Curs 9 - TEHNOLOGII DE RECONDIŢIONARE [PDF]

Zitiervorschau

Tehnologii de recondiţionare

264

9 TEHNOLOGII DE RECONDIŢIONARE 9.1. Tehnologia recondiţionării pieselor de tip carcasă Piesele de tip carcasă, batiu, cadru sunt piese realizate prin turnare sau în construcţie sudată. Pot fi executate din fontă, oţeluri pentru construcţii sudate, aluminiu şi aliaje din aluminiu, materiale plastice, într-o largă varietate de forme şi dimensiuni. Principalele forme de uzură sau defecţiuni care apar la astfel de piese sunt următoarele: - defecţiuni ale planurilor de separaţie; - fisuri sau crăpături; - spargeri; - uzarea şi deteriorarea găurilor filetate sau blocarea prin ruperea şurubului sau prezonului; - uzarea aliajelor. 9.1.1. Recondiţionarea planelor de separaţie deformate Tehnologia de recondiţionare a planelor de separaţie deformate diferă de la caz la caz, în funcţie de mărimea deformaţiei şi de natura materialului din care este realizată piesa. În cazul pieselor din oţel, în construcţie sudată se aplică aceleaşi tehnologii de refacere a dimensiunilor nominale ca la construcţia lor, dar pot fi aplicate şi tehnologiile specifice pieselor turnate. În cazul pieselor turnate de tip carcasă, dacă deformaţia este sub 0,3 mm, atunci succesiunea operaţiilor de recondiţionare este următoarea: - se înlătură deformaţia prin răzuire manuală cu răzuitorul (şeverul) ca în figura 9.1 şi se verifică cu platoul de tuşare; operaţia se repetă până se obţine planitatea prescrisă (tabelul 9.1); - dispunerea adaosului în vederea obţinerii dimensiunii nominale se poate realiza prin:

265

Capitolul 9

• acoperire cu chituri epoxidice, • metalizare cu Mo; - se rectifică planul de separaţie la dimensiunea nominală. Dacă deformaţia este cuprinsă între 0,3 şi 0,5 mm, îndepărtarea acesteia se face prin rectificare şi apoi se urmează acelaşi traseu tehnologic ca mai sus. = 120

= 120

=90

a

=80

=30

=30

b

30

c

Fig. 9.1. Poziţia şeverului în timpul lucrului: a – şever cu faţetă de aşchiere dreaptă; b – şever cu faţetă de aşchiere la 30; c – poziţia şeverului faţă de batiu. Tabelul 9.1. Numărul petelor admise. Repartizarea petelor pe suprafaţa controlată

Suprafeţe supuse verificării

Numărul petelor cu contact admise pe o suprafaţa de 25x25 mm

Pentru ghidajele de alunecare cu lăţimea de peste 250 mm Pentru ghidajele de conducere cu lăţimea de până la 100 m Pentru ghidajele de alunecare cu lăţimea de până la 250 mm Pentru ghidajele de conducere cu lăţimea de până la 100 mm

10

Pentru ghidajele de alunecare ale maşinilor-unelte de precizie Pentru lagărele axurilor cu diametru de până la 100 mm

15…16

Pentru ghidajele de alunecare si suprafeţe de lucru ale maşinilorunelte de mare precizie

24…25

6

Observatii: Petele de contact se verifică cu ajutorul unei rame executată din tabla de oţel care are o deschidere pătrată cu latura de 25 mm.

266

Tehnologii de recondiţionare

Dacă deformaţia este mai mare de 0,5 mm, planul de separaţie al piesei se prelucrează prin aşchiere în vederea corectării deformaţiei (frezare, rabotare). Stratul de material de adaos se poate depune prin sudare sau metalizare prin pulverizare. Refacerea dimensiunii nominale se realizează prin rectificare. 9.1.2. Recondiţionarea prin sudare a pieselor cu fisuri sau spărturi Procedeul de recondiţionare a pieselor de tip carcasă care prezintă fisuri sau spărturi se alege în funcţie de: - forma şi dimensiunile carcasei; - natura materialului din care este construită carcasa; - mărimea defectului; - condiţiile de exploatare. Recondiţionarea prin sudare a carcaselor este cel mai răspândit procedeu, având un grad de universalitate maxim. În cazul pieselor din oţel, Al sau aliaje de Al, în construcţie sudată, recondiţionarea se face în următoarele etape: - se îndepărtează defectul prin polizare sau creiţuire mecanică sau oxiacetilenică, în vederea realizării rostului de sudare; - se sudează carcasa în zona defectului; alegerea materialului de adaos şi a procedeului de sudare se face în conformitate cu tehnologia iniţială de realizare a produsului sau conform celor recomandate în capitolul 8; - se polizează cordonul de sudură, dacă este impusă condiţie de formă sau aspect. În cazul pieselor din fontă, este necesar să se ia în considerare faptul că fonta prezintă particularităţi specifice la sudare. Fonta nu se deformează plastic, se deformează extrem de puţin elastic şi de aceea nu poate prelua tensiunile interne care apar la sudare ca urmare a ciclului termic parcurs. Pentru remedierea unei fisuri sau crăpături care a apărut în peretele unei carcase (fig. 9.2, a), trebuie să se parcurgă următoarele etape: - se stopeză propagarea fisurilor prin executarea în capetele lor a unor alezaje cu diametrul cuprins între 6 şi 10 mm, în funcţie de grosimea peretelui carcasei (fig. 9.2, b); - se polizează fisura în vederea realizării rostului de sudare; rostul de sudare se realizează cât mai larg posibil (cam la aceeaşi dimensiune cu diametrul găurilor de stopare a fisurilor); se recomandă ca rostul de sudare să fie foarte larg pentru ca materialul de adaos, care trebuie să fie tenace, să poată prelua prin propria deformaţie plastică şi deformaţia carcasei (fig. 9.2, c); - se preîncălzeşte piesa din fontă sau o zonă cât mai mare în jurul

267

Capitolul 9

defectului până la “roşu”, adică la o temperatură 923…1073 K; în acest fel se uniformizează, cât de cât, câmpul termic în zona defectului şi se reduc la minim tensiunile interne; - se utilizează materiale de adaos dintre cele prezentate în tabelele 8.2 şi 8.3 sau foarte asemănătoare; - se sudează cu viteză mare de sudare pentru a se reduce la minim posibil energia liniară, spre a se limita căldura transmisă în piesă; - dacă se sudează cu flacără oxiacetilenică, atunci se sudează cu flacără puternic carburantă pentru a se reduce riscul “albirii” fontei, adică al arderii carbonului din fontă; - după sudare piesele de dimensiuni mari se acoperă cu plăci de azbest, iar cele de dimensiuni mici se introduc în cuptor, spre a se asigura o răcire foarte lentă.

1 2

a

3

b

4

c

Fig. 9.2. Etapele de recondiţionare a unei carcase din fontă: a – carcasa fisurată; b – stoparea propagării fisurii prin găurire; c – pregătirea rostului; 1 – carcasă; 2 – fisură; 3 – gaură pentru stoparea propagării fisurii; 4 – rostul de sudare.

9.1.3. Recondiţionarea pieselor fisurate cu ajutorul ecliselor şi dopurilor metalice (procedeul METALOCK) Se aplică pieselor de tip carcasă sau batiu executate din fontă. Recondiţionarea prin acest procedeu a pieselor fisurate se face în următoarele etape: - curăţarea şi degresarea zonei fisurate; - delimitarea capetelor fisurii prin găurire la diametrul de 4…8 mm; - prelucrarea locaşurilor pentru eclisele cu lobi multipli, care au menirea să preia eforturile la care este supusă piesa; în figura 9.3, a este prezentată o eclisă cu lobi multipli; - introducerea ecliselor cu lobi multipli în locaşurile prelucrate, pe direcţia prelucrării eforturilor; în figura 9.3, b este prezentată amplasarea ecliselor faţă de

Tehnologii de recondiţionare

268

direcţia fisurii; pe capetele fisurii se introduc întotdeauna eclise cu lobi multipli; o eclisă se aşează astfel încât lobul central să fie plasat pe fisură; - nituirea ecliselor cu lobi multipli; - etanşarea fisurii cu ştifturi filetate şi nituite. 2

1

3

3

b a Fig. 9.3. Recondiţionarea carcaselor cu eclise cu lobi multipli: a – eclisă cu lobi multipli; b – amplasarea ecliselor cu lobi multipli; 1 – direcţia fisurii; 2 – eclise cu lobi multipli; 3 – ştifturi filetate nituite.

Adâncimea cavităţii pentru eclise, h, este: h  g 1

(9.1)

în care: g este grosimea eclisei. Dacă zona fisurată este puternic solicitată atunci, între eclisele cu lobi multipli se vor introduce eclise prismatice din oţel care se vor fixa cu dopuri nituite. 9.2. Tehnologia recondiţionării pieselor de tip ax (arbore) Principalele defecţiuni şi tipuri de uzură care apar în cazul pieselor de tip ax sunt următoarele: - încovoierea şi răsucirea; - ruperea sau uzarea unor capete de arbore; - deteriorarea filetelor;

269

Capitolul 9

- uzarea canalelor de pană sau a canelurilor. Recondiţionarea arborilor se poate face la trepte de reparaţie (se aplică în producţia de serie mare şi masă, atunci când este bine pusă la punct o activitate de service) sau la dimensiunea nominală. Încovoierea şi răsucirea apar atunci când axul a fost suprasolicitat în funcţionare. Îndreptarea se poate face la rece sau la cald în funcţie de dimensiunile arborelui. Ruperea sau uzarea capătului unui arbore se va remedia numai dacă operaţia se justifică economic şi dacă este posibilă din punct de vedere funcţional, dacă nu s-a depăşit limita de uzură funcţională. Asamblarea noului capăt de arbore se va face prin sudare (fig. 2.7).

1

2

3

1

a 1

2

4

2

5

c

b Fig. 9.4. Montarea şi asigurarea compensatoarelor de uzare pe capetele de arbori: a – asigurarea cu ştifturi nituite; b – asigurarea cu ştifturi filetate; c – asigurarea prin sudare; 1 – arbore; 2 – compensator de uzare; 3 – ştift nituit; 4 – ştift filetat; 5 – cordon de sudură.

Recondiţionarea capetelor de arbore uzate se poate face astfel: - cu ajutorul compensatoarelor de uzură; compensatoarele de uzură se pot monta şi asigura pe capătul de arbore cu ajutorul ştifturilor nituite (fig. 9.4, a), cu ajutorul ştifturilor filetate (fig. 9.4, b) sau prin sudare (fig. 9.4, c); - prin refacerea dimensiunii nominale; în funcţie de mărimea uzurii şi de funcţionalitate se recomandă refacerea dimensiunii nominale prin sudare sau prin metalizare prin pulverizare. Recondiţionarea filetelor se poate realiza prin micşorarea sau majorarea diametrului filetului dacă nu se afectează rezistenţa arborelui. Canalele de pană se pot recondiţiona în următoarele moduri, în funcţie de mărimea uzurii, dimensiunile arborelui şi solicitarea la care este supus:

Tehnologii de recondiţionare

270

a

b

c

d

e f Fig. 9.5. Tipuri de uzură şi recondiţionarea arborilor canelaţi: a – uzură unilaterală; b – uzură bilaterală; c – uzură pe toate suprafeţele; d – recondiţionarea prin încărcare prin sudare unilaterală; e – recondiţionarea prin evazare; f – recondiţionarea prin încărcare prin sudare bilaterală.

- dacă uzura este mică şi nu se afectează rezistenţa la solicitări se majorează canalul de pană şi se execută o nouă pană; - dacă uzura este mare, atunci se încarcă prin sudare canalul existent şi se frezează un nou canal de pană pe alt punct al circumferinţei. Arborii cu caneluri dreptunghiulare pot prezenta uzură a canelurilor unilaterală (fig. 9.5, a), uzură bilaterală (fig. 9.5, b) sau uzură pe toate suprafeţele canelurilor (fig. 9.5, c). Dacă uzura este mică şi bilaterală (este cazul arborilor canelaţi solicitaţi dublusens şi uşor, cel mult mediu solicitaţi) recondiţionarea uzurii se poate face prin evazare, ca în figura 9.5, e. Dacă uzura este mare, atunci recondiţionarea se va face prin încărcare prin sudare ca în figurile 9.5, d şi f.

271

Capitolul 9

După evazare sau încărcare prin sudare canelurile se prelucrează prin aşchiere în vederea refacerii dimensiunilor nominale. În tabelul 9.2. este prezentată fişa tehnologică de recondiţionare a unui ax unde s-a constatat o uzură pronunţată pe suprafeţele 60-0,046 x 75 şi 70-0,034 x 408. Tabelul 9.2. Fişa tehnologică de recondiţionare a unui ax. Nr: 4 FIŞA TEHNOLOGICĂ DE RECONDIŢIONARE PRIN SUDARE Data: Produs: Denumirea piesei: AX Nr desen sau STAS: 2517-04.01 Valabil pt seria: Întocmit tehnolog Numele Data, semnat

Reper:

Bucăţi pe produs: Bucăţi: Verificat Normat

Material de bază (STAS) Greuate (kg) Natura şi cauza uzurii OLC45 / STAS 880-80 57,00 Frecare Procedeu de recondiţionare aplicat: Încărcare manuală cu sudură Echipament: Redresor pentru sudarea manuală RSA315 Material de adaos (STAS) Calitate (stare) UM Necesar / buc EH1 STAS 1125/6-82 Kg 4/600 Compoziţia chimică a materialului

De adaos

max 0,4

2 3

Fe%

max0,3 max 3,0

200HB Timp normă Valoare manoperă Pe op

Echipa Atelierul

SDV

Indicaţi tehnologice

2

3 Baie de degresat electrochi mică

4 Densitate de current= 5 A/dm² t=3min T=80˚C P=4atm

Lupă 10:1 Şubler STAS1373 -73

Preg

1 Pregătirea locului de muncă şi a piesei, curăţit de impurităţi şi oxizi, cu peria de sârmă, degresat în soluţie alcalină (NaOH=50g/l, Na2CO3 anh 70g/l, Na3PO4 12 H2O =12g/l si Na2SiO3 5 H2O =5g/l) Verificare vizuală a porilor, fisurilor sau crăpăturilor Verificarea dimensiunilor în vederea stabilirii gradului de uzură la cotele 60-0,046 si 70-0,054

Mo%

Cat

0 1

Cu%

Durabilitate

207-235 HB

max 3,0

OPERATIA Denumirea

Ni%

Des

Nr Crt.

Cr%

Duritate (HB, HRC)

Pe buc.

5

6

7

Cumul piesă

0,5-0,8

Valoare material Preţ unitar

8

U

Mn%

max 0,045

Condiţii de lucru praf

Preg

S%

0.42-0.5

Verificat normă

Unit

C% De bază

Fila 1

9

10

11

Tehnologii de recondiţionare

272 Tabelul 9.2. (Continuare)

6

Creiţuit

Perie de sârmă

7

Control forme şi dimensiuni

Şubler STAS 1373-73 Cuptor tratament Cuţit de degroşat STAS 6376-80 Cuţit de finisat STAS 6378-80

8

Tratament termic de recoacere de detensionare 9 Strunjire de degroşare la cotele 60,6x75mm , 70,6x408mm si 70,6x470mm 10 Strunjire de finisare la cotele: 60-0,046x75mm; 70-0,054x408mm; 70-0,054x470mm; 11 Frezat canal de pană -0,020 =18-0,075x55x63mm pentru fus cu 60-0,046 şi canal de pană , 0,025 =20-0,075 x6x80mm pentru fus 70-0,054 12

Cumul piesă

În cuptor

5

Preîncălzire la temperatura 180˚C Încălzire cu sudură pe vatra cuptorului până la cotele 64 si 74

Pe op

Preg

4

Valoare manoperă

Indicaţii tehnologice

Unit

SDV

Timp normă

Preg

Denumirea

Cat

Nr Crt

Des

Atelierul

Echipa

Unit

OPERAŢIA

Is=180A UA=21V Vs=0,150,13m/min

T=600˚C t=70min v=124m/min t=1,5mm s=0,5mm/rot v=140m/min t=0,2mm s=0,2mm/rot

t=55mm Df=60mm; Hs=46 rot/min; s=0,25mm/r ot

Protejarea suprafeţelor prelucrate cu unsoare RUL100 şi împachetate cu hârtie cerată şi depozitare

9.3. Tehnologia recondiţionării pieselor tip lagăr Lagărele sunt subansambluri de maşină care, din punct de vedere constructiv, pot fi: - de alunecare; - monobloc; - cu bucşă; - cu cuzineţi; - cu corpuri de rostogolire. Lagărele monobloc sunt construite din materiale antifricţiune: fontă, bronz etc.

273

Capitolul 9

Se recomandă ca recondiţionarea să se facă la dimensiune nominală prin metalizare prin pulverizare sau prin bucşare (introducerea unui compensator de uzare de tip bucşă). Suprafaţa interioară a bucşelor trebuie prevăzută cu buzunare pentru lubrifiant. În figura 9.6, a este prevăzută schema de frezare a buzunarelor pentru lubrifiant, iar în figura 9.6, b este prezentată schema mortezării canalelor pentru lubrifiant. Lagărele cu cuzineţi se recondiţionează la trepte de reparaţii, caz în care diametrul axului se modifică şi se montează cuzineţi noi, prelucraţi la noua treaptă de reparaţie. Lagărele cu corpuri de rostogolire se recondiţionează prin refacerea cotei nominale prin metalizare prin pulverizare sau prin încărcare prin sudare. 9.4. Tehnologia recondiţionării pieselor de tip roată dinţată Cea mai solicitată zonă a unei roţi dinţate este suprafaţa dinţilor. Cele mai întâlnite tipuri de uzură sunt: - ruperea unuia sau a mai multor dinţi; - uzare pe o singură suprafaţă frontală a dinţilor, care se manifestă în cazul roţilor baladoare; - uzare bilaterală, în cazul roţilor care funcţionează ambisens; - uzarea alezajului din butuc; - uzarea canalului de pană; - uzarea canelurilor. Ruperea unuia sau a mai multor dinţi este o defecţiune gravă şi se remediază numai în cazuri unicat pentru că necesită un volum mare de muncă: - frezarea dintelui rupt spre a se obţine o suprafaţă netedă; - montarea unor ştifturi filetate pe direcţia radială a dintelui; - construirea prin încărcare prin sudare, peste ştifturi, a dintelui rupt; - finisarea prin aşchiere. Este de menţionat că rezultatele nu sunt spectaculoase. Uzura pe o singură faţă a dinţilor, în cazul în care roata dinţată este simetrică, la fel ca şi uzura pe o singură suprafaţă frontală a dintelui, se poate remedia prin întoarcerea roţii. Dacă uzura este mică şi roata nu este simetrică, similar uzurii bilaterale, se poate remedia prin deformare plastică, aşa cum s-a arătat în paragraful 3.1. Cele mai afectate de uzură sunt roţile blocurilor baladoare, care în afara uzurii normale de funcţionare-angrenare sunt supuse şi la şocurile de intrare-ieşire în/şi din angrenare. Atunci când roata de dimensiuni mai mici, pentru că aceasta este cea mai sensibilă, se uzează major se poate adopta soluţia înlocuirii unei părţi întregi din blocul balador.

Tehnologii de recondiţionare

274

1

1

2

3

a b Fig. 9.6. Prelucrarea canalelor pentru lubrifiant în bucşele de lagăr: a –frezarea canalelor; b – mortezarea canalelor; 1 – bucşă; 2 – freză; 3 – cuţitul de mortezat.

În tabelul 9.3 este prezentată tehnologia de recondiţionare a unei roţi dinţate prin înlocuirea danturii mai sensibile. Tabelul 9.3. Fisă tehnologică de recondiţionare a unei roţi dinţate. Nr. Oper. 0 1 2

Denumirea şi schiţa operaţiei 1 Degresare-spălare (fără schiţă) Control tehnic sortare

Maşini-unelte, instalaţii, S.D.V.-uri Caracteistici, condiii tehnice 2 Instalaţie tip tunel cu camere de degresare şi spălare Control vizual: se resping piesele cu fisuri, ştirbituri ale dinţilor pe 25% din suprafaţă. Se înlocuieşte dandura de cuplare la roţile cu dinţi uzaţi sau rupţi. Dimensiunea peste dinţi se controlează cu micrometrul cu talere sau calibrul tip potcoavă trece – nu trece. Uzarea alezajului se măsoară cu trusa de interior sau calibru tampon.

275

Capitolul 9 Tabelul 9.3. (Continuare) 0 3

1 Recoacere de înmuiere (fără schiţă)

4

Strunjire de degroşare-finisare

5

Rectificare interior

6

Control tehnic

7

Recepţionare butuc

8

Strunjire exterior şi frontal

2 Încălzire la 873…972 K cu răcire odată cu cuptorul până la 273K. Duritatea HB = 190…200. După recoacere se execută sablarea cu nisip. Maşină de strunjit; Universal cu trei bacuri; Cuţit de strunjit interior şi teşit; Calibru tampon pentru degrosare şi finisare T – TN; Starea materialul recopt; Duritate max. 220 HB; Muchiile ascuţite se teşesc la 2x45; Degroşarea şi finisarea prin strunjire; Se execută din aceaşi prindere a roţii. Maşină de rectificat interior; Universal cu trei bacuri modificate (rectificate); Role pentru prindere pe dandura de angrenare; Piatră de rectificat interior; Starea materialului: recopt; Duritate max. 220 HB; Calibru tampon T – TN.

Control aspect: fără pete la alezaj şi lovitură la dantură. Bătaia radială a danturii faţă de alezaj se verifică cu dispozitiv de control. Semifabricat matriţat; Control aspect; Control dimensional cu şubler; Starea materialului: recopt; Duritate max. 220 HB;

Maşină de strunjit; Vârfuri conice de antrenare; Cuţit de strunjit exterior şi frontal; Şubler; Starea materialului: recopt; Duritate max. 220 HB; Adaosul de prelucrare se îndepărtează din mai multe treceri.

Tehnologii de recondiţionare

276 Tabelul 9.3. (Continuare) 0 9

1 Strunjire interior, frontal şi teşire

10

Rectificare degroşare interior

11

Rectificare exterior

12

Presare butuc

13

Găurire

2 Maşină de strunjit; Universal cu trei bacuri; Cuţit de strunjit interior şi frontal; Muchiile ascuţite se teşesc; Calibru tampon T – TN; Starea materialul recopt; Duritate max. 220 HB;

Maşină de rectificat interior; Universal cu trei bacuri modificate (rectificate); Piatră de rectificat interior; Starea materialului: recopt; Duritate max. 220 HB; Calibru tampon T – TN; Răcire cu lichid.

Maşină de rectificat exterior; Piatră abrazivă; Dorn de fixare a butucului; Calibre tip potcoavă T – NT; Răcire cu lichid; Rectificarea celor două suprafeţe se execută din aceaşi prindere.

Cuptor pentru încălzire coroană exterioară 453…473 K; Presă pneumatică (hidraulică); Dorn presare.

la

Maşină de găurit; Burghiu elicoidal; Dispozitiv rotativ şi de divizare; Ciocan manual; Bolţuri; Bolţurile se bat cu ciocanul după scoaterea din dispozitivul de găurit a roţii cu dantură dublă.

277

Capitolul 9 Tabelul 9.3. (Continuare) 0 14

1 Sudarea butuc-coroană exterioară

2 Sursă de sudare electrică; Masă de sudare; Electrozi  3,25 El 50 B Ciocan; Daltă.

15

Rectificare interior

16

Mortezare dantură cuplare

Maşină de mortezat; Cuţit Fellows; Calibru pentru cota peste N dinţi; Dispozitiv de prindere şi divizare.

17

Raionare dantură cuplare

Maşină de raionat; Dispozitiv de prindere; Freză de raionat.

18

Cementare

Maşină de rectificat interior; Universal cu trei bacuri modificate (rectificate); Piatră de rectificat interior; Role cilindrice pentru prindere pe dantură; Starea materialului: recopt; Duritate max. 220 HB; Calibru tampon T – TN; Răcire cu lichid

Cementat pe h = 0,6…0,8. Călit HRC 60…63.

Tehnologii de recondiţionare

278 Tabelul 9.3. (Continuare) 0 19

1 Rectificare finisare alezaj

2 Maşină de rectificat interior; Universal cu trei bacuri modificate (rectificate); Role cilindrice pentru prinderea pe dantură; Piatră de rectificat interior; Starea materialului: cementat-călit; Duritate 60…63 HRC; Calibru tampon T – TN; Răcire cu lichid.

20

Spălare

21

Control final

Maşină de spălat cu jeturi; Detrgent în apă. Control aspect: control dimensional; Control bătaie radială pentru dantura de cuplare.

Alezajul roţii dinţate se recondiţionează la cota nominală prin încărcare prin sudare sau prin metalizare prin pulverizare. Canalul de pană se recondiţionează la fel ca şi în cazul canalelor de pană pe arbori (vezi paragraful 9.2). Canelurile se recondiţionează foarte greu şi se recondiţionează numai în cazul pieselor unicat şi de mare valoare. Se recondiţionează prin încărcare prin sudare şi prelucrare prin aşchiere.