Curs Intretinerea Drumurilor [PDF]

Zitiervorschau

1. CLASIFICAREA DRUMURILOR Regimul juridic al drumurilor este reglementat prin O.G. 43/1997 aprobata prin L 82/1998. Clasificarea drumurilor se face dupa mai multe criterii : a)Din punct de vedere al destinatiei : a.1. drumuri publice – sunt obiective de utilitate publica destinate circulatiei rutiere, in scopul satisfacerii cerintelor de transport unitar al economiei nationale, ale populatiei si de aparare a tarii. Aceste drumuri sunt proprietate publica. a.2. drumuri de utilitate privata – sunt destinate satisfacerii cerintelor proprii de transport rutier in activitatile economice, forestiere, petroliere, miniere, agricole, energetice, industriale, etc., de acces in incinte, ca si cele din interiorul acestora, precum si cele pentru organizarile de santier. Ele sunt administrate de persoanele fizice sau juridice care le au in proprietate sau in administrare. b)Din punct de vedere al circulatiei b.1. drumuri deschise circulatiei publice – care cuprind toate drumurile publice la care se adauga acele drumuri de utilitate privata care servesc obiectivele turistice ori alte obiective la care publicul are acces; b.2. drumuri inchise circulatiei publice – care cuprind acele drumuri de utilitate privata care servesc obiectivele in care publicul nu are acces. c)Din punct de vedere functional si administrativ, drumurile publice se clasifica astfel : c.1. drumuri de interes national – apartin proprietatii publice a statului si cuprind drumurile nationale, care asigura legaturile cu capitala tarii, cu resedintele de judet, cu obiectivele de interes national, intre ele, precum si cu tarile vecine, si pot fi : - autostrazi - drumuri expres - drumuri nationale europene (E) - drumuri nationale principale - drumuri nationale secundare Ex. DN 1, DN 3, DN 7. Incadrarea in aceste categorii se face de Ministerul Transporturilor, cu exceptia DNE a caror incadrare se face conform acordurilor si conventiilor internationale (pentru acestea Ministerul Transporturilor face propuneri). c.2. drumuri de interes judetean - fac parte din proprietatea publica a judetului si cuprind drumurile judetene, care asigura legatura intre : - resedintele de judet cu municipiile, orasele, cu resedintele de comuna, cu statiunile balneoclimaterice si turistice, cu porturile si aeroporturile, precum si cu obiectivele importante de aparare a tarii. Ex. DJ 108, DJ 109. - intre orase si municipii - intre resedinte de comuna c.3. drumuri de interes local – apartin proprietatii publice a unitatii administrative pe teritoriul carora se afla si cuprind : - drumuri comunale – care asigura legatura intre : - intre resedintele de comuna cu satele componente sau cu alte sate; - intre orasul cu satele care care ii apartin, precum si cu alte sate; - intre sate - drumuri vicinale – care sunt drumuri care deservesc mai multe proprietati, fiind situate la limitele acestora - strazile – sunt drumuri publice in interiorul localitatilor, indiferent de denumire: strada, bulevard, cale, chei, splai, sosea, alee, fundatura, ulita, etc. - strazile din localitatile urbane se clasifica in raport cu intensitatea traficului si cu functiile pe care le indeplinesc, astfel : - strazi de categoria I – magistrale, care asigura prelurarea fluxurilor majore ale orasului pe directia drumului national ce traverseaza orasul, sau pe directia principala de legatura cu acest drum - strazi de categoria a II-a – de legatura, care asigura circulatia majora intre zonele functionale si de locuit - strazi de categoria a III-a – colectoare, care preiau fluxurile de trafic din zonele functionale si le dirijeaza spre strazile de legatura sau magistrale - strazi de categoria a IV-a - de folosinta locala care asigura accesul la locuinte si pentru servicii curente sau ocazionale, in zonele de trafic foarte redus - strazile din localitatile rurale se clasifica in - strazi principale

1

- strazi secundare Drumurile nationale, judetene si comunale isi pastreaza categoria functionala din care fac parte, fiind considerate continue in traversarea localitatilor, servind totodata si ca strazi. Incadrarea in categorii functionale a drumurilor nationale, judetene si comunale se face prin hotarare a Guvernului, iar a drumurilor vicinale si a strazilor, prin hotarare a Consiliului Judetean sau Local, dupa caz. d) In functie de intensitatea traficului, drumurile publice din Romania se clasifica in clase tehnice, conform tabelului urmator : Tab.1. Clasificarea drumurilor publice in CLASE TEHNICE Clasa Tip intensitate trafic MZA tehnica Efective Etalon (fizica) (autoturism) I Foarte intens > 16.000 > 21.000 II Intens 8000 -16.000 11.000-21.000 III Mediu 3.500-8.000 4.500-11.000 IV Redus 750 – 3.500 1.000 – 4.500 V Foarte redus < 750 < 1.000

Tipul Drumului Autostrada Drum cu 4 benzi Drum cu 2 benzi Drum cu 2 benzi Drum cu 2 benzi

In tabelul urmator prezentam lungimea drumurilor publice din Romania, la 01.01.2005 (sursa CESTRIN Bucuresti) din punct de vedere functional si administrativ. Tab.2. Structura drumurilor publice din Romania Denumire drum Drumuri nationale, Din care : - autostrazi - drumuri nationale - europene - principale - secundare Drumuri judetene Drumuri comunale Strazi Total Drumuri private deschise circulatiei publice cf. HG 540/2000 Total Drumuri :

Lungime (km) 15.794 229 5.764 4.538 5.263 35.352 28.379 119.950 199.475 642 200.117

e) Dupa tipul de imbracaminte, in tabelul 3 prezentam lungimea drumurilor publice din Romania (fara strazi, pentru care nu exista inca o astfel de statistica) : Tab.3. Clasificarea drumurilor publice din Romania (fara strazi) in functie de tipul imbracamintii Categori Total Imbracaminte Beton Pavaje I.A.U. Pietruire Pamant Obs. a Km asfaltica ciment drumului moderna rutier DN 15.794 12.407 1.758 62 1.159 246 16 DJ 35.352 3.828 1.239 517 16.664 10.836 2.268 DC 28.379 344 271 441 2.478 14.776 10.069 Sursa : CESTRIN Bucuresti 2. STRUCTURI RUTIERE Structura rutiera (sistem rutier) – reprezinta scheletul de rezistenta al drumului, alcatuit dintr-un ansamblu de straturi realizate din materiale prelucrate prin tehnologii adecvate si dimensionate astfel incat sa poata prelua, pe o perioada determinata, solicitarile din trafic si din conditiile climaterice in limita deformatiilor admisibile.

2

Avem 3 tipuri de structuri rutiere : 2.1 STRUCTURA RUTIERA SUPLA – este o structura rutiera in alcatuirea careia nu intra nici un strat care contine lianti hidraulici sau puzzolanici, iar imbracamintea este de natura bituminoasa. Exemplu : Strat de uzura Strat de legatura Strat de baza Strat de fundatie superior Strat de fundatie inferior Substrat de fundatie (strat de forma) 2.2. STRUCTURA RUTIERA RIGIDA – este o structura rutiera care are imbracamintea din beton de ciment sau macadam cimentat. Exemplu : Strat de uzura Imbracaminte din beton de ciment Strat de rezistenta Strat de fundatie Substrat de fundatie (strat de forma) 3.3. STRUCTURI RUTIERE MIXTE – sunt structuri rutiere care au in alcatuirea lor un strat sau mai multe straturi din materiale stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici, iar straturile de acoperire si imbracamintea sunt de natura bituminoasa. In tehnica rutiera se mai utilizeaza un tip de structura rutiera, si anume PAVAJUL, care se intalneste mai ales in mediul urban. Pavajele reprezinta structuri rutiere aparte, alcatuite dintr-un strat de elemente de pavaj asezate pe un strat de egalizare din nisip si o fundatie din material granular. Elementele de pavaj utilizate sunt foarte diverse, si anume : pavele normale si abnorme, calupuri, piatra cioplita, piatra bruta, bolovani de rau, dale prefabricate din beton, dale decorative, dale mozaicate. 3. ADMINISTRAREA DRUMURILOR Drumurile nationale sunt in proprietatea publica a statului si administrate de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului prin Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania. In teritoriu, C.N.A.D.N.R. are in componenta 7 Directii Regionale de Drumuri si Poduri (Iasi, Constanta, Bucuresti, Craiova, Timisoara, Cluj si Brasov), compuse din mai multe sectii judetene. La randul lor, sectiile de drumuri nationale administreaza reteaua respectiva prin districte. Astfel, D.R.D.P. Cluj are in componenta 7 sectii de drumuri nationale : Cluj, Bistrita, Alba, Bihor, Salaj, Satu Mare si Maramures. In judetul Cluj, sectia de drumuri nationale are in subordine 8 districte : Dej, Jucu, Mociu, Feleacu, Turda, Gilau, Morlaca si Nadasel. Drumurile judetene sunt administrate de Consiliile Judetene. Din pacate, la nivelul intregii tari administrarea drumurilor judetene nu se face unitar. Cele mai multe Consilii Judetene au birouri pentru administrarea drumurilor cu 4-5 salariati, sau, in cel mai bun caz directii in cadrul Consiliului Judetean. Fac exceptie doar cateva judete : La Cluj exista Regia Autonoma de Administrare a Domeniului Public si Privat al judetului Cluj, la Dolj activitatea este concesionata la S.C. L.D.P. S.A. Craiova, la Arad si Botosani functioneaza directii (servicii publice) distincte, cu personalitate juridica, pentru administrarea drumurilor judetene. Drumurile de interes local sunt administrate de consiliile locale de pe raza administrativ-teritoriala a acestora. Fac exceptie sectoarele de drumuri judetene, situate in intravilanul localitatilor urbane (orase si municipii) care sunt in administrarea consiliilor locale respective. La orase si municipii, administrarea drumurilor locale (DJ, DC, strazi) se face cat de cat de catre specialisti. In schimb, la comune, administrarea drumurilor comunale si a strazilor se face haotic, fara programe, de fapt “lipseste cu desavarsire”. Administrarea drumurilor de utilitate privata se face de catre detinatorii acestora. 4. INTRETINEREA DRUMURILOR DEFINITIE Intretinerea drumurilor reprezinta un ansamblu de actiuni si lucrari fizice de interventie care se intreprind pentru a conserva calitatea tehnica optima a drumului in scopul de a asigura utilizatorilor, pe orice vreme, conditii bune de viabilitate, securitate si confort, precum si permanenta curatenie si aspect al zonei, pe toata durata de exploatare. CLASIFICARE

3

In Romania, clasificarea lucrarilor de intretinere a drumurilor publice este data de Ordinul Ministrului Transporturilor nr.255/8 iunie 2000 prin care se aproba “Nomenclatorul privind lucrarile si serviciile aferente drumurilor publice”. Astfel, avem : Intretinere curenta – reprezinta ansamblul activitatilor de curatenie, estetica, reparatii si ajustari stabilite cu ocazia reviziilor Intretinere periodica - reprezinta ansamblul activitatilor rutiere programate a se realiza punctual sau pe un sector de drum la expirarea unei perioade de exploatare, in scopul ridicarii nivelului tehnic sau prevenirii aparitiei defectiunilor. Toate aceste lucrari de intretinere curenta si periodica se clasifica in coduri de la 101 la 112, dupa cum urmeaza : B. Lucrari si servicii privind intretinerea curenta a drumurilor publice 101. Intretinerea curenta pe timp de vara 101.1. Intretinerea partii carosabile, specifica tipului de imbracaminte (strat de rulare) 101.1.1. Intretinerea imbracamintei asfaltice cuprinde: intretinerea suprafetelor degradate la imbracamintea asfaltica si masuri de protectie a acesteia; inlaturarea denivelarilor si fagaselor, plombari, colmatarea fisurilor si a crapaturilor, badijonarea suprafetelor poroase, precum si asternerea nisipului sau a criblurii pe suprafete cu bitum in exces ori slefuite, inlaturarea pietrisului sau a criblurii alergatoare etc. 101.1.2. Intretinerea imbracamintei cu lianti hidraulici cuprinde: plombari, colmatari de rosturi si de crapaturi, refacerea rosturilor, eliminarea fenomenului de pompaj, refaceri de dale, etc. 101.1.3. Intretinerea pavajelor din piatra cioplita cuprinde: refaceri de suprafete izolate, inlocuiri de pavele, refacerea locala a bitumarilor de rosturi, combaterea excesului de bitum, eliminarea suprafetelor slefuite etc. 101.1.4. Intretinerea pavajelor din bolovani sau din piatra bruta cuprinde curatarea sau repararea locala a pavajelor din bolovani sau din piatra bruta 101.1.5. Intretinerea drumurilor pietruite cuprinde: greblarea pietrei alergatoare si asternerea ei pe drum, aprovizionarea cu materiale pietroase, in volum de pana la 300 mc/km, astuparea gropilor si a fagaselor cu material pietros, scarificarea si reprofilarea, cu sau fara cilindrare, cu sau fara material pietros de adaos etc. 101.1.6. Intretinerea drumurilor de pamant cuprinde: reprofilarea platformei, astuparea gropilor si a fagaselor cu pamant, taierea damburilor, stabilizari cu lianti si cu alte produse chimice, completarea cu nisip, cu balast etc. 101.2. Intretinerea comuna a tuturor drumurilor 101.2.1. Intretinerea platformei drumului cuprinde: curatarea platformei drumului de noroiul adus de vehicule de pe drumurile laterale, de materiale aduse de viituri (potmol, stanci, anrocamente, arbori etc.), tratarea burdusirilor, a unor tasari locale, aducerea la profil a acostamentelor prin taiere manuala sau mecanizata, taierea damburilor, completarea cu pamant, cu balast etc.,nivelarea la cota, curatarea acostamentelor in dreptul parapetelor directionale; taieri de cavaliere si corectarea taluzurilor de debleu sau de rambleu; intretinerea benzilor de incadrare prin eliminarea unor denivelari locale, eliminarea gropilor sau a adanciturilor prin acoperirea cu materiale din categoria celor din care acestea au fost executate initial etc. 101.2.2. Asigurarea scurgerii apelor din zona drumului, precum si prevenirea efectelor inundatiilor cuprinde: - intretinerea santurilor si a rigolelor: curatarea santurilor, a rigolelor, a canalelor si a podetelor, executarea santurilor de acostament si a santurilor de garda, a rigolelor (exclusiv pavarea sau pereierea), pentru indepartarea apelor din zona drumului; decolmatarea sau desfundarea santurilor,rigolelor, a santurilor de garda, a canalelor de scurgere; eliminarea rupturilor locale, a tasarilor si a crapaturilor, refacerea rostuirii la santurile si la rigolele pavate; - intretinerea drenurilor; curatarea si repararea caminelor de vizitare, a puturilor de aerisire si a capetelor de drenuri, completarea capacelor caminelor la puturile de aerisire; verificarea functionarii drenurilor (conform instructiei) si curatarea cunetelor; - prevenirea efectelor inundatiilor: intretinerea lucrarilor de corectii ale torentilor si de amenajare a vailor contra eroziunilor; intretinerea lucrarilor de aparari de maluri si regularizari ale cursurilor de ape; completarea terasamentelor deteriorate local si a eroziunilor provocate de topirea zapezilor; aparari de maluri de volum mic, corectii locale ale albiilor, santuri de garda, amenajari ale torentilor si ale canalelor de evacuare pana la 200 m lungime; stocuri de materiale, echipamente si dispozitive pentru interventii in caz de inundatii, variante locale de deviere a circulatiei ca urmare a efectelor inundatiilor, asigurarea stocurilor minimale de materiale, echipamente si mijloace de prima interventie in caz de inundatii; - intretinerea zidurilor de sprijin: intretinerea boltilor cu pilastri, a ranforturilor si a zidurilor de sprijin sau de captusire; curatarea coronamentelor si barbacanelor de vegetatie, de gunoaie, precum si corectii izolate

4

101.2.3. Intretinerea mijloacelor pentru siguranta circulatiei rutiere si de informare cuprinde: - intretinerea semnalizarii verticale: indreptarea, intretinerea, spalarea si vopsirea portalelor, a indicatoarelor de circulatie, a stalpilor si a altor mijloace de dirijare a circulatiei; reconditionarea tablelor indicatoare, inclusiv pentru semnalizarea punctelor de lucru si a sectoarelor cu pericole, a portalelor si a consolelor; remontarea acestora; - intretinerea semnalizarii orizontale: completarea sau refacerea izolata a marcajelor pe partea carosabila, corectii ale marcajelor; - intretinerea si montarea indicatoarelor de km si hm: vopsirea si scrierea, spalarea sau indreptarea indicatoarelor de km si hm, montarea acestora; - intretinerea parapetelor directionale: intretinerea parapetelor metalice, de zidarie sau din beton, prin repararea tencuielilor, a zidurilor, aducerea la cota, completarea elementelor necesare, revopsire, spalare periodica, protectii anticorosive etc.); - intretinerea gardurilor de protectie:intretinerea si repararea gardurilor de protectie, demontare, remontare, completare cu elemente necesare, varuire sau vopsire; - varuirea plantatiilor si a accesoriilor: varuirea plantatiilor si a accesoriilor(coronamente, garduri, borne etc.); - intretinerea zonei drumurilor: curatarea partii carosabile de materiale lunecoase (vopsele, bitumuri etc.), indepartarea de pe platforma drumurilor a obstacolelor (anrocamente, stanci, bolovani, materiale rezultate din accidente de circulatie etc.), taierea ramurilor pentru asigurarea vizibilitatii si a gabaritului; - informari privind starea drumurilor: informari operative, la toate nivelurile, privind conditiile de circulatie pe timp de vara sau in caz de calamitati etc. 101.2.4. Asigurarea esteticii rutiere a drumurilor cuprinde: - intretinerea drumurilor: revizii curente si interventii operative, executate de echipe mobile; curatarea de gunoaie, paie, noroi, cadavre etc. a platformei, a taluzurilor, santurilor, locurilor de parcare, fantanilor si a spatiilor verzi,strangerea materialului in gramezi si transportul in afara zonei drumului; curatarea trotuarelor si a casiurilor, precum si repararea sau completarea elementelor lipsa; demontarea panourilor publicitare instalate ilegal sau degradate si depozitarea lor in afara zonei drumului; - cosirea vegetatiei ierboase: cosirea vegetatiei ierboase in zona(acostamente, santuri, taluzuri, banda mediana),taierea buruienilor, lastarisului, drajonilor si a maracinilor, curatarea plantatiei de ramuri uscate 101.2.5. Intretinerea drumurilor laterale cuprinde: aducerea la profil si intretineri locale, asigurarea scurgerii apelor etc. 101.3. Intretinerea curenta a podurilor, pasajelor,podetelor si a tunelurilor cuprinde: - la podurile din lemn: strangerea buloanelor si baterea penelor, impregnarea cu substante antiseptice si ignifuge a elementelor din lemn; - la podurile de zidarie, din beton, din beton armat, din beton precomprimat, pasaje, reparatii de tencuieli; curatarea rosturilor degradate si umplerea lor cu mortar; curatarea banchetelor si ungerea aparatelor de reazem;curatarea caii de noroi si gunoaie, desfundarea gurilor de scurgere; completari izolate de terasamente la calea de rulare sau la rampe; reparatii la parapete, trotuare, guri de scurgere, hidroizolatii, rosturi de dilatatie, casiuri, sferturi de con, scari de acces, perforare fasii cu goluri; - la podurile metalice: intretinerea vopselei prin completari pe suprafete izolate; indreptarea elementelor deformate; curatirea nodurilor, a aparatelor de reazem si a celorlalte accesorii; degajarea gunoaielor din jurul montantilor si a diagonalelor, revopsiri ale parapetelor; - intretinerea albiilor din zona podurilor: inlaturarea din albii a depunerilor, drajonilor si a plantatiilor care impiedica scurgerea apelor; curatarea de ragalii a infrastructurilor si a albiilor; spargerea ghetii si dirijarea sloiurilor si a flotantilor; reparatii izolate la pragurile de fund si la apararile de maluri; - intretinerea podetelor: reparatii izolate la coronamentele aripilor, camere de linistire, peree; desfundari si decolmatari de podete inclusiv in perioada de dezghet; - intretinerea tunelurilor: reparatii izolate ale caii si camasuielilor; asigurarea scurgerii apelor; intretinerea iluminatului electric, a portilor de la intrare 102. Intretinerea curenta pe timp de iarna (specifica tuturor categoriilor de drumuri) 102.1. Pregatirea drumurilor pentru sezonul de iarna si la iesirea din iarna: curatari de santuri, taieri de cavaliere si corectarea taluzurilor pentru inlaturarea cauzelor care provoaca inzapezirea; amenajare de locase pentru depozitarea materialului antiderapant in puncte periculoase; platforme pentru depozitarea materialelor in depozite intermediare; inlaturarea obstacolelor care ar putea provoca inzapezirea drumurilor (buruieni, maracini, tufe, garduri vii etc.); instalarea si completarea semnalizarii specifice pe timp de iarna; plombarea gropilor, inclusiv aprovizionarea cu mixtura stocabila sau cu materiale componente pentru plombarea gropilor 102.2. Aprovizionarea cu materiale pentru combaterea lunecusului cuprinde: aprovizionari cu materiale chimice si antiderapante (nisip, pietris, zgura, sare, solutii etc.) pentru combaterea ghetii si a poleiului; amestecul materialelor antiderapante cu substante antiaglomerante, transportul materialelor in

5

depozite, magazii, silozuri, in puncte periculoase; intretinerea depozitelor pentru materiale chimice si antiderapante, prin curatare, revopsiri si prin mici reparatii 102.3. Asigurarea cu panouri de parazapezi cuprinde: aprovizionarea cu panouri de parazapezi si cu materialele necesare pentru montarea si intretinerea acestora 102.4. Montarea panourilor de parazapezi cuprinde: montare-demontare, transport, revizie si intretinere la teren, repararea si depozitarea panourilor de parazapezi si a accesoriilor respective 102.5. Dezapezirea manuala si mecanica cuprinde: raspandirea (manual sau mecanic) a materialelor chimice si antiderapante, in scopul prevenirii sau combaterii poleiului, ghetii sau a zapezii; patrularea cu utilaje pentru informarea privind starea drumurilor sau pentru prevenirea inzapezirii in timpul ninsorilor linistite sau al viscolelor slabe (taria vantului – sub 30 km/h); deszapeziri manuale in punctele inaccesibile utilajelor in dreptul lucrarilor anexe, parapetelor, trotuarelor, podurilor, indicatoarelor de km si hm, coronamentelor de podete, camerelor de linistire, parcarilor, santurilor si rigolelor cu gheata, suprafetelor izolate, cu zapada indesata sau cu gheata pe platforma drumului, curtilor, acoperisurilor, platformelor, fantanilor etc.; marcarea platformei drumului pentru dirijarea utilajelor de deszapezit; deszapeziri mecanice cu utilaje grele si usoare; utilaje si mijloace de transport pentru degajarea vehiculelor inzapezite in platforma drumurilor; mijloace de transport pentru insotirea utilajelor in actiune sau pentru alimentarea cu carburanti; activitatea de iarna a utilajelor, echipamentelor si a dispozitivelor pentru combaterea si deszapezirea drumurilor, a echipamentelor si a dispozitivelor pentru interventii (asteptare in baza, consemn la domiciliu, atunci cand fenomenele meteorologice impun aceasta actiune); punerea in ordine a bazelor de deszapezire si a punctelor de sprijin; revizuirea si repararea utilajelor, a dispozitivelor si a mijloacelor de transport proprii, utilizate in perioada de iarna 102.6. Informari privind starea drumurilor C. Lucrari si servicii privind intretinerea periodica a drumurilor publice 103. Tratamente bituminoase 104. Straturi bituminoase foarte subtiri 105. Covoare bituminoase 106. Reciclarea in situ a imbracamintei asfaltice, cu strat de rulare din tratament, straturi bituminoase foarte subtiri sau covoare clasice 107. Siguranta rutiera cuprinde: 107.1. Aprovizionari noi cu: indicatoare rutiere,stalpi, console si portaluri, stalpisori de dirijare, parapete, indicatoare de km si hm, butoni reflectorizanti, inclusiv placute reflectorizante pentru stalpi si parapete 107.2. Montarea pe drum a indicatoarelor rutiere, stalpilor, consolelor, portalurilor, stalpisorilor de dirijare, parapetelor, butonilor reflectorizanti, placutelor reflectorizante etc. 107.3. Executarea marcajelor longitudinale, laterale si transversale 107.4. Amenajarea locurilor de parcare, inclusiv procurarea dotarilor (cosuri de gunoi, mese, banci, jardiniere etc.) 107.5. Amenajarea intersectiilor si eliminarea punctelor periculoase, prin lucrari care nu afecteaza elementele geometrice sau sistemul rutier al drumului (semaforizare, montare de borduri denivelate etc.) 108. Plantatii rutiere 108.1. Culturi in pepiniere 108.2. Intretinerea, completarile si defrisarile de plantatii pe zona si in spatiile verzi 108.3. Intretinerea perdelelor de protectie 109. Intretinerea cladirilor: baze, cantoane, sedii DRDP, CESTRIN, sectii, ateliere, districte, spatii pentru garaje auto, utilaje, echipamente, pepiniere, formatii, laboratoare, sediu AND, prin lucrari de zugraveli, vopsitorie, intretineri la acoperis, inclusiv inlocuirea invelitorii, tamplarie, refacerea sobelor, revizuirea instalatiei electrice si termice, inlocuirea elementelor de tamplarie, revizuirea instalatiilor termice, sanitare si electrice etc. 110. Pietruirea drumurilor din pamant: lucrari de terasamente pentru corectarea traseului in plan, profil longitudinal si profil transversal, inclusiv santuri, acostamente, taluzuri, aprovizionarea, asternerea si cilindrarea cu material pietros sau cu alte materiale clasice 111. Protejarea corpului si a platformei drumului 111.1. Amenajari si completari de acostamente, inclusiv benzi de incadrare 111.2. Santuri si rigole pavate 111.3. Drenuri, santuri de garda, canale de evacuare 111.4. Corectii locale de albii si torenti, in lungime de pana la 200 ml 111.5. Ziduri de sprijin si de captusire, cu un volum de pana la 200 mc 111.6. Drumuri de acces si podete laterale 111.7. Amenajarea platformelor pentru verificarea tonajelor autovehiculelor

6

111.8. Intretinerea drumurilor pietruite prin scarificari si cilindrari cu adaos de material pietros pana la 600 mc/km 112. Intretinerea periodica a podurilor, pasajelor, podetelor si a tunelurilor Inlocuirea completa a imbracamintei pe cale si pe trotuare; inlocuirea hidroizolatiei pe cale si pe trotuare; refacerea trotuarelor in solutia cu tuburi PVC pentru cablari; inlocuirea bordurilor, inlocuirea parapetului mana curenta; montarea parapetului directional pe pod, inclusiv pe rampele podurilor; inlocuirea dispozitivelor pentru acoperirea rosturilor de dilatare; inlocuirea aparatelor de reazem degradate; refaceri ale betonului degradat prin torcretare; camasuieli din beton armat ale infrastructurilor; protectii si aparari de maluri din gabioane; refacerea casiurilor, a pereelor sfert de con, scarilor de acces; vopsitorie completa la tablierele metalice; continuizare cu placa de suprabetonare, consolidarea elementelor din beton armat si din beton precomprimat, efectuarea de profiluri transversale si longitudinale ale albiei sub poduri etc. 4.3. REVIZIA DRUMURILOR Revizia drumurilor reprezinta ansamblul de actiuni realizate pentru a constata starea tehnica a drumurilor prin examinare si cercetare la fata locului, in scopul de a corecta eventualele defectiuni si a constitui baza unor decizii fundamentale. 4.3.1. CLASIFICAREA ACTIVITATLOR DE REVIZIE a) Revizia de supraveghere zilnica presupune parcurgerea sectorului respectiv pentru inspectia vizuala a partii carosabile, a acostamentelor, a santurilor, rigolelor si podetelor, a mijloacelor de semnalizare, etc. Cu aceasta ocazie se inlatura eventualele obstacole care pot aparea pe platforma drumului (prabusiri, dislocari de roci din taluzuri, obiecte cazute din trafic, cadavre de animale, etc.) si se face curatarea suprafetelor murdarite de rotile vehiculelor. Aceste revizii se efectueaza de muncitori. b) Revizii curente sunt activitati care afecteaza la intervale de timp mai mari si constau in parcurgerea si observarea tuturor sectoarelor de drum in raport direct cu importanta si natura lucrarilor. Se va urmari starea taluzurilor, pereurilor, parapetelor, indicatoarelor, uzura marcajelor, lucrarile autorizate in zona. Totodata se va verifica starea elementelor de rezistenta la lucrarile de arta, aparatele de reazem la poduri, rosturile de dilatatie la poduri, apararile de maluri, zonele cu tendinte de alunecare, corectiile de torente, digurile, etc. Aceste revizii se efectueaza de cadre tehnice (ingineri, tehnicieni). c) Revizii periodice – au ca obiect verificarea elementelor mentionate la “revizii curente” prin prisma respectarii calitatii lucrarilor, a proiectelor, normativelor, standardelor si avizelor dar si a disciplinei in munca si a normelor de protectia muncii. In urma reviziilor curente si periodice, se intocmesc planuri de interventie si strategii pe reteaua aflata in administrare. d) Revizii speciale. Se realizeaza la inceputul si la sfarsitul sezonului rece, primavara si toamna, precum si in cazul in care se produc calamitati (inundatii, cutremure, furtuni, alunecari de teren). Se stabileste necesarul de interventii pentru inlaturarea acestor efecte, precum si pentru prevenirea producerii lor in viitor. Aceste revizii speciale se efectueaza de catre comisii de specialisti, avand in frunte o persoana cu putere de decizie. e) Revizii de verificare generala a retelei rutiere. Se verifica nivelul de serviciu a drumurilor in vederea pregatirii sezonului turistic sau pentru iarna. Se efectueaza de catre specialisti de la administratia drumurilor, politia rutiera si inspectii auto. 4.3.2. MIJLOACE DE REVIZIE De regula, deplasarea personalului pentru efectuarea reviziilor se face cu vehicule speciale care transporta si echipamentele, sculele si materialele necesare. Pentru revizia lucrarilor de arta, echipele de revizie au la dispozitie echipamente specializate. Pe timpul reviziilor se intocmesc Rapoarte de revizie. Este evident ca o inspectie vizuala directa va introduce elemente de subiectivism, iar folosirea unor mijloace de inregistrare de date (foto, video, etc.) va asigura o calitate superioara informatiei, o cantitate mai mare de date si posibilitatea de procesare ulterioara cu mai multa precizie. In tehnica moderna, se utilizeaza vehicule echipate special tip ARAN sau GERPHO. Vehiculul tip GERPHO are in componenta urmatoarele sisteme : a) sisteme de masura pentru : - distanta parcursa din origine (odometru) - orientarea in plan (goniometru), care ofera si valori ale razelor curbelor de racordare determinarea pantei longitudinale, transversale (giroscop dublu) - masurarea latimii partii carosabile si a acostamentelor (senzori optici) b) sisteme de inregistrare grafica – care cuprinde camera video, magnetoscop si monitor video

7

c) sistem de inregistrare alfa-numerica – microcomputer, unitate de stocare pe banda magnetica, unitate de stabilire interfete intre sisteme, etc. O astfel de tehnica ofera informatii din cele mai diverse : elementele geometrice ale drumului si intersectiilor, degradari de suprafata, starea unor elemente conexe ale drumurilor (parapete, etc.). Informatiile obtinute se stocheaza in baza de date in doua tipuri de registre : - un registru care contine parametrii inregistrati pentru fiecare 10 m de drum - alt registru pentru date punctuale, in puncte caracteristice Vehicolul se deplaseaza cu cca 40 km/h si da erori relativ mici, astfel : - in profil longitudinal : +/- 1 m/km - la latimea partii carosabile : +/- 10 cm - la latimea acostamentelor : +/- 15 cm - pante : +/- 0,1 % - la raza de curbura : +/- 5 % Un alt model de laborator mobil este Echipamentul mobil multifunctional ASTRA. Acesta se deplaseaza cu viteza de (30-80) km/h si are posibilitatea de a culege si procesa date precum : - aspectul suprafetei partii carosabile - marcaje - drumul si imprejurimile lui - starea de degradare a partii carosabile - planeitatea suprafetei - grosimea straturilor rutiere prin sistem radar - distanta parcursa Echipamentul ASTRA are in componenta : - sistem de vizualizare si pozitionare in timp real a degradarilor sistemului rutier, cu inregistrarea lor automata - echipament digital pentru fotografiere continua a drumului - transversoprofilograf numeric – pentru masurarea profilului transversal sau longitudinal al drumului - radar portabil de mare randament, care realizeaza un releveu continuu al grosimilor straturilor structurii rutiere, pana la o adancime de 60 cm, cu un pas de masurare de 0,5 m si o precizie de masurare de 5 % din grosimea masurata - un integrator pentru determinarea neuniformitatii suprafetei de rulare 4.4. METODE DE INVESTIGARE A DRUMULUI 4.4.1. Investigarea starii tehnice a structurii rutiere Evaluarea starii de degradare a structurii rutiere reprezinta o etapa importanta in stabilirea interventiilor necesare pentru a aduce drumul la nivelul cerut de evolutia traficului. a) Organizarea lucrarilor de investigare Starea tehnica a unei retele de drumuri se stabileste pe toata lungimea ei. Pentru aceasta, reteaua de drumuri se imparte in tronsoane omogene, caracterizate prin tipul structurii rutiere, anul modernizarii si/sau al ultimei interventii cu lucrari de intretinere sau reparatii curente, precum si prin caracteristicile traficului corespunzator ultimului recensamant de circulatie. Intervalul de timp intre etapele de masurare difera in functie de categoria drumului, astfel : - DN E 3 ani - DN P 4 ani - DN S+DJ 5 ani - DC 6 ani Masuratorile se efectueaza in urmatoarele etape : - etapa initiala – dupa modernizare, reabilitare sau ranforsare - etapa curenta – se stabileste in functie de clasa tehnica a drumului 4.2.2. Investigarea caracteristicilor de suprafata a) planeitatea - cu dreptarul de 3 m – permite aprecierea abaterii de la linia dreapta cu ajutorul unei pene gradate - cu dreptarul rigla (rigla mobila) – cu sistem de deplasare pe roti si o roata plapatoare cu care se inregistreaza denivelarile - profilometre – evidentiaza neregularitatile drumului in lung in raport cu un element de referinta - viagraful – masoara diverse abateri de la planeitate in raport cu linia medie a profilului drumului. Inregistrarea profilului real se face grafic si electronic - remorca APL (Analizor de Profil Longitudinal) permite redarea continua a variatiilor profilului longitudinal

8

b) rugozitatea – este caracteristica suprafetei de rulare de a prezenta asperitati care sa garanteze parcursul fara riscul decapajului printr-o buna aderenta intre pereu si cale - rugozitatea geometrica – se utilizeaza metodele inaltimii de nisip - rugozitatea exprimata prin coeficientul de frecare intre pereu si calea de rulare 4.4.3. Investigarea capacitatii portante Capacitatea portanta reprezinta un parametru important in determinarea duratei de viata reziduale sau a capacitatii de a suporta incarcarile din trafic ale structurii rutiere. Se utilizeaza mai multe metode de determinare a capacitatii portante, cea mai simpla si mai rapida, cu larga utilizare in practica fiind deflectometria. Principiul metodei consta in masurarea deflexiunilor produse la incarcarea structurii rutiere cu o sarcina. Deflexiunea reprezinta deformatia elastica verticala a complexului rutier sub actiunea rotii unui vehicul. Echipamente statice a) deflectometrul cu parghie Benkelman este cel mai simplu si cel mai utilizat - mod de lucru – explicatii practice b) deflectograful Lacroix – Roman – se utilizeaza pentru structuri rutiere suple - detecteaza zonele cu defectiuni in vederea ranforsarii - controlul executiei si eficacitatea ranforsarilor - urmarirea retelei rutiere si stadiul evolutiei sub trafic c) deflectometru cu parghie SOILTES Echipamente dinamice d) deflectometru Dynaflect – se utilizeaza atat pentru structuri rutiere suple cat si rigide e) deflectometru Dynatest – deflectometru cu greutate in cadere - determinarea starii tehnice a drumului - verificarea capacitatii portante la drumuri noi - dimensionarea straturilor de ranforsare– pentru structuri rutiere suple - controlul calitatii executiei lucrarilor f) deflectometru PHOENIX Alte tipuri de echipamente g) radarul – are ca principiu de functionare emiterea cu ajutorul unei unitati – receptor de microunde care se vor reflecta in momentul in care intalnesc interfata cu medii diferite h) termograful cu infrarosu – este format din doua camere de luat vederi una in infrarosu – care identifica diferentele de temperatura corespunzatoare unui beton de calitate fata de unul cu defecte una in culori – pentru fotografierea suprafetei de rulare i) echipamente laser RTS – da posibilitatea obtinerii de informatii privind unele elemente geometrice : razele curbelor, declivitati, pante transversale 4.4.4. Determinarea starii de degradare Starea de degradare este o caracteristica structurala a drumului si se investigheaza vizual de catre o echipa care parcurge sectorul pe jos. Caracterizarea acestei stari se face prin indicele global de degradare, determinat conform normativului AND 540-98 si CD-LSS-2001. Examinarea vizuala a suprafetei de rulare se face pe banda de circulatie cea mai degradata (pentru drumurile cu 2 benzi de circulatie) sau pe banda laterala cea mai degradata (pentru drumurile cu 3 sau 4 benzi de circulatie). Aprecierea cantitativa a degradarilor se face urmarindu-se tipurile de degradari, frecventa de aparitie, gravitatea si marimea acestora, urmand a fi inregistrate separat cele de suprafata si cele structurale. 4.4.5. Investigarea traficului rutier Investigarea traficului se poate face prin mai multe modalitati : a) Recensamantul circulatiei - stabileste intensitatea si componenta - manual traficului in unitatea de timp - contorizat - periodicitatea b) Anchetele de circulatie urmaresc stabilirea fluxurilor de circulatie cu toate caracteristicile acestora origine, destinatie, traseul urmat, volumul fluxurilor de trafic c) Masuratori speciale – de viteza si de greutate: detector cu radar, statii de cantarire 4.5. DEGRADARI LA DRUMURI CU STRUCTURA RUTIERA SUPLA. a. dupa locul de aparitie - suprafata de rulare : suprafata slefuita, exudata, siroita - imbracaminte : pelade, valuriri si refulari, suprafata poroasa, ciupituri, incretiri, praguri, rupturi de margine - structura rutiera : fisuri si crapaturi, faiantari, fagase longitudinale, gropi

9

- complex rutier : degradari din inghet dezghet, tasari locale b. dupa gravitate - grave : valuriri si refulari mari, praguri, faiantari, gropi, degradari din inghet-dezghet, tasari locale, fagase longitudinale avansate. - mijlocii : pelade, suprafata slefuita, suprafata exudata, valuriri si refulari, incipiente, incretituri, rupturi de margine, fisuri si crapaturi, fagase longitudinale - usoare : suprafata siruita, suprafata poroasa, ciupituri, pelade la tratamente bituminoase 4.5.1.Suprafata slefuita – apare in zonele solicitate la eforturi tangentiale accentuate : in curbe si in zone de accelerare-decelerare repetata. Se caracterizeaza prin aspect lucios, de culoare mai deschis. Favorizeaza derapajul, mai ales cand suprafata este umeda. CAUZE - utilizarea unor agregate cu rezistenta la slefuirea redusa, moi sau prea dure - utilizarea de mixturi asfaltice cu continut ridicat de parti fine - traficul intens si foarte intens PREVENIRE - evitarea cauzelor de mai sus - utilizarea betonului asfaltic rugos, pentru straturi de uzura si a criblurilor din roci dure - compactarea la temperaturi ridicate si utilizarea unui cilindru compactor pe pneuri - in curbele convertite si suprainaltate nu se va inchide suprafata cu dressing sau nisip de concasaj la cald REMEDIERE - refacerea rugozitatii prin tratamente bituminoase de asprire (rugozitate) - executarea unui covor asfaltic de tip clutaj sau rugos 4.5.2.Suprafata exudata – suprafata de rulare prezinta pete de culoare inchisa, neagra si lucioasa, produse de migrarea bitumului catre suprafata stratului de uzura. Fenomenul este neplacut pentru ca bitumul in exces adera la pneuri si suprafata devine alunecoasa, cu un grad ridicat de periculozitate in circulatie. CAUZE - excesul de bitum in stratul de uzura sau tratament bituminos - utilizarea de bitum cu penetratie > 120 1/10 mm - temperaturi ridicate PREVENIRE - dozarea corecta a bitumului - alegerea corecta a tipului de bitum - la tratamente – respectarea retetei (bitum+agregate) - compactarea corespunzatoare - respectarea temperaturilor de fabricare si asternere - interzicerea circulatiei grele pana la remediere REMEDIERE – imprastiere de filer, nisip sau criblura 4/8 mm 4.5.3. Suprafata siroita. Este o degradare caracteristica tratamentelor bituminoase cu suprafete cu aspect vargat, cu fasii longitudinale necorespunzatoare, de cativa centimetri latime, alternate cu suprafete corecte. CAUZE - infundarea duzelor stropitorului de bitum (emulsie) - utilizarea unui bitum (emulsie) insuficient de fluid - reglarea necorespunzatoare a inaltimii rampei de stropire cu liant PREVENIRE – evitarea cauzelor de mai sus REMEDIERE – executarea unui tratament de corectie pe zonele siroite 4.5.4.Pelada Se caracterizeaza prin desprinderea partiala a stratului de uzura sau a unor suprafete mici de tratament bituminos. Aspectul este de gropi mici, care jeneaza circulatia. CAUZE-asternerea mixturii asfaltice pe suprafata murdara sau umeda - amorsaj necorespunzator - mixtura asfaltica pusa in opera la temperaturi < 100 oC PREVENIRE – respectarea tehnologiilor de punere in opera REMEDIERE - daca degradarile sunt izolate: plombari la imbracaminti asfaltice - iar la tratamente: refacerea suprafetelor degradate 4.5.5. Valuriri si refulari. Valuririle sunt denivelari in profil longitudinal, cu adancime > 10 cm, cu frecventa de cca 1,0 m si cu aspect de tabla ondulata. Refularile se manifesta prin migrarea materialului din stratul de uzura, sub actiunea traficului spre lateral, afectand bordurile si acostamentele. CAUZE - utilizarea bitumului in exces in reteta de mixtura asfaltica - bitum de consistenta redusa - schelet mineral slab

10

-temperaturi ridicate in perioade lungi, cu trafic intens si greu, mai ales in zone cu franari si accelerari bruste si repetate (statii de mijloace de transport in comune, in orase) PREVENIRE - retete pentru prepararea mixturilor asfaltice intocmite in mod corespunzator - evitarea excesului de bitum REMEDIERE - decaparea stratului valurit si inlocuirea lui cu un strat dintr-o mixtura corespunzatoare 4.5.6.Suprafata poroasa. Are o culoare mai deschisa si se caracterizeaza prin faptul ca ramane umeda timp indelungat dupa ploaie. CAUZE – procent de bitum redus in mixtura asfaltica - agregate cu granulozitate necorespunzatoare (absorbtia de apa mare) - compactare insuficienta - punere in opera la temperatura < 100 oC - executie intr-o perioada rece si umeda PREVENIRE –respectarea tehnologiilor de preparare si punere in opera a mixturilor asfaltice. REMEDIERE – badijonare cu bitum taiat sau emulsie bituminoasa si nisip de concasaj - tratament bituminos de etansare cu bitum sau emulsie bituminoasa si criblura 4-8 mm - executia unui slam bituminos - covoare asfaltice 4.5.7. Suprafata cu ciupituri. Se manifesta prin aparitia unor gropi mici cu diametrul < 20 mm, adancimea stratului de uzura, izolate (2-3 buc/m 2), sau grupate CAUZE – impuritati in agregate - agregate naturale neuniforme din punct de vedere al duritatii, gelivitatii, starii de alterare a granulelor, cele cu caracteristici necorespunzatoare vor fi sfaramate - utilizare de filer alterat, cu cocoloase PREVENIRE – evitarea cauzelor de mai sus REMEDIERE - pentru suprafete mici – nu se intervine - suprafete mari – se realizeaza cu tratament bituminos, cu slam bituminos sau covor asfaltic 4.5.8.Suprafata incretita Este o degradarea caracteristica suprafetelor realizate cu asfalt turnat si se prezinta sub forma unei alternante de ridicaturi si santulete, asemenatoare pielii de elefant CAUZE – dozaj de bitum prea mare in asfaltul turnat - consistenta necorespunzatoare a bitumului utilizat PREVENIRE – evitarea cauzelor de mai sus REMEDIERE - decaparea suprafetei incretite si inlocuirea stratului degradat cu mixtura de calitate corespunzatoare 4.5.9. Fisuri si crapaturi transversale. Fisurile au deschideri < 3 mm, iar crapaturile > 3 mm. CAUZE – cantitate de bitum insuficient - imbatranirea bitumului - diferente de emperaturi mari, in intervale de timp reduse - rosturi de lucru tratate necorespunzator - oboseala imbracamintii rutiere - transmiterea de fisuri de la str inferioare din beton de ciment sau agregate stabilizate cu ciment PREVENIRE -elaborare de retete corespunzatoare -realizarea straturilor superioare cu respectarea normelor in vigoare -tratarea suprafetelor cu bitum imbatranit prin tratament bituminos -respectarea tehnologiei de realizare a rostului transversal de lucru REMEDIERE -colmatare cu bitum, emulsie bituminoasa sau mastic bituminos -repararea crapaturilor cu mortar asfaltic -badijonarea suprafetelor cu fisuri multiple -tratament bituminos simplu -covor asfaltic 4.5.10. Fisuri si crapaturi longitudinale. Pot aparea in campul benzii de circulatie, sau in axul drumului. CAUZE – nedecalarea rostului de lucru longitudinal intre straturile de binder si de uzura - tratarea necorespunzatoare a rostului de lucru longitudinal - contractia str inf din balast stabilizat (dozaj marit de ciment, temp scazute de punere in opera) - capacitate portanta scazuta a straturilor rutiere PREVENIRE - evitarea cauzelor de mai sus REMEDIERE - colmatarea cu bitum, emulsie bituminoasa sau mastic bituminos - repararea crapaturilor cu mortar asfaltic

11

- tratamente bituminoase 4.5.11. Fisuri si crapaturi multiple pe directii diferite. Se manifesta in general prin fisuri ce pornesc din axul drumului spre marginile benzii, cu dispunere transversal perpendiculara si/sau oblica. CAUZE – continut de bitum scazut - bitum necorespunzator : bitum ars, bitum cu plasticitate redusa, bitum imbatranit PREVENIRE – utilizarea de bitum in cantitatile corespunzatoare si avand caracteristici de calitate buna. REMEDIERE - colmatare cu bitum,emulsie bituminoasa, subif sau mastic bituminos - tratamente bituminoase pentru intarzierea imbatranirii bitumului - badijonare, tratament bituminos, covor asfaltic - decaparea si inlocuirea stratului de uzura 4.5.12. Fisuri si crapaturi unidirectionale multiple . Sunt dispuse longitudinal, la distanta mica unele de altele,

in zonele fagaselor sau la refularile cauzate de trafic intens si greu. CAUZE – bitum in exces - bitum avand vascozitate redusa PREVENIRE – evitarea cauzelor de mai sus REMEDIERE - colmatare cu bitum, emulsie bituminoasa sau mastic bituminos - repararea crapaturilor cu mortar asfaltic - intarzierea imbatranirii bitumului prin executare de tratamente bituminoase - la suprafete mari – badijonare,tratament bituminos, sau covor asfaltic - decaparea si inlocuirea stratului de uzura 4.5.13 Faiantari. Faiantarile apar ca o retea de fisuri si crapaturi dispuse longitudinal si transversal, formand o retea cu ochiuri de dimeniuni diverse. Avem : - faiantari in panza de paianjen – dimensiunea laturilor poligoanelor formate ≤ 5 cm - faiantari in placi – cand latura ≅ 10 – 15 cm In general se situeaza la marginea carosabilului, dar pot fi intalnite si pe intreaga suprafata. CAUZE – depasirea capacitatii portante a structurii rutiere - fenomenul de inghet-dezghet favorizat de neasigurarea scurgerii apelor si contaminarea straturilor de fundatie cu argila PREVENIRE - alcatuirea si dimensionarea structurii rutiere in mod corespunzator - executarea structurii rutiere in mod corespunzator - executarea lucrarilor de intretinere si ranforsare in raport cu evolutia traficului - executia unui strat de forma corespunzatoare - impermeabilizarea imbracamintii rutiere - utilizarea unor materiale fara sensibilitate la inghet-dezghet - interzicerea traficului greu in perioada de dezghet REMEDIERE -inlocuirea structurii rutiere, inclusiv a pamantului din patul drumului -ranforsarea structiurii rutiere pentru marirea capacitatii portante 4.5.14.Gropi . Sunt degradari izolate sau pe suprafete mari, formate prin dislocara materialului din stratul superior, sau chiar din stratul suport. CAUZE – dislocarea suprafetelor faiantate - mixtura asfaltica de calitate necorespunzatoare (continut redus de bitum, absorbtie mare de apa) - scurgeri de solventi din autovehicule - dezanrobari produse de trafic si favorizate de actiunea apei - degradari locale produse de vehiculele cu senile - executia stratului de uzura in perioada rece PREVENIRE - respectarea retetei mixturilor asfaltice, cu bitum de calitate buna si agregate curate - amorsarea corespunzatoare a stratului suport - asigurarea scurgerii apelor de pe suprafete - colmatarea fisurilor si crapaturilor REMEDIERE - plombarea gropilor – daca sunt izolate - plombare gropi + tratament bituminos – daca este afectata o suprafata mare - inlocuirea sistemului rutier – daca gropile sunt provenite din faiantare 4.5.15. Degradari provocate de inghet-dezghet. Se manifesta prin deformari neregulate (umflari) create ca urmare a inghetului apei din structura rutiera in zona de inghet, coroborata cu actiunea traficului greu. CAUZE – folosirea de pamant sau materiale in structura rutiera care sunt sensibile la inghet - neeliminarea apei din zona drumului - temperatura foarte scazuta timp indelundat - circulatie grea in perioada de dezghet

12

PREVENIRE - asigurarea evacuarii apei de suprafata - intretinerea curenta a santurilor.rigolelor, podetelor - drenarea apelor subterane - amplasarea corecta a liniei rosii in raport cu nivelul apelor subterane - realizarea unei structuri rutiere avand grosimea mai mare decat adincimea de inghet REMEDIERE - desfacerea structurii rutiere - inlaturarea pamantului geliv, inlocuirea lui cu material rezistent la inghet-dezghet (granular) - drenarea apelor – strat drenant, drenuri de acostament 4.5.16.Tasari locale.Afecteaza planeitatea drumului. Apar mai ales in zonele cu conducte subterane sau a capetelor de poduri. CAUZE – utilizarea de materiale necorespunzatoare la umpluturi - compactarea insuficienta PREVENIRE – evitarea cauzelor de mai sus REMEDIERE - refacerea umpluturii utilizand materiale de calitate corespunzatoare, cu o compactare buna 4.5.17. Praguri (Damburi). Se manifesta prin ridicaturi dispuse transversal pe banda de circulatie. CAUZE -racordari gresite la rostul de lucru -transmiterea denivelarilor din stratul suport -compactare necorespunzatoare -plombari executate in strat prea gros, care dupa compactare depasesc suprafata adiacenta -asternerea neuniforma a criblurii la tratamente PREVENIRE – respectarea tehnologiilor corecte de lucru, pentru evitarea cauzelor de mai sus REMEDIERE – decaparea pragului si refacerea imbracamintii 4.5.19. Rupturi de margine. Apar la marginea partii carosabile ca rupturi de metal din straturile superioare care sunt dislocate sub actiunea traficului. CAUZE – lipsa benzilor de incadrare - lipsa bordurilor de incadrare a imbracamintilor - lipsa penelor ranfort - circulatia grea pe acostament si pe marginea partii carosabile - tasare acostamente - nerespectarea tehnologiilor de asternere si compactare a mixturilor asfaltice PREVENIRE - evitarea cauzelor de mai sus REMEDIERE - refacerea zonelor degradate si realizarea de pene ranfort - asigurarea scurgerii apelor de suprafata 4.5.19. Fagase longitudinale . Sunt denivelari concave, cu adancime variabila (pana la 10-15 cm) si lungimi de pana la zeci de kilometri, amplasate pe urma rotii dinspre marginea partii carosabile CAUZE – circulatie grea pe aceeasi urma - structura rutiera sau complex rutier cu defectiuni - mixtura asfaltica cu schelet mineral slab (parte fina prea multa) - continut de bitum prea ridicat - compactarea insuficienta a mixturii asfaltice - subdimensionarea structurii rutiere PREVENIRE – evitarea cauzelor de mai sus REMEDIERE – decaparea stratului deformat + inlocuirea lui - desfacerea structurii rutiere si refacerea ei, cu inlaturarea cauzelor. 4.6. DEGRADARI LA DRUMURI CU STRUCTURA RUTIERA RIGIDA. Se clasifica astfel : a. dupa locul de aparitie suprafata de rulare : suprafata slefuita, suprafata alunecoasa, suprafata exfoliata, pelada, fisuri din contractii rosturi : colmatari defectuoase, decolmatari, deschidera rosturilor longitudinale, rosturi cu mastic in exces, fisuri langa rosturi, blocarea rosturilor de dilatatie imbracaminte : rupturi, fisuri si crapaturi, gropi, faiantare, fagase longitudinale structura : pompaj, tasarea dalelor, faiantare, distrugerea totala a dalelor b. dupa gravitate grave : distrugerea totala a dalelor, tasarea dalelor, gropi, faiantare, suprafete exfoliate in stare avansata mijlocii : fisuri si crapaturi, decolmatarea rosturilor, pelada, rupturi, suprafata exfoliata in stare incipienta, suprafata slefuita, suprafata alunecoasa, pompaj usoare : deschiderea rosturilor longitudinale, rosturi cu mastic in exces

13

4.6.1. Suprafata slefuita . Apare ca o suprafata lustruita fara asperitati, cu aspect de mozaic ce prezinta pericol de derapare, mai ales pe timp umed. CAUZE – omitera executarii strierii suprafetei betonului proaspat - utilizarea de agregate din roci bazaltice sau calcaroase la prepararea betonului, cu rezistenta la uzura scazuta - utilizarea pietrisului neconcasat la prepararea betonului PREVENIRE – evitarea cauzelor de mai sus REMEDIERE - tratamente bituminoase duble inverse sau slamuri bituminoase – daca supraf sunt mari - strierea transversala cu masina cu discuri diamantate sau frezarea pe o adancime mica – daca suprafetele sunt mici 4.6.2. Suprafata alunecoasa. Se caracterizeaza prin lipsa aderentei datorita existentei unor pelicule (argila, bitum, motorina) pe suprafata de rulare CAUZE – pelicule provenite din produsele de protectie a betonului proaspat - executarea de tratamente bituminoase necorespunzatoare:siroire, liant in exces, desprinderea agregatelor - prezenta unei pelicule de argila, noroi – aduse de pe drumuri laterale de pamant REMEDIERE – curatirea peliculei alunecoase cu matura mecanica si spalarea cu apa (argila, noroi, uleiuri) - imprastierea de criblura 4-8 m sau nisip – pe suprafete mici, cu bitum in exces - refacerea tratamentelor bituminoase pe suprafete mari 4.6.3. Suprafata exfoliata - prin desprinderea superficiala a unei parti din mortarul existent la suprafata dalei. CAUZE – utiliz in stratul de uzura a unui ciment necorespunzator sau a unor agregate gelive sau murdare - neutilizarea aditivilor antrenori de aer la prepararea betoanelor - lipsa protejarii suprafetelor in perioada de priza si intarire - aparitia segregarii datorita vibrarii prea accentuate - continutul de apa prea mare - executia betonului la temperaturi < o0 C REMEDIERE – la suprafete mari : tratamente duble inverse sau slamuri bituminoase - la suprafete mici : - reparatii cu mortar pe baza de rasini epoxidice - badijonare preventiva cu lianti bituminosi 4.6.4. Pelada. Se caracterizeaza prin desprindera sub forma de placi a mortarului sau betonului folosit la corectarea denivelarilor suprafetei betonului proaspat vibrat. CAUZE – executarea necorespunzatoare a operatiunilor de corectare si finisare a suprafetei betonului - utilizarea unui mortar sau beton cu o compozitie necorespunzatoare - executarea operatiunilor de corectare mult dupa inceperea prizei cimentului din beton REMEDIERE – vezi remedierea suprafetelor exfoliate 4.6.5. Decolmatarea rosturilor. Consta in sfaramarea si evacuarea masticului bituminos din rosturi sub actiunea traficului, in special pe timp friguros, cand devine casant. CAUZE – utilizarea unui mastic bituminos cu compozitie necorespunzatoare - utilizarea unui bitum de consistenta dura sau ars - imbatranirea bitumului din mortar REMEDIERE – eliminarea materialelor necorespunzatoare din rosturi, curatirea, uscarea, amorsarea si umplerea rosturilor cu mortar bituminos sau mortar asfaltic 4.6.6. Deschiderea rosturilor longitudinale. (3-5) cm CAUZE – lipsa sau insuficienta ancorarii cu bare din otel beton la rosturile longitudinale de contact - alunecarea laterala a dalelor din cauza tasarii diferite a straturilor de fundatie sau a terasamentelor - lipsa unui acostament stabil REMEDIERE – colmatarea periodica cu mastic bituminos - inlaturarea posibilitatilor de deplasare a dalelor 4.6.7. Rosturi cu mastic in exces . CAUZE – compozitia masticului este necorespunzatoare - utilizare bitum prea moale in compozitia masticului - utilizarea de mortar in cantitate prea mare REMEDIERE – indepartarea masticului in exces urmata de presararea cu nisip

14

4.6.8. Rupturi ale dalei . CAUZE – impiedicarea dilatarii dalelor prin blocarea rosturilor de dilatatie - compactarea insuficienta a betonului proaspat langa longrine - compactarea locala necorespunzatoare a fundatiei REMEDIERE – la rupturi mici : repararea cu mixtura asfaltica sau cu mortare pe baza de rasini epoxidice - la rupturi mari, pe toata grosimea dalei: demolarea zonei afectate si refacerea cu beton fluidifiat cu aditivi 4.6.9. Fisuri si crapaturi transversale CAUZE – grosime insuficienta a dalei de beton - lungime mare a dalei de beton - straturi de fundatie cu capacitate portanta redusa sau neuniforma in lungul dalei - drenarea necorespunzatoare a apei din corpul drumului - utilizarea unui beton de ciment cu rezistenta mica la intindere din incovoiere - protectie necorespunzatoare a betonului proaspat - taierea cu intarziere a rostului de contractie - functionarea necorespunzatoare a rosturilor transversale - fisurarea prin “simpatie” in cazul rosturilor transv care nu coincid intre cele 2 benzi de circulatie - oboseala betonului sub actiunea combinata a traficului greu si a variatiilor mari de temperaturi si umiditate REMEDIERE – fisurile < 1 mm – se colmateaza cu emulsie bituminoasa - fisurile > 1 mm – se curata si se umplu cu filer de calcar, apoi se colmateaza cu emulsie bituminoasa - crapaturile se trateaza ca rosturi si se colmateaza cu mastic bituminos la cald sau ASROBIT la rece 4.6.10. Fisuri si crapaturi longitudinale . CAUZE –partea carosabila are latimea prea mare, fara rosturi longitudinale de contractie  se produce contractie transversala REMEDIERE – idem, fisuri si crapaturi transversale 4.6.11. Fisuri si crapaturi diagonale. CAUZE – dale deformate - fundatie cu capacitate portanta redusa - perturbari ale prizei cimentului, cu intarirea prematura a betonului  impiedicarea producerii contractiei plastice normale a betonului proaspat REMEDIERE – idem, fisuri si crapaturi transversale 4.6.12. Fisuri si crapaturi de colt . CAUZE – fundatia are capacitate portanta insuficienta - cand dalele au rosturi transversale oblice  alunecarea transversala poate produce tensiuni care duc la fisurare de colt REMEDIERE – idem, fisuri si crapaturi transversale 4.6.13. Gropi. CAUZE –prezenta unor corpuri straine in beton - nerespectarea tehnologiei de asternere si compactare necorespunzatoare - exfolieri avansate si netratate - dislocari partiale ale betonului din dalele cu faiantari REMEDIERE – daca gropile au dimensiuni reduse  plombare provizorie cu mixtura asfaltica sau definitiva cu mortar de ciment pe baza de rasini expoxidice - in cazul aparitiei acestor degradari pe suprafete exfoliate in stare avansata sau pe suprafete cu faiantari de mari dimensiuni, interventia se face inainte de executia lucrarilor specifice de remediere prevazuta pentru aceste tipuri de defectiuni 4.6.14. Pompaj. Pompajul consta in refularea noroiului format de catre apele infiltrate intre dale si stratul de fundatie printr-un rost sau crapaturi a dalei, sub actiunea traficului. CAUZE – infiltrarea apei de suprafata sub dala - nivel ridicat al apelor subterane REMEDIERE – eliminarea apei din fundatia dalei si din terenul de fundatie (prin captare si evacuare) - umplerea golului de sub dale prin injectarea cu mortar cu lianti hidraulici, sau bituminosi, urmata de colmatarea rosturilor si crapaturilor

15

4.6.15. Tasarea dalelor. Consta in aparitia unei diferente de nivel intre doua dale adiacente, in dreptul rostului transversal sau longitudinal (diferenta de nivel > 5 mm) CAUZE – insuficienta compactare a stratului suport - lipsa drenarii terenului de fundatie, care, sub actiunea inghetului isi modifica capacitatea portanta - tasarea in timp a terasamentelor, mai ales la ramblee mari REMEDIERE – la tasari pe suprafete reduse, acoperirea suprafetelor tasate cu mixtura asfaltica sau beton armat cu fibre de otel, sau frezarea dalei avand cota usor ridicata. - la tasari de suprafete mari – ridicarea dalei si umplerea spatiilor de sub dale cu mortar de var si ciment ce se introduce hidraulic prin niste gauri date in dala. - daca dalele tasate au si alte defectiuni (crapaturi, faiantari,etc.)  se inlocuiesc cu alte dale 4.6.16. Faiantari .Se prezinta ca fisuri si crapaturi de diverse tipuri dispuse in retele cu latura de 10 – 30 cm, sau in placi cu latura 50-150 m. O dala se considera faiantata in placi mari cand prezinta pe suprafata ei mai mult de 4 fisuri sau crapaturi. CAUZE – prezenta apei in stratul de fundatie sau terenul de fundare - teren de fundare din pamant sensibil la inghet-dezghet - actiunea traficului in perioada de dezghet - subdimensionarea grosimii dalelor REMEDIERE – suprafata redusa – colmatarea fisurilor si crapaturilor - suprafata mare – inlocuirea dalei dupa asanarea terenului de fundare 4.6.17. Distrugerea totala a dalelor. Se considera ca dalele sunt distruse total atunci cand imbracamintea acestora prezinta numeroase degradari grave (faiantari, gropi si tasari) care impiedica desfasurarea circulatiei rutiere in conditii bune. CAUZE – greseli de proiectare si executie - tasarea terasamentelor - drenarea defectuoasa sau inexistenta a apelor subterane - capacitate portanta redusa sau neuniforma a fundatiei - oboseala betonului sub actiunea traficului greu si intens REMEDIERE – inlocuirea dalelor distruse, dupa luarea masurilor de drenare a apelor subterane si realizarea unei fundatii cu capacitate portanta corespunzatoare. 4.7. DEGRADARI ALE PAVAJELOR DIN PIATRA CIOPLITA 4.7.1 DECOLMATAREA ROSTURILOR In cadrul lucrarilor de intretinere ale pavajelor, o mare importanta o are operatia de mentinere a etanseitatii rosturilor prin colmatarea lor cu mastic bituminos, care asigura impermeabilizarea imbracamintii, impiedica rotunjirea pavelelor si face ca pavajul sa produca mai putin zgomot sub actiunea traficului. CAUZE – calitatea slaba a materialului de colmatare (bitum dur, mastic bituminos cu filer prea mult) - tehnologia de colmatare necorespunzatoare (aplicarea masticurilor pe suprafata murdara, cantitati insuficiente de mastic bituminos) REMEDIERE – curatirea rosturilor si colmatarea cu mastic bituminos sau mortar de subif 4.7.2. INFUNDAREA SAU SPARGEREA UNOR PAVELE IZOLATE . CAUZE – calitatea slaba a rocii din care sunt confectionate pavelele (fisuri existente in material, roca alterata) - cedarea fundatiei datorita executiei initiale necorespunzatoare REMEDIERE – reasezarea pavelelor infundate cu completarea stratului suport - inlocuirea pavelelor sparte 4.7.3. ROTUNJIREA PAVELELOR PRIN UZURA . CAUZE – calitate slaba a rocii din care sunt confectionate - traficul intens - neumplerea rosturilor cu mastic bituminos REMEDIERE – intretinerea prin colmatare in exces a rosturilor - refacerea pavajului cu pavele noi 4.7.4. SUPRAFATA SLEFUITA . CAUZE – utilizarea de pavele sau calupuri din bazalt - trafic intens

16

REMEDIERE – desfacere imbracaminti - refacerea suprafetei cu un pavaj nou, cu pavele sau calupuri corespunzatoare 4.7.5.DENIVELAREA UNOR PORTIUNI DIN PAVAJ . CAUZE – cedarea terenului de fundatie - realizarea unui strat de nisip cu grosimea prea mare si pilonarea insuficienta a acestuia - infiltrarea apei prin rosturi - utilizarea unor pavele sau calupuri cu dimensiuni (inaltime) diferite intre ele REMEDIERE – desfacerea suprafetei denivelate - refacerea pavajului 4.8.DEGRADARI ALE DRUMURILOR PIETRUITE. Drumurile pietruite sunt acele drumuri la care suprafata de rulare este realizata din materiale pietroase (balast, piatra sparta). 4.8.1.VALURIRI. Apar ca supraf ondulate ca urmare a actiunii traficului pe o suprafata afectata de umiditate CAUZE – granulozitate necorespunzatoare - compactare insuficienta REMEDIERE - scarificare - reprofilare - compactare 4.8.2.GROPI. Se formeaza ca urmare a dislocarii pietrei sub trafic si actiunea apei. CAUZE – actiunea apei - neasigurarea scurgerii ap - compactare necorespunzatoare REMEDIERE–plombari cu material marunt la numar de gropi redus -scarificare, reprofilare, compactare la suprafete mari 4.8.3.FAGASE. Sunt degradari sub forma de tasari vizibile in profil transversal, aparute prin uzura fasiilor de carosabil moi solicitate sub trafic. CAUZE – capacitate portanta scazuta pentru traficul existent - folosire materiale granulare cu granulozitate discontinua REMEDIERE – scarificare,reprofilare,compactare 4.8.4.DEGRADARI DIN INGHET-DEZGHET. CAUZE - existenta unui pamant geliv in terasamentul drumului - drenare insuficienta sau deloc  prezenta apei din infiltratii sau panza freatica - producerea inghetului - trafic greu in perioada dezghetului REMEDIERE - desfacerea pietruirii - inlocuirea pamantului geliv din fundatie - asanarea corpului drumului - refacerea pietruirii cu asigurarea scurgerii apelor de pe platforma drumului 4.8.5.PRAF, NOROI. Praful, pe timp uscat, care se transforma in noroi pe timp umed, provine din dislocarea materialului de agregatie sub actiunea traficului. Combaterea prafului se face prin stropire cu apa, dar aceasta este doar o masura paleativa. O metoda mai eficienta consta in stropirea cu substante higroscopice (CaCl 2) sau fixarea prafului cu ajutorul unor lianti bituminosi ieftini (bitumina). 4.9. DEGRADARI ALE DRUMURILOR DE PAMANT.CLASIFICARE. CAUZE. REMEDIERI. Drumurile de pamant sunt acele drumuri pe care circulatia se desfasoara direct pe terenul de fundare, nu prin intermediul unei structuri rutiere. Din pacate, in Romania exista inca multe drumuri de pamant, astfel : - drumuri nationale : 16 km - drumuri judetene : 2.600 km (Sursa CESTRIN Bucuresti) - drumuri comunale : 9.500 km - strazi : nu sunt date statistici Principalele degradari ale acestor drumuri de pamant decurg din urmatoarele: nu este asigurata scurgerea si evacuarea apelor de suprafata (platforma nu are pante transversale de scurgere a apelor, nu exista santuri sau rigole si nici podete pentru evacuarea apelor

17

in circulatie se formeaza praf in perioadele secetoase si noroi in cele ploioase se formeaza fagase in circulatie, si gropi mari si adanci, in care apa balteste timp indelungat Remedierea acestor degradari se face prin executarea unor lucrari pentru asigurarea scurgerii si evacuarii apei de pe suprafata acestora, si anume :reprofilarea platformei drumului, prin asigurarea pantelor transversale corespunzatoare pentru scurgerea apelor (4 – 5%),infiintarea de podete si/sau desfundarea celor existente pentru evacuarea apei saparea de santuri, rigole pentru scurgerea apei in lungul drumului. 4.10. LUCRARI DE INTRETINERE SPECIALE 4.10.1. INTRETINEREA DRUMURILOR PE TIMPUL IERNII Obiectul principal al acestei activitati il constituie asigurarea unei circulatii normale prin inlaturarea efectelor fenomenelor meteorololgice care se produc pe timpul iernii, in principal caderile de zapada si poleiul. Perturbarea circulatiei iarna se poate produce ca urmare a :producerii poleiului,acumularea zapezii – prin ninsoare linistita, viscolirea zapezii 1. STABILIREA NIVELURILOR DE VIABILITATE SI INTERVENTIE Instructia privind protectia drumurilor pe timp de iarna ind. AND 525/2006 Plan operativ intocmit de administratorul drumului Nivelul de viabilitate pe timpul iernii Programul de lucru Dotarea cu utilaje : lama, autofreza Intervale maxime de timp necesare interventiilor Clasificarea drumurilor dupa nivelul de viabilitate si nivelul de interventie - nivel I – cl.tehn.I, II si o parte III - nivel II – cl.tehn.IV si restul cl.III - niv.III – cl.tehn. V - niv. IV Baze de deszapezire Puncte de sprijin Necesar de materiale Fonduri Informare operativa Protectie impotriva inzapezirii - parazapezi - perdele de plantatii - Prevenirea si combaterea ghetii si poleiului Raspindirea preventiva Raspindirea curativa - Materiale utilizate Sare (NaCl) Saramura Solutie de clorura de calciu (CaCl2) Materiale pietroase antiderapante 4.10.2. INTRETINEREA SANTURILOR, DRENURILOR SI ACOSTAMENTELOR 4.10.2.1. SANTURI SI RIGOLE Santurile si rigolele amenajate de-a lungul drumului au rolul de preluare a apelor de pe platforma drumului si, prin intermediul podetelor si canalelor transversale de evacuare, le vor deversa in paraie sau rauri. Rolul acestora este foarte important in protejarea corpului drumului impotriva actiunii apei. Starea santurilor si rigolelor se verifica : - primavara – pentru inlaturarea zapezii si a ghetii si pentru decolmatare - dupa ploi de durata – pentru a le decolmata - vara – mai ales cele cu vegetatie, pentru cosirea ierbii - toamna – pentru pregatirea inainte de inceperea sezonului rece. Intrucat santurile si rigolele sunt amenajate diferit, si intretinerea acestora este diferita: - santuri si rigole din pamant – pe langa decolmatare se va combate – daca exista – eroziunea prin lucrari de consolidare ca brazduirea, inierbarea sau perearea, si prin amenajarea de praguri pentru reducerea pantei fundului santului (rigolei) - santuri si rigole inierbate – se va cosi iarba concomitent cu decolmatarea acestora (daca e cazul) - santuri si rigole pereate – se va indeparta vegetatia care ar putea cauza dislocarea pietrelor, se va inlatura namolul si sedimentele. De asemenea, se va realiza aducerea pietrelor infundate la cota si se va reface impermeabilitatea prin rostuiri.

18

Aceste lucrari se fac manual(lopata, cazmaua, tarnacopul) sau mecanizat, cu autogrederul sau excavatorul. 4.10.2.2.DRENURI Drenurile sunt dispozitive realizate pentru colectarea si evacuarea apelor subterane si au in componenta urmatoarele elemente :corpul drenului, capul drenului, camin de vizitare, guri de aerisire Lucrarile de intretinere sunt specifice fiecarei parti componente a drenului, astfel : - capat de dren infundat – se desfunda cu sapa si se repara canalul de evacuare - camin de vizitare : - evacuarea sedimentelor si corpurilor straine din camera de decantare - refacerea impermeabilitatii peretilor prin colmatarea fisurilor si crapaturilor - refacerea etanseitatii fundului cu ajutorul dopurilor de lemn moale - sedimentele mari in caminul de vizitare, cu tasare in zona drumului, indica o viteza prea mare a scurgerii apei – se recomanda refacerea drenului. - debite reduse – curatarea mâlului in drenuri - cuneta drenului – se curata cu un debit de apa marit (cu apa adusa in cisterna) - colmatarea completa a drenului – se identifica elementul nefunctional, apoi se intervine in raport cu situatia observata 4.10.2.3. INTRETINEREA ACOSTAMENTELOR Acostamentele isi au rolul lor in asigurarea unei circulatii in deplina securitate si in evacuarea apelor meteorice. In acelasi timp, acostamentul reprezinta o zona de patrundere a apei in corpul drumului, cu atat mai mult cu cat prezinta degradari. Cele mai frecvente degradari sunt : - vegetatia neintretinuta care face functionarea pantei de scurgere a apei dificila. Se remediaza prin cosirea acesteia. - tasari si fagase datorate pamantului sensibil la actiunea apei, ca urmare a accesului accidental al vehiculelor. Se completeaza cu agregate naturale, se niveleaza pentru asigurarea pantei transversale si se compacteaza - denivelari sub forma de cavalieri – se produc prin depunerea materialelor de pe carosabil ca urmare a actiunii vantului, ploilor si traficului (ex. material antiderapant). Se taie cu autogrederul, se indeparteaza materialul in surplus si se asigura panta transversala necesara. 4.10.3. LUCRARI PENTRU SIGURANTA CIRCULATIEI Semnalizarea rutiera indeplineste roluri extrem de importante intr-o circulatie sigura si confortabila pe drumurile publice, si anume : dirijare, avertizare, orientare si informare. Clasificarea acestora se face astfel : - semnalizare verticala : panouri indicatoare, portaluri - semnalizare orizontala : marcaje, insule de dirijare - semnalizare complementara : oglinzi parabolice, semafoare, lampi de semnalizare, stalpi de dirijare, parapete. Semnalizarea rutiera reprezinta un sistem unitar adresat tuturor participantilor la trafic, avand rol de : avertizare asupra pericolelor, stabilirea prioritatilor, interdictie si/sau restrictii, ca si permisiunea unor manevre, accese, orientare in circulatie pentru stabilirea directiei de mers si a traseului de urmat informare asupra conditiilor de circulatie. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o semnalizare corecta, eficace si usor de perceput, sunt :sa respecte prevederile legislatiei rutiere, sa dea indicatii precise, clare si usor inteligibile, sa fie logica, corelata pe verticala si orizontala, orientarea – presemnalizarea si semnalizarea se amplaseaza de asa maniera incat conducatorul autovehicolului sa poata receptiona mesajul, sa aleaga optiunea dorita si sa actioneze in consecinta in timp util, sa fie in permanenta vizibila, pe orice fel de conditii meteorologice, ziua si noaptea, dimensiunile si tipul de material de inscriptionare precum si situarea pe amplasamente care sa permita vizualizarea de la distanta. 4.10.3.1 Indicatoare de circulatie Indicatoarele de circulatie sunt amplasare in scopul avertizarii participantilor la trafic asupra posibilelor pericole, de a reglementa circulatia si de orientare. Clasificarea indicatoarelor : - dupa functionalitate : - de avertizare - de reglementare (prioritate, interdictie, restrictie, manevra obligatorie ) - de orientare (presemnalizare, localizare) - dupa forma : patrata, triunghiulara, octogonala, rotunda, dreptunghiulara - dupa dimensiune : - redusa (temporare) - curenta - mare

19

- foarte mare (autostrazi) Indicatoarele de circulatie se confectioneaza din materiale diverse (tabla, materiale plastice, etc.), cu fata realizata fie prin vopsire, fie prin aplicare de folie reflectorizanta. Panourile sunt montate pe stalpi de teava, profile metalice sau, in cazul autostrazilor, pe portaluri. Amplasarea lor se face in asa fel incat sa poata fi vizibile de la min. 50 m, iar in plan transversal la o distanta fata de marginea platformei situata intre 0,5 – 2,0 m. 4.10.3.2. MARCAJE Scopul acestui tip de semnalizare este de ghidare (ex. liniile discontinui, care marginesc banda de circulatie) de orientare (sageti, indicatoare) si de atentionare suplimentara. Semnalizarea pe orizontala prin marcaj se realizeaza cu vopsele speciale aplicate pe carosabil, pe borduri, pe lucrari de arta. Marcajele se clasifica astfel : - longitudinale : utilizate pentru separarea si delimitarea benzilor de circulatie - transversale : cu rol de oprire sau la trecerile de pietoni - alte tipuri de marcaje : cu dezvoltare pe doua dimensiuni la spatii de interdictie in circulatie (ex. Insula marcata), parcari, refugii - marcaje pe elemente de constructie - in afara drumului, parapete, borduri, ziduri de sprijin, stalpi, pile de viaducte sau pasaje 4.10.3.3. SEMNALIZARE COMPLEMENTARE - oglinzi parabolice – in curbe si mai ales in intersectii fara vizibilitate - semafoare – pentru reglementarea circulatiei in intersectii, mai ales in orase. Se folosesc de asemenea la reglementarea circulatiei in unele zone cu lucrari. - lampi de semnalizare – mai ales la semnalizarea lucrarilor - stalpi de dirijare – la marginea platformei drumurilor, de regula din material plastic, cu placute reflectorizante (“morcovi”) - parapete - metalice de tip usor, de dirijare - zidarie de piatra – de tip greu - din beton – New Jersey - din material plastic – umplute cu apa (antigel) pentru separarea benzilor si sensuri de circulatie 4.10.4. INTRETINEREA PLANTATIILOR SI ALE SPATIILOR VERZI Vegetatia din zona drumului are rol de protectie, consolidare si de estetica. Amenajarea si intretinerea plantatiilor se face in raport cu rolul pe care trebuie sa-l indeplineasca in zona respectiva. a) Functiile plantatiilor - consolidare si protectie – Radacinile arbustilor si arborilor fixeaza terenul in zona versantilor si malurilor apelor curgatoare impotriva eroziunii provocata de apa si de vant. Perdelele de arbori si arbusti protejeaza drumurile impotriva inzapezirii prin viscolire. - siguranta rutiera – Plantatiile care marginesc drumurile permit observarea caracteristicilor geometrice ale traseului, in vegetatia de inaltime medie joaca un rol de ecran impotriva orbirii produsa de farurile vehiculelor care circula din sens opus - imbunatatirea conditiilor de mediu – prin reducerea poluarii aerului din zona drumului. De asemenea, perdelele de vegetatie reduc nivelul zgomotului produs de circulatie. - estetica si agrementul. Daca este bine aleaza si intretinuta, vegetatia are rol de inviorare a ambientului si de mascare a zonelor inestetice. De asemenea, in parcarile amenajate are rol de protectie si de creare a unui ambient placut. Lucrari de intretinere ale plantatiilor si spatiilor verzi. La arbori si arbusti se urmaresc urmatoarele : - ingrijirea trunchiului – urmarirea cresterii normale, combaterea bolilor si daunatorilor, tratarea ranilor produse de lovire, varuirea pana la inaltimea de (1,0 – 1,2) m, taierea lastarilor - ingrijirea coroanei – pentru taierea crengilor inutile pentru realizarea unui echilibru intre trunchi si coroana, culegerea fructelor, taierea ramurilor care afecteaza retelele aeriene - ingrijirea solului in jurul arborilor – prin sapare de 2-3 ori /an pentru afanare si inlaturarea buruienilor si prin udare perioadele foarte secetoase Zonele inierbate – se intretin prin cosire si eliminarea buruienilor de cate ori este nevoie in cursul verii. c) Intretinerea parcarilor si ale spatiilor de servicii Se urmareste in primul rand starea de curatenie in aceste locatii. Apoi, arborii si arbustii din zona se intretin in mod corespunzator pentru a se crea in aceste zone un ambient placut. Zonele inierbate se sosesc de cate ori este necesar pentru a avea un mediu curat si placut. 5. RECEPTIA LUCRARILOR DE INTRETINERE A DRUMURILOR PUBLICE

20

Receptia unei lucrari de constructie reprezinta o componenta importanta a sistemului pentru asigurarea calitatii in constructii, si reprezinta totalitatea actiunilor pe care le efectueaza comisia de receptie pentru a constata si inregistra realizarea lucrarilor intr-un act numit proces-verbal de receptie. Comisia de receptie este numita prin decizie scrisa a administratorului drumului respectiv, si din ea fac parte specialisti in domeniu. In calitate de invitati, participa la receptie proiectantul (care trebuie sa depuna in scris la comisie un referat cu privire la executia lucrarilor) si executantul lucrarii. Receptia lucrarilor de intretinere a drumurilor se desfasoara de regula intr-o singura etapa pentru lucrarile de intretinere curenta si in doua etape pentru lucrarile de intretinere periodica. Cele doua etape sunt : - receptia la terminarea lucrarilor - receptia definitiva sau finala Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza, dupa cum ii spune si numele, la terminarea tuturor lucrarilor cuprinse in proiect, iar receptia definitiva se efectueaza dupa expirarea perioadei de garantie. De mentionat este faptul ca receptia – indiferent in ce faza – se poate efectua pentru toata lucrarea, sau pentru parti ale lucrarii care functioneaza independent, de exemplu pe sectoare de drumuri. Comisia de receptie apreciaza cantitativ si calitativ lucrarile executate in baza proiectului respectiv, si poate lua urmatoarele decizii : - admiterea receptiei – cand se constata ca lucrarea este terminata si au fost indeplinite toate cerintele proiectului; - amanarea receptiei – cand se constata neterminarea sau chiar lipsa unor lucrari care pot afecta siguranta in exploatare a lucrarii respective sau cand sunt constatate vicii ale lucrarilor executate care implica lucrari de remediere laborioase precum si atunci cand exista, in mod justificat, indoieli privind calitatea lucrului, fiind necesar clarificari suplimentare - respingerea receptiei – cand se constata vicii ce nu pot fi inlaturate, abateri mari de la proiect care afecteaza exploatarea in bune conditii a lucrarii respective, caz in care se impun expertize, reproiectari sau refaceri de lucrari. Admiterea receptiei se poate face si cu anumite conditii, in care caz, intr-o anexa a procesului-verbal de receptie se consemneaza lucrarile care trebuie refacute, precum si termenul de remediere ale acestora. Pentru lucrarile de intretinere curenta care se receptioneaza intr-o singura faza, procesul-verbal de receptie il constituie acceptarea in scris a situatiilor de lucrari prezentate de executant. De regula, pentru lucrarile de intretinere curenta nu se intocmeste dosar de receptie. Pentru lucrarile de intretinere periodica, care se receptioneaza in doua etape, constructorul va intocmi si va preda beneficiarului un dosar de receptie la terminarea lucrarilor care va cuprinde, in mod obligatoriu, urmatoarele : - ordinul de incepere a lucrarilor - avize si autorizatii – daca este cazul - contractul pentru executia lucrarilor - proiectul de executie al lucrarii - situatiile de lucrari executate, inclusiv un centralizator al acestora - procese-verbale de lucrari ce devin ascunse - dispozitiile de santier - tabele privind verificarile in profil transversal, in profil in lung precum si grosimea stratului, pe pozitii kilometrice - buletine de analiza privind mixturile asfaltice, betoanele de ciment, agregatele naturale (nisip, pietris, criblura, piatra sparta) bitum, ciment, etc. puse in opera la lucrarea respectiva retetele pentru prepararea mixturilor asfaltice si ale betoanelor de ciment, aprobate de cei in drept buletine de analiza pe carote extrase din straturi rutiere. Toate buletinele de analiza si retetele trebuie sa fie elaborate de laboratoare atestate. In baza acestor documente cuprinse in dosarul de receptie, si in baza observatiilor directe a lucrarii respective, Comisia de receptie va proceda la admiterea, amanarea sau respingerea receptiei, dupa caz.

21