Culegere de explicatii 9786063909580 [PDF]

Zitiervorschau

Monica Alexandrescu

CULEGERE DE EXPLICAŢII

ALE RĂSPUNSURILOR LA SUBIECTELE DE LA EXAMENELE DE ADMITERE LA FACULTATEA DE DREPT, UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI Economie Gândire critică

ALEXANDRESCU, MONICA

Profesor, disciplina Economie, Colegiul Naţional ,,Gheorghe Lazăr" din Bucureşti.

Subiectele sunt disponibile pe site-ul Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti (https:// drept.unibuc.ro).

Monica Alexandrescu

CULEGERE DE EXPLICAŢII ale răspunsurilor la subiectele de la examenele de admitere la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti

Economie Gândire critică

Universul Juridic Bucureşti -2023-

Editat de Universul Juridic SRL, editură cu prestigiu recunoscut. Editura Universul Juridic este acreditată CNATDCU (lista A2). Copyright© 2023, Editura Universul Juridic. Toate drepturile asupra prezentei ediţii aparţin Editurii Universul Juridic. Nicio parte (fragment sau componentă grafică) din această lucrare nu poate fi reprodusă rară acordul scris al Editurii Universul Juridic.

,

Respect pentru autorii noştri, respect pentru profesia aleasă!

Prezenta lucrare, în tot sau în pa1te, este purtătoare de drepturi de autor, aflate sub protecţia Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. Întrucât, în contemporaneitate, aceste drepturi sunt ignorate şi încălcate într-o măsură alarmantă, în pofida sistemului valorilor şi convenţiilor sociale nescrise, a devenit necesară apărarea lor prin forţa şi sub sancţiunea legii. UNIVERSUL JURIDIC SRL, titular al dreptului de autor asupra prezentei lucrări, precizează pentru cititorii săi: /� conform art. 196 din Legea nr. 8/1996, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă reproducerea, fără autorizarea sau consimţământul titularului drepturilor recunoscute de lege, a operelor purtătoare de drepturi de autor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe; /� conform art. 14 din Legea nr. 8/1996, prin reproducere se înţelege realizarea, integrală sau parţială, a uneia ori a mai multor copii ale unei opere, direct sau indirect, temporar ori permanent, prin orice mijloc şi sub orice formă, inclusiv realizarea oricărei înregistrări sonore sau audiovizuale a unei opere, precum şi stocarea permanentă ori temporară a acesteia cu mijloace electronice. Editura îşi rezervă dreptul de a acţiona, prin mijloace legale şi prin implicarea autorităţilor competente, în vederea protejării drepturilor patrimoniale de autor al căror deţinător este în baza contractelor de editare.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României ALEXANDRESCU, MONICA Culegere de explicaţii ale răspunsurilor la subiectele de la examenele de admitere la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti : economie : gândire critică I Monica Alexandrescu. - Bucureşti Universul Juridic, 2023 ISBN 978-606-39-0958-0 34

Redacţie: tel.: 0732.320.666 e-mail: [email protected] Distribuţie: tel.: 021.314.93.15 fax: 021.314.93.16 e-mail: [email protected] editurauniversuljuridic.ro

Portal: tel.: 0725.683.560 e-mail: portal@ universuljuridic.ro universuljuridic.ro

� Editura Universul Juridic

U Universul Juridic ujmag.ro

@)

editura.universul.juridic

�Universul � Juridicr,11

ITTl

�Pro lege

Legislaţie şi jurisprudcnţi

Librăria UJmag: tel.: 0733.673.555; 021.312.22.21 e-mail: comenzi@ ujmag.ro U�l Uujmag.ro

'

Cuprins ECONOMIE Explicaţii ale răspunsurilor la subiectele de la examenele de admitere 22 iulie 2015 ............................................................. 7 24 iulie 2019 ............................................................20 22 iulie 2020 ............................................................34 21 iulie 2021 ............................................................48 ECONOMIE Explicaţii ale răspunsurilor la subiectele de la examenele de admitere 2022 Simulare 1 mai 2022................................................ 57 21 iulie 2022 ............................................................ 64 13 septembrie 2022 .................................................73 GÂNDIRE CRITICĂ Explicaţii ale răspunsurilor la subiectele de la examenele de admitere 2022 Simulare 1 mai 2022 ................................................80 21 iulie 2022 ............................................................83 13 septembrie 2022 .................................................90

-5-

Economie

Explicaţii ale răspunsurilor la subiectele de la examenele de admitere 22 iulie 2015*

Grila nr. 1 61. d

Majorarea cu 10% înseamnă că d 1 = 110%d 0 . Astfel, 110 • 7% = 7,7%, ceea ce este echivalent cu 0, 077.

100

62. d Creşterea ofertei dintr-un bun conduce la scăderea preţului bunului respectiv, care devine astfel mai atractiv decât bunurile substituibile acestuia (sunt substituibile bunurile care satisfac aceeaşi nevoie şi pot fi utilizate alternativ). Astfel, creşterea ofertei pentru portocale duce la scăderea preţului acestora şi la scăderea cererii pentru mandarine. Răspunsurile a şi b sunt greşite deoarece bunurile respective sunt complementare şi creşterea ofertei pentru un bun duce la scăderea preţului acestui bun şi la creşterea cererii. Cum bunurile complementare nu pot fi utilizate decât împreună, va creşte şi cererea pentru bunul complementar. Răspunsul c este greşit deoarece între cele două bunuri nu există nicio legătură şi modificarea ofertei * Vă recomandăm să consultaţi individual subiectele date la concursul de admitere la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti, pe site-ul instituţiei, drept.unibuc.ro, secţiunea Concurs de admitere, rubrica Studii de licenţă - Învăţământ cu frecvenţă, litera C. Subiecte la concursurile anterioare.

-7-

Culegere de explicaţii

unuia nu influenţează în niciun fel cererea pentru celălalt. 63. b Salariul real variaza m acelaşi sens cu salariul nominal şi în sens invers faţă de nivelul preţurilor. Dacă salariul nominal creşte cu 6%, iar preţurile cresc cu 9% (mai mult decât creşte salariul nominal), atunci salariul real scade. Este deci falsă afirmaţia că acesta creşte. Răspunsurile a, c şi d sunt adevărate, deci nu vor fi alese, deoarece se cere identificarea răspunsului fals.

64. d Piaţa mondială se referă la relaţii economice între agenţi economici din ţări diferite.

65.d Raţionalitatea se referă la obţinerea unor rezultate cât mai bune, cu eforturi cât mai mici. Astfel, utilizarea tehnologiilor superioare şi diminuarea risipei de resurse sunt un efect al creşterii raţionalităţii. Răspunsurile a, b şi c sunt greşite pentru că pre­ supun risipa de resurse, ceea ce este incompatibil cu raţionalitatea. 66. C Spre deosebire de obligaţiuni (care au valabilitate până la scadenţă), acţiunile au valabilitate atât timp cât firma emitentă există pe piaţă, indiferent dacă firma are sau nu profit, dacă profitul se distribuie sau nu sub formă de dividende.

67. a Un bun este un bun economic atunci când se obţine cu efort (bunurile libere se obţin fără efort). -8-

Economie • 22 iulie 2015

Răspunsul b este greşit deoarece bunul nu se obţine prin vânzare-cumpărare. 68. d Dacă activitatea se desfăşoară pe teritoriul Spaniei, venitul obţinut este inclus în Produsul Intern Brut al Spaniei. Agentul economic fiind român, venitul acestuia este inclus în Produsul Naţional Brut al României.

69. c Motivaţia principală a producătorului este obţinerea profitului. 70. a Costurile fixe nu depind de volumul producţiei pe termen scurt. Deci, indiferent de nivelul producţiei• (chiar şi dacă producţia este nulă), costul fix va avea aceeaşi valoare. Curba costurilor fixe este o paralelă la axa producţiei. Răspunsul b este greşit deoarece corespunde situa­ ţiei în care o producţie nulă ar presupune un cost fix egal cu zero, dar costurile fixe sunt aceleaşi şi în situa­ ţia în care producţia este nulă. 71. d Concurenţa perfectă se referă la neintervenţia statului în economie şi la reglarea dinamicii economice exclusiv pe baza raportului cerere-ofertă.

72.d Elasticitatea ofertei se referă la relaţia dintre varia­ ţia relativă/procentuală a ofertei şi cea a preţului. Oferta este elastică (coeficientul de elasticitate este supraunitar) atunci când variaţia relativă a ofertei este mai mare decât cea a preţului. -9-

Culegere de explicaţii

73. a Obligaţiunea este un titlu de credit, deci achiziţio­ narea obligaţiunilor îl aduce pe posesorul acestora în calitate de creditor faţă de emitent. 74.c Indicele arată modificarea procentuală a unui indi­ cator de la o perioadă de bază până în perioada curentă sau actuală. Se calculează ca raport procentual între valoarea indicatorului (în acest caz, a preţului) din perioada curentă şi cea din perioada de bază. 75. b Profitul se calculează ca diferenţă între încasări şi costuri. Variază în acelaşi sens cu preţul de vânzare şi în sens invers faţă de cheltuielile de producţie. Dacă preţul produsului creşte şi se vinde aceeaşi cantitate, atunci profitul va creşte. 76. a Ca resursă naturală, lemnul este regenerabil, întrucât pădurile au capacitatea de a se regenera (dacă despăduririle nu sunt necontrolate). Răspunsul c este greşit deoarece recuperabile sau nerecuperabile pot fi resursele derivate, nu cele naturale. Răspunsul d este greşit deoarece, pe de o parte, ca resursă naturală, lemnul este regenerabil, iar, pe de altă parte, ,,epuizabil" şi „neregenerabil" sunt noţiuni sinonime. 77. d Indicele arată la cât la sută a ajuns indicatorul în momentul prezent faţă de perioada de bază. Indicele de 300% arată că indicatorul a crescut cu 200%, nu cu - 10 -

Economie • 22 iulie 2015

300%. Dacă ar fi crescut cu 300%, atunci indicele ar fi fost de 400%. 78.d Masa monetară este formată din numerar, bani scripturali şi alte instrumente monetare. Astfel, prelua­ rea unui credit de la bancă duce la creşterea numera­ rului şi la diminuarea banilor scripturali. 79. a Cererea elastică numeşte situaţia în care o modi­ ficare procentuală a preţului conduce la o modificare procentuală în sens invers, dar mai mare, a cantităţii cerute. Deci, dacă preţul scade cu 4%, în situaţia unei cereri elastice, cantitatea cerută va creşte cu mai mult de 4%. 80.d Dacă 1 euro se achiziţionează cu 4,5 lei, atunci 100 euro se vor achiziţiona cu 450 lei. 81. C Productivitatea marginală a muncii se calculează ca raport între variaţia producţiei şi variaţia factorului de producţie muncă.

Pentru ca WmgL să fie egal cu /J.Q, trebuie ca numi­ torul, /J.L, să fie egal c,u 1. Răspunsul d este greşit deoarece, dacă producti­ vitatea marginală este egală cu cea medie, înseamnă că producţia şi factorul de producţie muncă se modifică în aceeaşi proporţie. În acest caz, variaţia producţiei va fi egală cu produsul dintre WmgL şi /J.L. -11 -

Culegere de explicaţii

82. b Majorarea preţului conduce la diminuarea cererii. Deci, majorarea preţului bunului X va duce la dimi­ nuarea cererii pentru bunul respectiv. Fiind bunuri substituibile, bunul Y îl va înlocui în consum pe X, astfel încât va creşte cererea pentru bunul Y, al cărui preţ a rămas constant. 83.d Veniturile obţinute pot primi două posibile desti­ naţii: consumul şi economiile. Deci, cu cât partea desti­ nată consumului este mai mare, cu atât cea destinată economiilor este mai mică. Răspunsul a este greşit deoarece rata consumului este raportul dintre valoarea consumului şi cea a veni­ tului. Dacă creşte consumul, iar venitul rămâne cons­ tant, atunci rata medie a consumului creşte, nu scade.

84. c CV

75

75

=· CT = · 120.000 ➔ CV = 90.000 100 100 Cs

1

1

= -3 CV = -3 · 90 . OOO ➔ Cs = 30. OOO

85. b În situaţia optimului de consum, când se atinge echilibrul consumatorului,

- 12 -

Economie • 22 iulie 2015

86. c La echilibru, cantitatea cerută este egală cu cea oferită. Pentru a afla evoluţia preţului de echilibru, se egalează cantitatea cerută şi cea oferită din momentul iniţial şi cele din momentul final. 50 - 5P0 = 10P0

+ 5 ➔ 45 = 15P0 ➔ Pe 0

=3

Deci, preţul de echilibru creşte cu 1 u.m.

87. c Semnificaţia expresiei „creşte bucată cu bucată" este aceea că producţia creşte cu o bucată, adică !J.Q = 1. Costul marginal se calculează ca raport între varia­ ţia costului total şi cea a producţiei. Dacă !J.Q = 1, atunci Cmg = L'illc; = !J.CT 100 = 2.000 - CT0

➔

CT0 = 2.000 - 100 = 1.900

Răspunsul b este greşit deoarece costul din peri­ oada curentă/prezentă este de 2. 000, nu cel din perioada de bază.

88. c !J.C% = 12% şi !J.P% = -20% Kec /p = -

12% !J.C% =!J.P% _20%

< 1, deci cererea este inelastică. - 13 -

Culegere de explicaţii

89. b LiO% = -10% şi LiP% = -12% Keo/P

LiO% LiP%

-10% -12%

= -- = --
LiP%. Răspunsul b este incorect deoarece se referă la o cerere inelastică în raport cu preţul, iar c şi d nu se referă la elasticitatea cererii în raport cu preţul. 63 . a

Costul de oportunitate se referă la enunţarea care însoţeşte o alegere. Dacă alege să suporte costul de oportunitate pentru două batoane de ciocolată, * Vă recomandăm să consultaţi individual subiectele date la concursul de admitere la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti, pe site-ul instituţiei, drept. unibuc. ro, secţiunea Concurs de admitere, rubrica Studii de licenţă - Înuăţămănt cu frecvenţă, litera C . Subiecte la concursurile anterioare.

- 34 -

Eco n o m ie • 22 iulie 2020

înseamnă că va achiziţiona cele două batoane, deci va cheltui 8 u.m. Din cele 20 u.m. îi rămân 12. Dacă o minge costă 1 u.m., atunci va putea cumpăra 12 mingi. 64. b Conform legii utilităţii marginale descrescătoare, fiecare nouă unitate consumată dintr-o categorie de produse aduce o satisfacţie mai mică, deoarece inten­ sitatea nevoii scade. Aşadar, enunţul este fals. 65. d Atributele proprietăţii sunt: dreptul de posesiune, de dispoziţie, de utilizare şi de uzufruct. 66. C Conform legii ofertei, o modificare a preţului con­ duce la o modificare în acelaşi sens a cantităţii oferite. Coeficientul de elasticitate de 1, 5 indică o ofertă elastică, adică variaţia procentuală a cantităţii oferite este mai mare decât variaţia procentuală a preţului. Din formula: K

e o /p

=

Ll0% ➔

LlP%

LW% = 1,5 · t:i.P% (cu 50% mai mare)

Răspunsurile a şi d sunt greşite deoarece nu sunt în conformitate cu legea ofertei (oferta nu se modifică în sens contrar preţului), iar răspunsul b se referă la o ofertă inelastică şi nu corespunde unui Kec /p = 1,5. 67. b Capitalul se clasifică în capital fix şi capital cir­ culant după modul în care participă la activitatea economică şi modul în care se consumă. Capitalul -35 -

Culegere de explicaţii

circulant participă la un singur ciclu de producţie, se consumă complet şi trebuie înlocuit. Răspunsurile a şi c sunt greşite deoarece se referă la capitalul fix, iar răspunsul d este greşit deoarece elementele de capital circulant se regăsesc în compo­ ziţia produsului finit (de exemplu, stofa se regăseşte în rochie). 68. d Costul marginal arată cum se modifică costul global la creşterea cu o unitate a volumului producţiei. 69. a Costul fix mediu se calculează ca raport între costul fix global şi volumul producţiei. Costul fix global este constant pe termen scurt, deci o modificare a producţiei conduce la o modificare în sens invers a costului fix mediu. Majorarea producţiei duce la scăderea costului fix mediu. 70. d Dacă fiecare dintre cele două componente ale unei piese se realizează în 40 de secunde, înseamnă că o piesă este produsă în 80 de secunde. O oră are 60 de minute, un minut are 60 de secunde, rezultă că o oră = 60 · 60 = 3.600s. Împărţind 3. 600 la 80, rezultă că într-o oră se produc 45 de piese. 71. b Un agent economic poate să obţină profit obişnuit şi supraprofit (dacă dispune de o poziţie privilegiată pe piaţă). Răspunsul a este greşit deoarece profitul se calcu­ lează ca diferenţă (nu ca sumă) între cifra de afaceri şi cost. Răspunsul c este greşit deoarece supraprofitul -36 -

Economie

•

22 iulie 2020

poate fi şi nelegitim, dar agentul economic care obţine supraprofit obţine şi profit normal. Răspunsul d este greşit deoarece profitul este o componentă valorică a vânzărilor, şi nu invers. 72. b Excesul de cerere apare atunci când cererea este mai mare decât oferta. Dacă preţul este mai mic decât preţul de echilibru, atunci cererea va fi mare, dar oferta este mică (deoarece producătorii nu sunt stimulaţi de preţul mic). Răspunsurile a şi c sunt greşite deoarece presupun un exces de ofertă (oferta mai mare decât cererea), iar răspunsul d este greşit deoarece nu se poate compara preţul, exprimat în unităţi monetare, cu cererea, exprimată în unităţi fizice. 73. d La nivelul preţului de echilibru, cantitatea cerută este egală cu cea oferită. Elasticitatea presupune o modificare între două momente succesive, dar textul nu oferă nicio informaţie în legătură cu variaţia. 74. b Bunurile pot fi libere (sunt obţinute fără efort) sau economice (obţinute cu efort). Bunurile economice pot fi marfare (circulă între agenţi econom1c1 prin vânzare/cumpărare) sau nemarfare (circulă prin donaţie, moştenire etc. sau sunt destinate consumului propriu). Răspunsurile a şi c sunt greşite deoarece nu toate bunurile au caracter de marfă (de exemplu: aerul sau hrana gătită în gospodărie). Răspunsul d este greşit deoarece bunurile economice presupun efort, deci nu sunt libere. -37-

Culegere de explicaţii

75. c Piaţa cu concurenţă perfectă presupune ca pentru o categorie de produse să existe atomicitatea cererii şi a ofertei (un număr mare de vânzători şi cumpărători cu putere economică mică). Astfel, niciunul dintre partici­ panţi nu poate influenţa preţul. Pe piaţa de monopol este un singur vânzător care poate determina preţul, la fel şi în cazul existenţei unui singur cumpărător, deci răspunsurile a şi d sunt greşite. De asemenea, în cazul produselor noi, există unul sau puţini vânzători care au posibilitatea să influ­ enţeze preţul. 76. b Masa monetară este formată din numerar, bani scripturali şi alte instrumente monetare. Retragerea din bancă a 10.000 u. m. conduce la creşterea numerarului şi la diminuarea monedei scripturale. Trecerea dintr-o componentă a masei monetare în alta nu modifică mărimea masei monetare, deci răspunsurile a, c şi d sunt greşite. 77. d Pentru ca banii să îndeplinească funcţia de bani universali, trebuie ca aceştia să îndeplinească condiţia de convertibilitate. 78. a Dobânda este preţul plătit de debitor (cel care solicită creditul) creditorului (cel care oferă creditul) în schimbul dreptului de a folosi o anumită sumă de bani, într-un anumit interval de timp. Răspunsul b este greşit deoarece forma de venit care se cuvine posesorului factorului de producţie -38 -

Economie

•

22 iulie 2020

muncă este salariul. Răspunsul c este greşit deoarece nu creditorul plăteşte debitorului dobânda, ci invers.

79. b Pe piaţa financiară primară se tranzacţionează titluri noi, iar pe cea secundară titluri emise (tran­ zacţionate) anterior. Bursa de valori este cea mai importantă instituţie a pieţei secundare. Aşadar, este fals că bursa e numită piaţă primară a capitalurilor. Răspunsul a este adevărat deoarece evoluţia cursu­ rilor la bursă anticipează evoluţia economiei în ansamblul său. Răspunsul c este adevărat deoarece bursa facilitează mobilitatea capitalurilor, iar răspun­ sul d este adevărat fiindcă bursa se caracterizează prin transparenţă. 80. a Dreptul de a încasa dobânzi aparţine obligatarului, nu acţionarului. Acţionarul este proprietar asupra unei părţi din capitalul firmei emitente, deci participă la Adunarea Generală a Acţionarilor, în cadrul căreia are drept de vot şi primeşte o parte din profitul firmei (sub formă de dividende). 81. C Salariul net se calculează scăzând din cel brut impozitul. Dacă impozitul este 16% din salariul brut, atunci salariul net este: Sne t

= Sbrut - impozit = Sbrut - 1 6 %Sbrut = 84%Sb rut 84 · 3.000 = 2.520 u. m. Sne t = lO0 -39-

Culegere de explicaţii

82. c Salariul real este puterea de cumpărare a salariului nominal şi variază în acelaşi sens cu salariul nominal şi în sens invers faţă de preţurile bunurilor de consum. S R = s; . Raportul creşte când salariul nominal (la numărător) scade mai puţin decât scad preţurile (la numitor). SR 1

=

SN1 Pi

=

9 5 %SN0 90%Po

= 1, 0 5 5 5 SR 0 = 1 0 5, 5 5 % SR 0

Salariul real creşte cu 5,55 %. Răspunsurile a şi d sunt greşite deoarece, atunci când numărătorul şi numitorul se modifică în acelaşi sens şi în aceeaşi proporţie, raportul (salariul real) rămâne constant. Răspunsul b este greşit deoarece, atunci când numărătorul (salariul nominal) rămâne constant şi numitorul (nivelul preţurilor) creşte, raportul (salariul real) scade. 83. c Faptul că investitorul a utilizat 93% din capitalul utilizat în anul precedent indică faptul că a utilizat cu 7% mai puţin, deci a folosit necorespunzător capitalul, nu l-a utilizat la capacitatea maximă. Răspunsurile a şi b sunt greşite deoarece textul vorbeşte despre un investitor, şi nu despre politica economică a statului sau despre economia naţională. De asemenea, nu se precizează nimic despre politica de investiţii sau despre evoluţia preţurilor. Răspunsul d este greşit deoarece nu există nicio indicaţie din care să rezulte o proporţie între capitalul fix şi cel circulant. -40 -

Economie

•

22 iulie 2020

84.d Utilitatea economică se referă la dispoziţia unui consumator de a plăti un preţ pentru a obţine o doză dintr-o categorie de produse, este extrinsecă şi subiectivă, depinde de intensitatea nevoilor, de gus­ turile, de priorităţile fiecărui consumator. Răspunsurile a, b şi c sunt greşite deoarece presupun indicatori precişi, măsurabili în mod obiectiv. 85. d Productivitatea muncii (Wi) se calculează ca raport între volumul producţiei (Q) şi factorul de producţie muncă WL = 9... Productivitatea variază în acelaşi sens cu L volumul producţiei şi în sens invers faţă de volumul de muncă. Răspunsul a este greşit deoarece M = Y·P _ Masa V monetară (M) evoluează în sens invers faţă de viteza de rotaţie a banilor. Răspunsul b este greşit deoarece profitul unitar ( PrJ se calculează ca diferenţă între preţul produsului (P) şi costul unitar (CTM). Pr u = P - CTM. Aşadar, profitul unitar variază în sens invers faţă de nivelul costului unitar. Răspunsul c este greşit deoarece SR = s;. Salariul real variază în sens invers faţă de nivelul preţurilor.

86. b Costul total mediu (CTM) se calculează ca raport între costul total global (CT) şi volumul producţiei (Q). Costul global total se calculează ca sumă între costul fix global (CF) şi costul variabil global (CV). CT

= CF + CV = 100 + 500 = 600 -41 -

Culegere de explicaţii

CT 600 CTM = - = - = 60 u m . /buc . 10 . Q

Răspunsul a este greşit deoarece se referă la costul total global, iar răspunsurile c şi d sunt greşite deoarece se referă la costul variabil mediu, respectiv la costul fix mediu. 87. a CF =

1

4 • cr = 5.ooo

C V = CT - CF = 20.000 - 5.000 = 15.000 CV 15.000 = CVM = = 15 u. m./buc. Q l .000

88. a CVM = CTM - CFM = 24 - 14 = 10 l:J.CT l:J.CV C =-=1:J. Q mg l:J. Q 1 l0%CV0 10% C = · CVM0 = · 10 = 5 u. m./buc. = mg 20%Qo 2 20% 89. b CT= CV + CF CF = CFM · Q = 2 · 1.200 = 2.400 u. m. CT = 12.600 + 2.400 = 15.000 u. m. Pr

10 = lO0 · 15.000 = 1.500 u. m. -42 -

Economie

•

22 iulie 2020

90. b

SN SR = - ➔ SN= SR · P p

Prin urmare, salariul nominal ar fi trebuit să fie majorat cu 17%. 91. b D 2.000 2.000 D = S · d · n ➔ n = -- = ---- = -- = 0 25 d · S 20.000 · 0, 4 8.000 0, 25 reprezintă 1/ 4 dintr-un an, adică 3 luni. 92. d

-

WL 1 =

� ➔ Q = - L = 2 · Q 150%L = 300% - L = 1 WL 1 • 1 WL 0 0 0 • 0 L i

= 300%Q 0

200% Q 0 WmgL = SO%Lo = 4 WL 0 = 4 · 100 = 400

93. b

-43 -

Culegere de explicaţii

!::.L

=

50%Q 0 Q1 L 1 = = = --- = 40%L 0 1,25 WL 0 WL 1 L 1 - L 0 = 40%L 0 - 100%L 0 = - 60%L o

94. c

!::.CA

=

Q 1 · P1

-

Q 0 • P0

CA

=

=

82,5% Q 0 • P0

Q·P

= - 1 7,5% Q 0 • Po

-

100% Q 0 • P0

=

Răspunsul b ar fi fost corect dacă s-ar fi precizat: scad la 82,5%. 95.d 40

CFM 0

= 40%

CVM 0

= CTM 0 - CFM 0 = 5 .000 - 2.000 =

CVM 1

= 120% CVM 0 = :�� · 3.000 = 3.600

CVM 1

= 3.600

96. c Cm = Kc

+A

· CTM 0 = · 5 .000 = 2.000 100

➔ Kc = C m - A = 14.500 - 2.320 ➔ Kc = 12. 1 80

Kc · 100%

CT

3 .000

12. 1 80 · 100% -__ 1-4-.5-0_0 -44 -

= 84%

Economie • 22 iulie 2020

Astfel, ponderea capitalului circulant în costul material este 84%. 97. b Ql

= 20 + 2P = 20 + 2 · 60 = 140 ➔ Q 1 = 140

75 P 1 = -- . P o 100

➔

P · 100 P o = _1___ 75

60 · 100 ---- = 80 ➔ P0 = 80 75

Q0

= 20 + 2P0 = 20 + 2 · 80 = 180 ➔ Q 0 = 180

/1. Q

= Q 1 - Q 0 = 140 - 180 = - 40 ➔ /1. Q = - 40

98. d În tranzacţiile la termen, cumpărătorul mizează pe creşterea cursului. În condiţiile în care anticipaţia s-a confirmat, cumpărătorul câştigă. Diferenţa dintre cursul de la scadenţă şi cel din momentul semnării contractului este 200; rezultă un câştig de 200 pe acţiune. În total fiind 200 de acţiuni, 200 · 200 ➔ un câştig total de 40.000 u.m. Prin urmare, răspunsul c nu este corect. 99. b Ecuaţia echilibrului consumatorului:

Ecuaţia venitului: Px · x + Py · y

= Vd (venitul disponibil) - 45 -

Culegere de explicaţii

l x + 2y = 20

Se utilizează un sistem de două ecuaţii cu două

l

necunoscute :

lO - x 2 8 - 2y = 2 1 lx + 2y = 20

2 8 - 2y 2 (14- y) 10 - X = --- = --- ➔ 10 2 2

X

X = 20 - 2y 10 - (2 0 - 2y) = 14 - y 1 0 - 20 + 2y = 1 4 - y 3y = 14 - 10 + 20 3y = 24 y=8 X

= 20 - 2 • 8 = 20 - 16 = 4 Deci x = 4 şi y = 8

1 00. d CA0 = 120 mil. u. m. Pr · 100%

CT

= 20%

CA1 = 150% · CA0

- 46 -

14 - y

Economie

•

22 iulie 2020

!:iCT = ? 20 = - ➔ C T0 = S · Pr CT0 100

Pr 0 -

CA

CT0

120

= 60 = 6= = CA 0 - Pro = 120 Pr0

=

CA 1

Pr1

CT1

-

150 · 120 100

=

20 = 100 · 180 =

20 mil. u . m. 20

=

100 mil. u. m.

180 mil. u. m. 3 6 mil. u. m.

CT0 = 144 - 100 = 44 mil. u. m.

-47-

21 iulie 2021*

Grila nr. 1 6 1. C Bunurile libere se obţin fără efort, iar cele econo­ mice se obţin cu efort. 62. b

= 10% 1 L1 C% = - - = - 20% 5 L1 P%

Ll C%

> L1P% ⇒ cerere elastică în raport cu preţul

L1 C% - 20% - - -Kec/P - - -- - 2 >1 10% L1P% ⇒ cerere elastică în raport cu preţul

63. b Utilitatea economică se referă la dispoziţia agenţilor economici de a face un efort pentru a obţine respectivul bun. Dacă bunul nu este cerut de către consumatori, atunci nu are utilitate economică. 64. d Variantele a, b şi c presupun înstrăinarea integrală a atributelor proprietăţii. * Vă recomandăm să consultaţi individual subiectele date la concursul de admitere la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti, pe site-ul instituţiei, drept. unibuc. ro, secţiunea Concurs de admitere, rubrica Studii de licenţă - Învăţământ cu frecvenţă, litera C . Subiecte la concursurile anterioare.

-48 -

Economie

•

21 iulie 2021

65. d Când cererea este mai mare decât oferta, preţul creşte şi este avantajat vânzătorul. 66. d CTM

= c;,

dacă numărătorul (CT) scade mai mult

(cu 6%) decât scade numitorul (Q), atunci raportul (CTM) scade. Variantele a, b şi c sunt incorecte, deoarece presu­ pun creşterea costului total mediu. 67. b Atunci când producţia (Q) este zero, costurile variabile sunt zero, deci CT = CF. 68. b

w = _g_ FP Productivitatea se calculează ca raport între producţia obţinută şi factorii de producţie utilizaţi (FP). 69. C Profitul unitar (Pru) se calculează ca diferenţă între preţul de vânzare (P) şi costul de producţie (CTM). CTM1

P ru 1

= CTM0 - 85

= P1 - CTM1 = P0 - (CTM0 - 85) = P0 = CTM0 + 85 ⇒ P ru 1 = P ro 0 + 85 -49-

Culegere de explicaţii

Profitul unitar variază în sens invers faţă de costul mediu. 70. d Monopsonul se referă la piaţa pe care există un singur cumpărător şi mai mulţi producători/vânzători.

71. a Câştigul bancar se calculează ca diferenţă între dobânda încasată şi cea plătită de bancă. Profitul bancar este diferenţa dintre câştigul bancar şi cheltuielilie de funcţionare ale băncii. Deci: dobânda încasată > câştigul bancar > profitul bancar. 72. b Un trimestru are 3 luni. Deci, dacă rata lunară este de 0, 3%, atunci pe 3 luni va fi: 0,3 X 3%

= 0,9% = 0,009

73. C Bonitatea se referă la încrederea pe care o acordă banca debitorului, deci la capacitatea acestuia de a rambursa creditul. 74 . C Obligaţiunea este un titlu de credit. Posesorul obli­ gaţiunii are calitatea de creditor faţă de emitent. 75 . C Indicatorii macroeconomici la nivel brut includ consumul de capital fix (amortizarea), iar indicatorii la nivel net se calculează ca diferenţă între indicatorul la nivel brut şi consumul de capital fix. - 50 -

Econ om ie • 21 iulie 2021

76. C 77. a Recesiunea se referă la perioada de descreştere economica sau de criză, deci se manifestă fenomene negative în economie, cum sunt şomajul şi inflaţia. 78. a Eficienţa sau productivitatea se calculează ca raport între rezultate (producţie) şi eforturi (factori de producţie consumaţi). Dacă numărătorul (Q) scade mai mult (scade cu 11 %) decât scade numitorul (FP) (scade cu 5%), atunci raportul scade, deci activitatea este mai puţin eficientă faţă de situaţia anterioară. 79. d 116%

= 1,16

Variantele a şi b sunt incorecte, deoarece se referă la alt indicator (se referă la cost, şi nu la producţie). Răspunsul c este incorect, deoarece indicele arată la cât la sută ajunge indicatorul în perioada curentă, faţă de perioada de bază. Dacă a ajuns la 116%, atunci a crescut cu 16%. 80. b Creşterea productivităţii conduce la creşterea competitivităţii. Variantele a, c şi d nu sunt adevărate. 81. C Răspunsurile a şi b sunt incorecte, deoarece o bancă (G) nu cumpără factori de producţie de la altă bancă (N) şi nici bunuri de consum de la menaje (R). -51 -

Culegere de explicaţii

Răspunsul d este incorect, deoarece administraţiile prestează servicii nemarfare.

82. b 30 X 100% 1% ---- = - = 0 ' 1% 30.000 10 83. d 64 - 60 --- = 4 4- 3 84. b

V1 = 150%V0 = 150% x 2.000 = 3 .000 LIV = 3 .000 - 2.000 = 1.000 LIV k=LI!

LIV

1.000

⇒ LI ! = - = -- = 500 k 2 LI! = LIS = 500

85. C Q 0 = 4.000

Wmg = 100

-52 -

Economie

•

21 iulie 2021

Rezolvare: 4.000 Q WL 0 = 80= -0 ⇒ L0 = --= 50 80 L0 L1 = 2L0 = 100 ⇒ lJL = 50 Wmg=

lJQ ⇒ lJQ= Wmg X lJL= 100 x 50= 5.000 lJL

Q 1 = Q 0 + lJQ= 4.000 + 5.000= 9.000 Q 1 X 100% 9.000 X 100% = Z Z S% IQ = ----= 4.000 Qo 86. C

87. b k = multiplicatorul investiţiilor s' = înclinaţia marginală spre economii 1 s'

1

k = - ⇒ k = -1 = 9 8 8. d

O (P) > C (P) ⇒ 10 + 18 x P > 200 - P ⇒ 19P > 190 ⇒ P 190 > ⇒ P > 10 19

-53 -

Culegere de explicaţii

89. C RP r/CA Rp r cr

= 10% ⇒ Pr =

Pr

1 0%CA

Pr

X 100% = --- X 100% =CT CA- Pr =

90. C

=

LlPQ = P1 Q 1

Pr 10%CA x 100% x 100% = CA- 10%CA 90%CA 1 1 , 1 1%

-

P0 Q 0 = 9 3, 75%P0 Q 0

= - 6,25%P0 Q 0

-

100%P0 Q 0

91. b Sf = S ( l + d') n = 10.000(1 + 10%r = 10.000 x 1 , 1 3 = 10.000 X 1 , 331 = 1 3.310 92. C LlSN% Ri

= 60% x Ri

= LlP% = Ip - 100% = 1 60% - 100% = 60% LlSN%

= 60% x 60% = 3 6%

93. a PcM

= puterea de cumpărare a masei monetare -54 -

Economie • 21 iulie 2021

IM 120% - X 100% = 75% Ip cM = Ip X 100% = 160%

94. C lsN = 1,24 = 124% ⇒ L1SN% = lsN - 100% = 124% - 100% = 24% 1 1 L1P% = - X L1P% = - X 24% = 6%

4

4

Ip = L1P% = 100% = 6% + 100% = 106% = 1,06 9 5. a

Cursul acţiunilor a crescut, deci vânzătorul pierde. Diferenţa dintre cursul stabilit şi cel de la scadenţă este de 1 u.m. , deci pierde 1 u.m. pentru fiecare acţiune; fiind 1 00 de acţiuni, pierde 1 00 u.m. pentru întreaga tranzacţie . 96. a

S = V - C = 240 - 192 = 48 97. a P1

= 2,5P0 ⇒ Ip = 250%

Ri = L1P% = Ip - 100% = 250% - 100% = 150% - 55 -

Culegere de explicaţii

98. b În lipsa altor informaţii, considerăm că preţurile au rămas constante, deci PIB real este egal cu PIB nominal.

99. b Produsul naţional brut pe locuitor este mai mare în perioada curentă faţă de perioada de bază, deci este creştere economică. 1 00. C

-56 -

Economie

Explicaţii ale răspunsurilor la subiectele de la examenele de admitere 2022 Simu lare 1 mai 2022*

Grila nr. 1 51. a Variantele b , c şi d caracterizează numai bunurile economice . 52. a Dacă preţul creşte , cantitatea cerută scade în mod normal, nu creşte . Dacă o creştere a preţului este înso­ ţită de o creştere a cantităţii cerute , e ste o situaţie neobişnuită, atipică.

53. a Costul de oportunitate reprezintă cea mai bună variantă la care se renunţă atunci când se face o alegere . În această situaţie , alegerea unei perechi de pantaloni presupune cheltuirea a 500 lei. Cu această sumă s-ar fi putut achiziţiona două cămăşi, în condiţiile în care preţul unei cămăşi este de 2 5 0 lei . Deci, se renunţă la două cămăşi pentru cumpărarea unei perechi de pantaloni.

• Vă recomandăm să consultaţi individual subiectele date la concursul de admitere la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti, pe site-ul instituţiei, drept. unibuc. ro, secţiunea Concurs de admitere, rubrica Studii de licenţă - Învăţământ cu frecvenţă, litera C . Subiecte la concursurile anterioare. -57-

Culegere de explicaţii

54. d Dacă bunurile circulă de la un agent economic la altul prin vânzare-cumpărare la un anumit preţ, atunci au caracter de marfă. 55. a Creşterea eficienţei presupune rezultate cât mai bune, în condiţiile unui efort cât mai mic. Reducerea consumurilor unitare presupune costuri mai mici pentru o unitate de produs. În cazul variantei b, reducerea productivităţii muncii presupune o reducere a eficienţei. Variantele c şi d presupun creşterea efortului depus pentru fiecare unitate de produs, ceea ce conduce la diminuarea eficienţei. 56. b Pentru varianta a corespunde capitalul circulant. Variantele c şi d sunt incorecte, deoarece, în timpul procesului de producţie, capitalul fix (maşini, unelte, echipamente etc.) se consumă, iar consumul se nu­ meşte uzură, deci valoarea de întrebuinţare se modifică. 57. b Indicele unui indicator arată la cât la sută a ajuns respectivul indicator în perioada prezentă/curentă raportată la perioada trecută/de bază. Deci, dacă indicele costurilor este de 102%, atunci costurile din perioada curentă sunt mai mari de 1,02 ori faţă de cele din perioada de bază. Varianta a este incorectă, deoarece creşterea costurilor, de obicei, presupune diminuarea eficienţei. Varianta c este incorectă, deoarece sunt comparaţi indicatori diferiţi (costul şi venitul). -58 -

Economie

•

Simulare 1 mai 2022

Varianta d este incorectă, deoarece raportează perioada de bază la cea curentă. 58. a 59. C Costul variabil mediu se calculează ca raport între costul variabil global şi volumul producţiei. Dacă numărătorul scade mai rapid decât numitorul, atunci raportul scade.

60. b Productivitatea factorilor de producţie se calculează ca raport între volumul producţiei şi factorii de producţie utilizaţi. Costul unitar se calculează ca raport între costurile globale şi volumul producţiei. În condi­ ţiile în care costul de producţie se referă la expresia valorică a consumului factorilor de producţie, reiese că productivitatea este inversul costului unitar. Deci, creşterea unuia dintre aceşti doi indicatori conduce la diminuarea celuilalt şi invers. 61. b Profitul se calculează ca diferenţă între preţ (încasări) şi cost. Astfel, profitul variază în acelaşi sens cu preţul/venitul şi în sens contrar faţă de costul de producţie. Deci, dacă preţul creşte, atunci creşte şi profitul. 62. d Profitul se calculează ca diferenţă între încasări (venituri) şi costuri. Pentru a fi pozitiv profitul, trebuie ca veniturile să fie mai mari decât costurile de producţie. -59-

Culegere de explicaţii

63. b 64 . a 65. d

66. a Rata anuală a dobânzii se va calcula înmulţind rata lunară cu 12. 0, 3%

X 12

3 , 6%

3 6

= 1� 0 = 0 , 0 3 6

67. d 68. b

Masa monetară variază în acelaşi sens cu volumul valoric al bunurilor şi serviciilor vândute (Y x P) şi în sens invers cu viteza de rotaţie a banilor (v).

YxP

M = -­ v

69. c Dividendele reprezintă partea din profitul net al firmei care se cuvine acţionarului. Obligaţiunile sunt titluri de credit. Atât acţiunile, cât şi obligaţiunile sunt titluri mobiliare. 70. a Salariul real (SR) variază în acelaşi sens cu salariul nominal (SN) şi în sens invers cu nivelul preţurilor bunurilor de consum. -60 -

Economie

•

Simulare 1 mai 2022

SN SR=­ p Dacă numărătorul scade mai mult decât scade numitorul, atunci raportul scade. 71. d c'

+

s'

1 ⇒ s'

1 - c'

7

1

x

100

= 1 - -8 = -8 = O 1 2 5

72. C 73. C

74. d 75. d 76. b 77. C CT CTM= ­ Q CT = CV + CF CFM =

CF ⇒ CF Q CT

=

=

CFM x Q

8.000

+

=

5.000

-61 -

SO

=

13.000

= 5.000

Culegere de explicaţii 13.000

-= = -50

CTM

260

78. c

Rata medie a consumului (c) se calculează ca raport între consum (C) şi venit (V) . Consumul este diferenţa dintre venit şi economii (S) . S

C

=

6

v-s c=

X 1.2 0 0

=

2.000

12.000 - 2.0 0 0

C

V

=

1 0.000 12.000

=

1 0.000

= 0• 8 3 3

79. c

Rata profitului l a cost poate fi calculată c a raport procentual între profitul unitar (Pru) şi costul mediu unitar (CTM) . RPr/CT

=

Pru X 1 0 0% CTM

Profitul unitar este diferenţa dintre preţul unitar (P) şi costul mediu unitar. Pru = P - CTM Dacă Pru

⇒ = CTM 4

_!_ CTM

RPr/CT =

⇒ Pru = s x cTM _ CTM = �4 ⇒ p = sxcrM 4 4 CTM 4- X 1 0 0% CTM

1

= 4 X 1 0 0% = 2 5 %

-62 -

⇒

Economie • Simulare 1 mai 2022 80. b

SR

SN

= p ⇒ SN =

SR x P

Dacă salariul real se reduce cu ¼, adică cu 25%, înseamnă că devine 75% din valoarea sa iniţială. Preţurile bunurilor de consum cresc cu 20%, deci devin 120% faţă de valoarea iniţială. SN1 LJSN

= SR 1 x SN1 =

75%SN0 x 1 2 0%?0

= SN1 - SN0 = 90%SN0 -

-63 -

100%SN0

= 90%SN0 = -10%SN0

2 1 iu lie 2022*

Grila nr. 1 51. b Activităţile ce au caracter comercial sunt cele care au ca scop obţinerea profitului.

52. b Bunurile substituibile sunt acelea care satisfac aceeaşi nevoie , dar nu concomitent (se poate alege unul sau altul) . 53. a Dacă se scumpesc factorii de producţie, atunci cresc costurile de producţie, ceea ce va duce la o creştere a preţurilor. 54. C Profitul poate să asigure autofinanţarea firmei. 55. a Obiectivul imediat al concurenţei este interesul propriu al fiecărui agent economic . Din dorinţa de a avea succes, fiecare producător încearcă să îşi fidelizeze clienţii şi să îi convingă pe cât mai mulţi să apeleze la serviciile lor. Va realiza acest obiectiv printr-o cât mai bună ofertă, deci printr-o cât mai bună satisfacere a nevoilor. • Vă recomandăm să consultaţi individual subiectele date la concursul de admitere la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti, pe site-ul instituţiei, drept. unibuc. ro, secţiunea Concurs de admitere, rubrica Studii de licenţă - Învăţământ cu frecvenţă, litera C . Subiecte la concursurile anterioare. -64 -

Economie • 21 iulie 2022

56. C Salariul real este puterea de cumpărare a salariului nominal (cantitatea de mărfuri care poate fi cumpărată cu salariul nominal). Salariul real variază în acelaşi sens cu cel nominal şi în sens invers cu nivelul preţurilor bunurilor de consum. 57. b Creşterea economică se măsoară la nivel macroeco­ nomic. Produsul intern brut real pe locuitor este un indicator relevant la nivel macroeconomic. 58. a Recesiunea economică este urmată de o perioadă de expansiune economică şi invers. 59.

C

60. a Pentru bunurile normale o creştere a venitului conduce la o creştere a cantităţii cerute. Dacă ar fi fost bunuri inferioare, o creştere a venitului ar fi condus la o diminuare a cantităţii cerute. 61. b

62. C Dacă preţul bunului Y scade, atunci va creşte cererea pentru acest bun. Dacă bunul X este substi­ tuibil cu bunul Y, atunci mulţi cumpărători vor renunţa să mai achiziţioneze acest bun, preferându-l pe Y, mai ieftin. Deci cererea pentru bunul X va scădea. -65 -

Culegere de explicaţii

63. b Starea de absorbţie se caracterizează printr-o cerere mai mare decât oferta, iar starea de presiune carac­ terizează o ofertă mai mare decât cererea. 64 . a 65 . a Ip

= 102%

⇒ P1 = 102% lsR > Ip

= P0

Rezolvare:

66. a 67. C 68. a Rezolvare: C (X)

=

2O - P

O (X)

=

2P

=

2O - 4

+

5

=

=

16 buc.

13

Cererea este mai mare decât oferta cu 3 unităţi exces de cerere faţă de ofertă, egal cu 3 bucăţi. 69. b Venitul este suma dintre consum şi economii. Venit minus consum reprezintă economiile. -66 -

Economie

•

21 iulie 2022

70 . d Rezolvare: 80 Vnx x 100 Vny ⇒ Vny = 100 80 = S O u. m.

Vnx

Vny

=

40 X 100 80

SO u. m.

7 1 .d CTM CT1 Qi

CTM1

9 4%

CT Q

Ct0

0 9 6 CTM0 = 9 6, 9 % CTM0 Qo = , ⇒ L1 CTM = - 3, 1% 9 7%

Sau CTM

=

!

c�� ⇒ CTM ! (dacă numărătorul scade mai mult decât scade numitorul, atunci raportul scade) Pentru varianta a: î

CTM = c�; ⇒ CTMî (dacă numărătorul creşte mai mult decât creşte numitorul, atunci raportul creşte) Pentru varianta b : î

CTM = c;! ⇒ CTM î (dacă numărătorul creşte şi numitorul scade, atunci raportul creşte) -67-

Culegere de explicaţii

Pentru varianta c: Dacă costul marginal este mai mare decât costul total mediu, atunci costul total mediu creşte . 72. d Obligaţiunea este un titlu de credit. Venitul adus de obligaţiune este cuponul, o formă de dobândă. 73. b

= 1, 2 Q o

Q1

Rezolvare: P1 X Q1

=

P0 X 1, 2 Q 0

= 1,2 P0 X Q 0 ⇒ lp Q =

120%

=

1,2

74 . a S = 5.000 u.m. n = 1 an Sf = 6.000 u.m. d' = ? Rezolvare: Sf D

=

S

+

D ⇒ D = Sf - S 1.000 u. m.

S X d' X n ⇒ d'

20%

D S xn

-68 -

6.000 - 5.000 1.000 5.000 X 1

0.2

Economie • 21 iulie 2022 75. C 76. a S = 1 0 . 000 u . m . n = 3 luni = 3 / 1 2 d ' = 40% O = ? Rezolvare :

D

=

=

S X d' X n

10.000 X

=

D

3

40

X lZ 100

=

1.000

1 . 0 0 0 u. m.

77. C

Q

=

P

CFM

=

10 buc.

1 5 0 u. m./buc.

=

CFM

5 0 u. m./ buc.

=

4

10

CVM

Pr = ? Rezolvare :

CA

=

P X Q

150 X 10 - 69 -

1 . 5 0 0 u. m.

Culegere de explicaţii

CT CFM

=

CF

⇒ CF

Q

CFM

CVM

=

10

CV

=

Q CT

=

=

CF

+ CV

CFM x Q

=

⇒ CV

Pr = CA - CT

=

500 u. m.

10 x CFM 4 10 X 50 125 u. m. / buc. 4

=

+

500

50 x 10

=

CVM ⇒ CVM

=

=

=

CVM x Q

=

1.250

=

125 x 1.250

1.750 u. m.

1.500 - 1. 750 = - 250 u. m.

78. C Pr = CF = CV

Rezolvare: CT

=

CT R P r/CT

=

Pr

CT

CF + CV

=

X 100%

2 X Pr

=

Pr

2Pr

X 100%

79. c Q0

= 100 buc.

-70 -

=

50%

Economie • 21 iulie 2022

Q 1 = 200% Q 0 = 200 buc. P1 = P0 = 200 u. m./buc.

CF0 = 500 u. m. CVM1

=

125% CVM0

CVM0 = 140 u. m.

Rezolvare : CA0 = P0 X Q 0 = 200 X 100

Pr0 = CA0

-

20.000 u. m.

CT0

CT = CV + CF CVM CV0 CT0

Pr0

=

= CVM0 X = CF0 +

CV

CV

Q

Q0

=

=> CV

CA1

CVM x Q

140 x 100

= 5 00

+ 14.000

= CA0 - CT0 = 20.000 -

RPr/CA O

=

Pr

= P1 X Q 1 = 200

000

X 200

-71 -

=

14. 5 00

5 . 5 00

= CAo0 X 100% = 20_

=

14.000 u. m. 14. 5 00 u. m.

=

5 . 5 00

X 100%

=

u. m.

= 27, 5 %

40.000 u. m.

Culegere de explicaţii

CF1 = CF0 = 5 00 u. m.

CVM1 = 1 2 5 % CVM0 = CVM1 = 1 2 5 % x 140 = 1 7 5 u.m. CVi

= CVM1 X Q 1 = 1 7 5

X

200

= 35.000 il. m.

CT1 = 5 00 + 3 5 .000= 3 5 . 5 00 u. m. CT1 = 5 00 + 3 5 .000 = 3 5 . 5 00 u. m. P r1 = 1 - CT1 = 40.000 - 3 5 .000 = 4. 5 00 u. m. P r1 4. 5 00 RPr/CA1 = CA X 100% = 40.000 X 100% = 11, 2 5 % i RPr /CAO = 2 7, 5 % RPr /CA 1 = 11, 2 5 %

80. a În funcţie de modificarea lor (pe termen scurt) la o modificare a volumului producţiei, costurile sunt: fixe (nu se modifică în funcţie de volumul producţiei), varia­ bile (se modifică în acelaşi sens cu volumul producţiei), totale (suma dintre costurile fixe şi cele variabile) .

-72 -

1 3 septembrie 2022*

Grila nr. 1 5 1. d

52 . d 53. a Dacă elasticitatea este unitară, atunci L1 0% = LIP%, variaţia procentuală a cantităţii oferite este egală cu variaţia procentuală a preţului. Oferta variază în acelaşi sens cu preţul. Deci L\ 0 % = 8%. 54. a 55. c Dezvoltarea de tip intensiv presupune punerea accentului pe calitatea utilizării factorilor de producţie, adică creşterea eficienţei acestora. Răspunsurile a şi b presupun creşterea cantităţii de factori de producţie, deci este vorba despre o dezvoltare extensivă. Creşterea amortizării conduce la creşterea cos­ turilor. 56. c Dacă volumul producţiei este O , atunci costurile variabile (CV), cele care se modifică în funcţie de volumul producţiei pe termen scurt, sunt O. Costurile • Vă recomandăm să consultaţi individual subiectele date la concursul de admitere la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti, pe site-ul instituţiei, drept.unibuc. ro, secţiunea Concurs de admitere, rubrica Studii de licenţă - Învăţămănt cu frecvenţă, litera C. Subiecte la concursurile anterioare. -73 -

Culegere de explicaţii

totale (CT) se calculează ca sumă între costurile fixe (CF) şi cele variabile. Deci, dacă producţia este O , atunci CT = CF.

57. a 58. a 59. d Răspunsul a (monopol) presupune mulţi cumpără­ tori şi un singur producător, iar răspunsul b (oligopol) presupune puţini producători şi mulţi cumpărători. 60. a Răspunsul b nu este corect, deoarece plafonarea creditului este realizată de către bănci, un rol decisiv avându-l banca centrală. Răspunsul c nu este corect, deoarece numai banca centrală poate emite numerar. Răspunsul d nu este corect, întrucât cererea şi oferta de muncă nu influenţează direct cererea şi oferta de credite, iar cel mai mare volum de credite se acordă pentru investiţii. 61. b Dobânda este venitul creditorului (posesorul capi­ talului bănesc), salariul este venitul posesorului facto­ rului de producţie muncă, dividendul este o formă de profit (partea din profitul net care se cuvine acţio­ narului). 62. b YxP

YxP

M = -- ⇒ v = -M v -74 -

Economie

•

13 septembrie 2022

Viteza de rotaţie a monedei variază în acelaşi sens cu nivelul preţurilor (P) şi cantitatea de mărfuri oferite spre vânzare / volumul tranzacţiilor (Y) şi în sens invers cu masa monetară (M). Răspunsul a nu este corect, deoarece scăderea numărătorului conduce la scăderea raportului. Răspunsul c nu este corect, deoarece creşterea numitorului conduce la scăderea raportului. Răspunsul d nu este corect, deoarece modificarea în acelaşi ritm a numărătorului şi a numitorului face ca raportul să rămână constant. 63.d Venitul adus de obligaţiune este o formă de do­ bândă, este fix şi sigur. Răspunsurile a şi c nu sunt corecte, deoarece se referă la acţiuni. 64.d Răspunsurile a şi b nu sunt corecte, deoarece cum­ părătorul mizează pe creşterea cursului, iar vânzătorul mizează pe scăderea cursului. 65. c SN SR = ­ p

Salariul real (SR), puterea de cumpărare a sala­ riului nominal, variază în acelaşi sens cu salariul nominal (SN) şi în sens invers cu nivelul preţurilor bunurilor de consum (P). Deci, creşte când numărătorul creşte şi numitorul rămâne constant sau scade. -75 -

Culegere de explicaţii

66. b Dezvoltarea de tip intensiv presupune punerea accentului pe calitatea utilizării factorilor de producţie, adică creşterea eficienţei acestora. Răspunsul c presupune creşterea cantităţii de factori de producţie, deci este vorba despre o dezvoltare extensivă. 67 . a

Răspunsul b nu este corect, deoarece situaţia de criză se caracterizează prin scumpirea creditului şi creşterea numărului şomerilor. Răspunsul c nu este corect, deoarece situaţia de criză se caracterizează prin creşterea preţurilor, adică accentuarea fenomenelor inflaţioniste. Răspunsul d nu este corect, deoarece situaţia de criză se caracterizează prin creşterea preţurilor, deci scăderea puterii de cumpărare. 68. d 69. a Rs =- X 100% Pa 70. c 71. d 72. b Răspunsul c nu este corect, deoarece integrarea presupune aplicarea acquis-ului comunitar în toate domeniile. -76 -

Economie

•

13 septembrie 2022

Răspunsul d nu este corect, deoarece integrarea presupune eliminarea taxelor vamale în relaţiile cu ţările UE.

73. a Ke o /P

= 0o X LlP0 Ll O

P

⇒ 1, 2

Ll O

4

= 10 X 5 _ 4 ⇒ Ll O =

PXQ

1, 2 x 10 4

=3

= 5 X 1 3 = 65

74. C

M

YXP

MX P

V

10.000.000 X 10 400.000

= -- ⇒ Y = -- = ------ ⇒ Y = 2 50 V

75 . C 10 LlP = - X 10 = 1 100 Ke c/P

=

Ll C P 0 (1 30 - 150) 10 X = X Ll ⇒ Ke c/P = -Co 1 15 > 1 P 150 2

0

76. C V1

1

= V0 + 4 X V0 = 3 2 0 +

77. d -77-

1

4 X V0 = 400

Culegere de explicaţii

Excesul de ofertă înseamnă că oferta este mai mare decât cererea. 200-P < 10 + 18P ⇒ 19P > 190 ⇒ P > 10 78. a WL0

=

10 bucăţi/angajat

Ll Q 2Q0 = 2 WL° =VV:mgL = LlL L 0

= 2 X 10 = 20

79. a Vt

= Div + C1 - C0 = 7 + 195-200 = 2/acţiune 2 x 10 = 20 pe total tranzacţie

Sau Din vânzarea/ cumpărarea titlurilor (cumpără cu 200 şi vinde cu 195) pierde 5 u.m. / acţiune. Dar încasează 7 u.m. / acţiune sub formă de dividend. Deci pierde 5 şi câştigă 7, deci câştigă 2 u.m. / acţiune. Fiind 10 acţiuni, câştigă 20 u.m. pentru întreaga tranzacţie. 80. b P = 10 u.m. CVM = 6 u.m. -78 -

Economie

•

13 septembrie 2022

CF = 1 2 0

Pru = 2 , 5 u.m.

Q=?

CA = P x Q P xQ CVM P ru P

X

Q

= CT + Pr

= CF + CV + P r

CV

= Q ⇒ CV = CVM x Q =

Pr

Q

⇒ Pr

= Pru x Q

= CF + CVM X Q + P ru X Q

lOQ 1' S Q

= 120 + 6Q + 2, S Q 120

= 80 = 120 ⇒ Q = 1,5

-79-

Gândire critică

Explicaţii ale răspunsurilor la subiectele de la examenele de admitere 2022 Simu lare 1 mai 2022* Grila nr. 1 81. a Noţiunea „roman de aventuri" este specie pentru ,, beletristică" . 82. b Răspunsurile a şi c sunt adevărate, dar caracteri­ zează termenul din punct de vedere extensional. 83. b Este raportul stabilit între propoziţiile particulare, SiP şi SoP. Acesta este raportul de subalternare. Potrivit acestui raport, propoziţiile subcontrare pot fi în acelaşi timp şi sub acelaşi raport adevărate, dar nu pot fi false.

84. C Regula adecvării se referă la raportul de identitate dintre definit şi definitor. Dacă nu se respectă acest raport, între definit şi definitor va fi o relaţie de ordo­ nare, definiţia fiind prea largă sau prea îngustă. • Vă recomandăm să consultaţi individual subiectele date la concursul de admitere la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti, pe site-ul instituţiei, drept. unibuc. ro, secţiunea Concurs de admitere, rubrica Studii de licenţă - Învăţământ cu frecvenţă, litera C . Subiecte la concursurile anterioare.

-80 -

Gândire critică

•

Simulare 1 mai 2022

85. a Se verifică prin metoda diagramelor Venn sau prin orice altă metodă. 86. b 87. c 88. C 89. d 90. d Propoziţia dată este SiP. Prin conversiune aceasta devine PiS, iar obversa propoziţiei PiS este PononS. 91. b 92. a Implicaţia este adevărată dacă atât antecedentul (primul termen), cât şi consecventul (al doilea termen) sunt propoziţii adevărate. 93. c În acest caz este o implicaţie în care antecedentul (,,Alina merge la film") este o propoziţie falsă. Orice valoare de adevăr ar avea consecventul unei implicaţii cu antecedent fals, implicaţia va fi adevărată. 94. b Expresia „nu este adevărat că" indică faptul că implicaţia care urmează este falsă. Implicaţia este falsă într-un singur caz, acela în care antecedentul este adevărat şi consecventul este fals. În acest caz, este adevărat că „Alina merge la muzeu şi la film", dar este fals că „Raluca merge la cofetărie". -81 -

Culegere de explicaţii

95. a Dacă nimeni nu alege ouăle fierte, înseamnă că nici Mihai nu le alege. Pentru ca echivalenţa „Rodica va alege drobul dacă şi numai dacă Mihai va alege ouăle fierte" să fie adevărată, trebuie ambii termeni să aibă aceeaşi valoare de adevăr, în acest caz să fie ambele propoziţii false. Deci Rodica nu alege drobul. Rodica trebuie să aleagă zacusca (singurul aperitiv rămas). Înseamnă ca Mihai va alege drobul (cei doi trebuie să aleagă aperitive diferite). Pentru desert, nimeni nu alege pasca, deci Mihai va alege fisticul (pentru că unul alege pandişpanul şi celălalt drobul, iar Mihai a ales drobul). Pentru a alege diferit de Mihai, Rodica trebuie să aleagă pandişpanul. 96. C 97. a 98. c ,,Dacă nu este adevărat că Rodica alege pandişpanul", atunci antecedentul implicaţiei iniţiale (Rodica nu alege pandişpanul) este adevărat. Pentru ca o implicaţie cu antecedent adevărat să fie adevărată, trebuie ca şi consecventul acesteia să fie adevărat. Consecventul implicaţiei iniţiale este o disjuncţie neexclusivă (,,fie Rodica alege pasca, fie Mihai alege zacusca, fie ambele"). Pentru a fi adevărată, o disjuncţie neexclusivă trebuie să aibă cel puţin un termen adevărat. Deci Mihai alege zacusca. 99. a 100. d

-82 -

21 iulie 2022*

Grila nr. 1 C. 1 . 81. a Este general deoarece extensiunea cuprinde cel puţin două elemente şi este compus deoarece este derivat din termenul simplu „elev" . 82. d Nu respectă regula completitudinii, fiind incom­ pletă, deoarece există şi bucureşteni care nu se regă­ sesc în niciuna dintre clasele enumerate, cum ar fi copiii care nu au ochii albaştri. Nu respectă regula criteriului unic, clasificarea fiind realizată după vârstă, după ocupaţie, după culoarea ochilor. Nu se respectă regula raportului de contrarietate între clasele finale, deoarece acestea au elemente comune (există pensionari cu ochii albaştri) . 83. c Prima propoziţie este universală şi afirmativă, de tipul SaP, iar cea de-a doua este particulară şi negativă, de tipul SoP.

* Vă recomandăm să consultaţi individual subiectele date la concursul de admitere la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti, pe site-ul instituţiei, drept. unibuc. ro, secţiunea Concurs de admitere, rubrica Studii de licenţă - Învăţămănt cu frecvenţă, litera C. Subiecte la concursurile anterioare.

-83 -

Culegere de explicaţii

84. C

Conversa prin accident a propoziţiei „Toţi cei neatenţi sunt studenţii" este „Unii studenţi sunt neatenţi". SaP ➔ PiS

Obversa acesteia este „Unii studenţi nu sunt atenţi". PiS

➔

Po

~S

85.d Concluzia silogismului este „unii oameni curajoşi sunt argentinieni" (identificată cu ajutorul indicatorului de concluzie „prin urmare"). Premisa majoră (include termenul major = predicatul concluziei) este „unii marinari nu sunt argentinieni", iar premisa minoră (include termenul minor = subiectul concluziei) este ,,toţi marinarii sunt oameni curajoşi". Schema de inferenţă este: MoP MaS SiP

Premisa majoră este negativă (MoP), iar concluzia este afirmativă (SiP). Nu se respectă legea calităţii, potrivit căreia, dacă o premisă este negativă şi cealaltă afirmativă, concluzia va fi negativă. Legea conform căreia un silogism valid trebuie să aibă exact trei termeni se respectă. Legea conversei simple şi legea conform căreia un silogism valid nu -84 -

Gândire critică

•

21 iulie 2022

poate avea două premise afirmative nu sunt legi ale silogismului. 86. a Conform legilor lui De Morgan, o conjuncţie se transformă în disjuncţie prin negarea fiecărui termen şi prin negarea formulei. 87. C 88. b Sofismul argumentum ad misericordiam cunoscut şi ca sofismul prin apel la milă.

este

C.2. 89. b Răspunsul a este incorect, deoarece nu se spune în text că este imposibil ca acei elevi să intre la prima opţiune. Răspunsul c este incorect, deoarece textul nu se referă la elevii cu media peste 8, ci peste 9. Răspunsul d este incorect, deoarece textul nu se referă mediile din gimnaziu, ci la cele de la Evaluarea Naţională. 90. c

91. a

C.3. 92. d Dacă Felicia nu alege nici o carte de popularizare a ştiinţei, nici o carte de poezii, dar trebuie să aleagă cel puţin o carte, va alege romanul poliţist. -85 -

Culegere de explicaţii

Dacă Felicia nu alege o carte de popularizare a ştiinţei, atunci nici Andra nu poate alege o carte de poezii. Dar, dacă Felicia alege romanul poliţist, Andra trebuie să aleagă cartea de popularizare a ştiinţei. Andra nu poate alege romanul poliţist, deoarece ar trebui ca Felicia să aleagă cartea de popularizare a ştiinţei, ceea ce nu se poate. Deci Felicia alege doar romanul poliţist, iar Andra va alege doar cartea de popularizare a ştiinţei. 93. b Implicaţia este falsă într-un singur caz, atunci când primul termen (antecedentul) este adevărat şi al doilea termen (consecventul) este fals. În rest, implicaţia este adevărată. Pentru varianta b antecedentul este fals, deci, indiferent de valoarea de adevăr a consecventului, implicaţia este adevărată. Pentru variantele a, c şi d antecedentul este adevărat şi consecventul este fals, deci implicaţia este falsă. 94. C Echivalenţa este adevărată atunci când termenii ei au aceeaşi valoare de adevăr. Fie sunt ambii adevăraţi, fie sunt ambii falşi. Pentru varianta c ambii termeni sunt falşi, deci echivalenţa este adevărată. Pentru variantele a, b şi d, unul dintre termeni este adevărat şi celălalt este fals, deci echivalenţa este falsă. C.4. Ponind de la conjuncţia „Lili merge la un concert de muzică rock, dar merge şi la un film cult", aceasta este adevărată numai dacă ambii termeni sunt adevăraţi. -86 -

Gândire critică

•

21 iulie 2022

95. C Ponind de la conjuncţia „Li li merge la un concert de muzică rock, dar merge şi la un fi lm cu lt",

aceasta este adevărată numai dacă ambii termeni sunt adevăraţi. Deci Lili merge şi la film, şi la concert. Dacă Lili merge la film, Maria nu merge ( ,, Oricare una dintre e le

merge la un fi lm cu lt dacă şi numai dacă nu merge cea la ltă la un fi lm cu lt'l

Dacă Maria nu merge la film, Lili nu merge la grădina de vară ( ,,Maria merge la un fi lm cu lt dacă şi numai dacă Li li merge la o grădină de vară'l

Deci Lili merge la concert şi la film, dar nu merge la grădina de vară. Dacă Lili nu merge la grădină, atunci Maria va merge ( ,, oricare dintre e le merge la o grădină de vară dacă şi numai dacă nu merge la o grădină de vară cea laltă' l Dacă Maria merge la film, va merge şi la concert ( ,,Maria merge la o grădină de vară dacă şi numai dacă tot Maria merge la un concert de muzică rock. Li li merge la un concert de muzică rock') .

Deci Maria merge la concert şi la grădina de vară, dar nu merge la film.

96. b Implicaţia este falsă într-un singur caz, atunci când primul termen (antecedentul) este adevărat şi al doilea termen (consecventul) este fals. În rest, implicaţia este adevărată. Pentru varianta b antecedentul este fals, deci, indi­ ferent de valoarea de adevăr a consecventului, impli­ caţia este adevărată. -87-

Culegere de explicaţii

Pentru variantele a, c şi d, antecedentul este adevărat şi consecventul este fals, deci implicaţia este falsă. 97. a Echivalenţa este adevărată atunci când termenii ei au aceeaşi valoare de adevăr. Fie sunt ambii adevăraţi, fie sunt ambii falşi. Pentru varianta a ambii termeni sunt adevăraţi, deci echivalenţa este adevărată. Pentru variantele b, c şi d, unul dintre termeni este adevărat şi celălalt este fals, deci echivalenţa este falsă. C.5. 98. d Dacă „ Gabriela cumpără un te levizor", atunci este singura care cumpără televizor (,,Exact unu l dintre cei trei cumpără un te levizor"). Deci Ioana nu cumpără televizor. Echivalenţa este adevărată numai dacă termenii săi au aceeaşi valoare de adevăr. Deci, pentru a fi adevărată echivalenţa „Ioana cumpără un te levizor dacă şi

numai dacă Vlad cumpără o bicic letă, iar Vlad cumpără o bicic letă dacă şi numai dacă Gabrie la cumpără o maşină de spălat", trebuie ca toţi termenii

să fie falşi, deoarece este fals că Ioana cumpără televizor. Deci Vlad nu cumpără bicicletă şi Gabriela nu cumpără maşină de spălat. Dacă Vlad nu cumpără bicicletă şi doi dintre ei cumpără bicicletă, înseamnă că şi Ioana, şi Gabriela vor cumpăra bicicletă. Dacă nici Gabriela, nici Vlad nu cumpără maşină de spălat, înseamnă că Ioana va cumpăra maşina de spălat. Deci Ioana cumpără bicicletă şi maşină de spălat, Gabriela cumpără bicicletă şi televizor, iar Vlad nu cumpără nimic. -88 -

Gândire critică

•

21 iulie 2022

Echivalenţa este adevărată atunci când termenii ei au aceeaşi valoare de adevăr. Fie sunt ambii adevăraţi, fie sunt ambii falşi. Pentru varianta d ambii termeni sunt adevăraţi, deci echivalenţa este adevărată. Pentru variantele a, b şi c, unul dintre termeni este adevărat şi celălalt este fals, deci echivalenţa este falsă. 99. b Implicaţia este falsă într-un singur caz, atunci când primul termen (antecedentul) este adevărat şi al doilea termen (consecventul) este fals. În rest, implicaţia este adevărată. Pentru varianta b antecedentul este fals, deci, indi­ ferent de valoarea de adevăr a consecventului, impli­ caţia este adevărată. Pentru variantele a, c şi d, antecedentul este adevărat şi consecventul este fals, deci implicaţia este falsă. 100. b Conjuncţia este adevărată numai dacă ambii ter­ meni sunt adevăraţi. Pentru varianta b primul termen este fals, deci conjuncţia este falsă. Pentru variantele a, c şi d, ambii termeni sunt ade­ văraţi, deci conjuncţia este adevărată. Deci singura variantă exclusă este varianta b.

-89-

1 3 septembrie 2022*

Grila nr. 1 C. 1 . 81. C

Termenul este general (deoarece extensiunea sa cuprinde mai multe elemente) şi este compus, deoarece este derivat din „şofer" .

82.d 83. b Prima propoziţie este de tipul SaP, iar a doua de tipul SoP. Între aceste propoziţii se stabileşte un raport de contradicţie .

84. a

SiP ➔ So ~ P 85. b Concluzia silogismului e ste unii referenţi sunt cetăţeni elveţieni (se recunoaşte după indicatorul de argumentare „deci") . Subiectul concluziei, ,,referenţi" , este termenul minor (8) , iar predicatul concluziei, ,,cetăţeni elveţieni" , este termenul major (P) . Termenul care nu apare în con­ cluzie este termenul mediu (M) , ,,oameni binevoitori" . * Vă recomandăm să consultaţi individual subiectele date la concursul de admitere la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti, pe site-ul instituţiei, drept. unibuc. ro, secţiunea Concurs de admitere, rubrica Studii de licenţă - Învăţămănt cu frecvenţă, litera C. Subiecte la concursurile anterioare.

- 90 -

Gândire critică • 13 septembrie 2022

Schema de inferenţă este: Mip SaM SiP Un termen este distribuit în cazul în care apare în cadrul propoziţiei cu întreaga sa extensiune şi este nedistribuit când apare cu o parte din sfera sa. Premisa majoră este cea care conţine termenul major (predicatul concluziei), iar premisa minoră este cea care conţine termenul minor (subiectul concluziei). Deci, nu se respectă legea potrivit căreia termenul mediu trebuie să fie distribuit în cel puţin o premisă pentru ca silogismul să fie valid. Răspunsul a este incorect, deoarece se respectă legea precizată. Răspunsul c este incorect, deoarece legea enunţată nu există. Răspunsul d este incorect, deoarece în acest silo­ gism ambele premise sunt afirmative. 86. a Conform indicatorului „nu este adevărat că", implicaţia care urmează este falsă. Implicaţia este falsă într-un singur caz, când primul termen (antecedentul) este adevărat şi cel de-al doilea (consecventul) este fals. Deci falsul implicaţiei este echivalent cu conjuncţia dintre adevărul antecedentului şi falsul consecventului. 87. c Atunci când „deosebirile dintre obiectele comparate sunt mai numeroase sau mai importante decât asemă­ nările dintre acestea", probabilitatea concluziei de a fi adevărată este mică, deci analogia este slabă. -91 -

Culegere de explicaţii

Răspunsul b este incorect, deoarece analogia este un raţionament nedeductiv. Răspunsul d este incorect, deoarece în acest caz ar fi o analogie tare, în care probabilitatea concluziei de a fi adevărată este mare. 88.d Echivocaţia este un sofism de limbaj prin care un termen (o expresie verbală) este folosit în sensuri diferite în cadrul aceluiaşi raţionament. În acest caz, termenul „buni", având rol de termen mediu în silogism, este folosit în premisa majoră în sensul de priceput, înde­ mânatic, iar în premisa minoră are sensul de bun din punct de vedere moral.

C.2. 89. d Răspunsurile a şi c sunt incorecte, deoarece nu este vorba despre prima jumătate a anului, ci despre ultimele luni. Răspunsul b este incorect, deoarece nu este vorba despre anul 2021, ci despre 2020. 90. C 91. b Răspunsurile a şi c sunt incorecte, deoarece nu este vorba despre fiecare român, ci despre o tendinţă statistică. Răspunsul d este incorect, deoarece nu este vorba despre perioada 2000-2020, ci despre ultimele luni ale anului 2020. -92 -

Gândire critică

•

13 septembrie 2022

C.3. Rezolvare: Dacă Bianca ia autobuzul şi unul singur ia auto­ buzul, atunci nu poate fi adevărat că Dan ia autobuzul. Pentru a fi adevărată echivalenţa (Dan ia autobuzul dacă şi numai dacă Elena ia metroul, şi Elena ia metroul dacă şi numai dacă Bianca ia tramvaiuij, toţi cei trei termeni trebuie să aibă aceeaşi valoare de adevăr, deci să fie toate cele trei propoziţii false. Deci nici Elena nu ia metroul, nici Bianca nu ia tramvaiul. Dacă Elena nu ia metroul şi doi dintre cei trei iau metroul, atunci vor lua metroul Bianca şi Dan. Dacă Bianca nu ia tramvaiul şi nici Elena nu ia tramvaiul, în condiţiile în care unul dintre ei trebuie să ia tramvaiul, atunci Dan ia tramvaiul. Deci: Bianca ia metroul şi autobuzul. Dan ia metroul şi tramvaiul. Elena nu ia niciun mijloc de transport public. 92. a Echivalenţa este adevărată dacă toţi termenii au aceeaşi valoare de adevăr. În acest caz, ambii termeni sunt adevăraţi, deci echivalenţa este adevărată. Pentru răspunsurile b, c şi d, unul dintre termeni este adevărat şi celălalt este fals, deci echivalenţa este falsă. 93. d Implicaţia este falsă într-un singur caz, când primul termen (antecedentul) este adevărat şi cel de-al doilea (consecventul) este fals. În rest, implicaţia este ade­ vărată. În acest caz, primul termen este fals şi cel de-al doilea este adevărat, deci implicaţia este adevărată. -93 -

Culegere de explicaţii

Răspunsurile a, b şi c sunt incorecte, deoarece în cadrul fiecăruia dintre ele antecedentul este adevărat şi consecventul este fals, deci implicaţia este falsă. 94. C Conjuncţia este adevărată atunci când toţi termenii săi sunt adevăraţi, în rest conjuncţia este falsă. În acest caz, deşi este adevărat că Bianca ia metroul, este fals că Bianca ia tramvaiul, deci conjuncţia este falsă. Răspunsurile a, b şi d sunt incorecte, deoarece în cadrul fiecăruia dintre ele ambii termeni sunt adevăraţi, deci conjuncţiile sunt adevărate. C.4. Rezolvare: Dacă Elvira bea cafea şi o singură persoană bea cafea, atunci Monica nu bea cafea. Pentru ca echi­ valenţa „Monica bea cafea dacă şi numai dacă Alex bea ceai. Iar Alex bea ceai dacă şi numai dacă Elvira bea apă minerală" să fie adevărată, trebuie ca toţi cei trei termeni ai săi să aibă aceeaşi valoare de adevăr, adică să fie toţi falşi (deoarece primul termen este fals). Deci nici Alex nu bea ceai, nici Elvira nu bea apă minerală. Dar nici Alex nu bea apă minerală şi unul dintre ei bea apă minerală, deci Monica bea apă minerală. Dacă Alex nu bea ceai şi doi dintre ei trebuie să bea ceai, atunci Monica şi Elvira beau ceai. Deci: Elvira bea cafea şi ceai. Monica bea apă minerală şi ceai. Alex nu bea nimic. 95. a Echivalenţa este adevărată dacă toţi termenii au aceeaşi valoare de adevăr. În acest caz, ambii termeni sunt falşi, deci echivalenţa este adevărată. -94 -

Gândire critică • 13 septembrie 2022 Pentru răspunsurile b , c şi d , unul dintre termeni este adevărat şi celălalt este fals , deci echivalenţa este falsă.

96.d

Implicaţia e ste falsă într-un singur caz, când primul termen (antecedentul) e ste adevărat şi cel de-al doilea (consecventul) este fals . În rest, implicaţia este ade­ vărată. În acest caz primul termen este fals şi cel de-al doilea este fals , deci implicaţia este adevărată. Răspunsurile a, b şi c sunt incorecte , deoarece în cadrul fiecăruia dintre ele antecedentul e ste adevărat şi consecventul este fals , deci implicaţia este falsă. 97. b Conjuncţia este adevărată atunci când toţi termenii sa1 sunt adevăraţi; în rest, conj uncţia e ste falsă. În acest caz, deşi este adevărat că Elvira bea ceai, este fals că Alex bea cafea, deci conjuncţia este falsă. Răspunsurile a, c şi d sunt incorecte , deoarece în cadrul fiecăruia dintre ele ambii termeni sunt adevăraţi, deci conj uncţiile sunt adevărate . C.5. Rezolvare : Dacă Mihai alege ciorbă de fasole şi cei doi aleg sortimente diferite , atunci Ana nu alege şi ea ciorbă de fasole . Pentru ca echivalenţa „Ana alege ciorbă de fasole dacă şi numai dacă Mihai alege supă de legume" să fie adevărată, trebuie ca toţi termenii săi să aibă aceeaşi valoare de adevăr. Deci, dacă primul termen este fals , atunci ş i cel de-al doilea este fals . Deci Mihai n u alege supă de legume . Dacă cei doi aleg diferit, atunci Ana

- 95 -

Culegere de explicaţii

alege supă de legume şi ciorbă de văcuţă (Mihai nu alege ciorbă de văcuţă). Deci: Mihai alege ciorbă de fasole. Ana alege supă de legume şi ciorbă de văcuţă. 98. C 99. b Implicaţia este falsă într-un singur caz, când primul termen (antecedentul) este adevărat şi cel de-al doilea (consecventul) este fals. În rest, implicaţia este ade­ vărată. În acest caz primul termen este fals şi cel de-al doilea este adevărat, deci implicaţia este adevărată. Răspunsurile a, c şi d sunt incorecte, deoarece în cadrul fiecăruia dintre ele antecedentul este adevărat şi consecventul este fals, deci implicaţia este falsă. 100. a Echivalenţa este adevărată dacă toţi termenii au aceeaşi valoare de adevăr. În acest caz, ambii termeni sunt falşi, deci echivalenţa este adevărată. Pentru răspunsurile b, c şi d, unul dintre termeni este adevărat şi celălalt este fals, deci echivalenţa este falsă.

-96 -