Contribuții la filosofia Renașterii. [Itinerar italian] [1st edition] [PDF]

Zitiervorschau

MIRCEA ELIADE CONTRIBUŢII LA FILOSOFIA RENAŞTERD

•• [ITINERAR ITALIAN]

ACAD:EMlA

DE

ŞTllNŢE

SOCIALE

ŞI

POLITICE

A

R.S.

ROl\'.L�. SlA

REVIST·A DE ISTORIE ŞI TEORIE LITERARA Supliment anual

Serie coordonată de ZOE

DUMITRESCU-BUŞULENGA

Redactor responsabil

:

Revizia finală a textului

Nicolae FLORESCU :

Andrei NESTORESCU

_Prezentarea grafică: Eugen STOJAN

Ml�CEA EliAOE

CONTRIBUTll LA FILOSOFIA '

RENASTERll '

*

[ITINERAR ITAUAN] Texte îngrijite de Constantin Popescu-Cadem

PrefaţA de

Zoe DUMITRESCU-BUŞULENGA

Colecţia «CAPRICORN„ 1984

PRE FATĂ Ne înfăţişăm acum pub l ic ului românesc cu o sur­

p riză . Dacd foiletonul Revi:stei de istorie şi teorrie lite­ rară din noua serie a ultimilor cloi ani re lua teza de

doctorat a scriitorului şi sa-vantul ui Mircea Eliade, c o nsac ra tă filosofiei indiene, primul supliment al re­ r i s te i noastre dă la lU1nină teza de licentă a ac el uiasi, intitulată Contribuţii la filosofia Renia�terii. Şi e ;te într-adevăr o surpriză să descoperi într-unul din cei mai m ari orientalişti ai secolului, un ce rcetător pasio­ n at al e tape i aceleia de unică strălucire în cultura conti,n e ntului nostru. Se spune, în general. că nu erlstă intele ctual rom.im cu adevărat cultivat c ar e să nu aspire la o cuprindere .a ace l e i .vre·mi uimi.toare , care să nu vrea să se apropie în f el ul său p articular, cît mai original., de f e n o m enul «miraculos„>- al Renaş­ te rii europene, pentru a-l rejudeca parţial ori i.n te­ gral, pentru a-i iscodi tot alte şi al t e articu l aţii, pentru a-l st1in9e în vreo sintezi.i mai apar t e Bogăţia uri aşă aproape inepuizabilă, a f e ţe l o r Renaşte rii, cu cît mai co ntradictorii, cu atît mai fas cin ante, a fost şi este o .

,

ispită aproape irezistibilă pentru intel ectualul mo­ dern, f uncţionînd, parcă, mai degrabă în anii maturi­ tăţii ori chiar ai senectuţii.

5

bar ia Mircea Eliode, rnlca 5l, cohcenfrcda slntczli despre Renaştere a încununat anii tineri, chiar foarte tineri, ai studiilor universitare. A fost ca 11n exer­

ciţiu ele descifrare a unei partituri clasice, apropiate, înaintea cufu ndăr i i în registrele infinit couiplicate ale

culturilor vechi şi îndepărtate. Un exerciţiu pe care trebuia, cu necesitate, să-l facă, pentru a-şi dovedi apartenenţa sigură la Europa, atracţia faţă de lumea italică, centru al lumii mediteraneene, durul tipic românesc (dovacW yenetică certâ) clupă penin s u la permanenţelor apolin:ice .

.)'i tînii rn l

absolvent de facultate a avut şansa ele

de cîte va ori în sco pul realizării tezei. Paginile ce urmează tezei în volumul de faţ.ă consem­ nea:::c1 re ac ţi ile sufletului tînctr, ale minţ.ii curioase, neliniştite, doritoare ele nou şi proaspăt, Ia îniî ln i re a cu Italia. Avem şi noi, iată, mutatis mutarndi.s, o «ita­ li eni sch e Relse„„ a unui scriitor român, expresia di­ rectă şi vie a întîlniri;, cu sudul. Dar aci nu mai e vorba ck o fugă a celebrului consili er 'at!lic, clin ceţu­ rile nordului, spre 'irrwglnea limpede şi c1mwa hime­ r i că a unei clasicităţi winckelrrwnniene, cu ignorarea aproape totală a aspectelor lurnil de atunci. a vizita Italia

.

Studentul Mircea Eliade făcea o imerr;ie integrală în contemporanci.tate, ca orice spirit autentic tînăr,

pasionată încît parcă l-ar fi interesat foarte rml al voiaj1llui său, Renaşterea. Pînă şi în conversaţia cu Giovanni Gentile, specialist de primă m înă în .etapa de cultură respectivă, autor prin­ tre altele al cărţii not a bil e Il pensiero itali ano del

aşa de

puţ:in obiectul

Rirnasdmento (apărntă în volumul

XL

al

Operelor

complete, de care vo r b e ş t e filosoful, dar abia în

6

1940 ),

românul caută orizonturil e gîndirii vii, palpitante. Ca şi în întîlnirea cu Giovanni Pap;ni, în care, plin de nedisinw.lcltă admiraţi