161 57 77MB
Romanian Pages 560 Year 1998
Această carte a fost publicată în cadrul proiectulu i de traduceri
al Universităţii Cent ra l Europene, fiind sponsorizată.de Regional Publishing Center - Open Society Institute din Budapesţa şi Fundaţia SOROS pentru o Societate Deschisă, România.
Friedrich A. von Bayele, The Constitution
�fLiberl);'
© 1960 The University of Chicago P ress pentru ediţia originală ,
© F .A. von Hayek and heirs
©1997 Central European University Press
© Institutul European Iaşi, pentnl prezenta versiune în lilnba română
ISBN 973-586-135-6
PRINTED IN ROMANIA
Friedrich A. Hayek
CONST,ITUTIA ,
"'"
LIBERTATII ,
Traducere de LUCIAN-DuMITRU DÎRDALĂ
Prefaţă la ediţia română de PAUL E. MICHELSON Postfaţă la ediţia ronlână de VASfLE BOARI
ceea ce este pel:fect,. noi lucru nu poate fi găsit printre Constituţie omenească ale cărei
Cercetarea noastră nu caută ştiind bine că un asemenea -��� "J/Ji·
E>nllfln11. însă. acea
19'Jo
VIAŢA ŞI OPERA LUI F.A. HAYEK: O APRECIERE
F.A. Hayek (1899-1992) a fost unul dintre sp ili te l e cele mai feltile ale sec olului XX, un om a cărui gîndire a fost atît de lmpOltantă, Încît chiar şi un reticent comitet de decernare a premiului Nobel s-a s imţ it obligat , în 1974, să-i recunoască opera, acordÎndu-i premiul pentm economie. (Ca o ironie, premiul a fast "echilibl'at", fiindu-l.e acordat simulta � lui Hayek şi lui Gunnar Myrdal, un su sţinător consecvent al politicilor etatiste, pentru a căr or combatere Hayek şi:"a consacrat întreaga carieră). Ceea ce au reprezentat Adam Smith pentru gîndirea liberală a secolului al XVIII-lea, iar de Tocquevi'lle şi Lord Acton pentru cea a se co lului al XIX-lea, a fost Hayek pentru secolul XX: un cl arvăzător , multilateral şi profund cer cetător al societăţii, un om care a văzut cu mult înaintca co n tem poranilor săi ceea ce era necesar pentru apărarea şi extinderea l ibe rtăţ ii , în condi ţi il e slăbiciunilor omeneşti, ignoran ţei, intereselor asc uns e ş i p ute rii. F.A. Hayek s-a născut în 1899 la Viena, unde a obţinut titlurile de docto r în drept ' (1921) şi doctor În ştiinţe pol it ice (1923); a pet rec ut apoi cincisprez ece luni în Statele Unite, în perioada 1923-1924, studiind pol iti cile economice, în special po l iti c i le mon et are. ! O in tl uenţă majoră asupra gîndirii sale a exercitat-o Ludwig von Mises, titular al unui seminar la care a fost invitat să se alătUl'e şi Hayek , în 1924. Acti v it at e a lui Mises se concentra asupra monedei , c iclului eco nomic , in fl aţiei, asupra dificultăţilor calculului econonlic În sistemul socialist, precum şi asupra fundamentelor unei societăţi liberale, toate văzute din perspec tiva a ceea ce astăzi nuolim Şcoala A ustriacă de Econoi111e. În afară de influenţa lui Mises;Hayek a fost un discipo l al lui Friedrich von Wieser, care l-a iniţiat În tC Oli a subiectivă a va lo rii. 2 Cu sprijinul lui Mises, Hay�k a devenit primul director al Institut fii!' Konjektwforschung în 19273 ş i a Început să p redea la Universitatea din Viena (în 1929, a de v en it privatdo=ent î n economie politică).4 În 1931, la iniţiativa şi cu concursul lui Lioncl Robbins de la London School şi Economies (LSE), Hayek a fost nu mi t Tooke Professor de ştii n ţe economice şi statistică la Universitatea din Londra, unde a ră mas pîn ă în 1950. EI f u s ese invitat de Robbi ns să susţină o sede de prelegeri l a LSE în 1931, pe care le-a publicat sub titlul Prices and Production.5
Cea inaugurală, "The Trend of Ec onom ic Thjnking" ("Tendinţa gîndirii economice") (1933), ilustrează sensul pe care Hayck îl conf cră propriei vocaţii. Acest pas l-a adus pe Hayek în contact cu întreaga panoplie a gîndirii liberale clasice din Marea Blitanie, inclusiv cll cea a
6
PAUL E. M [C HELSON
lui David Hume, care a devenit una dintre principalele surse ale inter e sului lui Hayek pentru statul de drept şi societatea liberă.6 Perspectiva lui Robbins asupra istoriei gîndirii econo mice a fost un real izvor de inspiraţie pentru Hayek, la fel ca şi discuţIile fil osofice Cll colegul său de la LSE, Karl R. Popp cr.7 Deşi puternic im plicat În di v ers e dispute teoretice cu J. M. Keynes şi Cll alţi teoreti c ieni, în pli ma j umătate a anilor '30, interes ul lui I-Iayek se îndr e p ta din ce În ce mai mult către fi losofia şi teoria politieă. X Lucrările sale de economie din această pe rioadă , în a fară de Priees and Produc/ion, i nclud ,"lol1etQlJI TheOJ:v and rIIe Trade Cycle (1933). MonetQlY National 9 ism and International Stabilit)' (1933) , Profits. Interest and Investment (1939) 10 şi The Pure TheOlY o/Capital (1941) 11, precum şi o impresionantă listă de cseuri. 12 În 1935. editează Col/eetivist Economic Plal1ning13, care a extins dezbaterea asupra
calcu l u lui în socialism, problemă ridic ată prima dată de Mises în mag i st rala sa an aliză So 1932, cî nd a apărut a doua ediţic.14 Hayek s-a intors cinci ani mai tîrziu la chestiunea planificării socialiste în "Socialist Calculation III: The Com petiti v c «Solution»" ("Calculul socialist 111: «Soluţia» coneurcnţiaIă") (1940). o repl ică adresată lui Osear Lange, Fred M. Taylor şi H.D. Dickinson. A urmat. În 1939, pamfl etul Freedom and fhe Economic System, nuc l eul lucrării sale clasice Tlle Road fo Ser:fclom (1944). Între timp, a înc eput să se preocupe de problemele cun oaşterii în economie, rezultînd articolul său fundamental din 1945, "The Use of Knowledge in Society" ("Utilizarea cu noaşterii în societate") şi apoi preleger ea din 1974. de la recepţia pre m i u l u i No b el , "The Pre tence of Knowledge" (..Vanitatea cunoaşterii") 15: de as emenea , se interesează de "scicntism" (transferul inadecvat şi necritic de mctode Între disc i pli ne , în sp ec ia l în domeniul aşa-numi telor "şt i inţ e sociale'") şi de aroganţa tradiţi ei raţionaliste derivate din Saint-Simon şi Comte, preocupare ce a culmi nat Cll eseul The Co/mte/,-Revollltio/1 ojSciellce (1952).16 Îm 1944 a fost p ublicată caltea care l-a propulsat pe Hayek în centrul atenţiei, pc plan mondial. Este vorba desprc The Road to Se/jdom, o lucrare ce demonstra clar de ce �i cum a fost abandonată tradiţia libe ral ă clasică - În gen eral , ca urmare a unor intenţii dintre cele mai bune - şi d e ce aceasta a dus la scrvitutea totalitarismelor de după primul război mondial, Între alt e le în Italia fascistă, Germania nazistă şi Rusia bolşevică. Dată fiind at mos fer a acelor zile, lucrarea a fost şi una de mare curaj. La oliginea problemei se afla ceea ce Hayck a n u mi t "Marea Utopie" credinţa eronată că "socialismul democratic" cste o posibilitatc umană sau măcar logică. EI a arătat în mod sist ematic că acest obiectiv "este nu doar indezirabil, [ci şi că] a lupta pentru a ting e rea sa p roduce ceva atît dc diferit... ". Promovarca socialismului democratic duce omenirea pe un drum al servituţii, nu pe unul al libertăţii. Hayek a argumentat incompatibilitatea Între indivi dualism şi colectivism, într.e planificârea socialistă �i democraţie, Între planificare şi statul de drept. După ce respinge teza că planificarea socialistă ar fi Întrucîtva "i nevitabilă" În � um ea complexă de astăzil7, Hayek continuă prin a demonstra de ce planificarea socialistă este strîns legată d e totalitarism, cum libeltatea este sacrificată pe altarul securităţii, dc ce sistecialism , întii În 1 922 şi apoi în
VIAŢA $1 OPERA L U I F.A. HAYEK: O APRECIERE
7
mele l ipsite de piaţă facilitează ascensiunca celor lipsiţi de scrupule şi setoşi de putere, precum şi motivul pentru care in astfel de sisteme vor fi sacrificate adevărul şi etica. EI şi-a susţinut argumentaţia prin cel mai şocant exemplu posibil, arătînd cum utopia socialistă a constituit gennen ele din care a crescut nazismul. The Road ta Selfdom s-a dovedit a fi una dintrc celc mai impOltante şi semnificative lucrări de gî ndire politică ale secolului XX. Ea nu a servit doar la trczirea multor intelectuali din raţionalismul lor hubristic şi la alertarea altora în ceea ce priveşte consecinţele neprevă zute ale măsurilor colectiviste bine intenţionate; cartea a devcnit un instrument de subminare a sistemului sovietic. Iar continuarea multora dintrc tcmele sch iţ at c iniţial în The Road ta SerJdom, în lucrări ulterioarc pr cc u m The Constitutia/] of Liberty şi LaH', Legislation and Li berty, i-a adus lui Hayek un premiu Nobel. ) X Răspunslilile la Tlle Ro ad ta Se rjdom, atît celc pozitive, cît şi cele negative, l-au deter minat pe Hayek să organizeze un grup de oameni de �tiinţă favorabili liberalismului clasic şi libeltăţii, gru p care avea să capcte numele de Societatea Mont Pelclin.19 Hayek cunoştea bine aspectele istOl;ce în cauză, exprimate In eseul său "Historians and the Future of Europe" ("Istoricii şi viitorul Eu ro p ei") (1944). De altfel, Societatea Mont Pelerin nu era primul de mers al lui Hayek În a cea stă direcţie. În 193�, el şi mulţi dintre cei care aveau să devină repere ale Societăţii Mont Pelcrin s-au Întîlnit pentru a discuta ideile emise în lucrarea (de factură liberală c lasic ă) a lui Walter Lippmann, Inlfllit:v into the Principles of the Goo d Socie ty. 20 Această întîlnire a lansat ideea creării unui Ccntru Internaţional de Studii pentru Reînnoirea Liberalismului, În 1939, Însă curînd a izbucnit războiu1.2) Lucrarea lui Hayek, la această primă reuniune, ,,«Free)} Enterprise and Competitive Order" (,.« Lib era» iniţiativă şi ordinea concurenţiaIă") (1947) stabilea o nouă agendă pentru liberalismul clasic, pc care au urmat-o sesiunile ulterioare alc Societăţii Mont Pelerin. Tipică pentru activitatea acesteia a fost colecţia editată de Hayck în 1954, Capitalism and the Historians22 c are punea în cauză distorsiunile socialist-colectiviste ale revoluţiei industriale. Aceste întîlniri anuale au avut o contribuţie impOItantă la revigorarea gîndirii liberale. după cel de-al doilea război mondial. Un demers logic al lui Hayek a fost reunirea unui număr de eseuri sub titlul individualism (Ind Economic Or der (194R). Cel mai impOltant era textul din 1945 (Finlay Lectures la Dublin) ..Individualism Truc and False" (,Jnclividualismul, adevărat şi fals") care se re fer ea la acel produs "fatal al Luminilor, raţionalismul aro ga nt şi, În fond. nerezonabil.23 Flitz Machlup spunea că acest eseu "punea În antiteză ordinea voluntaristă, sppntană, neproiectată a libeltăţii individului cu un sistem proiectat şi consţruit intr-un mod raţionalist. «Adevăratul» era individualismul descris şi nreţuit dc H u me, S111ith, Burke, Acton şi de Tocqueville; «fals», individualismul proi ectat ŞI prol)wvat de em:iclopedişti, Jean-Jacques Rousseau şi fiziocraţi". Aceste teme au fost contil;uate în The COlll1ter-Revolllfion ofSciellce24, ca şi în di vers e alticole ulterioare: "Kinds of Rationalism" ("Tipuri de raţionaJism") (1964), "Dr. 8ernard Mandeville" (1966) care susţinc etichetarea raţionalismului hUl11can drept "raţionalism Cli-
8
PA U L E. MrCHELSON
tic", "The Results of Human Action but not of Human Design" (,.Rezultatele acţiunii umane, dar nu ale proiectului uman") (1967), "The Enors of Constructivism" ("ErO\;le eonstrtlcti vismului") - discursul său inaugural la Salzburg (1970) şi secţiuni imp0\1ante ale istoriei liberalismului, "Liberalism" (1973). Aceste teme aveau să reapară în manifestul său integrator, The Fatal Conceit: The Errors oJSocialisl11. 25 În 1950, Hayek a venit la Universitatea din Chicago ca profesor de ştiinţe sociale şi morale, intrînd in mediul stimulativ al Comitetului pentru Reflecţie Socială din această uni versitate. Printre colegii săi se numărau John U. Nef, Frank H. Knight, George Stigler şi Milton Friedman. Interesele şi sfera de preocupări deosebit de cuprinzătoare ale Comitetului reflectau propria 'abordare, multidisciplinară, multivalentă a fenomenelor sociale, politice şi economice. 2(i Aproape imediat, el publică trei lucrări extrem de diferite: Jo/m SllLart Miii and Han'iet Taylor: Their Friendship anei Subsequent Marriage (195 1), o colecţie a corepondenţei între MiII şi Taylor27; Tlle Counter-Revollltion oJScience (1952), despre originile intelectuale ale mentalităţii moderne înclinatc către ingineria socială !'Ii "scientism"; The SensO/y ardeI' (1952), o analiză a organizării perceptuale şi a modului în care ne organizăm lumea mentală şi senzorială.28 Preocuparea majoră a lui Hayek, în anii petrecuţi la Chicago, a fost dezvoltarea şi maturizarea ideilor despre Iibeltatea politică şi statul de drept, exprimate în The Road to Ser/dom şi explorate În mai multe eseuri. Ele aveau să se concretizeze prin The Constitulion 29 ofLiberty, Conflictul inerent dintre planificarea socialistă şi statul de drept fusese un punct imp0\1ant al argumentaţiei din 1944. Fără îndoială, Hayek fusesc surprins de contraatacurile colectiviste, care demonstrau, de cele mai multc ori, o lamentabilă ignorare a conceptului de stat de drept. În 1955, el conturase deja în detaliu acest subiect, care a fost apoi tratat într-o serie de conferinţe susţinute la Cairo, în care Hayek analiza istoria libeltăţii şi a statului de drept În Marea Britanie, Franţa, Germania şi Statele Unitc.JO Accste prelegeri au reprezentat o pat1e importantă a volumului Tlle ConstitllliOI1 of Uherty. Prefata la The Constitution of Liberty este datată 1959, pentru a indica faptul că Hayek dorea, printre altele, ca lucrarea sa să comemoreze centenarul ediţiei originale a volumului lui John Stual1 Mi\I, 01'1 Liberty (1 g59). Dedicaţia "To the unknown civilization that is growing in America" ("Civilizaţiei necunoscute ce creşte în America"), avea menirea să ex prime opinia lui Hayek că În Statele Unite avea loc o renaştere a liberalismului clasic, că aici urma să ia naştere o societate mai libeltară. Scopul volumului era acela de a reafirma idea ulile libertăţii care vor inspira creşterea neîntreruptă a civilizaţiei libere, occidentale, În ace Iaşi timp, era o Încercal'e de a crea mijlocul (o constituţie a libel1ăţii) prin care societăţile puteau deveni şi rămîne libere. Era o lucrare extrem de ambiţioasă şi optimistă: ,.scopul meu este acela de a descrie un ideal, de a arăta cum poatc fi atins şi de a explica ce ar Însemna, în practică, realizarea lui". Cal1ea este împălţită în trei l11al; pălţi. Prima este o apărare a valorii libertăţii ("The Value of Freedom"). Hayek face distincţia Între ,Jibcltate" şi "libeltăţi", susţine superio-
VIATA ŞI OPERA LUI F.A. HAYEK: O APRECIERE
9
ritatea creatoare a societăţilor libere şi legătura între acestea şi continuarea progresului. Ul1nătoarele teme explorate s1nt relaţia între libertate, raţiun e şi tradiţie, teme dcja proeminente în corpusul hayekian şi legătura Între responsabilitate şi libeltate. Secţiunea se încheie cu o discuţie a diverselor ameninţări şi posibile capcane cu care se confruntă societăţile democratice: egalitate verSlLS merit, regula majorităţii verSllS drepturi individuale, precum şi modurile în care lumea mateJială ne afectează libeltatea (problema angajălii). Paltea a doua se referă la libeltate şi drept ("Frecdom and t he Law"). Hayek pune în evidenţă legătura strînsă între tradiţia statului de drept şi creşterea libeItăţii în Marea Blitanie şi Statele Unite. Sînt trecute în revistă natura coercitivă a statului, garanţiile constituţionale şi juridice necesare unei societăţi libere ("condiţiile" unei societăţi libere) şi dimensiunile is torice ale statului de drept. Autorul examinează tradiţia constituţională americană şi alte tradiţii juridice, în special din perspectiva garanţiilor ofelite libertăţii individuale. Secţiunea continuă cu discutarea modului În care interacţionează şi a celui În care ar trebui să inter acţioneze politica economică şi statul de drept şi se înch ei e Cll o analiză a declinului statului de drept, În faţa pozitivismului juridic şi a activismului judiciar şi administrativ. A treia şi ultima secţiune a volumului este consacrată problemelor Cll care se confruntă libeltatea în statul bunăstării ("Freedom in the Welfare State"). Fără nici o îndoială, socialis mul clasic fusese Învins şi căzuse deja În dizgraţie, la sfîrşitul anilor 1950, cu excepţia lo curilor unde fusese impus, Plin forţa al1nelor, de cătrc sovietici. Însă el lăsa În urmă o În treagă panoplie de măsuri intervenţioniste şi crease societăţi ale dependenţei, ostile sau În Olice caz nefavorabile libeltăţii. În Occident, abandonarea idealului socialist propriu-zis nu Însemna că libeltatea obţinuse victolia, Întrucît statul bunăstării crease clase defavolizate, alătUli de noi c1ientele. Hayek analizează diverse aspecte ale statului bunăstării: sindicatele, schemele de impozitare ce vizau redistribuirea veniturilor, politicile în domenii precum agri cultura şi educaţia; el arată cum acestea pot constitui pericole pentru libel1ate, pe tennen sCUlt şi pe termen lung}' The Constitution of L iberty este o calte mare, o adevărată enciclopedie de idei, con cepte şi opinii liberale; în fine, ea este un extrem de valoros izvor de idei pozitive. Fiind o lucrai·e de o mare densitate şi erudiţie, ea nu a atins niciodată populaJitatea volumului The Road to Selfdom.32 Pe de altă palte, pentru lidelii de opinie şi pentru cei ce lucrează la construirea unor societăţi libere, The Constilu!iol1 of Liber'y este o resursă esenţială. The Constitution of Liberty nu a marcat sfirşitl11 efOltului lui Hayek de a rezolva CÎteva dintre cele mai presante probleme politice şi economice ale secolului XX.33 Într-adevăr, el a trăit destul pentru a mai putea lucra timp de încă tre i decenii. În 1962, el a acceptat o catedră la Universitatea din Freiburg, un vechi centru al liberalismului clasic gennan, unde a rămas pînă la pensionare, în 1968.34 În această perioadă, publică numeroase eseuri, precum şi două colecţii. În plus, lucrează susţinut la un alt tratat de teorie politică: Law, Legislation, and Liberty (LLL).
35
În 1968, Hayek se mută la Universitatea din Salzburg, unde rămîne pînă În 1971.36 Starea de sănătate, precum şi mediul intelectual mai puţin favorabil i-au afectat munca şi au
10
PAUL E. MICHELSON
Întîrziat apariţia tratatului LLL. Primul volum, Rules and Orde/', apare de-abia în 1973, Ul11lat de The Ivlirnge o/Social J/lstiee în 1976 şi The Politica! Order Q[ a Free People , În 1979.37 Scopul LLL era acela de a reafim1a principiile liberale de justiţie şi de economie politică, ceea ce presupunea dezvoltarea unor concepte şi idei cmise în The COl1stitution of Liber!y, precum şi examinarea consecinţelor negative ale incă unui deceniu de politici specifice sta tului bunăstării. Deşi, În LLL, Hayek spera încă Într-o "limitare a putclii şi o detronare a politicii", el devenise oarecum mai pesimist decît se arătase În The COl1stilutiOI1 of Liberty. Anii 1960-1970 nu se dovediseră deloc faşti pentru civilizaţia occidcntală, iar după Vietnam se părea că Uniunea Sovietică cîştiga teren, la scară globală. Si mţind. că lunga şi ilustra sa carieră se apropia de sfîrşit, el a inclus în LLL un epilog intitulat "The Three Sources of Human Value" ("Cele trei surse ale valorii umanc"), lin fel de testament intelcctual. 3� Însă Hayek nu numai că a mai trăit paisprezece ani,Jl) ei a putut vedea ideile sale tri umfind pe o scară mult mai largă decît şi-ar fi putut închipui cineva, În anii '70. Desigur, în 1974 a ptimit prcmiul Nobel. eveniment care a readus În ccntrul dezbaterii liberalismul clasic şi a mobilizat o întreagă nouă generatic. 40 În 1977, ci s-a Întors ca profesor emet;t la Freiburg, unde a terminat LLL şi a început, plin de entuziasm, să lucreze la ultima sa caJte, The Fatal COl1ceit: The Errors ofSocialism. 41 Acest viguros manifest a reprezentat o culme a gîndirii sale, pc durata a şapte decenii, lin rezumat al numeroaselor teme prezente în opera sa şi, în fine, o excelentă introducere În
gîndirea lui Hayek. Întrebarea În jurul cărcia este organizat textul este următoarea: ,.A fost socialismul doar o greşeală'?" Răspunsul, întemeiat pc istoric, logică, economie, etică şi jus tiţie,'a fost lin răsunător "Nu". La mijlocul anilor 'RO, tot ceea ce Mises şi Hayck prevăzuseră 1n legătură cu econo miile socialiste începuse să se împlinească, în Uniunea Sovictică şi în alte părţi. În 1989 s-a prăbuşit blocul comunist est-curopean. Jar în 1991 a dispărut însuşi 1mperiul Răului, În timp ce răsăreau ca din scnin reformişti care Îşi găscau inspiraţia din Hayc!c Cînd F.A. Hayek a încetat din viaţă, în martie 1992, The Economist a scris: ..Timp de decenii, atacurile sale neo bosite împotriva a ceea ce el a văzut de la început a. fi un sistem profund malefic nu i-au adus prea multă stimă din pattea colegilor săi economişti. Î n anii '60 şi '70, era omul cel i11ai urît de către stînga, iar mulţi îl luau În deridere, spunînd că este rău, nebun sau ambele. Cît de minunat este că a apucat să vadă prăbuşirea comunismului, pc care el Însuşi o anunţase, şi scoaterea la lumină a întregii sale corupţii, nebunii şi nedreptăţi".42 The COllstitution ofthe Liberty este a treia dintre lucrările lui F.A. Hayek care apare în traducere ro mâ n ă . Prima, The Road to Sel:fdom (Drulllul câtre servitute), a fost publicată în 1993.43 Cea de-a doua, eseul ,,Kinds of Order in Society" (,.Tipuri de ordine în societate") a
VIAŢA ŞI OPERA LUI F.A. HAY EK: O APRECIERE
11
* apărut într-o antolobr1e, În 1994.44 Este cît se poate de 0 pOltun să vină acum şi The Constitution of Li b erty, o lucra re mai amplă şi mai programatică. Putem spera că'vor urma şi alte texte: o ediţie a tr atatului Lall', Legis/alion, and Liberly, ale cărui idei vor fi i nstructiv e, în procesul d e re co nstruc ţie a so c ict ăţ ii civile româneşti; Tlle Fatal COl1ceit, cu clitica sa di rectă a unor nonsensuri socialiste - luate, Încă, prea în serios, În România; o colecţi e a celor mai importante şi utile eseuri ale lui Hayek, în special "Indiv\dualism, True and False" ("lndividualismul, adevărat şi fals" ) (1945) şi " Li beral ism" (1973). Gîndirea liberală clasi cil nu a fost bine re fl ectată În cultura română.45 În secolul al XIX-lea, liberalismul românesc era dominat de curentclc raţionaliste franceze denunţate de Hayek .46 Faptul nu este surprinzător, întrucît cei mai mulţi liberali români au fost educaţi În Fra nţa ; datorită studiilor şi eXperienţei dobinditc acolo, ei au acum u la t tocmai acele tendinţe con st ructiviste şi soci al iste care, în op i ni a lui Hayek, pre găte au drumul către servitute.47 Din nefelicire, asp eetul "naţional" din numele şi ideologia Paltidului Naţional-Liberal di n Ro mânia a ajuns să domine, În mare măsură, elementul "liberal".4X Această dominaţie a co n tribuit În mod semnificativ la sentimentul pr eponderent etatist din cultura politica româ nească, un sentiment care - din nefericire - persistă şi astăzi , în ci uda efectelor dezastruoase ale etatismului şi colect i vi smului asupra vieţ i lor milioanelor de români.4Y A stfe l , prot ecţio nismul, cartelurile, monopollllile banc are - pe sClllt, ingerinţele economice de tot felul, paternalismul (în special faţă de majoritatea ţără nească ) şi o fi x aţie aproape obsesivă a centralizălii ali fost·caracteristicile tendi nţei dominante În liberalismul românesc.50 Înainte de 1948, s-au pub licat relat iv p utine traduceri ale "clasicilor" liberali. Două ex
cepţii notabile au fost tr a ducerea istoriei doctrinclor economice de Gide şi Rist51 şi publi carea parţială a lucrălii lui A dan Sl11ith, Wealth of Na/ions. Cazul lui Adam Smith este elocvent: în anii '30, AI. Ha J I unga a publicat o traducerc sub titlul Avuţia Naţiunilor. O cercetare asupra natllrii şi cauzelor ei.SJ A cea st ă traducere era i ncompletă , fiind omise părţi di n Cmtea I şi acele pălţi din Că rţ ile IV şi V carc erau preponderent statistice. în plus, tirajul infim a făcut din această cmte o raritate bibliogra fică. În I 94(i, Hallunga a re uşit să scoată un volum suplimentar54, revăzÎnd Că rţile IV şi V şi adăugind alte materiale, iniţial omise. Această ediţie a apărut înt r-o formă provizorie , t ipărit ă În condiţii precare, pe un dactiloscris. Evident, nici ea nu a dev eni t accesibilă decît unui public extrem de limitat. În anii '(i0, A cad emia Română a pu bli ca t o editie nouă, completă, pc baza traducerii lui H allun ga, p lu tînd ace laş i titlu. sS Ea includca o postfittă de N.N. C ons tantin esc u : "Adam S111ith. Clasic al cconom iei politice burgheze,'.56 Din nefericire, prezentarea sa a urmat liniile ' marxist-leniniste, previzibile şi eronate. Această ed iţi e a apă rut În mai puţin de 2 000 de exe mplare, ceea ce nu a dus la o prea mare răspîndirc a idei lor cărţii . 57 Soalta lui Adam Smith este simptomat ică pcntru cea a gîndir ii libcrale clasicc, In România de dina i nt e de 1989: ni mi c sau apro ape nimic in traducere, idei liberale cunoscute în principiu d in citări le *
Editura Humanitas a publicat , În p rim ăvara anului 199R, lucrarea Capitalismul şi
istoricii, o colecţie de eseuri editată şi pr efaţată de F.A. Hayek . (n. ed. rom.)
12
PAUL E. MICHELSON
restrînse din alte surse secundare şi relativ puţine trimiteri la ele, în scIierile economice şi politice româneşti. The Road to Serfdom a contribuit la prăbuşirea imperiului sovietic, în 19R9, şi la plimii paşi pe drumul construirii unor societăţi civile, libere.5K În acelaşi mod, The Constitution of Liberty se poate dovedi vitală în f0l111area Europei de est post-collluniste.59 Fără îndoială că românii mai au un drum lung de parcurs în înţelegerea valorii libeltăţii şi a ameninţătilor la adresa Iibeltăţii pe care le reprezintă egalital;sl11ul ne-temperat şi absolutizarea principiului majorităţii. Viltuala absenţă a unei societăţi civile în România, în anul 19R9, face extrem de 0pOItună analiza libertăţii şi a dreptului, cuprinsă în The Constitlltion oJLiberty. Faptul că în dezvoltarea societăţii româneşti moderne nu a apărut şi nu s-a înrădăcinat o veritabilă tradiţie a statului de drept60 face ca prezentarea în limba română a consideraţiilor lui Hayek pe această temă să fie o iniţiativă va(oroasă şi opOltună. În fine, deşi problemele discutate de Hayek În capitolele con sacrate libeltăţii în statul bunăstării sînt mai nuanţate decît cele existente În România acestor zile, Hayek are, şi aici, foalte multe lucruri de spus despre barierele impuse libeltă�i, despre rapolturile dc dependenţă create de regimul comu nist, a căror stimulare a continuat şi după 19R9, precum şi despre alte probleme ce trebuie înfruntate, dacă e ca România să fie, vreodată, cu adevărat liberă. A fi cinic sau sceptic în ceea ce priveşte efectul ideilor în lumea de astăzi este uşor; În să, astfel, am dovedi lipsă de respect faţă de angajamentul şi viziunea lui Hayek. Lord Acton scria: "Este menirea noastră să urmălim şi să controlăm mişcarea ideilor, care nu sînt efectul, ci cauza întîmplărilor din arena publică".o I Ar trebui să fim modeşti în privinţa impactului ideilo r, mai ales cel pe termen SCUlt, Însă niciodată nu ar trebui să ne ferim de responsabi litatea de a le promova şi propaga pe cele sănătoase �i dc a le critica şi respinge pe cele noc1ve.62 Aşa cum scria Hayek, "din acestă perspectivă pc termen lung trebu ie să ne privim m isiun ea . Convingerile care trebuie să se răspîndească, pcntru ca societatea liberă să fie pre zelvată sau restaurată, iar nu ceea ce este realizabil Într-un anumit moment, trebuie să 63 Publicarea în limba română a volumului The COl1stitlltion constituie preocuparea noastră". of Liberty est e un mare pas înainte; să sper ăm că ea va contribui la marele dialog care va duce la o Românie liberă, liberală şi prosperă. PAUL E. MICHELSON Distingll'ishcd Professor ofHistory Huntigton College, Hllntigton IN, USA 7.XI.1997
1 Nu ex istă o biografie standard a lui Hayek, deşi a Început să apară o impresionantă li teratură referitoare la Hayek. Memoriile lui Hayek erau incomplete la moartea sa; un substi tut util este Stephen Kresge, Leif Wenar, ed., flayek on Hayek: An Autobiographical
VIAŢA ŞI OP ERA L U I F.A. HAYEK: O APRECI ERE
13
Dialogue, Chicago, University of Chicago Press, 1994. Instructivă este şi prelegerea sa din
1944, "On Being an Economist" (,A. fi economist"). Cele mai utile discuţii sumare ale vieţii şi opere i lui Hayek sînt: Fri tz Machl up, "Hayek, FI;edrich A. von,", În David S ills, ed. , The International Encyclopedia ofthe Social Sciences, Hi1lsdale (Mi), Hil1sdale Collcge Press 1976; Eamon ButIer, flayek: His ,
Contribution to tlze Po/itical and Economic Thought of Our Time, New York, Universe
Books, 1 983 şi introducerea biografică a lui KUlt R. Leube, În Chiaki Nishiyam a şi KUlt R. Leube, ed., TJze Essence of Hayek, Stanford, Hoover I nstitution Press, 1 984, pp.XVII-XXXI I. Discuţii mai complexe găsim În JOhl1 Gray, flayek on Liberty, Oxford, Basil Blackwell, 1984;· Christoph Frei şi Robelt Nef, ed. Contending with Hayek, New York, Peter Lang 1994; Jac k Birner �i Rudy van Zi lp, ed., Hayek: Co-Ordinatiol1 and Evolution, Londra, Routledge, 1994; Jcrcmy S he a rm ur, Hayelc and Ajler: Hayekian Liberalism as a Research Programme, Londra, Routledgc, 1 99 6 Relevante sînt şi trei lucrări dedicate lui Hayek: Er ich Streissler, ed., Roads to Freedom: t�'says in !-Ionollr of Friedrich A. von Hayek, Londra, Routledge and Kega n Paul, 1969; Fritz W. Meyer, ed., Zur ,
,
.
Verfassllng der Freiheit: Festgabe jlir .Friedrich A. von I-a I yek
achtzigen Lebemjahres, Stuttgart, Gustav F isch e r Verlag, 1979,
:ZZLr
Vollendllng seines
şi Erich Hoppmann, ed.,
Friedrich A. von Hayek. Vortrăge cmd Ausprachen aufder Festveranstaltung der Freiburger
Wirtschajtswissenschajtlichen Fakllltăt zum 80. Gebul tstag von Friedrich A. von Hayek, Baden-Baden, Nomos Verlagsgescllschaft, 19RO. Hayek a publicat mai mult de 200 de căI1i şi articole. Mu l t e dintre acestea vor fi indicate mai jos, cu precădere cel e legate d i rcct de tcma tratată aici. Cel mai impOltant eseu bibliografic despre Hayek şi opcra sa este Fritz Machl up, "Hayek's Contribution to Economics in : Machlup, ed., Essays 011 Hayek, 1976, pp.13-59. Cea mai completă b iblio grafie a lui Hayek se găseşte în Gray, Hayek, 19R4, pp. 141-209. O antologie utilă a operei lui Hayek este Nishiyama şi Leube, ed., The Essence of f-Jayek, 1 9 84 . Hayek a publicat patru colecţii majore de eseuri şi prelegeri: Individualism and Economic Order, Lon d ra, Routledge and S o ns 194R; SUte/ies in Philosophy, Politics and Economics, Chicago, University of Chicago Press, 1967; Frei burg Studien. Gesammelte Aujsătze, Tti bingen, JC.B. Mohr, 1 969; şi NelV Studies in Philosophy, Pofitics, Economics and the History of Ideas, Londra Routledge and Kegan Paul, 1978. În p lus, diverse eseUl; încep să apară în seria The Col lected Works of Hayek. Primul dintre acestea este volu mul III: The Trend of Economic Thinking: Essays on Political Economists and Economic HistOlY, Chicago, U niversity of Chicago Press, 1991. Eseurile menţi onate în cele ce unuează fără alte refelinţe sînt tipă r ite sau retipălite în aceste colecţi i . Datele acestor eseuri indică mo m entul cînd au fost publicate sau expuse pentru plima dată. 2 Este instructivă a preci erea lui Hayek pe marhrlnea operei lui Cari Mengel', fondatorul Şco l i i Austriece, în "Thc Place of Menger's Grundsăt:;e in the History of Economic Thought" (" Locul conceptu lui lui Menger, Grzmdsăt=e, În istoria gînd irii economice ) (1973), precum şi alticole le sale despre Menger, Wieser şi Ş coal a Austriacă, în David Sills, ed ., The International Encyclopedia of Social Sciences, New York, Macm i l lan 196R, voI. 4, '
",
.
,
,
"
,
PAUL E. MIC HELSON
14
10 şi 15. După mulţi ani de uitare, Şcoala Austriacă s-a bucurat in ulti mul timp de un interes deosebit. O sCll1tă introducere este Thomas C. Taylor, 711e Fundamentals of Austrian Economics, Londra, A dam Smith Institute, 1982; Edwin G. Dolan, ed. , The Foundations of Modern Austrian Econ om i cs, Kansas City, Sheed and Ward, 1976 ; şi Israel M. Kirzner, The Meaning ofthe Market Process: Ess ays În the Deve/opmenf o/Modern Al/strian Economic.\·,
Londra, Routledge, 1992, sînt referinţe necesare, În timp cc o antologie utilă şi un ghid este Richard M. Ebe\ing, ed., A l/ strian Ecol1omics: Il Reader, Hil l sdale MI, Hillsdale College Press, l 991. 3 Pe baza cercetărilor institutului, Hayek a fost pri m ul economist care, în 1929, a prezis colapsul economic din Statele Unite (cf. Leube, The Essence of Hayek, 1984, p.xIX). 4 Prelegerea de abi litare a devenit pl;ma sa caltc. Ge ldlheori e 1ll1d Ko,,!junkturtheorie, Viena şi Leipzig, Holder-Pilcher, Tempsky, 1 929. Ea a tost publicată, Într-o versiune engleză revizuită, sub titlul Monetary Theory Cind tfle 7i'ade C)de, Londra, J onath an Cape, 1933.
5 Londra, Routledge and So n s, 1931; a doua ediţie, 1935 .. 6 Vezi sttldiul lui Hayek " The Legal and Political Philosophy of David Hume" ("Filosofiajuridică şi politică a lui David Hume") ( 1903). În 1946, Hayek a publicat o istorie a LSE: "The London School of Economics, l R95- 1 945", Ecol1omica, NS, vo1. 1 3 , 1946, pp . I -3 1 . LSE i-a acordat lui Hayek ti t l u l de doctor în ştiinţc economice, în 1941 - al treilea doctorat obţinut de Hayek. 7 Preocuparea lui Hayck pentru istoria gindiri i econom ice este retlectată de numeroase articole despre diverşi economişti şi de prefcţclc redactate la reeditălile lInor lucrări clasice. Unele dintre acestea sînt adunate În The Trend of Economic TfliJlking. 8 Disputa Hayek - Keynes est e descrisă în textul lui Hayck ,.Personal Reco llectiolls of Keynes and th e « Keynesian RevolutiOll»" ("Am int i ri despre Keynes şi «revoluţia keynesiană»") ( 1 966) şi în John Hicks, "The Hayck Story" ( , . Pov estea lui Hayek"), in Jol1n Hicks, Criticat Essays in IHonelaty Theory, Oxford. Oxford University Press , 1967. l} Londra, Longmans, Green, 1 93 7. 10 Profits, Interest and Investment, and Other Essays
0/1
the TheO/y of In dlls trial
Fluctuation, Londra, Routledge and Kegan Paul, 1939. Il Londra, Routledge and Kegan Paul. 1941. 12 O col ecţie de eseuri econo m i c e din anii '20 şi '30 a a pă r ut în 19R4 sub titlul Money, Cap ita l, and Fllictuations: Ear/y Ess ays , Chicago, University of Chicago Press, 19R4. 13 Londra, George Routledge and Sons, 1935. 14 Die Gemeil1wirtschaft: Untersucllungen iib er den So=ia!ismus, Jena, Gustav Fischer, 1922; a doua ediţie, 1932. Reeditarea din 19/5 1 a ed iţ ie i engleze din 1 936 (lndianapolis , Libelty Classics, 1 9R 1 ), are un c uvînt înainte de Hayek, in care acesta recunoaştc că lucrarea l-a convins că soci alis m ul "căuta ameliorarea în d i rec ţia greşită". Pentru omagiu l adus de Hayek op erelor lui M i ses, vezi "Thc T ra n sm iss ion of the Ideals of Econom ic Freedom" ("Transmiterea idealuri lor libeltăţii economice") ( 1 95 1 ).
VI AŢ A ŞI OP ERA L U I F.A. H AYEI