivităţii muncii:  Preţul unui produs fabricat în serie scade proporţional cu rădăcina a patra a numărului de exemplare fabricate. E. 

Unificarea CONSTRUCTIVĂ A PRODUSELOR Definiţia unificării

Pr o f . D r . I n g . A . VI ŞA N , P ro f. D r . In g . N . I ON ES C U – Pr o c e se In d u s t r ia le C o m p l ex e 2 8 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p i t o l u l 5 . B a z e l e t eo r e t ic e a le r ea l iz ă r i i Si st e me l o r F l ex i b il e d e F ab r i c ar e

5.2.1.2. Influenţa standardizării, normalizării, tipizării, simplificării şi unificării constructive a produselor asupra fabricaţiei flexibile

1. Standardizarea, normalizarea, tipizarea, simplificarea şi unificarea constructivă a reperelor, subansamblurilor şi ansamblurilor asigură creşterea seriilor de fabricaţie în domeniul producţiilor de unicate şi de serie mică. 2. Standardizarea, normalizarea, tipizarea, simplificarea şi unificarea constructivă a reperelor creează bazele practicării unor principii de construcţie modulară a produselor. 3. Standardele şi normele de tipizare au rolul de “dicţionare“, care creează posibilitatea comparării produselor pe baza unor criterii obiective. 4. Standardizarea şi tipizarea sunt metode de optimizare folosite în concepţia tehnică a produselor, denumită “optimizarea în funcţie de diversitate, definită de (fig. 5.3):  Cheltuielile de pregătire a fabricaţiei, C pf , cresc cu creşterea gradului de diversificare;  Cheltuielile de exploatare, C ex , scad cu cât numărul de sortimente creşte;  Soluţia optimă se găseşte în punctul în care suma acestor cheltuieli, C T , are o valoare minimă.

CT

“Unificarea este o metodă de tipizare îmbunătăţită prin care însuşirile şi condiţiile de bază pentru câteva dimensiuni de produse sunt asociate într-o dimensiune tip, selectată dintre cele existente sau concepută din nou”. 

Caracteristicile unificării

1. Produsele obţinute prin unificare posedă similitudine constructivă, fiind rezultatul folosirii şi combinării de subansambluri şi piese unificate:  Şirurile de maşini şi aparate obţinute prin unificare se denumesc “şiruri parametrice unificate constructiv”; 2. Un element structural unificat - piesă, subansamblu etc. poate fi utilizat fără modificări în cel puţin două produse diferite ca mărime şi destinaţie, aparţinând unei serii unitare sau familii de produse unificate constructiv.  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

5. Standardizarea, unificarea şi tipizarea constituie soluţia optimizată a contradicţiei dintre diversificare şi unificare.

Costuri



C

pf 

C ex

C T min C pf

C ex Nr. optim

Nr. de sortimente

Figura 5.3. Optimizarea în funcţie de diversitate

6. Standardizarea asigură realizarea conceptului actual în proiectarea produselor de “creare a noului cu minim de elemente de noutate”, respectiv de “creare a noului folosind elemente cunoscute”.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Pr o f . D r . I n g . A . VI ŞA N , P ro f. D r . In g . N . I ON ES C U – Pr o c e se In d u s t r ia le C o m p l ex e 2 9 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p i t o l u l 5 . B a z e l e t eo r e t ic e a le r ea l iz ă r i i Si st e me l o r F l ex i b il e d e F ab r i c ar e

5.2.2. Concepţia MODULARĂ A PRODUSELOR 5.2.2.1. Noţiuni conceptuale privind CONCEPŢIA MODULARĂ, MODULUL ŞI SISTEMUL MODULAR A. 

Concepţia modulară. Definire, caracteristici Definiţia concepţiei modulare

“Realizarea unei familii de produse astfel încât în construcţia diferiţilor membri ai acesteia să se regăsească ansambluri componente identice”. 

Caracteristicile CONCEPŢIEI MODULARE

1. Concepţia modulară este elementul de bază al unificării constructive a produselor şi reprezintă una din căile prin care tehnologia contemporană încearcă să dea o soluţie dilemei “diversificare-unificare”. 2. Concepţia permite o diferenţiere fără limite a structurilor complexe diverse rezultate prin combinarea în variante infinite a aceloraşi elemente componente, denumite module:  maşini-unelte, scule, dispozitive, verificatoare;  aparate radio, televizoare etc., utilaje tehnologice. 3. Concepţia modulară este o trăsătură specifică a tehnologiei contemporane, aplicaţiile ei se extind practic fără limite:  liniile automate de prelucrare prin aşchiere, instalaţiile de galvanizare, fabricile de pâine, roboţii de bucătărie etc.;  creionul cu pastă, ceasul de mână, televizorul;  construcţiile moderne de clădiri;  electronica modernă. 4. Etapa pe care o parcurgem este cea a “începutului modularismului”, concepţia modulară oferind încă posibilităţi extrem de vaste de diversificare a produselor, în condiţiile diferenţierii relativ reduse a fabricaţiei acestora. B. 

Conceptul de modul. Definire, caracteristici Definiţia MODULULUI

“Modulul este un ansamblu tehnologic realizat ca parte componentă a unei familii sau grupe de ansambluri destinat să îndeplinească o funcţiune tehnologică comună şi conceput astfel încât să poată funcţiona interconectat cu module de altă funcţionalitate”. 

Caracteristicile MODULULUI

1. Caracterul său de – sine - stătător, care-i permite să funcţioneze şi să fie testat în mod independent; 2. Capacitatea modulului de a-şi îndeplini funcţia într-o mare varietate de condiţii sau capacitatea sa de a fi interconectat cu alte module, în cazul unei mulţimi de sisteme de rang superior.  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Pr o f . D r . I n g . A . VI ŞA N , P ro f. D r . In g . N . I ON ES C U – Pr o c e se In d u s t r ia le C o m p l ex e 2 10 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p i t o l u l 5 . B a z e l e t eo r e t ic e a le r ea l iz ă r i i Si st e me l o r F l ex i b il e d e F ab r i c ar e

 Exemple DE MODULE Exemplul 1. Orice maşină cu performanţe deosebite este alcătuită din părţi componente, capete de forţă, mese rotative, blocuri hidraulice de acţionare, denumite module, pe care le regăsim şi la alte maşini speciale din aceeaşi fabrică şi chiar din alte fabrici, cu profil total diferit; Exemplul 2. Clădirile moderne au o construcţie modulară realizată pe bază de module de tipul modulelor plane sau pereţilor prefabricaţi din beton, având instalaţiile electrice, de apă şi gaze incluse, sau al modulelor spaţiale, camere întregi cu acelaşi înalt grad de prefabricare; Exemplul 3. Televizoarele recente sunt realizate într-o structură modulară. Modulele - selectoarele de canale, transformatoarele, sistemele de deflecţie, permit obţinerea unor aparate de o mare diversitate a caracteristicilor constructiv-funcţionale; Exemplul 4. Aparatele fotografice, din aceeaşi familie produse de o firmă, sunt realizate într-o concepţie modulară. Modulele - obiectivele, vizoarele reflex, obturatoarele, de diferite categorii, se pot schimba de la un aparat la altul şi în diferite combinaţii constituie diferitele tipuri de aparate produse. C. Conceptul DE SISTEM MODULAT. DEFINIRE, CARACTERISTICI 

Definiţia SISTEMULUI MODULAT

“Sistemul modulat reprezintă îndeplineşte aceeaşi funcţiune”

mulţimea

de

module

care

 Exemple DE SISTEME MODULATE Exemplul 1. Elementele tipizate pentru construcţia dispozitivelor modulate de prelucrare formează un sistem modulat (DISROM, BAUKASTEN SYSTEM etc.). Exemplul 2. Elementele tipizate pentru construcţia maşinilor agregat modulate formează un alt sistem. Exemplul 3. Elementele tipizate pentru construcţia ştanţelor şi matriţelor modulate formează alt sistem modulat etc. 

Caracteristicile SISTEMULUI MODULAT

1. Funcţia sistemului modulat de a furniza sistemelor de fabricaţie modulele necesare executării unei anumite tehnologii, este mai complexă decât aceea a unui sistem de fabricaţie dat. 2. Caracterul de sistem static al sistemului modulat, spre deosebire de sistemul de fabricaţie care este dinamic deoarece în timpul funcţionării trece de la o stare la alta. 3. Acoperirea unui număr cât mai mare de funcţiuni cu un număr cât mai mic de module diferite. 4. Stabilirea caracteristicilor funcţionale ale modulelor într-o strictă corelaţie reciprocă, asigurând astfel interconectarea ansamblurilor modulare în cadrul sistemelor complexe.  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Pr o f . D r . I n g . A . VI ŞA N , P ro f. D r . In g . N . I ON ES C U – Pr o c e se In d u s t r ia le C o m p l ex e 2 11 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p i t o l u l 5 . B a z e l e t eo r e t ic e a le r ea l iz ă r i i Si st e me l o r F l ex i b il e d e F ab r i c ar e

5.2.2.2. Metodologia APLICĂRII CONCEPŢIEI MODULARE ÎN PROIECTAREA PRODUSELOR A. Aspecte caracteristice PRIVIND APLICAREA CONCEPŢIEI MODULARE ÎN PROIECTAREA PRODUSELOR

1. Primul aspect este acela că proiectarea unui produs în concepţie modulară este o problemă complexă. Exemple:  Proiectarea unui sistem de transport – de cărbuni, de mărfuri - de obţinere a energiei electrice etc.;  Proiectarea unui televizor, stilou sau aparat foto etc.;  Proiectarea unui sistem modular pentru dispozitive, scule, ştanţe şi matriţe etc.

Pr o f . D r . I n g . A . VI ŞA N , P ro f. D r . In g . N . I ON ES C U – Pr o c e se In d u s t r ia le C o m p l ex e 2 12 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p i t o l u l 5 . B a z e l e t eo r e t ic e a le r ea l iz ă r i i Si st e me l o r F l ex i b il e d e F ab r i c ar e

ETAPA 2. DESCOMPUNEREA SISTEMULUI ÎN SUBSISTEME

În această etapă, produsul este descompus în subsisteme pe baza stabilirii structurii acestuia (fig. 5.5). Pentru exemplul 3, subsistemele sunt (fig. 5.6): I.

PRODUS  SISTEM X

x1

S1

y1 = x2

S2

y2 = xi

Si

yI = xn

Sn

yn

Figura 5.5. Proiectarea structurii modulate a produselor

Y

Port poansoane şi plăci active; II. De aşezare şi susţinere; III. De ghidare; IV. De poziţionare a elem.; V. De strângere a elemen.; VI. De pozitionare a semif.; VII. De apăsare şi scoatere;

2. Al doilea aspect este cel legat de modul de rezolvare, care impune ca proiectarea în concepţie modulară a produselor să se facă numai printr-o abordare sistemică, pe baza căreia produsul, de orice fel, trebuie privit ca SISTEM. 3. Al treilea aspect este cel referitor la etapele aplicării metodei concepţiei modulare şi la conţinutul acestora, identic pentru orice tip de produs. B.

Etapele aplicării CONCEPŢIEI MODULARE Î N P R O I E C T A R E A PRODUSELOR

ET A PA 1. D E F I N I R EA S I S TE M U L U I PR IN IN T R Ă R I L E Ş I I E ŞI R I L E SALE

În această etapă produsul se consideră un sistem şi se definesc intrările X, ca acţiuni ale mediului asupra sistemului şi ieşirile Y, ca acţiuni ale sistemului asupra mediului (fig. 5.4). Drept intrări se consideră condiţiile iniţiale impuse prin temă, iar ieşirile sunt caracteristicile care se impun fiecărui produs sau care se Figura 5.4. Definirea produsului ca sistem prin intrările X şi ieşirile Y estimează a se obţine. Exemplul 1: Proiectarea unui televizor; Exemplul 2: Proiectarea unui sistem de obţinere a energiei electrice prin arderea unui material anume; Exemplul 3: Proiectarea unui sistem modulat pentru ştanţe şi matriţe.

Figura 5.6. Structura modulată a unei ştanţe de perforare şi decupare [15]

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

X

Produs = Sistem

Y

Pr o f . D r . I n g . A . VI ŞA N , P ro f. D r . In g . N . I ON ES C U – Pr o c e se In d u s t r ia le C o m p l ex e 2 13 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p i t o l u l 5 . B a z e l e t eo r e t ic e a le r ea l iz ă r i i Si st e me l o r F l ex i b il e d e F ab r i c ar e

ETAPA 3. IDENTIFICAREA SUBSISTEMELOR cunoscute ŞI PROIECTAREA SUBSISTEMELOR NOI necesare

În această etapă, în funcţie de subsistemele rezultate în Etapa 2, se identifică subsistemele cunoscute dintre cele existente şi se proiectează subsistemele noi necesare. Proiectarea subsistemelor noi se face pe baza stabilirii variantelor tehnic posibile şi a selectării variantelor efectiv necesare cu metoda analizei morfologice. APLICAREA METODEI ANALIZEI MORFOLOGICE LA PROIECTAREA MODULARĂ A PRODUSELOR. CONSTRUIREA CUTIEI MORFOLOGICE

Exemplu: Proiectarea subsistemului S1 - port poansoane şi plăci active, al sistemului din exemplul 3 – “ştanţă de perforare şi decupare” (fig. 5.6). METODOLOGIA DE PROIECTARE A SUBSISTEMELOR NOI a. Stabilirea CRITERIILOR DE DIFERENŢIERE ŞI A CODURILOR ASOCIATE ACESTORA 2. Funcţia modulului  Modul port poansoane – cod 1  Modul port plăci active – cod 2

3. Forma modulului  Modul circular – cod 1  Modul pătrat – cod 2

4. Felul prelucrării  Modul pentru decupare  Modul pentru perforare  Modul pentru îndoire  Modul pentru ambutisare

5. Înălţimea activă H  Modul pentru H  20 – cod 1  Modul pentru 20  H  60 – cod 2  Modul pentru 60  H  100 – cod 3

– cod 1 – cod 2 – cod 3 – cod 4

Pr o f . D r . I n g . A . VI ŞA N , P ro f. D r . In g . N . I ON ES C U – Pr o c e se In d u s t r ia le C o m p l ex e 2 14 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p i t o l u l 5 . B a z e l e t eo r e t ic e a le r ea l iz ă r i i Si st e me l o r F l ex i b il e d e F ab r i c ar e

c. Reducerea VARIETĂŢII ELEMENTELOR SISTEMULUI

Numărul total de elemente diferite, module, care se obţine pentru o cutie morfologică este dat de relaţia:

N T  n1 n 2  ...  n i , in care

(5.1)

n i este numărul de clase corespunzător unui criteriu "i".

Pentru exemplul prezentat în figura 4.6, numărul total de module este:

N T  n1 n 2  n 3  n 4  2  3  4  3  72 module.

(5.2)

Dacă se renunţă la clasa “forma pătrată” şi corespunzător criteriului 3 clasele asociate acestui criteriu se pot grupa în două, respectiv “prelucrări de tăiere” decupare, perforare etc. şi de “deformare plastică” - îndoire, ambutisare etc. rezultă că n3  2 . Numărul total de module obţinut prin tipizarea - unificarea,

N TU , va fi:

N TU  n1 n 2  n 3  n 4  2  2  2  3  24 module. Gradul de tipizare - unificare a sistemului,

G TU 

NT N TU



(5.3)

G TU , se calculează cu relaţia:

72  3. 24

(5.4)

b. Construirea CUTIEI MORFOLOGICE (fig. 5.7) Nr. etaj

CRITERII Denumire

C.

CLASA Cod - Denumire

1

Tip subsistem

1

2

Funcţia

1

3

Forma

1

4

Felul prelucrării

1

5

Înălţimea activă

1

Subsistemul port poansoane şi plăci active Port poansoane Circular Decupare H  20

2 Pătrat

2 2

Perforare 2

3

20  H  60

Port plăci active 3 Îndoire 3

Dreptunghiular 4

Ambutisare

60  H  100

Figura 5.7. Cutia morfologică pentru subsistemul de module port elemente active din structura sistemului modulat pentru ştanţe şi matriţe

Un element oarecare al subsistemului este definit printr-o traiectorie care traversează toate etajele cutiei (fig. 5.7). Exemple:  Modul port poansoane - cod 1.1, circular - cod 1.1.1, pentru decupare – cod 1.1.1.1, cu înălţimea activă cuprinsă în intervalul 20  H  60-cod final 1.1.1.1.2;  Modul port plăci active - cod 1.2, pătrat - cod 1.2.2, pentru îndoire - cod 1.2.2.3, cu înălţimea activă H 20mm - cod final 1.2.2.3.1; ş.a.m.d.  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Stabilirea GRADULUI DE INTEGRARE A MODULELOR

Din punct de vedere al gradului de integrare se disting trei categorii de module, respectiv: 1. Module cu funcţii elementare, organe de asamblare-şuruburi, piuliţe, nituri etc., componente electronice-rezistenţe conductoare electrice etc.; 2. Module cu funcţii unitare, motoare reductoare, compresoare, pompe etc.;

termice

sau

electrice,

3. Module cu funcţii complexe, cazane, turbine, acţionări-electrice, maşini-electrice, maşini unelte, roboţi industriali etc.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Pr o f . D r . I n g . A . VI ŞA N , P ro f. D r . In g . N . I ON ES C U – Pr o c e se In d u s t r ia le C o m p l ex e 2 15 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p i t o l u l 5 . B a z e l e t eo r e t ic e a le r ea l iz ă r i i Si st e me l o r F l ex i b il e d e F ab r i c ar e

5.2.2.3. Influenţa concepţiei modulare A PRODUSELOR ASUPRA FLEXIBILITĂŢII FABRICĂRII

Avantajele concepţiei modulare obţinute se înregistrează în toate cele trei mari domenii ale activităţii umane, respectiv:    

În creaţie; În fabricaţie; În utilizarea produselor

Avantajele aplicării concepţiei modulare în proiectarea produselor

1. Reducerea la minim a duratei realizării proiectului prin eliminarea eforturilor inutile şi concentrarea acestora asupra elementelor noi.  În acest sens, regula cunoscută "de a nu inventa din nou ceea ce a fost demult inventat de alţii" îşi găseşte o aplicare obligatorie prin adoptarea concepţiei modulare în proiectarea produselor.  Câştigarea "luptei cu timpul", în ingineria tehnologică, se poate face aplicând expresia, aparent paradoxală, “crearea noului folosind elemente cunoscute".

2. Diversificarea produselor şi restrângerea gamei tipodimensionale a reperelor şi subansamblurilor componente de bază. 

Concepţia modulară este o cale esenţială prin care tehnologia contemporană modernă dă o soluţie dilemei care caracterizează etapa actuală de dezvoltare, respectiv, cea referitoare la "diversificareunificare" a produselor.

3. Creşterea seriilor de fabricaţie în domeniul producţiei de unicate şi de serie mică pe seama restrângerii gamei tipodimensionale a reperelor şi a subansamblurilor componente. 4. Reducerea numărului şi varietăţii pieselor de schimb necesare întreţinerii produselor. În loc de a se stoca un număr mare şi o varietate deosebită de piese de schimb, pentru reparaţii se pun la dispoziţie module complexe de rezervă.

5. Reducerea timpilor necesari reparaţiilor. Pe baza concepţiei modulare identificarea defectelor este mai promptă deoarece în loc să se încerce descoperirea piesei defecte, se depistează uşor modulul defect.

6. Industrializarea reparaţiilor, prin generalizarea organizării tehnologice a reparaţiilor pe principiul înlocuirii de module şi organizării reparării centralizate, în condiţii industriale, a modulelor defecte.  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 2 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

Capitolul

6

SISTEME FLEXIBILE DE PRELUCRARE PRIN DEFORMARE LA RECE 6.1. PROCESE TEHNOLOGICE FLEXIBILE DE PRELUCRARE PRIN DEFORMARE LA RECE

P r o f . D r . I n g . A u r e l i an V I Ş A N , P r o f . D r . I n g . N i c o l a e I O N E S C U

PROCESE INDUSTRIALE COMPLEXE Modulul

2

2

6.1.1. PROCESE TEHNOLOGICE FLEXIBILE DE GRUP DE PRELUCRARE PRIN DEFORMARE LA RECE 6.1.1.1. M et o do l o g i a p r oi ec t ă r i i pr o ce s e l o r t e h n o l o gi ce g r up de prelucrare prin deformare la rece Etapa 1. Codificarea şi clasificarea pieselor şi constituirea grupelor de piese

– Procese Avansate de Fabricare

 Note de curs-Pentru uzul studenților 

Figura 6.1. Stabilirea formei în care se încadrează prelucrările de perforare şi decupare

Partea a doua SISTEME FLEXIBILE DE FABRICAŢIE

Capitolul

6

SISTEME FLEXIBILE DE PRELUCRARE PRIN DEFORMARE LA RECE Figura 6.2. Stabilirea formei în care se încadrează prelucrările de îndoire în V şi U

Bucureşti, UPB, IMST, Departamentul TCM, 2018-2019  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Figura 6.3. Stabilirea formei în care se încadrează prelucrările de îndoire, ambutisare şi bordurare  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 3 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 4 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

Et apa 2. Proiectarea piesei repr ezentative

Figura 6.5. Proiectarea piesei reprezentative

Etapa 3. Pr oiectarea pr ocesului t ehnologic flexibil de grup

a.

Figura 6.4. Cod tehnologic pentru codificarea şi clasificarea pieselor prelucrate prin deformare plastică la rece pe principiul tehnologiei de grup

b. Figura 6.6. Procese tehnologice de grup pentru prelucrarea prin deformare (ex. a – proces tehnologic pentru piesa “D” din figura 7.5)

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 5 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

6.1.1.2. Proiect ar ea ştanţelor şi matriţ elor flexibile de grup

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 6 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

6.1.2. PROIECTAREA FLEXIBILĂ A TEHNOLOGIEI DE PRELUCRARE PRIN DEFORMARE LA RECE 6.1.2.1. Metodologia proiectării cu calculatorul a proceselor tehnologice de ştanţare şi matriţare Et apa 1. Definir ea geometr ică a piesei cu calculat or ul

Figura 6.7. Ştanţe şi matriţe de grup pentru prelucrarea piesei reprezentative “D” din figura 7.5

a.

c.

b.

d.

Figura 6.8. Definirea geometrică a piesei cu calculatorul, principalele funcţii utilizate: a – lansare program de definire piesă – DEF_PI, b – definirea elementelor piesei, c – încadrarea conturului, d – definirea conturului exterior

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 7 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 8 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

e.

e. f. Figura 6.9. Definirea geometrică a piesei cu calculatorul, principalele funcţii utilizate: e – legarea elementelor de contur, f – definirea perforărilor

f.

g.

Figura 6.12. Analiza tehnologicităţii cu calculatorul: e – verificarea dimensiunilor perforărilor, f – verificarea poziţiei relative a perforărilor între ele, g – verificarea poziţiei perforărilor în raport de conturul exterior

Etapa 3. Proiectarea schemei de croire a semifabricat ului cu calculatorul

E t a p a 2 . A n a l i z a t e hn o l o g i c i t ăţ i i p i e s e i c u c a l c u l a t o r ul

a. b. Fig. 6.13. Proiectarea schemei de croire cu calculatorul: a – generarea unei piese cu conturul exterior mărit cu valoarea puntiţei, b – generarea unei noi piese şi desfăşurarea programului de croire

a. b. Figura 6.10. Analiza tehnologicităţii cu calculatorul: a – lansarea programului, b – introducerea caracteristicilor materialului piesei

c. d. Figura 6.11. Analiza tehnologicităţii cu calculatorul: c – modelul cerinţelor de tehnologicitate, d - verificarea elementelor conturului exterior  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

c. d. Figura 6.14. Proiectarea schemei de croire cu calculatorul: c şi d – faze intermediare de lucru, rotirea piesei, pentru generarea schemei de croire optimă

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 9 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 10 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

Etapa 4. Proiectarea schemei t ehnologice cu calculatorul

e.

f.

Figura 6.15. Proiectarea schemei de croire cu calculatorul: e şi f – faze intermediare de lucru, translaţia piesei după axele OX şi OY, pentru generarea schemei de croire optimă

a. b. Figura 6.17. Proiectarea schemei tehnologice cu calculatorul: a şi b – definirea poziţiei poansoanelor

c.

g.

d.

h.

Figura 6.16. Proiectarea schemei de croire cu calculatorul: g - faza finală de obţinere a schemei de croire optimă, h – calculul coeficientului de folosire a materialului

e. f. Figura 6.18. Proiectarea schemei tehnologice cu calculatorul: c, d, e şi f – verificarea şi mutarea poziţiei poansoanelor  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 11 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 12 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

6.2. MIJLOACE TEHNOLOGICE FLEXIBILE DE PRELUCRARE PRIN DEFORMARE LA RECE 6.2.1. MAŞINI ŞI PRESE FLEXIBILE 6.2.1.1. Maşini şi pr ese AUTOMATE A. Maşini automate BEMA pent ru deformat capete de ţevi

g. h. Figura 6.19. Proiectarea schemei tehnologice cu calculatorul: g şi h – generarea schemei tehnologice optime

6.1.2.2. Proiect ar ea ştanţelor şi matriţelor cu calculatorul

Figura 6.21. Maşină automată BEMA pentru deformat capete de ţevi, cu magazin de scule rotativ şi schimbarea automată a sculei Figura 6.20. Proiectarea ştanţei cu calculatorul pe baza schemei tehnologice din figura 6. 19h  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 13 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

B. Prese automate hidr aulice BEMA pent ru îndoit ţ evi

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 14 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

C. Maşini automate BEMA pent ru îndoit ţ evi şi profile

Figura 6.23. Maşini automate BEMA pentru îndoit ţevi şi profile

Figura Presă automată hidraulică BEMA pentru îndoirea şi perforarea mai multor ţevi simultan

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 15 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

D. Maşini automate BEMA programabile pentru îndoit ţevi şi profile, cu direcţie de deformare variabilă

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 16 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

6.2.1.2. Maşini şi pr ese cu Comandă Numer ică - CN A. Maşini VECTORBEND cu CNC pentru curbat tuburi

Figura 6.25. Maşină VECTORBEND, model 12 HPM, cu CNC, pentru curbat tuburi

Figura 6.24. Maşină hidraulică automată BEMA pentru îndoit ţevi cu direcţie de deformare variabilă stânga - dreapta

Figura 6.26. Maşină VECTORBEND, model 12 HPM, cu CNC, pentru curbat tuburi – componente: 1 – capul de centrare, 2 – comanda numerică  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 17 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 18 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

Figura 6.27. Maşină VECTORBEND, model 12 HPM, cu CNC, pentru curbat tuburi – componente: 3 – capul mobil, 4 – grup hidraulic Figura 6.29. Maşină VECTORBEND, model 100 HPM, cu CNC, pentru curbat tuburi: exemplu de piesă realizată

a.

b.

Figura 6.28. Maşină VECTORBEND, model 12 HPM, cu CNC, pentru curbat tuburi: a - scule utilizate, b - piese realizate

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Figura 6.30. Maşini VECTORBEND, model 50 HP şi 100 HPM, cu CNC, pentru curbat tuburi: exemplu de piesă realizată  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 19 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 20 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

B. Maşini DATABEND cu CNC pentru curbat tuburi

a.

b.

c.

Fig. 6.32. Maşină DATABEND, model 25 - 100 CNC, pentru curbat tuburi: a - reglarea la cotă, b – reglarea fălcilor de strângere, c – elementele active folosite la deformare

Fig. 6.33. Maşină DATABEND, model 25 - 100 CNC, pentru curbat tuburi: vederea din faţă a sistemului automat pentru încărcare şi descărcare

Fig. 6.31. Maşină DATABEND, model 25 - 100 CNC, pentru curbat tuburi: exemple de piese realizate  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 21 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 22 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

6.2.2. ŞTANŢE ŞI MATRIŢE FLEXIBILE 6.2.2.1. Ştanţe şi matriţe DE GRUP A. Sistem de ştanţe şi matriţe DE GRUP CIRCULARE PENTRU PRELUCRAREA DE PRECIZIE NORMALĂ

Fig. 6.34. Modelul unei ştanţe sau matriţe de grup circulare pentru o gamă dimensională, pentru prelucrarea de precizie normală

Fig. 6.35. Desenul de ansamblu al unei ştanţe sau matriţe de grup circulară pentru o gamă dimensională, pentru prelucrarea de precizie normală

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 23 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 24 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

Fig. 6.36. Ştanţe de grup circulare, simple, pentru decupare şi perforare, realizate pentru o gamă dimensională pe baza ştanţei sau matriţei din figura 7.35, pentru prelucrarea de precizie normală

a.

b.

Fig. 6.38. Ştanţe de grup circulare, combinate, cu acţiune simultană, pentru decupare şi perforare, realizate pentru o gamă dimensională pe baza ştanţei sau matriţei din figura 7.35, pentru prelucrarea de precizie normală: a – cu extractor pe coloanele de ghidare, b – cu extractor pe poansonul inferior

Fig. 6.37. Matriţă de grup circulară, simplă, pentru ambutisare, realizată pentru o gamă dimensională pe baza ştanţei sau matriţei din figura 7.35, pentru prelucrarea de precizie normală  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 25 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 26 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

B. Sistem de ştanţe şi matriţe DE GRUP DREPTUNGHIULARE PENTRU PRELUCRAREA DE PRECIZIE NORMALĂ

Fig. 6.40. Desenul de ansamblu al unei ştanţe sau matriţe de grup dreptunghiulară pentru o gamă dimensională, pentru prelucrarea de precizie normală Fig. 6.39. Modelul unei ştanţe sau matriţe de grup dreptunghiulare pentru o gamă dimensională, pentru prelucrarea de precizie normală  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 27 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 28 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

Fig. 6. 42. Matriţe de grup dreptunghiulare, simple, pentru îndoire în V şi în U, realizate pentru o gamă dimensională pe baza ştanţei sau matriţei din figura 7.40, pentru prelucrarea de precizie normală

Fig. 6.41. Ştanţă de grup dreptunghiulară, simplă, pentru decupare, realizată pentru o gamă dimensională pe baza ştanţei sau matriţei din figura 7.40, pentru prelucrarea de precizie normală  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 29 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

C. Sistem de ştanţe DE GRUP PENTRU ŞTANŢAREA DE PRECIZIE a. Caracteristicile procesului de ştanţare de precizie

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 30 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

6.2.2.2. Ştanţe şi mat riţe MODULATE A. Ştanţ e şi mat riţe MODULATE SIMPLE

Fig. 6.43. Piese prelucrate prin ştanţare de precizie

b. Caracteristicile ştanţelor de grup pentru ştanţarea de precizie

Fig. 6.45. Ştanţă modulată dreptunghiulară simplă pentru decupare sau perforare Fig. 6.44. Ştanţă de grup circulară pentru ştanţarea de precizie  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 31 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 32 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

Fig. 6.46. Ştanţă modulată dreptunghiulară simplă pentru îndoire în V

Fig. 6.47. Ştanţă modulată dreptunghiulară simplă pentru îndoire în U

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 33 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 34 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

B. Ştanţ e şi mat riţe MODULATE COMPLEXE

Fig. 6.48. Ştanţă modulată circulară simplă pentru ambutisare

Fig. 6.49. Ştanţă modulată dreptunghiulară complexă cu acţiune succesivă pentru perforare şi decupare

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 35 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 36 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

6 . 2 . 3 . P O A N S O A N E Ş I P L Ă C I A C T I V E F L E X I B IL E

6.2.3.2. Poansoane şi plăci active DUALFORM

6.2.3.1. Poansoane şi plăci active UNIVERSALE PUNCTIFORME

A. Caracteristicile sistemului de prelucrare PRIN DEFORMARE LA RECE DUALFORM

Fig. 6.50. Sistem de prelucrare prin deformare plastică la rece cu CNC cu poansoane şi plăci active universale punctiforme - sferice

Fig. 6.51. Sistemul tehnologic de prelucrare prin deformare la rece DUALFORM

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 37 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

B. Principalele et ape ale r ealizării POANSOANELOR ŞI PLĂCILOR ACTIVE DUALFORM

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 38 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

C. Echipamentele sistemului tehnologic DUALFORM

Fig. 6.53. Poanson şi placă activă realizate în sistemul DUALFORM

D. Principalele aplicaţii ale sistemului de pr elucrare prin deformare la rece DUALFORM

Fig. 6.52. Principalele etape şi faze necesare realizării poansoanelor şi plăcilor active DUALFORM

Fig. 6.54. Microbuze cu piese componente realizate în sistemele de prelucrare DUALFORM  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 39 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 40 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

a. Zil Russia – Inner Bonnet

c. Astra Indonesia – Outer Door Panel

b. Ural Russia – Inner Door Panel

d. SDP Austria – Double bumper Pressing

Fig. 6.55. Produse tipice realizate în sistemele de prelucrare DUALFORM

Fig. 6.56. Piese realizate în sistemele de prelucrare DUALFORM în diferite ţări

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 41 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

6 . 3 . S I S T E M E T E H N O L O G I C E F L E X I B I L E D E P R E LU C R A R E PRIN DEFORMARE LA RECE

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 42 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

B. Caracteristicile de prelucrare ale centrului MINIMATIC 100

6.3.1. CENTRE DE PRELUCRARE PRIN ŞTANŢARE CU CNC 6.3.1.1. Centr ul de prelucrare PRIN ŞTANŢARE MINIMATIC 100 A. Descrierea centrului de PRELUCRARE MINIMATIC 100

a.

a.

b.

b. Fig. 6.58. Caracteristici de prelucrare ale centrului CNC MINIMATIC 100: a – vedere a zonei active de generare a suprafeţelor; b – construcţia ştanţelor utilizate pe centrul de prelucrare

Fig. 6.57. Centrul de prelucrare prin ştanţare cu CNC MINIMATIC 100

c.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 43 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

6.3.1.2. Centr ul de prelucrare PRIN ŞTANŢARE TRUMATIC 120 ROTATION

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 44 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

B. Caracteristicile de prelucrare ale centrului TRUMATIC 120 ROTATION

A. Descrierea centrului de prelucrare TRUMATIC 120 ROTATION

a.

a.

b. b.

Fig. 6.59. Centrul de prelucrare prin ştanţare cu CNC TRUMATIC 120 ROTATION

c. Fig. 6.60. Etapele prelucrării pe centrul CNC c. TRUMATIC 120 ROTATION: a - decupare; b perforare; c - retezarea puntiţelor şi evacuarea piesei  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 45 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

C. Generarea suprafeţelor pe centrul TRUMATIC 120 ROTATION

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 46 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

D. Construcţia ştanţelor, plăcilor active şi poansoanelor centrului TRUMATIC 120 ROTATION

a.

a.

b.

b.

c. c. Fig. 6.61. Generarea suprafeţelor pe centrele CNC TRUMATIC 120: a - zona de lucru; b - principiul generării; c - exemplu de piesă prelucrată  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Fig. 6.62. Ştanţe folosite pe centrele de prelucrare cu CNC TRUMATIC 120: a - ştanţă simplă; b - ştanţă complexă; c - construcţia poansoanelor şi variaţia forţei de tăiere

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 47 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

6.3.1.3. Centr ul de prelucrare PRIN ŞTANŢARE TRUMATIC 200 ROTATION

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 48 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

B. Caracteristicile de concepţie ale CENTRULUI TRUMATIC 200 ROTATION

A. Descrierea centrului de prelucrare TRUMATIC 200 ROTATION – CU ROTAŢIA TUTUROR SCULELOR

a.

b.

Fig. 6.63. Centrul de prelucrare prin stanţare cu CNC TRUMATIC 200 ROTATION pentru perforare şi formare, cu rotaţia tuturor sculelor

c. Fig. 6.64. Caracteristici de concepţie ale Centrului de ştanţare cu CNC TRUMATIC 200 ROTATION: a – capul de lucru, b – piesă reprezentativă, c – variaţia zgomotului  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 49 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

C. Caracteristicile de prelucrare ale CENTRULUI TRUMATIC 200 ROTATION

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 50 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

D. Caracteristicile constructive ale CENTRULUI TRUMATIC 200 ROTATION

a.

a.

b.

b.

c. Fig. 6.65. Caracteristici de prelucrare ale Centrul de stanţare cu CNC TRUMATIC 200 ROTATION: a – magazinul de ştanţe, b – prelucrarea şi evacuarea pieselor, c – plăci active şi poansoane

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

c. Fig. 6.66. Caracteristici de generare ale Centrul de stanţare cu CNC TRUMATIC 200 ROTATION: a – ştanţe, plăci active şi poansoane utilizate, b – magazinul de ştanţe, c – variaţia numărului părţilor finisate  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 51 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

6.3.1.4. Centr ul de prelucrare prin ştanţare TRUMATIC 240 ROTATION

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 52 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

B. Caracteristicile de concepţie ALE CENTRULUI TRUMATIC 240 ROTATION

A. Descrierea centrului de prelucrare TRUMATIC 240 ROTATION

a.

a.

b.

c. b. Fig. 6.67. Centrul de prelucrare prin stanţare cu CNC TRUMATIC 240 ROTATION: a – imaginea de ansamblu a centrului; b – partea activă de lucru  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Fig. 6.68. Caracteristici de concepţie ale Centrul de stanţare cu CNC TRUMATIC 240 ROTATION: a – vedere a capului de lucru, b – modul de acţionare a capului de lucru, c – scule utilizate  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 53 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

C. Caracteristicile de prelucrare ALE CENTRULUI TRUMATIC 240 ROTATION

a.

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 54 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

D. Caracteristicile de generare ALE CENTRULUI TRUMATIC 240 ROTATION

a.

b. b.

c. c. Fig. 6.69. Caracteristici de prelucrare ale Centrul de stanţare cu CNC TRUMATIC 240 ROTATION: a – prinderea tablei pe masa centrului, b şi c – generarea suprafeţelor şi evacuarea pieselor  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Fig. 6.70. Caracteristici de generare ale Centrul de stanţare cu CNC TRUMATIC 240 ROTATION: a – evidenţierea generării suprafeţelor, b – modul de acţionare a capului de lucru, c – modul de generare cu ştanţe complexe multipoansoane  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 55 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

6.3.1.5. Centrul de prelucrare PRIN ŞTANŢARE, RONŢĂIRE ŞI ÎNDOIRE TRUMATIC 260 ROTATION

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 56 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

B. Caracterist icile funcţionale ale CENTRULUI TRUMATIC 260 ROTATION

A. Descrierea centrului de prelucrare TRUMATIC 260 ROTATION

a.

a.

b.

b.

c. Fig. 6.71. Centrul de prelucrare cu CNC TRUMATIC 260 ROTATION: a – imaginea de ansamblu a centrului; b – zona activă de lucru

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Fig. 6.72. Caracteristici funcţionale ale Centrului cu CNC TRUMATIC 260 ROTATION: a – generarea suprafeţelor, b – construcţia capului de lucru, c – pachete ale ştanţelor utilizate  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 57 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

C. Caracteristicile de generare ALE CENTRULUI TRUMATIC 260 ROTATION

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 58 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

D. Caracteristicile constructive ALE CENTRULUI TRUMATIC 260 ROTATION

a.

a.

b.

c. Fig. 6.73. Caracteristici de generare ale Centrului cu CNC TRUMATIC 260 ROTATION: a – faze ale generării suprafeţelor, b – concepţia generării prin rotire, c – generarea unei suprafeţe curbe prin perforări cu poansoane cu profile diferite: circular, alungit, trapezoidal  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

b.

c. Fig. 6.74. Caracteristici constructive ale Centrului cu CNC TRUMATIC 260 ROTATION: a – conceptul de generare a suprafeţelor, b – pachete cu poansoane şi plăci active cu orificii diferite, c – schimbarea ştanţelor în capul de lucru  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 59 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

E. Caracteristicile de flexibilitate, automatizare si de producţie ale cent rului TRUMATIC 260 ROTATION

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 60 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

6.3.1.6. Centrele de prelucrare PRIN PERFORARE ÎN CNC TRUPUNCH SERIILE 1000, 2000, 3000 ŞI 5000 A. Descrierea unui centru de perforare în CNC tip TruPunch

a.

Fig. 6.77. Vederea de ansamblu a unui centru de perforare în CNC TruPunch

B. Centrul de prelucrare prin perforare în CNC TruPunch 1000 b.

a.

1000

c. Fig. 6.75. Caracteristicile de flexibilitate şi automatizare ale Centrului cu CNC TRUMATIC 260 ROTATION: a – zona TRUMALIFT, b – zona de reglare, c – zona TRUMATOOL

b. Fig. 6.76. Caracteristici organizatorice ale Centrului ale Centrului cu CNC TRUMATIC 260 ROTATION: a – vedere generală a centrului, b – secţia de asamblare

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

a

b

Fig. 6.78. Centrul de perforare în CNC TruPunch 1000: a – vederea generala a capului de lucru, b – exemplu de piesă reprezentativă prelucrată prin perforare în CNC pe centrul TruPunch 1000  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 61 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

C. Centrul de prelucrare PRIN PERFORARE ÎN CNC TRUPUNCH 2020

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 62 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

E. Centrul de prelucrare prin perforare în CNC TruPunch 5000

5000 2020

Fig. 6.79. Centrul de perforare în CNC TruPunch 2020: vederea generală a capului de lucru şi a unor piese reprezentative prelucrate

D. Centrul de prelucrare PRIN PERFORARE ÎN CNC TRUPUNCH 3000

3000

Fig. 6.81. Centrul de perforare în CNC TruPunch 5000: vederea generală a capului de lucru şi a unor piese reprezentative prelucrate

F. Şt anţele car acter istice utilizate pe centr ele de pr elucrare pr in perforare cu CNC Tr uPunch Ser iile 1000, 2000, 3000 şi 5000

a Fig. 6.80. Centrul de perforare în CNC TruPunch 3000: vederea generală a capului de lucru şi a unor piese reprezentative prelucrate  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

b

c

Fig. 6.82. Ştanţe utilizate pe centrele de prelucrare prin perforare cu CNC TruPunch Seriile 1000, 2000, 3000 şi 5000: a şi b – ştanţe simple, c - ştanţe complexe cu profile active diferite  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 63 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 64 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

6.3.1.7. Centr ele de pr elucrare PRIN ÎNDOIRE TRUBEND SERIILE 3000, 5000, 8000 ŞI 8400

6.3.2. CELULE FLEXIBILE DE PRELUCRARE PRIN DEFORMARE LA RECE

A. Descrierea unui centru DE PRELUCRARE PRIN ÎNDOIRE TruBend

6.3.2.1. Celule flexibile de ştanţare a tolelor rotoarelor şi statoarelor A. Schema constructiv- funcţională A CELULEI FLEXIBILE DE ŞTANŢARE A TOLELOR ROTOARELOR ŞI STATOARELOR

Fig. 6.83. Centrul de prelucrare prin îndoire TruBend 3120: vederea generală a centrului şi a zonei active de îndoire

B. Caracterist icile de pr elucrare ale unui centr u de îndoire TruBend

Fig. 6.84. Piese caracteristice prelucrate prin îndoire pe centrele TruBend

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Fig. 6.85. Schema constructiv – funcţională a celulei pentru ştanţarea tolelor rotoarelor şi statoarelor  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 65 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

B. Elementele componente ALE CELULEI FLEXIBILE DE ŞTANŢARE A TOLELOR ROTOARELOR ŞI STATOARELOR

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 66 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

C. Principalele faze de lucru ALE CELULEI PENTRU ŞTANŢAREA TOLELOR ROTOARELOR ŞI STATOARELOR

Celula flexibilă de ştanţare a tolelor, reprezentată în figura 7.70, este constituită din următoarele părţi componente: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.

Magazin palete. Post pentru distribuirea paletelor libere. Cărucior suveică. Post intrare/ieşire palete. Post de încărcare/descărcare. Post de poziţionare şi orientare. Post pentru marcarea şi măsurarea grosimii semifabricatelor. Presă şi ştanţă cu masă rotativă indexabilă. Magazin de scule. Post opţional pentru operaţii suplimentare de ştanţare. Post cu dispozitiv de ridicare pentru stocarea tolelor rotoarelor. Post cu dispozitiv de ridicare pentru stoca-rea tolelor statoarelor. Robot cu două braţe. Electromagneţi. Conveior. Perete special pentru atenuarea zgomotului.

a.

d.

b.

e.

c.

f.

Fig. 6.86. Principalele faze de lucru ale celulei pentru ştanţarea tolelor rotoarelor şi statoarelor: d - destacking, centering and feeding blank, e - stator, completed, is stacked, f - rotor, stacked after, finishing

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 67 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

D. Caracterist icile const ruct ive – SCHIMBAREA SCULELOR

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 68 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

6.3.2.2. Celule flexibile DE ŞTANŢARE ŞI ÎNDOIRE TRUMAFORM 400 A. Descrierea celulei flexibile DE ŞTANŢARE ŞI ÎNDOIRE TRUMAFORM 400

Fig. 6.87. Sistemul de schimbare automată a sculelor celulei flexibile pentru ştanţarea tolelor rotoarelor şi statoarelor

E. Car acterist icile de prelucrar e

Fig. 6.89. Celulă flexibilă de prelucrare prin stanţare şi îndoire TRUMAFORM 400

Fig. 6.88. Zona activă de prelucrare a tolelor rotoarelor şi statoarelor  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 69 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

B. Caracteristicile constructive ALE CELULEI FLEXIBILE DE ŞTANŢARE ŞI ÎNDOIRE TRUMAFORM 400

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 70 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

C. Caracteristicile funcţionale ALE CELULEI FLEXIBILE DE ŞTANŢARE ŞI ÎNDOIRE TRUMAFORM 400

a.

a.

b.

b.

c. c. Fig. 6.90. Caracteristicile constructive ale celulei de stanţare şi îndoire TRUMAFORM 400: a – poziţionarea pieselor, b şi c – transferul automat al pieselor şi sculelor  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Fig. 6.91. Caracteristicile funcţionale ale celulei de stanţare şi îndoire TRUMAFORM 400: a – magazinul de scule, b – schimbarea poansoanelor de îndoit, c – fixarea şi îndoirea pieselor  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 71 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

D. Piese realizate ÎN CELULA FLEXIBILE DE ŞTANŢARE ŞI ÎNDOIRE TRUMAFORM 400

P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 72 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce

6.3.3. LINII FLEXIBILE DE PRELUCRARE PRIN DEFORMARE LA RECE A. Structura liniei flexibile FLEXIPRESS DE PRELUCRARE PRIN DEFORMARE LA RECE

Fig. 6. 93. Structura liniei flexibile FLEXIPRESS de prelucrare prin deformare la rece

B. Funcţ ionarea liniei flexibile FLEXIPRESS de prelucr ar e pr in defor mare la r ece

Fig. 6.92. Exemple de piese realizate în celula flexibilă de ştanţare şi îndoire TRUMAFORM 400

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c es e I n d u s tr i a le C o m p le x e 2 2 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

Capitolul

7

SISTEME FLEXIBILE DE PRELUCRARE PRIN EROZIUNE 7 .1. M IJ L O A CE T EH N O L O G IC E F L E X I B IL E DE P RE L UC R AR E P R I N E R O Z IU N E

Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN, Prof. Dr. Ing. Nicolae IONESCU

7.1.1. DISPOZITIVE ŞI ECHIPAMENTE FLEXIBILE DE PRELUCRARE PRIN ELECTROEROZIUNE A. Sistemul de prelucrare prin electroeroziune ISOCUT al firmei CHARMILLES a.

PROCESE INDUSTRIALE COMPLEXE Modulul

2

2

Caracteristicile de generare ale sistemului ISOCUT 1.

– Procese Avansate de Fabricare

Realizarea unor translaţii omnidirecţionale ale electrodului efectuate pe suprafaţa unor conuri succesive coaxiale de diametru crescător care permit generarea orificiilor cu degajări pozitive rectilinii (fig. 8.1a) sau curbilinii (8.1b) cu ajutorul unor electrozi masivi cu profil constant.

 Note de curs-Pentru uzul studenților 

Partea a doua SISTEME FLEXIBILE DE FABRICAŢIE

Capitolul

7

SISTEME FLEXIBILE DE PRELUCRARE PRIN EROZIUNE

a

b

Fig. 7.1. Generarea degajărilor pozitive rectilinii (a) şi curbilinii (b) cu sistemul ISOCUT

2.

Realizarea unor translaţii omnidirecţionale ale electrodului efectuate pe suprafaţa unor conuri succesive coaxiale de diametru descrescător care permit generarea orificiilor cu degajări negative rectilinii (fig. 8.2a) sau curbilinii (8.2b) cu ajutorul unor electrozi masivi cu profil constant.

a

b

Fig. 7.2. Generarea degajărilor negative rectilinii (a) şi curbilinii (b) cu sistemul ISOCUT

Bucureşti, UPB, IMST, Departamentul TCM, 2018-2019

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c e s e I n d u s t r i a le C o m p le x e 2 3 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

3.

Realizarea unor translaţii omnidirecţionale ale electrodului efectuate pe suprafaţa unui con combinată cu rotaţia electrodului în jurul axei sale care permit rectificarea prin electroeroziune a orificiilor sau a cavităţilor de secţiune circulară cu muchii înclinate sau nu, într-o singură trecere cu un singur electrod cu secţiune circulară cu profil constant sau variabil.

Fig. 7.3. Rectificarea prin electroeroziune a orificiilor sau a cavităţilor de secţiune circulară cu sistemul ISOCUT

b. Caracteristicile de prelucrare ale sistemului ISOCUT 1.

Finisarea rapidă a suprafeţelor frontale şi laterale ale pieselor prin deplasarea tridimensională a electrodului (fig. 8.4)

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c es e I n d u s tr i a le C o m p le x e 2 4 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

c. Posibilităţile de prelucrare ale sistemului ISOCUT 1. Prelucrarea de degroşare şi de finisare a orificiilor active şi a degajărilor pozitive - în trepte (fig. 8.7a), înclinate (fig. 8.7b) şi curbe (fig. 8.7c), ale plăcilor active ale ştanţelor cu acelaşi electrod cu profil constant (fig. 8.7)

a b c Fig. 7.7. Degroşarea şi finisarea cu acelaşi electrod cu profil constant a orificiilor active şi a degajărilor în trepte (a), rectilinii (b) şi curbilinii (c) ale plăcilor active ale ştanţelor cu sistemul ISOCUT

2. Prelucrarea de degroşare şi de finisare a orificiilor active şi a degajărilor negative - înclinate (fig. 8.8a) şi curbe (fig. 8.8 b şi fig. 8.8 c), ale plăcilor active ale ştanţelor cu acelaşi electrod cu profil constant (fig. 8.8)

Fig. 7.4. Finisarea suprafeţelor frontale şi laterale ale pieselor cu sistemul ISOCUT

2.

Realizarea cavităţilor cu interstiţii laterale şi frontale egale (fig. 8.5)

Fig. 7.5. Obţinerea cavităţilor cu interstiţii laterale şi frontale egale cu sistemul ISOCUT

3.

a b c Fig. 7.8. Degroşarea şi finisarea cu acelaşi electrod cu profil constant a orificiilor active şi degajărilor negative înclinate (a) şi curbilinii (b şi c) ale plăcilor active ale ştanţelor cu sistemul ISOCUT

3. Prelucrarea de degroşare şi de finisare a găurilor (fig. 8.9a) şi cavităţilor (fig. 8.9 b) concentrice şi a fantelor, cavităţilor şi orificiilor înclinate la orice unghi (fig. 8.9c) cu acelaşi electrod cu profil constant (fig. 8.9)

Obţinerea unor suprafeţe laterale şi frontale cu caracteristici identice la fiecare fază de finisare (fig. 8.6)

Fig. 7.6. Obţinerea unor suprafeţe laterale şi frontale cu caracteristici identice la fiecare fază de finisare cu sistemul ISOCUT  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

a b c Fig. 7.9. Degroşarea şi finisarea cu acelaşi electrod cu profil constant a găurilor şi cavităţilor concentrice şi a fantelor (a), cavităţilor (b)şi orificiilor înclinate (c) cu sistemul ISOCUT  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c e s e I n d u s t r i a le C o m p le x e 2 5 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

d. Caracteristicile tehnologice ale sistemului ISOCUT 1.

Prelucrarea unor suprafeţe care nu se pot realiza prin prelucrare clasică.

2.

Suprafeţele şi dimensiunile finale ale acestora sunt ajustabile în trei direcţii la fiecare regim de prelucrare.

3.

Obţinerea unor suprafeţe uniforme în trei direcţii la fiecare regim de prelucrare.

4.

Finisarea rapidă într-o singură trecere a cavităţilor şi orificiilor înclinate sau drepte.

5.

Obţinerea unor productivităţi superioare prelucrării clasice.

6.

Obţinerea unor uzuri foarte mici faţă de prelucrarea clasică.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c es e I n d u s tr i a le C o m p le x e 2 6 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

B. Sistemul de prelucrare prin electroeroziune ORBICUT al firmei AGIE a.

Caracteristicile constructive ale sistemului ORBICUT

a b Fig. 7.10. Dispozitive de prelucrare prin electroeroziune cu mişcare orbitală ORBICUT: a – sistemul Mini Simplex 3R-321.7 cu mandrină hidraulică schimbabilă (Φ 20mm) cu introducerea manuală a vitezei orbitale şi a adâncimii; b - sistemul Mini Simplex 3R-321.71 cu mandrină hidraulică schimbabilă (Φ 20mm) cu mişcare orbitală cu servocomandă şi deplasare radială comandată electronic

a b Fig. 7.11. Dispozitive de prelucrare prin electroeroziune cu mişcare orbitală ORBICUT: a – sistemul Mini Simplex 3R-6.57 cu mandrină cu electromagnet rotitor (Φ 100 mm) cu introducerea manuală a vitezei orbitale şi a deplasărilor; b - sistemul Mini Servo 3R-6.571 cu mandrină cu electromagnet rotitor (Φ 100mm) cu mişcare orbitală servocontrolată şi deplasare radială comandată electronic

b.

a

Posibilităţile de prelucrare ale sistemului ORBICUT

b

c

d

e

f

Fig. 7.12. Posibilităţile de prelucrare ale sistemului ORBICUT: a – prelucrarea orbitală a orificiilor, b – prelucrarea orbitală a cavităţilor, c - prelucrarea orbitală a degajărilor pozitive în trepte, d - prelucrarea orbitală a filetelor, e - prelucrarea orbitală a cavităţilor simetrice, f - prelucrarea orbitală a fantelor, canalelor şi degajărilor laterale.  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c e s e I n d u s t r i a le C o m p le x e 2 7 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

7.1.2. MAŞINI ŞI INSTALAŢII FLEXIBILE DE PRELUCRARE PRIN ELECTROEROZIUNE CU CNC

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c es e I n d u s tr i a le C o m p le x e 2 8 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

b.

Principalele posibilităţi de prelucrare ale maşinii de prelucrare prin electroeroziune cu electrod masiv cu CNC ROBOFORM 20

7.1.2.1. MAŞINI DE PRELUCRARE PRIN ELECTROEROZIUNE CU ELECTROD MASIV CU CNC A. Maşina de prelucrare prin electroeroziune cu electrod masiv cu CNC ROBOFORM 20 a firmei CHARMILLES a.

Construcţia maşinii de prelucrare prin electroeroziune cu electrod masiv cu CNC ROBOFORM 20

Fig. 7.13. Maşina de prelucrare prin electroeroziune cu CNC ROBOFORM 20

Fig. 7.14. Suprafeţe caracteristice prelucrate prin electroeroziune pe maşina cu CNC ROBOFORM 20

Fig. 7.15. Principalele posibilităţi de prelucrare ale maşinii ROBOFORM 20: DOWN – pătrundere /adâncire, ORB – prelucrare orbitală, VECT – prelucrare pe una, două sau trei axe, ANGUL – prelucrare direcţionată, EXPAN – prelucrare orbitală într-un plan perpendicular pe direcţia de avans vertical, CONE – prelucrare înclinată, HELIC – prelucrare elicoidală, SPIN – rotaţia electrodului de la 0 – 20rot/min, VECT „C” – prelucrare vectorială pe 1, 2, 3 sau 4 axe, GOTO – indexarea poziţiei electrodului.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c e s e I n d u s t r i a le C o m p le x e 2 9 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c es e I n d u s tr i a le C o m p le x e 2 10 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

B. Maşina de prelucrare prin electroeroziune cu electrod masiv cu CNC AGIE MONDO STAR a firmei AGIE a.

Construcţia maşinii de prelucrare prin electroeroziune cu electrod masiv cu CNC AGIE MONDO STAR

Fig. 7.16. Maşina de prelucrare prin electroeroziune cu CNC AGIE MONDO STAR

Fig. 7.18. Schimbarea electrozilor din magazinele de scule la prelucrarea pe maşina AGIE MONDO STAR Fig. 7.17. Capul de lucru rotativ al maşinii AGIE MONDO STAR  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c e s e I n d u s t r i a le C o m p le x e 2 11 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

b.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c es e I n d u s tr i a le C o m p le x e 2 12 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

Principalele posibilităţi de prelucrare ale maşinii de prelucrare prin electroeroziune cu electrod masiv cu CNC AGIE MONDO STAR

a

b

c e

f

b

d a

g

h

i

c

Fig. 7.19. Principalele posibilităţi de prelucrare ale maşinii AGIE MONDO STAR: a – prelucrare orbitală, b - prelucrare de canelare, c - prelucrare cu rotirea electrodului

Fig. 7.20. Principalele posibilităţi de prelucrare ale maşinii AGIE MONDO STAR: a - posibilităţi de centrare, b – suprafeţe prelucrate, c – prelucrarea cavităţilor în două dimensiuni, d - prelucrare 2D vector, e - prelucrare înclinată 3D vector, f – prelucrarea cavităţilor multiple, g - prelucrare 3D vector, h - prelucrare orbitală circulară, i - prelucrare orbitală continuă

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c e s e I n d u s t r i a le C o m p le x e 2 13 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

C. Maşina de prelucrare prin electroeroziune cu electrod masiv cu CNC AD3L a firmei SODICK a.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c es e I n d u s tr i a le C o m p le x e 2 14 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

b.

Comparaţie între caracteristicile maşinilor AD3L şi AM 3L ale firmei SODICK

Construcţia maşinii de prelucrare prin electroeroziune cu electrod masiv cu CNC AD3L a firmei SODICK

Fig. 7.23. Comparaţie între construcţia maşinilor AM3L şi AD3L ale firmei SODICK

Fig. 7.21. Vedere de ansamblu a maşinii de prelucrare prin electroeroziune cu electrod masiv cu CNC AD3L a firmei SODICK

Fig. 7.22. Posibilităţile de deplasare pentru elementele componente ale maşinii de prelucrare prin electroeroziune cu electrod masiv cu CNC AD3L a firmei SODICK

Fig. 7.24. Comparaţie între caracteristicile maşinilor AM3L şi AD3L ale firmei SODICK

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c e s e I n d u s t r i a le C o m p le x e 2 15 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c es e I n d u s tr i a le C o m p le x e 2 16 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

c. Caracteristicile esenţiale ale tehnologiei firmei SODICK

3.

1.

2.

Fig. 7.27. Evidenţierea îmbunătăţirii factorului de umplere realizată de firma Sodick

4.

5.

Fig. 7.25. Caracteristicile esenţiale ale tehnologiei firmei SODICK: 1 – Ceramics, 2 – Discharge unit, 3 – NC control, 4 – Linear motor, 5 – Motion control

Fig. 7.26. Caracteristicile esenţiale ale motorului liniar al firmei Sodick  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Fig. 7.28. Evidenţierea suprafeţelor obţinute în urma prelucrării cu abateri de formă macrogeometrică în cazul spălării clasice tangenţiale

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c e s e I n d u s t r i a le C o m p le x e 2 17 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c es e I n d u s tr i a le C o m p le x e 2 18 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

7.1.2.2. MAŞINI DE PRELUCRARE PRIN ELECTROEROZIUNE CU ELECTROD FILIFORM CU CNC A. Maşina de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform cu CNC ROBOFIL 510 a firmei CHARMILLES a.

Construcţia maşinii de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform cu CNC ROBOFIL 510 a firmei CHARMILLES

Fig. 7.29. Evidenţierea modului de prelucrare cu spălarea interstiţiului „în regim pulsatoriu” şi suprafaţa prelucrată obţinută fără abateri

Fig. 7.30. Vedere de ansamblu a maşinii de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform CNC ROBOFIL 510 a firmei CHARMILLES

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

cu

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c e s e I n d u s t r i a le C o m p le x e 2 19 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c es e I n d u s tr i a le C o m p le x e 2 20 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

b.

Principalele posibilităţi de prelucrare ale maşinii cu electrod filiform cu CNC ROBOFIL 510 a firmei CHARMILLES

a

b

c

a

Fig. 7.32. Posibilităţi de prelucrare ale maşinii cu electrod filiform cu CNC ROBOFIL 510: a – prelucrarea orificiilor „drepte”( ale plăcilor active), b şi c – prelucrarea arborilor (poansoanelor)

b

c Fig. 7.31. Mişcarea separată a ghidajelor electrodului filiform la maşina cu CNC ROBOFIL 510 a firmei CHARMILLES  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Fig. 7.33. Prelucrarea orificiilor înclinate pe maşina cu electrod filiform cu CNC ROBOFIL 510  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c e s e I n d u s t r i a le C o m p le x e 2 21 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

B . Maşina de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform cu CNC AGIECUT a firmei AGIE a.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c es e I n d u s tr i a le C o m p le x e 2 22 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

b.

Principalele posibilităţi de prelucrare ale maşinii cu electrod filiform cu CNC ROBOFIL 510 a firmei CHARMILLES

Construcţia maşinii de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform cu CNC AGIECUT a firmei AGIE

Fig. 7.34. Vedere de ansamblu a maşinii de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform cu CNC AGIECUT a firmei AGIE

a

Fig. 7.35. Vederea zonei active a maşinii de prelucrare cu electrod filiform cu CNC AGIECUT a firmei AGIE

b Fig. 7.36. Principalelor tipuri de suprafeţe prelucrate cu maşina cu CNC AGIECUT a firmei AGIE

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c e s e I n d u s t r i a le C o m p le x e 2 23 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c es e I n d u s tr i a le C o m p le x e 2 24 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

C. Maşini de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform cu CNC ale firmei SODICK a. Construcţia maşinilor de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform cu CNC ale firmei SODICK

a

b

1-

4-5-

2-3-

6-7-

9-

8Fig. 7.38. Principalele maşini de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform ale firmei Sodick: 1 – maşina AQ300L, 2 şi 3 - maşinile AQ327L şi AQ 537L, 4 şi 5 - maşinile AQ750L şi AQ900L, 6 şi 7 maşinile AP450L şi AP500L, 8 - maşina AP200L, 9 – maşina EXC100L

c Fig. 7.37. Piese cu suprafeţe caracteristice, a, b şi c - alezaje şi arbori, prelucrate cu maşina cu CNC AGIECUT a firmei AGIE

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c e s e I n d u s t r i a le C o m p le x e 2 25 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c es e I n d u s tr i a le C o m p le x e 2 26 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

41

Fig. 7.39. Maşina de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform AQ300L a firmei Sodick

2-3-

Fig. 7.41. Maşina de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform AQ750L a firmei Sodick

5-

Fig. 7.40. Maşinile de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform AQ327L şi AQ537L Premium ale firmei Sodick

Fig. 7.42. Maşina de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform AQ900L a firmei Sodick

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c e s e I n d u s t r i a le C o m p le x e 2 27 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c es e I n d u s tr i a le C o m p le x e 2 28 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

7-

Fig. 7.45. Caracteristicile maşinii de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform AP200L a firmei Sodick Fig. 7.43. Maşina de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform AQ500L a firmei Sodick

8-

9-

Fig. 7.46. Maşina de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform EXC100L a firmei Sodick Fig. 7.44. Maşina de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform AP200L a firmei Sodick

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c e s e I n d u s t r i a le C o m p le x e 2 29 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c es e I n d u s tr i a le C o m p le x e 2 30 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

b. Caracteristicile de prelucrare ale maşinilor de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform cu CNC ale firmei SODICK

a a

b

b

Fig. 7.47. Structura maşinilor de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform AQ327L şi AQ537L ale firmei Sodick

Fig. 7.48. Caracteristici de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform obţinute cu maşinile AQ327L şi AQ537L ale firmei Sodick

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c e s e I n d u s t r i a le C o m p le x e 2 31 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c es e I n d u s tr i a le C o m p le x e 2 32 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

a

a

b Fig. 7.49. Caracteristici constructive şi de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform obţinute cu maşina AP200L a firmei Sodick

b Fig. 7.50 Caracteristici de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform obţinute cu maşina AP200L a firmei Sodick

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c e s e I n d u s t r i a le C o m p le x e 2 33 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c es e I n d u s tr i a le C o m p le x e 2 34 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

7.2. SISTEME TEHNOLOGICE FLEXIBILE DE PRELUCRARE PRIN EROZIUNE 7.2.1. CENTRUL DECKEL DE PRELUCRARE PRIN ELECTROEROZIUNE A. Descrierea centrului de prelucrare prin electroeroziune cu electrod masiv cu CNC DECKEL

a

b

Fig. 7.52. Construcţia centrului de prelucrare prin electroeroziune cu electrod masiv Deckel: a - capul de lucru şi magazinul de scule, b – schimbarea electrodului din magazinul de scule al centrului de prelucrare DECKEL

a

b

Fig. 7.51. Centrul de prelucrare prin electroeroziune cu electrod masiv DECKEL: a - vedere cu cuva de lucru închisă, b - vedere cu cuva de lucru deschisă

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c e s e I n d u s t r i a le C o m p le x e 2 35 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

B. Caracteristicile constructiv-funcţionale ale centrului de prelucrare prin electroeroziune cu electrod masiv cu CNC DECKEL 4. 1.

2.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c es e I n d u s tr i a le C o m p le x e 2 36 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

C. Posibilităţile de prelucrare ale centrului de prelucrare prin electroeroziune cu electrod masiv cu CNC DECKEL

5.

Fig. 7.54. Prelucrarea orbitală circulară

3.

6.

Fig. 7.53. Evidenţierea caracteristicilor constructiv - funcţionale ale centrului de prelucrare prin electroeroziune cu electrod masiv DECKEL

Principalele caracteristici constructiv-funcţionale ale centrului Deckel, evidenţiate şi grafic în figura 8.34, sunt: 1. Controlul numeric al mişcărilor electrodului pe toate cele trei axe şi plane de prelucrare, care asigură continuitatea procesului electroeroziv prin repoziţionarea piesei; 2. Rotaţia axului principal în CN pentru poziţionarea unghiulară şi mişcarea electrodului în jurul axei proprii, care extinde gama suprafeţelor prelucrate şi elimină erorile de poziţionarea electrodului sau piesei; 3. Posibilitatea de coborâre şi de ridicare a cuvei de lucru, care facilitează prinderea piesei şi reduce timpul auxiliar; 4. Programarea simplă, bazată pe principiul „dialogului”, operatorul nefiind obligat să înveţe limbajul de programare, fiind „îndrumat” de întrebările apărute pe display; 5. Existenţa unei unităţi de CN pentru controlul particulelor care impurifică dielectricul, evitându-se astfel condiţiile necorespunzătoare de lucru care reduc productivitatea şi cresc uzura electrodului; 6. Dotarea cu un generator de impulsuri performant, care permite o selectare liberă a tensiunii de lucru şi a curentului în descărcare cu valori în trepte foarte apropiate, cu avantaje mari în obţinerea unor suprafeţe de calitate superioară.  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Fig. 7.55. Prelucrarea orbitală circulară cu paşi unghiulari

Fig. 7.56. Prelucrarea orbitală unghiulară

1. Prelucrarea orbitală circulară  Prelucrarea orbitală circulară este utilizată pentru realizarea cavităţilor sau orificiilor cu profil circular.  Intrarea electrodului în prelucrare se face cu raza „r” şi mărimea avansului de ∆S.  Electrodul se deplasează prin comandă numerică cu avansul ∆S într-o rotaţie completă şi se reîntoarce în poziţia iniţială centrală.

2. Prelucrarea orbitală circulară cu paşi unghiulari  Prelucrarea orbitală circulară cu paşi unghiulari este utilizată pentru realizarea cavităţilor sau orificiilor cu profil poligonal echilateral.  Intrarea electrodului în prelucrare se face cu raza „r” şi direcţia de început „α”.  Electrodul se deplasează prin comandă numerică la raza „r” şi apoi este reîntors în poziţia centrală şi avansat din nou în direcţia prelucrării cu unghiul „2 α.  Ciclul se repetă până la realizarea unei rotaţii completă de 3600.

3. Prelucrarea orbitală unghiulară  Prelucrarea orbitală unghiulară este utilizată pentru realizarea colţurilor cavităţilor sau orificiilor cu profile diferite.  Intrarea electrodului în prelucrare se face cu raza de lărgire „r” şi direcţia de lărgire „α”.  Fiecare colţ este prelucrat separat într-un ciclu complet, de sine stătător.  Prelucrarea are avantajul prelucrării contururilor poligonale cu profile neregulate.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c e s e I n d u s t r i a le C o m p le x e 2 37 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

4. Prelucrarea orbitală liniară 

Prelucrarea orbitală liniară este utilizată pentru realizarea laturilor cavităţilor sau orificiilor cu profile rectilinii diferite.



Intrarea electrodului în prelucrare se face cu raza de lărgire „r” şi direcţia de lărgire „α”.



Fiecare latură este prelucrată separat într-un ciclu complet, de sine stătător.



Funcţia de prelucrare orbitală este o condiţie necesară pentru realizarea acestei prelucrări deoarece aceasta este utilizată, în special, pentru formele rectilinii.

Fig. 7.57. Prelucrarea orbitală liniară

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c es e I n d u s tr i a le C o m p le x e 2 38 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

7.2.2. CENTRE DE PRELUCRARE CU LASER 7.2.2.1. Centrul de prelucrare prin deformare plastică prin procedeul LASERFORMING A. Schema constructiv – funcţională a centrului de prelucrare LASERFORMING

5. Prelucrarea orbitală a orificiilor conice

Fig. 7.58. Prelucrarea orbitală a orificiilor conice



Prelucrarea este utilizată pentru realizarea orificiilor conice diferite.



Parametrii de intrare în prelucrare sunt înălţimea conului, „z”, unghiul conului, „ε”, mărimea avansului, „∆S”, şi raza de început, „r”.



Direcţia în care diametrul se măreşte este comandată de funcţiile orbitale.

Fig. 7.60. Principiul prelucrării prin deformare plastică prin procedeul LASERFORMING

6. Prelucrarea orbitală a orificiilor sferice

Fig. 7.59. Prelucrarea orbitala a orificiilor sferice



Prelucrarea este utilizată pentru realizarea orificiilor sferice diferite.



Parametrii de intrare în prelucrare sunt raza sferei, „z”, mărimea avansului, „∆S”, şi raza de început, „r”.



Direcţia în care diametrul se măreşte este comandată de funcţiile orbitale.

a

b

Fig. 7.61. Centrul de prelucrare prin deformare plastică prin procedeul LASERFORMING: a – vederea generală a centrului, b – schema de principiu a centrului LASERFORMING  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c e s e I n d u s t r i a le C o m p le x e 2 39 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

B. Posibilităţile de prelucrare ale centrului LASERFORMING

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c es e I n d u s tr i a le C o m p le x e 2 40 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

7.2.2.2. Centrul de prelucrare cu laser TRUMPF LASER TLF 750 TURBO A. Construcţia centrului de prelucrare cu laser TRUMPF LASER TLF 750 TURBO

a

b

c

d

Fig. 7.63. Capete laser utilizate în cadrul centrului de prelucrare cu laser TRUMPF LASER TLF 750 TURBO

e

f

Fig. 7.62. Piese prelucrate prin deformare plastică prin procedeul LASERFORMING: a şi b – piese realizate prin îndoire, c şi d – piese realizate prin ambutisare, e, f, g şi h – piese realizate prin roluire/rulare a

b

Fig. 7.64. Caracteristicile capului laser utilizat în cadrul centrului de prelucrare cu laser TRUMPF LASER TLF 750 TURBO: a – principiul de funcţionare, b – dependenţa vitezei de tăiere de grosimea materialului în funcţie de tipul capului laser  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c e s e I n d u s t r i a le C o m p le x e 2 41 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

B. Posibilităţile de prelucrare ale centrului TRUMPF LASER TLF 750 TURBO

a

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c es e I n d u s tr i a le C o m p le x e 2 42 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

7.2.2.3. Centrul de inscripţionare şi găurire cu laser a bielelor

a b Fig. 7.66. Concepţia centrului de inscripţionare şi găurire cu laser a bielelor: a – schema generală a liniei de fabricare, b – schemele realizării operaţiilor de inscripţionare şi găurire cu laser

b Fig. 7.65. Prelucrări realizate pe centrul TRUMPF LASER TLF 750 TURBO: a – prelucrarea unor orificii cu profile complexe pe suprafeţe spaţiale, b – durificarea sau/şi găurirea unor suprafeţe

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Fig. 7.67. Vederea generală a unei palete cu biele pentru inscripţionare şi găurire cu laser  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c e s e I n d u s t r i a le C o m p le x e 2 43 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

7 .2. 2.4 . Centre de tăiere cu LASER

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c es e I n d u s tr i a le C o m p le x e 2 44 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

b. Posibilităţile de prelucrare ale centrului TRUMATIC L 2503 LASERCUT

A. Centrul de tăiere cu laser TRUMATIC L 2503 LASERCUT a. Caracteristicile constructive ale centrului TRUMATIC L 2503 LASERCUT

a

a

b Fig. 7.69. Piese reprezentative realizate prin tăiere cu laser pe centrul TRUMATIC L 2503 LASERCUT

b Fig. 7.68. Construcţia centrului TRUMATIC L 2503 LASERCUT: a – vedere de ansamblu a centrului, b – capul laser de tăiere  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c e s e I n d u s t r i a le C o m p le x e 2 45 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

B. Centrele de tăiere cu laser TRUMPF TruLaser Seriile 2000, 3000, 5000 şi 7000 a.

Caracteristicile constructive ale centrelor de tăiere cu laser TRUMPF TruLaser Seriile 2000, 3000, 5000 şi 7000

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c es e I n d u s tr i a le C o m p le x e 2 46 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

Series

Fig. 7.70. Vederea de ansamblu a unui centru de tăiere cu laser TRUMPH TruLaser, Seria 3000 – respectiv 3530 Fig. 7.72. Capul de tăiere cu laser a unui centru TRUMPH TruLaser Seria 2000 seriile 2025, 2030 şi 2525

respectiv

Series

Fig. 7.71. Vederea de ansamblu a unui zonei de prelucrare a unui centru de tăiere cu laser TRUMPH TruLaser

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Fig. 7.73. Capul de tăiere cu laser a unui centru TRUMPH TruLaser Seria 3000 seriile 3030, 3040, 3060 şi 3530

respectiv

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c e s e I n d u s t r i a le C o m p le x e 2 47 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c es e I n d u s tr i a le C o m p le x e 2 48 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

Series

Fig.7.76. Mişcările după axele X şi Y realizate de componentele centrelor dec tăiere cu laser TRUMPH TruLaser Fig. 7.74. Vederea capului de tăiere cu laser a unui centru TRUMPH TruLaser Seria 7000, respectiv seriile 7025 şi 7040

Fig. 7.75. Prelucrarea cu două capete laser la un centru TRUMPH TruLaser Seria 7000 Fig.7.77. „Ghidarea” fasciculului laser spre capul laser de tăiere la centrele TRUMPH TruLaser  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c e s e I n d u s t r i a le C o m p le x e 2 49 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c es e I n d u s tr i a le C o m p le x e 2 50 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

Fig. 7.80. Caracteristicile tehnice ale centrelor de tăiere cu laser TRUMPH TruLaser 3530

Fig. 7.78. Construcţia capetelor de tăiere laser utilizate de centrele TRUMPH TruLaser

Fig. 7.79. Sistemul de evacuare a deşeurilor din structura centrelor de tăire cu laser TRUMPH TruLaser Fig. 7.81. Caracteristicile tehnice ale laserele din structura centrelor TRUMPH TruLaser 3530  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c e s e I n d u s t r i a le C o m p le x e 2 51 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

b. Modalităţile de prelucrare ale centrelor TRUMPH TruLaser Seriile 2000, 3000, 5000 şi 7000

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c es e I n d u s tr i a le C o m p le x e 2 52 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

c. Fazele de prelucrare pentru generarea suprafeţelor aplicate pe centrele TRUMPH TruLaser Seriile 2000, 3000, 5000 şi 7000

a

a

b

b

c

c

d

Fig. 7.83. Fazele de prelucrare pentru generarea suprafeţelor aplicate pe centrele TRUMPH TruLaser: a – faza 1 - prelucrarea găurii de început pentru conturul interior, b - faza 2 – prelucrarea conturului interior şi faza 3 - prelucrarea găurii de început a conturului exterior, c – faza 4 - prelucrarea conturului exterior, d – piesa tăiată în starea finală

Fig. 7.82. Cele trei modalităţi de prelucrare ale centrelor TRUMPH TruLaser 3530: a – tăiere cu fascicul laser, a – tăiere cu oxigen în gazul de tăiere, c – tăiere cu nitrogen în gazul de tăiere

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c e s e I n d u s t r i a le C o m p le x e 2 53 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

d. Principalele aplicaţii ale centrelor de tăiere cu laser TRUMPH TruLaser Seriile 2000, 3000, 5000 şi 7000

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c es e I n d u s tr i a le C o m p le x e 2 54 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

7.2.3. CENTRE DE TĂIERE CU JET DE APĂ ŞI JET ABRAZIV WS 2500, 4000 şi 4020 A. Caracteristicile constructive ale centrelor de tăiere cu jet de apă cu abraziv TRUMATIC WS 2500, 4000 şi 4020

Fig. 7.85. Centrul de tăiere cu jet de apă cu abraziv TRUMATIC WS 2500 cu un singur cap de tăiere

Fig. 7.84. Piese reprezentative realizate prin tăiere cu laser pe centrele TRUMPF TruLaser - Seriile 2000, 3000, 5000 şi 7000  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Fig. 7.86. Capul de tăiere cu jet de apă cu abraziv al centrului TRUMATIC WS 2500  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c e s e I n d u s t r i a le C o m p le x e 2 55 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c es e I n d u s tr i a le C o m p le x e 2 56 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

Fig. 7.87. Centrul de tăiere cu jet de apă cu abraziv TRUMATIC WS 4020 cu două capete de tăiere

Fig. 7.89. Caracteristicile tehnice ale centrelor de tăiere cu jet de apă şi abraziv TRUMATIC WS 2500, 4000 şi 4020 Fig. 7.88. Cele două capete de tăiere cu jet de apă cu abraziv ale centrului TRUMATIC WS 4020  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c e s e I n d u s t r i a le C o m p le x e 2 57 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c es e I n d u s tr i a le C o m p le x e 2 58 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

B. Caracteristicile de concepţie şi de funcţionare ale centrelor de tăiere cu jet de apă cu abraziv TRUMATIC WS 2500, 4000 şi 4020

Fig. 7.90. Reprezentarea caracteristicilor privind proiectare, sistemul de presiune înaltă şi calitatea tăierilor ale centrelor de tăiere cu jet de apă şi abraziv TRUMATIC WS 2500, 4000 şi 4020

Fig. 7.91. Reprezentarea caracteristicilor privind aria de lucru, obţinerea jetului de apă şi abraziv şi controlului cu CNC ale centrelor de tăiere cu jet de apă şi abraziv TRUMATIC WS 2500, 4000 şi 4020

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c e s e I n d u s t r i a le C o m p le x e 2 59 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c es e I n d u s tr i a le C o m p le x e 2 60 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

C. Posibilităţile de prelucrare ale centrelor de tăiere cu jet de apă cu abraziv TRUMATIC WS 2500, 4000 şi 4020

Fig. 7.92. Piese din materiale şi aliaje metalice, compozite şi materiale plastice prelucrate pe centrele de tăiere cu jet de apă şi abraziv TRUMATIC WS 2500, 4000 şi 4020

Fig. 7.93. Piese din sticlă, lemn, marmură şi ceramică prelucrate pe centrele de tăiere cu jet de apă şi abraziv TRUMATIC WS 2500, 4000 şi 4020

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c e s e I n d u s t r i a le C o m p le x e 2 61 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

7.2.4. CENTRE DE TĂIERE CU PLASMĂ 7.2.4.1. Robotul de tăiere termică STIMAR Q DEB al firmei STIMEL - România

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c es e I n d u s tr i a le C o m p le x e 2 62 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e

B. Caracteristicile constructive ale robotului de tăiere termică STIMAR Q DEB al firmei STIMEL

A. Descrierea robotului de tăiere termică STIMAR Q DEB

Fig.7.94. Vederea generală a robotului de tăiere termică STIMAR Q DEB  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Fig. 7.95. Caracteristicile constructive ale robotului de tăiere termică STIMAR Q DEB  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES C U – P r o c es e I n d u s t ri a le C o m p le x e 2 2 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap it o lu l 8 . S is te m e F l ex i b il e d e P r el u c r ar e p r in Pr o c e d e e C o m b i n a te

Capitolul

8

SISTEME FLEXIBILE DE PRELUCRARE PRIN PROCEDEE COMBINATE 8.1. CENTRE DE PERFORARE ŞI TĂIERE CU LASER TRUMATIC LASERPRESS SERIA 200 A. Pr o f . D r . I n g . A ur e l i a n V I Ş A N , P r o f . D r . I n g. N i c ol ae I O N E SC U

PROCESE INDUSTRIALE COMPLEXE Modulul

2

Descrierea centrelor de perforare şi tăiere cu laser TRUMATIC LASERPRESS seria 200: 240 şi 260

2

– Procese Avansate de Fabricare

 Note de curs-Pentru uzul studenților 

Partea a doua SISTEME FLEXIBILE DE FABRICARE

Capitolul

8

SISTEME FLEXIBILE DE PRELUCRARE PRIN PROCEDEE COMBINATE

Bucureşti, UPB, IMST, Departamentul TCM, 2018-2019  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora

Fig. 8.1. Centrul de perforare şi tăiere cu laser TRUMATIC LASERPRESS 240 şi concepţia acestuia  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES C U – P r o c es e I n d u s t ri a le C o m p le x e 2 3 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap it o lu l 8 . S is te m e F l ex i b il e d e P r el u c r ar e p r in Pr o c e d e e C o m b i n a te

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES C U – P r o c es e I n d u s t ri a le C o m p le x e 2 4 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap it o lu l 8 . S is te m e F l ex i b il e d e P r el u c r ar e p r in Pr o c e d e e C o m b i n a te

B. Caracteristicile laserelor utilizate de centrelor de perforare şi tăiere cu laser TRUMATIC LASERPRESS seria 200: 240 şi 260

a

b

Fig. 8.2. Caracteristicile laserului utilizat de centrele de perforare şi tăiere cu laser TRUMATIC LASERPRESS 240 şi 260  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

c Fig. 8.3. Structura şi concepţia capului laser utilizat de centrele de perforare şi tăiere cu laser TRUMATIC LASERPRESS 240 şi 260  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES C U – P r o c es e I n d u s t ri a le C o m p le x e 2 5 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap it o lu l 8 . S is te m e F l ex i b il e d e P r el u c r ar e p r in Pr o c e d e e C o m b i n a te

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES C U – P r o c es e I n d u s t ri a le C o m p le x e 2 6 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap it o lu l 8 . S is te m e F l ex i b il e d e P r el u c r ar e p r in Pr o c e d e e C o m b i n a te

C. Caracteristicile capetelor de perforare ale centrelor TRUMATIC LASERPRESS seria 200: 240 şi 260

Fig. 8.4. Caracteristicile constructive şi funcţionale ale centrului de perforare şi tăiere cu laser TRUMATIC LASERPRESS 240  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Fig. 8.5. Caracteristicile constructive şi funcţionale ale capetelor de perforare din structura centrelor TRUMATIC LASERPRESS 240

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES C U – P r o c es e I n d u s t ri a le C o m p le x e 2 7 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap it o lu l 8 . S is te m e F l ex i b il e d e P r el u c r ar e p r in Pr o c e d e e C o m b i n a te

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES C U – P r o c es e I n d u s t ri a le C o m p le x e 2 8 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap it o lu l 8 . S is te m e F l ex i b il e d e P r el u c r ar e p r in Pr o c e d e e C o m b i n a te

8.2. CENTRE DE PERFORARE, ÎNDOIRE, NERVURARE, EXTRUDARE ŞI TĂIERE CU LASER TruMatic SERIILE 3000 ŞI 6000 A. Concepţia centrelor de perforare, îndoire, nervurare, extrudare şi tăiere cu laser TruMatic seriile 3000 şi 6000

a

Fig. 8.6. Caracteristicile ştanţelor capetelor de perforare din structura centrelor TRUMATIC LASERPRESS 240

b Fig. 8.7. Vederea generală a unui centru de perforare, îndoire, nervurare, extrudare şi tăiere cu laser TruMatic: a – vederea generală a centrului, b – vederea celor două capete de lucru, respectiv capul laser şi capul de ştanţare şi îndoire

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES C U – P r o c es e I n d u s t ri a le C o m p le x e 2 9 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap it o lu l 8 . S is te m e F l ex i b il e d e P r el u c r ar e p r in Pr o c e d e e C o m b i n a te

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES C U – P r o c es e I n d u s t ri a le C o m p le x e 2 10 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap it o lu l 8 . S is te m e F l ex i b il e d e P r el u c r ar e p r in Pr o c e d e e C o m b i n a te

B. Caracteristicile capului de perforare, îndoire, nervurare şi extrudare din structura centrelor TruMatic seriile 3000 şi 6000

a

b

c

d

3000

a

Fig. 8.9. Scule de prelucrare prin deformare plastică la rece utilizate pe centrele TruMatic seriile 3000 şi 6000: a - magazinul liniar de scule, b - ştanţe cu orificii şi poansoane multiple de perforare, c – piesă cu suprafeţe obţinute prin extrudare, d – matriţă pentru îndoire şi piesă realizată prin îndoire

b Fig. 8.8. Capul de ştanţare al centrului TruMatic 3000: a - vedere generală, b – caracteristici tehnice  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Fig. 8.10. Schemă de îndoire a pieselor utilizată pe centrele TruMatic seriile 3000 şi 6000

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES C U – P r o c es e I n d u s t ri a le C o m p le x e 2 11 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap it o lu l 8 . S is te m e F l ex i b il e d e P r el u c r ar e p r in Pr o c e d e e C o m b i n a te

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES C U – P r o c es e I n d u s t ri a le C o m p le x e 2 12 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap it o lu l 8 . S is te m e F l ex i b il e d e P r el u c r ar e p r in Pr o c e d e e C o m b i n a te

C. Caracteristicile capului laser din structura centrelor TruMatic seriile 3000 şi 6000

6000 Fig. 8.13. Capul laser al centrului TruMatic 3000

2

6

Fig. 8.11. Capul laser al centrului TruMatic 6000

3

9

1

8 7

Fig. 8.12. Unitatea laser TruFlow din componenţa centrului TruMatic 6000 şi caracteristicile acesteia  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

5

4

Fig. 8.14. Unitatea laser TruCoax 2000 din componenţa centrului TruMatic 3000: 1 – resonator, 2 – premix gas bottle, 3 – beam shaping, 4 – matchbox, 5 – end block, 6 – power sensor, 7 – water manifold, 8 – actuator – sensor boxes, 9 - shutter

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES C U – P r o c es e I n d u s t ri a le C o m p le x e 2 13 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap it o lu l 8 . S is te m e F l ex i b il e d e P r el u c r ar e p r in Pr o c e d e e C o m b i n a te

D. Posibilităţile de prelucrare ale centrelor de ştanţare, îndoire, nervurare, extrudare şi tăiere cu laser TruMatic seriile 3000 şi 6000

Fig. 8.15. Piese realizate pe centrele de ştanţare, îndoire şi tăiere cu laser TruMatic seriile 3000 şi 6000  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES C U – P r o c es e I n d u s t ri a le C o m p le x e 2 14 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap it o lu l 8 . S is te m e F l ex i b il e d e P r el u c r ar e p r in Pr o c e d e e C o m b i n a te

8.3. CENTRELE DE PERFORARE ŞI TĂIERE CU PLASMĂ ÎN CNC TRUMATIC PLASMAPRESS 300PW A. Descrierea centrelor de perforare şi tăiere cu plasmă în CNC TRUMATIC PLASMAPRESS 300 PW

Fig. 8.16. Centrul de perforare şi tăiere cu plasmă în CNC TRUMATIC PLASMAPRESS 300 PW şi concepţia acestuia  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES C U – P r o c es e I n d u s t ri a le C o m p le x e 2 15 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap it o lu l 8 . S is te m e F l ex i b il e d e P r el u c r ar e p r in Pr o c e d e e C o m b i n a te

B. Concepţia centrelor de perforare şi tăiere cu plasmă în CNC TRUMATIC PLASMAPRESS 300 PW

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES C U – P r o c es e I n d u s t ri a le C o m p le x e 2 16 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap it o lu l 8 . S is te m e F l ex i b il e d e P r el u c r ar e p r in Pr o c e d e e C o m b i n a te

C. Caracteristicile constructive ale centrelor de perforare şi tăiere cu plasmă în CNC TRUMATIC PLASMAPRESS 300 PW

Fig. 8.17. Piesă realizată pe un centru de perforare şi tăiere cu plasmă în CNC TRUMATIC PLASMAPRESS 300 PW şi concepţia acestuia

Fig. 8.18. Vederea celor două capete de lucru - capul de perforare şi capul de tăiere cu plasmă, ale centrului TRUMATIC PLASMAPRESS 300 PW şi prezentarea tehnicii de prelucrare pe aceste centre

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES C U – P r o c es e I n d u s t ri a le C o m p le x e 2 17 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap it o lu l 8 . S is te m e F l ex i b il e d e P r el u c r ar e p r in Pr o c e d e e C o m b i n a te

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES C U – P r o c es e I n d u s t ri a le C o m p le x e 2 18 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap it o lu l 8 . S is te m e F l ex i b il e d e P r el u c r ar e p r in Pr o c e d e e C o m b i n a te

D. Tehnica prelucrării prin tăiere cu plasmă pe centrele de perforare şi tăiere cu plasmă în CNC TRUMATIC PLASMAPRESS 300 PW

Fig. 8.19. Caracteristicile tehnice ale centrelor de perforare şi tăiere cu plasmă în CNC TRUMATIC PLASMAPRESS 300 PW

Fig. 8.20. Tehnica prelucrării prin tăiere cu plasmă pe centrele de perforare şi tăiere cu plasmă în CNC TRUMATIC PLASMAPRESS 300 PW

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES C U – P r o c es e I n d u s t ri a le C o m p le x e 2 19 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap it o lu l 8 . S is te m e F l ex i b il e d e P r el u c r ar e p r in Pr o c e d e e C o m b i n a te

E. Tehnica prelucrării prin perforare pe centrele de perforare şi tăiere cu plasmă în CNC TRUMATIC PLASMAPRESS 300 PW

Fig. 8.21. Tehnica prelucrării prin perforare pe centrele de perforare şi tăiere cu plasmă în CNC TRUMATIC PLASMAPRESS 300 PW  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES C U – P r o c es e I n d u s t ri a le C o m p le x e 2 20 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap it o lu l 8 . S is te m e F l ex i b il e d e P r el u c r ar e p r in Pr o c e d e e C o m b i n a te

F. Caracteristicile de utilizare ale centrelor de perforare şi tăiere cu plasmă în CNC TRUMATIC PLASMAPRESS 300 PW

Fig. 8.22. Caracteristicile de utilizare ale centrelor de perforare şi tăiere cu plasmă în CNC TRUMATIC PLASMAPRESS 300 PW  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES C U – P r o c es e I n d u s t ri a le C o m p le x e 2 21 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap it o lu l 8 . S is te m e F l ex i b il e d e P r el u c r ar e p r in Pr o c e d e e C o m b i n a te

G. Caracteristicile de flexibilitate ale centrelor de perforare şi tăiere cu plasmă în CNC TRUMATIC PLASMAPRESS 300 PW

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES C U – P r o c es e I n d u s t ri a le C o m p le x e 2 22 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap it o lu l 8 . S is te m e F l ex i b il e d e P r el u c r ar e p r in Pr o c e d e e C o m b i n a te

8.4. MAŞINA DE PRELUCRARE PRIN TĂIERE PRIN ELECTROEROZIUNE CU ELECTROD FILIFORM ŞI CU JET DE APĂ A FIRMEI SODICK A. Descrierea maşinii de prelucrare prin tăiere prin electroeroziune cu electrod filiform şi cu jet de apă Hybrid Wire a firmei Sodick

a

Fig. 8.23. Caracteristicile de flexibilitate ale centrelor de perforare şi tăiere cu plasmă în CNC TRUMATIC PLASMAPRESS 300 PW

b Fig. 8.24. Maşina de prelucrare prin tăiere prin electroeroziune cu electrod filiform şi cu jet de apă Hybrid Wire a firmei Sodick: a – vedere de ansamblu a maşinii, b – caracteristicile tehnice ale maşinii

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES C U – P r o c es e I n d u s t ri a le C o m p le x e 2 23 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap it o lu l 8 . S is te m e F l ex i b il e d e P r el u c r ar e p r in Pr o c e d e e C o m b i n a te

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES C U – P r o c es e I n d u s t ri a le C o m p le x e 2 24 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap it o lu l 8 . S is te m e F l ex i b il e d e P r el u c r ar e p r in Pr o c e d e e C o m b i n a te

B. Concepţia maşinii de prelucrare prin tăiere prin electroeroziune cu electrod filiform şi cu jet de apă Hybrid Wire a firmei Sodick

1.

2.

Fig. 8.25. Posibilităţile de utilizare a procedeelor combinate în viziunea firmei Sodick Fig. 8.27. Concepţia constructivă a maşinii de prelucrare prin tăiere prin electroeroziune cu electrod filiform şi cu jet de apă Hybrid Wire a firmei Sodick: 1 - capul de tăiere cu jet de apă, 2 – capul de tăiere prin electroeroziune cu electrod filiform

Fig. 8.26. Concepţia maşinii de prelucrare prin tăiere prin electroeroziune cu electrod filiform şi cu jet de apă Hybrid Wire a firmei Sodick: „o maşină 3 posibilităţi”  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES C U – P r o c es e I n d u s t ri a le C o m p le x e 2 25 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap it o lu l 8 . S is te m e F l ex i b il e d e P r el u c r ar e p r in Pr o c e d e e C o m b i n a te

C. Mecanismul procesului de prelucrare prin tăiere cu jet de apă aplicat pe maşina Hybrid Wire a firmei Sodick

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES C U – P r o c es e I n d u s t ri a le C o m p le x e 2 26 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap it o lu l 8 . S is te m e F l ex i b il e d e P r el u c r ar e p r in Pr o c e d e e C o m b i n a te

D. Tehnologia prelucrării prin tăiere prin electroeroziune cu electrod filiform şi cu jet de apă pe maşina Hybrid Wire a firmei Sodick

a Fig. 8.29. Evidenţierea tehnologiei prelucrării prin tăiere prin electroeroziune cu electrod filiform şi cu jet de apă pe maşina Hybrid Wire a firmei Sodick:

1. 2. 3.

Operaţia 1: prelucrarea găurii de început cu jet de apă; Operaţia 2: prelucrarea de degroşare a suprafeţei prin electroeroziune cu electrod filiform sau cu jet de apă; Operaţia 3: prelucrarea de finisare a suprafeţei prin electroeroziune cu electrod filiform.

b Fig. 8.28. Schema mecanismului procesului de tăiere cu jet de apă aplicat pe maşina Hybrid Wire a firmei Sodick  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES C U – P r o c es e I n d u s t ri a le C o m p le x e 2 27 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap it o lu l 8 . S is te m e F l ex i b il e d e P r el u c r ar e p r in Pr o c e d e e C o m b i n a te

P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES C U – P r o c es e I n d u s t ri a le C o m p le x e 2 28 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 C ap it o lu l 8 . S is te m e F l ex i b il e d e P r el u c r ar e p r in Pr o c e d e e C o m b i n a te

E. Caracteristicile maşinii Hybrid Wire de prelucrare prin tăiere prin electroeroziune cu electrod filiform şi cu jet de apă

Fig. 8.32. Evidenţierea caracteristicii 3 a maşinii Hybrid Wire: prelucrarea de finisare prin electroeroziune cu electrod filiform după prelucrarea de degroşare cu jet de apă Fig. 8.30. Evidenţierea caracteristicii 1 a maşinii Hybrid Wire: prelucrarea găurii de început (pentru introducerea electrodului filiform) cu jet de apă

Fig. 8.31. Evidenţierea caracteristicii 2 a maşinii Hybrid Wire: prelucrarea de degroşare prin tăiere cu jet de apă care permite căderea liberă a miezului rezultat în urma tăierii  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.