Curs 4 - Tehniques-An V PDF [PDF]

TEHNICI DIAGNOSTICE SI TERAPEUTICE ÎN REUMATOLOGIE Prof. Univ. dr. Florentin Vreju UMF Craiova TEHNICI DIAGNOSTICE SI

36 6 3MB

Report DMCA / Copyright

DOWNLOAD PDF FILE

Curs 4 - Tehniques-An V PDF [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

TEHNICI DIAGNOSTICE SI TERAPEUTICE ÎN REUMATOLOGIE

Prof. Univ. dr. Florentin Vreju UMF Craiova

TEHNICI DIAGNOSTICE SI TERAPEUTICE ÎN REUMATOLOGIE

Capilaroscopia • Aspecte tehnice • Indicaţiile capilaroscopiei • Rolul capilaroscopiei in diagnosticul si evaluarea sclerodermiei sistemice • Rolul in evaluarea altor afectiuni, precum lupus eritematos sistemic, dermatomiozita

Prof. Univ. dr. Florentin Vreju UMF Craiova

Aspecte tehnice

= este o metodă non invazivă de evaluare a anomaliilor microvasculare de la nivelul pielii, prin vizualizarea capilarelor cu ajutorul unui dispozitiv optic (microscop, videocapilaroscop, dermatoscop sau chiar oftalmoscop).

Metoda cel mai frecvent utilizată este capilaroscopia periunghială, al cărei rol diagnostic pentru afecţiunile din spectrul sclerodermic este în prezent bine definit - > se efectueaza la nivelul cuticulei degetelor II-V, intrucat degetul I prezinta o cuticula mai ingrosata

Capilaroscopia “clasică” implică folosirea unui stereomicroscop căruia i se asociază o sursă externă de iluminare Un aparat fotografic digital ataşat stereomicroscopului permite înregistrarea imaginilor pe suport electronic şi prelucrarea acestora.

Metoda permite vizualizarea reţelei capilare periunghiale de la degetele mâinilor, cu grade variabile de mărire, care pot diferi în funcţie de obiectivul şi ocularele microscopului (de regulă între x20 şi x300 - mai frecvent x200)

Ulei de cedru (ca la microscopia cu imersie)

Aspect global capilaroscopic normal al patului unghial Megacapilarele sunt solitare sau multiple şi apar singure sau în asociere cu alte elemente capilaroscopice atât în stadiul timpuriu cât şi în stadiul activ capilaroscopic, conform clasificării patternurilor capilaroscopice Cutolo.

Patru megacapilare grupate în SSc

Arii avasculare extinse şi capilare ramificate în stadiul tardiv capilaroscopic SSc

Capilare dilatate în SSc

De remarcat este absenţa megacapilarelor în stadiile avansate de afectare vasculară periferică, unde au predominat zonele avasculare şi s-au întâlnit rare capilare ramificate!

Spot hemoragic recent şi depozit vechi de hemosiderină în SSc

Arii hemoragice în SSc

In SSc, densitatea capilară scăzută schiţează apariţia ariilor avasculare. Zonele avasculare sunt apanajul pattern-urilor avansate capilaroscopice în ScS. Neoangiogeneza este posibilă, dar rar întâlnită în zonele atrofice periunghiale

Rolul capilaroscopiei in evaluarea dermatomiozitei În DM, patul unghial distal ariilor hemoragice conturează tabloul hiperemic caracteristic.

Depozite de hemosiderină în DM

Capilare ramificate tip „clonă” în DM

„Bushes capillaries” şi capilarele ramificate au o sensibilitate mare şi o specificitate crescută în DM. O trăsătură interesantă a acestora este aspectul de tip „clonă”; capilarele ramificate sunt „copiate” de-a lungul patului unghial. Caracteristic este „hiatusul” realizat de modificarile structurale avansate ale capilarelor şi fondul hiperemic, bogăţia vasculară a patului unghial din DM.

Rolul capilaroscopiei in evaluarea lupusului eritematos sistemic In LES, tabloul capilaroscopic este total diferit faţă de DM sau SSC. Însă, şi aici putem vorbi de elemente caracteristice, precum capilarele alungite şi nedilatate. Patul unghial isi pastreaza densitatea capilară normală

De asemenea, capilarele tortuoase pot fi prezente la jumătate din pacienţii cu LES. O trăsătură importantă a tabloului capilaroscopic în LES este lipsa zonelor avasculare, chiar şi la pacienţi lupici cu sindrom Raynaud manifest

Anomaliile morfologice găsite în grupul nostru de studiu au variat de la capilare cu o tortuozitate crescută, capilare alungite, dilatate, ramificate, un plex subpapilar, proeminent, până la bucle capilare și hemoragii uriașe. Am constatat o modificare a tortuozității capilarelor ca principală schimbare, prezentă în 18 (81,81%) din cazuri, capilare dilatate la 12 (66,66%) pacienți, o lungime crescută pentru 11 subiecți și un plexus subpapilar primar pentru șase pacienți, rezultă în concordanță cu cele raportate de mai multe publicații recente

Rezultatele capilaroscopice și VEGF seric au fost corelate moderat, pozitiv și am observat valori semnificative diferite ale VEGF seric la pacienții cu / fără anumite anomalii microvasculare, considerate frecvente la pacienții cu SLE: tortuozitate crescută, capilare alungite, capilare dilatate și un plexus subpapilar primar. Această asociere, că susține că VEGF reflectă modificările microcirculatorii la pacienții cu SLE, explicate prin inflamație, leziuni endoteliale și stimularea producției de factori angiogeni,