Crahurile Bursiere [PDF]

Zitiervorschau

Cuprins:

I. NOŢIUNEA DE CRAH BURSIER II. PREMIZE III. EFECTE IV. CRAHURI ISTORICE V. CONCLUZII

1

I. NOŢIUNEA DE CRAH BURSIER

Bursa de valori este o instituţie importantă a pieţei de capital, exclusiv specifică economiei de piaţă, care concentrează în acelaşi spaţiu geografic şi economic cererea şi oferta de titluri mobiliare, negociate deschis, liber şi permanent, pe baza unor regulamente cunoscute. New York`s Wall Street este considerată a fi punctul de referinţă a înfiintarii bursei de valori, însă adevarata fundatie o reprezintă prima bursă de valori ce a fost înfiinţată în 1790 în Philadephia. Imediat după, un grup de 24 de afaceristi newyorkezi au pus în aplicare deschiderea unei burse de valori în New York pe Wall Street unde se află şi în zilele noastre. Wall Street este locul de unde totul a început, de asemenea locul unde a fost creată cea mai mare piaţă financiară din lume. Odata cu Wall Street s-a creat o noua industrie cu un limbaj şi terminologii proprii, bursa de valori devenind o parte integrantă a economiei mondiale.1 În Europa, activitatea bursieră este dezvoltată, cu precadere în ţările puternic industrializate, unde pieţele de titluri de valoare sunt atractive şi oferă garanţii suplimentare de câştig.Există burse de valori în aproape toate statele cu economie de piaţă, cu un grad mai mare sau mai mic de dezvoltare, dupa numărul titlurilor negociate şi importanţa agenţilor economici pe care îi reprezintă. Bursele de valori reprezintă întotdeauna un barometru extreme de sensibil şi exact al

stării

de

fapt

în

domeniul

economic,

social,

geo-

politic

şi

valutar.

Preţul la care se negociază un titlu de valoare reflectă fidel starea economico- financiară a societăţii. De cele mai multe ori, datorită interdependenţelor într-o economie naţională, dar şi in mondoeconomie, modificarea cursului unui anumit titlu de valoare atrage după sine modificări în lanţ, cu repercursiuni asupra altor titluri. Este adevărat că, uneori bursa poate înregistra semnale false, fortuite sau dirijate, perturnând situaţia reală.

1

http://www.studentie.ro/campus/1929_octombrie_24_crahul_bursei_din_new_york/c-132-a-15325

2

Crahul bursier reprezintă o scădere bruscă şi rapidă a acţiunilor care afectează o piaţă financiară sau mai multe. Mecanismul clasic al crahului bursier este următorul: el se caracterizează la început printr-o creştere susţinută a cursurilor şi a ratelor dobânzii, generată de o activitate economică febrilă şi de suprasaturare a investiţiilor. Creşterea costurilor, care nu mai poate fi acoperită prin creşterea preţurilor, conduce la diminuarea rezultatelor financiare ale firmelor şi a perspectivelor de profit ale acestora. În aceste condiţii, retragerea de pe piaţă a operatorilor care presimt crahul şi anticipează o corectare a cursurilor determină comprimarea cererii de titluri şi genereaza panică, aceasta din urma amplificandu-se apoi singură, ca urmare a lipsei cumpărătorilor

de titluri.

Nu există o definiţie economică precisă pentru un crah, dar, practic, această expresie se aplică în cazul unei scăderi a cursurilor cu mai puţin de 20% în câteva zile. Considerate de unii specialişti drept „una dintre cele mai mari sfidări la adresa teoriei pieţelor eficiente” , crahurile bursiere au afectat dintotdeauna echilibrul economic al ţărilor şi au condus la declanşarea multor falimente industriale şi bancare, deoarece au avut ca efect contracţia volumului creditelor şi îngreunarea circulaţiei capitalurilor. Un crah bursier reprezintă o cădere semnificativă a valorii totale a pieţei bursiere atribuită „spargerii” unei bule speculative. Bulele speculative sunt considerate stări temporare ale pieţei rezultate în urma unor cereri excesive pe piaţă concomitent cu o creştere nefondată a nivelului preţurilor din piaţă. Intuind un trend crescător al preţurilor, investitorii creează o presiune masivă de cumpărare cu scopul de a participa la profitabilitatea pieţei. De regulă aceste bule sunt urmate de vânzări şi mai rapide în momentul în care preţurile încep să decadă. În general o bulă speculativă se dezvoltă încet, îndreptându-se gradual către punctul culminant de-a lungul unei perioade de câţiva ani. După ce bula speculativă a atins punctul culminant preţurile încep să scadă iar investitorii cuprinşi de panică exercită presiuni masive de vânzare ceea ce duce la o cădere şi mai accelerată a preţurilor din piaţă. În ceea ce priveşte bursele de valori analiştii financiari consideră că bursa se află într-o bulă în momentul în care cursurile bursiere afectează economia mai mult decât economia afectează cursurile bursiere. Aceasta poate fi considerată o caracteristică comună a tuturor bulelor din istorie

3

II.PREMIZE

Crahurile bursiere pot fi anticipate de catre cei care stiu ce indicatori sa urmareasca. Pentru a se produce un crah, trebuie sa existe o anumita conditie in piata, care se dezvolta pe parcursul a mai multi ani. In primul rand, in piata trebuie sa existe speculatori, care de cele mai multe ori exagereaza in ridicarea preturilor, iar activele devin supraevaluate, cu mult peste valoarea lor "normala". Aceste cresteri exagerate de preturi poarta denumirea de ‘bubble’ sau baloane de sapun. O a doua premiza care conduce la un crah este legata de ciclurile bursiere. Teoria ciclicitatii pietei sustine ca exista o alternanta intre perioadele de crestere si perioadele se scadere ale preturilor, ceea ce este oarecum “natural”. Insa un aspect important al acestei teorii sustine ca, cu cat cresterile sunt mai abrupte si mai rapide, cu atat scaderile vor fi mai substantiale.2 Aceste aspecte sunt logice daca ne gandim la substratul lor: un trend ascendent cu cresteri masive pe o perioada scurta de timp conduce la euforie in piata, si la o incredere exagerata a investitorilor in activele in care acestia isi plaseaza banii. Euforia tine de gandirea emotionala, de centrul placerii din creier, care este alimentat mult mai mult decat rationalul. Acest fapt conduce la investirea in active deja supraevaluate, fara a tine seama de pericolele care depasesc cu mult potentialul castig, din punct de vedere rational. Se cumpara deci tot mai mult, cu tot mai putine fundamente logice, stirile sunt pozitive, iar analistii foarte optimisti.

2

http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/volatilitatea-si-crahurile-bursiere-112524.html

4

III.EFECTE La un moment dat, majoritatea are activele respective in portofoliile lor si banii plasati. Cine mai cumpara pentru a duce preturile mai sus? Nu mai sunt bani pentru un nou val de cumparare; s-a ajuns la saturatie. Aici intervin investitorii informati (smart money) care incep lichidarea pozitiilor, de multe ori agresiv. O vanzare de o asemenea amploare duce la o scadere a preturilor destul de brusca. Investitorii sunt inca in euforie, iar primul val de scaderi nu are un efect foarte mare asupra gandirii lor. Insa urmeaza si un al doilea val, iar investitorii incep deja sa isi puna intrebari. Mediul foarte optimist insa ii determina sa mentina pozitiile, iar cei care nu deschisesera inca pozitii cumpara ceea ce vand investitorii mari, gandind ca au cumparat la un pret mai bun. Dupa cateva astfel de lichidari masive, pe piata intervine nelinistea, ca apoi sa se ajunga la panica, ceea ce dezlantuie un val masiv de vanzari. Dupa declansarea panicii, nimeni nu mai vrea sa cumpere, deci investitorii raman cu banii blocati in active care se depreciaza tot mai mult, iar panica prinde amploare. Este de remarcat faptul ca gandirea logica este inca suprimata de emotivitatea negativa. Acest val de panica genereaza scaderile mari care definesc importanta crahului. Crahul reprezinta deci, din punct de vedere al teoriei ciclurilor, valul descendent al unui ciclu, si in special partea de inceput a acestuia.3 Pentru a considera o scadere a preturilor drept un crah, aceasta trebuie sa depaseaca 20% din cea mai mare valoare pe care a avut-o activul. In practica insa, crahul continua de multe ori pana la niveluri exorbitante, de 50 sau chiar 80%. Bursa este strans legata de economie, iar efectele negative se propaga si la nivel economic. 3

http://www.e-referate.ro/referate/Crahurile_bursiere2010-07-20.html

5

In primul rand, investitorii care si-au plasat sume importante pe piata de capital si care acum sunt in pierdere isi diminueaza consumul. Ca urmare, micile firme dezvoltate in perioada de crestere incep sa intre in insolventa si dispar de pe piata. Acest fapt are efecte si la nivelul celorlalte firme, pozitiv sau negativ. De exemplu, firmele de contabilitate isi pierd clientii, in timp de firmele care activeaza in acelasi domeniu isi extind cota de piata, prin diminuarea concurentei. Debitorii incep sa aibe probleme cu plata la timp a datoriilor, din lipsa de lichiditati, ceea ce are efecte importante si asupra creditorilor, care nu isi pot onora la randul lor obligatiile. Disparitia unor firme precum si situatia inrautatita asupra altora duc la pierderea de locuri de munca, ceea ce va genera un alt val de scadere a consumului, iar procesul continua in spirala. Exista insa statul, care intervine pentru protectia sociala prin micsorarea dobanzilor si ajutorarea companiilor cu norme care sa le favorizeze dezvoltarea. Procesul de revenire este insa de lunga durata, iar efectele se resimt la nivelul economiei prin contractia produsului intern brut, falimente, somaj si inflatie. Pe scurt, efectele crahului se reduc la: - scaderea masiva a preturilor - instalarea panicii ca sentiment general in piata - instabilitatea economica sau recesiunea

6

IV. CRAHURI ISTORICE

De-a lungul istoriei au existat mai multe crahuri, dintre care cele mai importante: - Criza lalelelor, 1634 – 1637, Olanda Dupa ce lalelele au fost aduce din Turcia in Olanda, in 1593, au captat un virus care provoca modificarea culorilor petalelor. Acestea au inceput sa fie cautate pentru raritatea combinatiilor de culori, si s-a ajuns la investirea in bulbi de lalele pentru a putea profita de pe urma cererii. Preturile au crescut insa atat de repede, inca cererea nu a putut face fata ofertei in crestere, si s-a produs o scadere masiva a preturilor. Pentru a putea realiza cat de mult au scazut preturile, la inceputul crizei oamenii vindeau cladiri pentru a achizitiona bulbi, iar dupa criza, pretul unei lalele nu se deosebea de cel al unui cartof.4 - Balonul companiei Marile de Sud, 1711, Marea Britanie In perioada de dezvoltare a imperiului britanic, compania a cumparat monopolul pentru comertul in Marile de Sud. Oamenii aveau bani pentru investitii si, in urma unor evenimente importante, au inceput sa investeasca masiv in aceasta firma. Actiunile s-au supraapreciat, insa situatia companiei nu reflecta aceste aprecieri masive. Cei mai importanti investitori si-au dat seama de greseala facuta, asa ca au lichidat detinerile, ducand la un val de scaderi ce a generat panica si scaderi masive ale preturilor. - Criza imobiliara din 1926, Florida Intr-o perioada de prosperitate, oamenii au considerat Florida drept cea mai buna locatie din America, iar oferta nu a putut face fata cererii din ce in ce mai mari de locuinte. Curand toata lumea era actionar intr-o companie imobiliara din Florida sau detinea o locuinta acolo, iar preturile s-au apreciat exagerat datorita prezentei

4

http://www.businessmagazin.ro/analize/servicii-financiare/istoria-marilor-crahuri-bursiere-8591331

7

speculatorilor. Ajunsa la saturatie si neexistand alti investitori care sa mai cumpere, a inceput ajustarea preturilor, intr-un mod destul de abrupt. - Marea depresiune, 1929, SUA In ciuda faptului ca criza imobiliara din Florida lovise cu doar 3 ani inainte, americanii incepusera sa creada ca piata de capital poate imbogati pe oricine si ca este foarte stabila. S-a ajuns la o situatie in care toata lumea detinea actiuni, chiar daca nu aveau nici o idee despre piata. Cererea foarte mare a generat o crestere a preturilor importanta, oprita insa de lichidarea investitorilor inteligenti, care au realizat ca investeau intr-o piata supracumparata. Crahul bursier s-a incheiat cu declaratia de razboi. - Crahul din 1987, SUA A fost anticipat de multi, insa nu au putut sa il justifice cu baze reale. S-au dezvoltat conglomeratele si multe oferte publice initiale ale companiilor pentru a se lista. Speculatiile pe aceste companii au dus la un balon de sapun in ceea ce priveste preturile bursiere, si in final la crah. - Criza asiatica, incepand din 1989, Asia de S-E, Japonia A implicat in special Japonia, care si-a pus bazele unui plan de revigorare economica dupa razboi si a inceput sa se dezvolte. Celelalte state au inceput sa fie interesate de aceasta dezvoltare si de metodele japoneze de afaceri, asa ca au inceput sa investeasca masiv in imobiliare si actiuni. Aprecierea speculativa a acestora a culminat cu lichidari si apoi cu scaderi masive. - Criza dotcom, 2000-2002 Crearea Internetului si interesul pe care l-a manifestat multimea de a folosi aceasta resursa noua a dus si la investitii masive in companiile cu activitati in acest domeniu. Supraaprecierea actiunilor acestora, pe baze speculative, a condus intr-un final la o scadere masiva a preturilor, dupa ce a inceput lichidarea. - Actuala criza economica, inceputa in 2007

8

Criza imobiliara actuala a fost declansata de SUA, prin creditele subprime acordate populatiei pentru achizitionare de locuinte cu mult pentre posibilitatile lor reale. Pierderea slujbelor datorita automatizarii si mutarii productiei in China a condus la imposibilitatea platii datoriilor catre creditori, ceea ce a determinat preluarea caselor de catre banci si instituriile financiare creditoare. Aceastea s-au confruntat insa cu o lipsa de lichiditate, iar valoarea caselor a scazut considerabil pentru a determina populatia sa le cumpere. Situatia instabila din piata bancara a culminat cu falimentul Lehman Brothers, si ulterior cu insolvabilitatea multor firme importante, generand panica in randul actionarilor si al populatiei.5 Ajutorul primit de bancile americane din partea celor europene sau asiatice a determinat extinderea efectelor negative la nivelul intregului glob, cu exceptia unor economii energente ca India sau China. Istoria arata ca atitudinea si mentalitatea omului nu se schimba major de-a lungul timpului, iar oamenii au tendinta de a actiona la fel in situatii asemanatoare, chiar daca sunt constienti de ceea ce s-a intamplat in trecut. Acest fenomen este explicat de gandirea emotionala, care ia locul logicii in analiza situatiilor, ajungandu-se la concluzia: “de data aceasta va fi altfel”.

5

http://eco.md/index.php?option=com_content&view=article&id=1981:top-9-cele-mai-mari-crahuri-bursiere-din

istorie&catid=107:internaional&Itemid=478

9

V. CONCLUZII Volatilitatea pieţei în cea mai mare parte a ei trebuie pusă pe seama psihologiei investitorilor. În realitate deciziile iraţionale ale investitorilor produc cea mai mare parte din risc datorită optimismului exagerat al acestora care măreste preţurile dincolo de valoarea reală a companiilor în cauză. Atunci când cursurile bursiere înregistrează creşteri exponenţiale de regulă vorbim de existenţa unei bule speculative. Aceasta nu însemnă însă că preţurile nu pot înregistra un salt legitim de valoare dar acest salt ar trebui justificat în mod raţional. Convingerea nefondată şi iraţională a investitorilor că se pot îmbogăţi rapid reprezintă cauza primară a pierderilor suferite în urma crahurilor bursiere. Investitorii trebuie să realizeze că în momentul în care îşi plasează resursele financiare într-o investiţie cu potenţial ridicat de profitabilitate trebuie să fie constienţi de riscul la fel de mare de a pierde sumele investite. Un element important de care trebuie ţinut seama reprezintă reducerea perioadei dintre crahurile bursiere, la început existând secole între crahuri apoi decade apoi ani. De aceea orice investitor ar trebui să fie mereu informat , educat şi raţional în deciziile investiţionale.

10

Bibliografie 1.

http://www.businessmagazin.ro/analize/servicii-financiare/istoria-marilorcrahuri-bursiere-8591331

2.

http://eco.md/index.php?option=com_content&view=article&id=1981:top-9cele-mai-mari-crahuri-bursiere-din istorie&catid=107:internaional&Itemid=478

3.

http://www.studentie.ro/campus/1929_octombrie_24_crahul_bursei_din_new _york/c-132-a-15325

4.

http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/volatilitatea-si-crahurile-bursiere112524.html

5.

http://www.e-referate.ro/referate/Crahurile_bursiere2010-07-20.html

11