Cerere Si Oferta Pe Piata Muncii [PDF]

Zitiervorschau

Cerere şi ofertă pe piaţa muncii Ce este munca? Piaţa muncii Cum ocupăm un loc de muncă? Fişă de lucru URSULEAC GIORGIANA CLASA A VIII-A A

1. Ce este munca? • Munca este activitatea conştientă, specific umană, manuală şi/sau intelectuală,prin care oamenii îşi folosesc aptitudinile, cunoştinţele şi experienţa ajutându-se de instrumente corespunzătoare pentru producerea bunurilor necesare satisfacerii trebuinţelor lor imediate şi de perspectivă. • Munca nu este supusă reglementărilor legale privind concurenţa. În calificarea corectă a muncii trebuie să se ţină seama că forţa de muncă este :-inseparabilă de persoana care o prestează; -imposibil să fie păstrată; -imposibil să fie sporită cantitativ; -determinată numeric; - destul de greu deplasabilă.

Desfăşurarea activităţii cu respectarea unui anumit program de lucru reprezintă una din trăsăturile specifice ale raportului juridic izvorât din încheierea contractului individual de muncă. Întrucât munca efectuată presupune cheltuirea forţei vitale a omului, este necesar în mod obiectiv ca ziua de muncă să se încadreze în anumite limite, să fie numai o parte dintr-o zi naturală de viaţă. Legislaţia noastră cuprinde prevederi referitoare nu numai la reglementarea timpului de lucru şi a timpului de odihnă, ci şi la asigurarea folosirii timpului liber. Prin timp de muncă se inţelege durata stabilită, dintr-o zi sau săptămână, în care este obligatorie efectuarea muncii în cadrul contractului individual de muncă.

Clasificarea populaţiei în funcţie de participarea la activitatea economică

Populaţie activă

Categorii de populaţie

Populaţie ocupată- totalitatea persoanelor încadrate în muncă cu vârsta minimă de 15 ani Şomeri – persoane cu vârsta minimă de 15 ani care nu au sub 15 ani care nu sunt elevi, persoane întreţinute

Populaţie inactivă formată din: elevi,studenţi,pensionari,populaţie casnică, copii sub 15 ani care nu sunt elevi, persoane întreţinute

Dimensiunile factorului muncă 1. Dimensiunea cantitativă, se referă la volumul de muncă de o anumită natură prestat într-un proces de producţie. 2. Dimensiunea calitativă, se referă la specializarea profesională a fiecărui prestator de muncă, la gradul său de calificare şi de experienţă în producţie, la nivelul său de productivitate.

2. Piaţa muncii • Piaţa reprezintă grupul de acţiuni prin care cumpărătorii sau beneficiarii, pe de o parte, şi vânzătorii sau producătorii, pe de altă parte, intră în contact pentru a schimba între ei bunuri şi servicii. • Piaţa muncii este spaţiul economic în care se încheie tranzacţii între deţinătorii de capital în calitate de cumpărători(cerere) şi posesorii de forţă de muncă în calitate de vânzători(oferta). Cererea şi oferta de forţă de muncă se reglează prin mecanismele preţului forţei de muncă, al salariului, al concurenţei dintre agenţii economici. • Piaţa muncii este piaţa care combină cererea şi oferta de forţă de muncă pentru a determina rata de remunerare şi alte condiţii de muncă pentru care atât angajatorii cât şi persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă sunt pregătiţi să încheie un contract de muncă.

Oferta de munca se delimiteaza in cadrul potentialului demografic printr-o serie de criterii, de conditii socio-demografica, de optiuni ale persoanelor cu varsta legala de munca si apte de munca. Oferta de munca constituie acele resurse de munca, acel potential de munca, care se incadreaza in categoria de oferta pe baza criteriului salarizarii.Oferta de munca se manifesta prin cerere de locuri de munca salariata, in angajarea ca salariati. Dupa cum se stie, trei sunt factorii principali care influenteaza oferta de munca la acest nivel : marimea salariului (normal, real); raportul dintre utilitatea si dezutilitatea muncii (respectiv, relatia dintre efortul individual si costul de oportunitate); nevoia de a subzista a salariului si a familiei sale.

Piata muncii (cererea si oferta de munca) se desfasoara in trei trepte sau faze : In prima faza se formeaza conditiile generale de angajare a salariatilor, se contureaza principiile care stau la baza stabilirii salariilor.Aici se manifesta tendinta generala de formare a salariilor la nivelul economiei nationale sau la nivelul unor mari segmente de piata a muncii. In cea de-a doua faza – o continuitate a primei- are loc intalnirea in termeni reali a cererii si ofertei, intalnire in baza conditiilor concrete ale firmelor si salariatiilor (potentiali). Pe piata muncii se intalnesc si se confrunta doua forte, se manifesta doua comportamente :-vanzatorul de munca, ofertantul acestui articol specific (solicitantul de locuri de munca), care asteapta maximum de avantaj net de pe urma vanzarii, a inchirierii muncii sale (maximum de utilitati si minimum de dezutilitati); -cumparatorul de forta de munca, utilizatorul, (cel ce ofera locuri de munca), care, la randul lui, asteapta maximum de profit.

Ca piata derivata, aceasta are functia majora de a asigura activitatile socialeconomice cu resursele de munca in cantitatea, structurile si calitatea necesara. Daca marfa produsa cu o anumita forta de munca nu se vinde, nu-si gaseste cumparatorii, atunci nici resursa de munca folosita la producerea acelei marfi nu-si va mai gasi cerere .Anticipand, se poate spune ca specificitatea acestei piete decurge si din diferenta dintre salariu si pretul celorlalte bunuri, in sensul ca numai salariul real oscileaza (ca si preturile normale), salariul nominal inregistrand cresteri continue.

Definitia cea mai folosita pe care o dau economistii somerului este urmatoarea : acea persoana care cauta un loc de munca remunerat, si care nu are un asemenea loc in mod curent. Piata muncii nu functioneaza ca o piata obisnuita.Functionarea acestei piete este influentata de actiunea specifica a partenerilor sociali (patronat, sindicate), de raportul de forte dintre ei. Somajul voluntar consta in acea nonocupare datorata refuzului sau imposibilitatii unor persoane de a accepta retributia oferita si/sau conditiile de munca existente. Somajul involuntar consta in acea parte a folosirii incomplete care decurge din rigiditatea salariului, respectiv din acele persoane neocupate care ar fi dispuse sa lucreze pentru un salariu real mai mic decat cel existent, astfel ca atunci cand cererea efectiva de forta de munca, va creste va spori si gradul de ocupare.

De regula, somajul este tratat si apreciat prin prisma celui involuntar. Asa ca somajul consta in acea nonocupare, din acea folosire incompleta a mainii de lucru, din acel ansamblu de persoane neocupate care ar fi dispuse sa lucreze pentru un salariu real mai mic decat cel existent, astfel ca, atunci cand creste cererea efectiva de forta de munca, va spori si gradul ei de ocupare. Ca fenomen macroeconomic, somajul reprezinta ansamblul persoanelor active disponibile fara ocupatie, care cauta de lucru; deci, el este format din excesul de resurse de munca in raport cu cei ce pot fi ocupati, in conditiile de rentabilitate impuse de piata.

angajatori Cerere de muncă

Viitori angajatori

•Cererea de muncă este nevoia salariată care se formează la un moment dat în economia de piaţă. •Se exprimă prin intermediul numărului de locuri de muncă.

Posturi existente, locuri de muncă ocupate Ofertă de muncă

Posturi şi locuri de muncă vacante

Oferta de muncă este constituită din munca depusă de membrii societăţii în condiţii salariale. •Se exprimă prin populaţia activă disponibilă.

Producţia şi capitalul Factorii socio-economici şi demografici care influeţează piaţa muncii

Durata muncii Nivelul de calificare

Progresul tehnologic

Productivitatea muncii

Dinamica demografică

Caracteristicile culturale şi comportamentale ale populaţiei active

Piaţa muncii presupune negociere permanentă între deţinătorii ofertei de muncă şi cei ai cererii de muncă sub aspect cantitativ şi structural.

3. Cum ocupăm un loc de muncă • 1. 2.

3. 4. 5. • • • • • • • •

În vederea ocupării unui post se parcurg următorii paşi: Întocmirea unor documente:scrisoare de intenţie, curriculum vitae (CV) şi depunerea lor la unitatea economică unde a fost solicitat locul de muncă; Participarea la interviul de angajare;invitaţia la interviu este făcută în cazul în care documentele prezentate la solicitarea postului au stârnit interesul angajatorului; Testarea, susţinerea unui concurs de ocupare a postului respectiv; Examinarea medicală; Angajarea. CV-ul este imaginea experienţei profesionale- garanţia pe care o oferiţi firmei că puteţi satiface condiţiile postului solicitat. Scrisoarea de intenţie constituie o cerere de angajare prin care se arată interesul faţă de o instituţie şi se solicită ocuparea unui anume loc de muncă. În cadrul interviului candidatul va fi întrebat despre: Speranţele sale în legătură cu postul Studiile Cunoştinţele sale despre firmă Experienţa sa profesională Punctele tari şi slabe pe care le are.

Cum ocupăm un loc de muncă? VREAU O CARIERĂ

A1

A2.

Decizia privind cariera

Etapele ocupării unui post A2.1 INFORMARE

A2.2 SCRISOAREA DE INTENŢIE

A2.4 INTERVIU L DE ANGAJAR E A2.3 CV

Curriculum Vitae •

• •

• • • •

Trebuie să vă concepeţi un Curriculum Vitae complet, în care să apară toate experienţele concludente pe care le-aţi avut pe piaţa muncii, chiar şi cele temporare. Orice experienţă, cât de mică, vă poate ajuta în găsirea unui job. CV-ul trebuie sa conţină maximum de informaţii necesare angajatorului sau managerului de personal. In acest sens exista un standard în ordinea trecerii datelor de ancheta a candidatului. Cu majuscule se trece numele şi prenumele, anul şi data naşterii. De dorit să anexaţi şi poza candidatului. In primele rânduri se va indica adresa completă de domiciliu, telefoanele de contact. Este bine sa comunicaţi angajatorului potenţial şi starea civilă. Dacă scrieţi un CV pentru un angajator concret, ar fi bine să indicaţi şi postul vacant din companie la care aspiraţi.

Elemente de baza pentru intocmirea unui CV • • • • • • • • • •

Datele trebuie sa fie cinstite si, mai ales, reale. Prima pagina a CV-uluitrebuie sa contina destule detalii, pentru ca un consultant in recrutare sau un angajator potential sa va poata contacta usor. Alegeti un format de prezentare a CV-ului care va permite sa subliniati principalele abilitati, realizari sau calitati. Informatia despre locurile de munca ocupate trebuie sa inceapa cu postul curent sau cel mai recent, si sa continue inspre trecut. Dar nu pana la gradinita. Descrieti in curriculum vitae scopul principal si domeniile cheie de responsabilitate ale rolului (sau rolurilor) detinute, urmate de o lista cu realizarile dumneavostra. Referirile la succese in CV trebuie sa fie scurte, aranjate sub forma de lista, cuantificate acolo unde este posibil, si trebuie sa includa o mentiune concisa despre actiunile intreprinse si rezultatul obtinut. Daca anumite informaţii demonstreaza clar compatibilitatea cu postul pentru care aplicati si mareste sansa dumneavoastra de a va afla pe lista scurta de candidati, includeti aceasta informatie in prima parte a CV-ului. Nu puneti niciodata informatii irelevante sau negative. Includeti detalii despre training-urile relevante la care ati participat sau alte activitati recente de dezvoltare a abilitatilor. Indicati toate afilierile profesionale si calificarile relevante.

Elaborarea unui Curriculum Vitae • La redactarea unui C.V. se mai ţine seama de următoarele sugestii: • Nu va conţine mai mult de două pagini; • Se va scrie pe hârtie albă; • Se vor corecta greşelile de ortografie; • Nu se vor face corecturi cu mâna pe hârtia tipărită; • Nu se va menţiona salariul dorit de candidat. • C.V. este de fapt un memoriu de activitate care se trimite unei instituţii sau firme pentru a o informa asupra persoanei candidatului.

ANEXE FIŞĂ PENTRU OBSERVATOR Formula de salut…………………………………………………………. Bâlbâieli…………………………………………………………………….. Ticuri verbale………………………………………………………………. Coerenţă……………………………………………………………………… Mimică şi expresii faciale………………………………………………. Postură, gesturi…………………………………………………………… Comportamentul candidatului………………………………………. Modalităţi de convingere………………………………………………. Impactul asupra celorlalţi……………………………………………… Modul de prezentare a studiilor……………………………………… Corelarea calificărilor cu postul solicitat………………………….. Aptitudini speciale………………………………………………………. Inteligenţă…..……………………………………………………………… Interese ……………………………………………………………………… Dispoziţie……………………………………………………………………. Motivaţie…………………………………………………………………….. Dacă eu aş fi fost în locul tău aş fi procedat …………………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………

Ce-as vrea sa fiu?

Ce-as vrea sa fiu?

Ce-as vrea sa fiu?

BIBLIOGRAFIE www.cdep.ro www.kappa.ro www.referat.ro www.didactic.ro www.educativ.ro