159 20 30MB
Romanian Pages 321 Year 1993
COLECŢIE DE SPIRITUALITATE UNIVERSALA coordonată de
ANDREI PLEŞU
Lao
•
ZI
CARTEA DESPRE.
DAO şi PUTERE (Dao De Jing) completată cu pasaje ilustrative din
ZHUANG ZI Intr9ducere,
traducere din chineza veche şi note de DINU
LUCA
ifUMANnAS 13u('uH'şfi. lD93
Coperta
colect,ici
IOANA DRAGOMIRESCtJ MARDARE
�) HUMANITAS. 1993. pentru prezenta editie in limba română
În memoria bunicului meu Gheorghe Podoleanu.
,
DINU LUCA
.Notă
asupra pronunţiei
Pentru a facilita rostirea corectă a termenilor chinezi tran scrişi. pe tot parcursul acestei cărţi, confonn alfabetului fo t:letic standard al limbii chineze, pinyin, dăm mai jos echiva lenţele aproximative ale acelor litere care presupun o altă pronunţie deGît cea din limba română. Consoane: 9
se ciţesc
p, t, k
p, t, k
se citesc
Ph' th, kll,
se citesc
dj (ca în "geam�). ch (ca în "cean Ş
se citesc
dz (ca în
b, eL zh, ch, z, c
sh
j(i), q(i), x(i) se citesc r
(aspirat) italiană, .zio�) , th (aspirat)
ţi, ci (ca în "cineva"). si
se citeşte j
Semiconsoane: w
se citeşte
y
se citeşte i scurt
u
scurt (ca în englezesclll "want")
VocFl.le: a
se citeste
e
în p"nmllli1c -ian fhian. nian ctrl.
Introducere
.
1. Text şi context 1. Autorul Patemitatea
cărţii
Vao De Jing este ahibuită
in mo d tra
dlVonal lui Lao zi, " B ătrîn u l maestru", filozof l egen d ar care s-ar fI născu t înaintea lui Con fucius ( - 55 1 ::- -479)*. Cîteva le
miraculosu l şi -fab ul o su l dau n o ta n umeroase referinţe, mai mult imaginare şi mito logizante, în diverse texte p recum Zhuang zi, Han Fei zi, Huai Tlan zi. Memorialul riturilor (Li ji ) sau Primăvara şi toamna priTl[.ului Li! (Lilshi chunqill). cît şi b iogra fi a creionată de ma rele istoric Sima Qian (-145 - -90) în ale sale Însemnări isto rice (Shi jO re prezi ntă î n t regul material care se află astăzi la dispoziţia cercetătorului cu privire la Lao zi. Caracterul i ncer t şi c o ntrad icto ri u al ace s tu i material. cămia i se ada lIgă şi Înclinaţia c ultu rii chineze către mi tologi zar e culturală, a de terminat apariţia unui n u măr enorm de spec u laţi i , începînd Cl1 o d ată destul de timpurie . Să tre ce m însă în revistă in for ma1iile de care dispu nem**. Potrivit legen de i , Lao zi s - a r Il n ăsc ut in anul -604 (sau -561 ) , în satul Qu Ren , comu na Li , di strictul Ku, statui Chu (sau Chen), în con di ţ ii cu totul neob i ş n uite Mama sa, se spu ne, i-ar fi dat n aştere sprijinindu-se de un prun, la 81 (sau 62) de ani după ce înghiţise o p erlă în cinc i culori care căzuse gende disparate, în care
principală,
.
*
În locul unei notaţii de tipul Î.e.n. sau a.Ch., adoptăriI aici con
venţia, propusă iniţial de Needham (1956) şi acceptată şi de alţi sino logi, prin care datele anterioare anului
O sint pre ce da te de semnul
minus (- ) .
Ne folosim în principal de informatiile conţinute în Însemnările ale lui Sima Qian (text chinez şi traducere in Carus - 1898, traducere în Lin - 1977 şi Chen - 1989) şi în .Introducerea" lui Cheng Xllanying, exeget din dinasti a Tang, la comentartulla Dao De Jillg (text chinez şi traducere în Robinet - 1977). Utilizăm, de asemenea, diverse alte studii modernţ, mai ales cele-ale lui Ren .Jiyu (1978), We!ch (1965) şi Graham (The Origins of the Legend of Lao Dan 1981, inclus în Graham - 1990. *.
istorice
ti
DAO
clili
C'('I'.
DE ,JING
1..11 naştere. Lao zi avea el însuşi
81 de ani, ştia să
vOI'lleasC':l, Iar părul îi albise deja: astfel se explică, susţine
legenda, şi numele său, Lao zi putînd să însemne, în afară de .. Bătrînul maestru�, şi "Copilul bătrîn�. Într-o altă vartantă a aceleiaşi legende, Lao zi ar fi arătat cu mîna prunul de care
se sprijinise mama' sa, spunînd: .Îmi iau drept nume numele
acestui arbore.� Astfel el s-a numit Li ("prun�), numele său
de politeţe fiind Bo Yang, iar prenumele Er ("ureche�, urechea fiind în iconografia tradiţională semnul unei mart înţelep
ciu ni) .. Un alt nume de politeţe; Lao Dan, pare să confirme
acest lucru, Dan însemnînd ,.cel cu urechi lungi�. Aces t Lao Dan este însă
un
personaj cu existenţă istorică certă, fiind
menţionat drept păstrător al arhivelor statului Zhou în jurul anului -374; tradiţia, care nu ţine seama de cronologic, a pre
La.o
luat oricum, ca clement prinCipal al biografiei lui
zi, pro
fesiunea de arhivar. Potrivit unei a lte legende însă, Lao zi nu ar fi deţinut nici o funcţie oficială, fiind un pustnic al cărui
flu, Zong, ar fi ajuns general în statul Wei: din descendenta
acestu ia s-au revendicat mai tîrziu împăraţii dinastiei Tang
(618-907), al căror nume de familie era tot Li.
După ce faima înţelepciunii sale s-a răspîn dit, Lao zi
început să fie căutat
de
avînd, prtntrc altele, şi
a
oameni dornici să-i devină disCipoli,
lIn
număr de întîlnirt
intristat însă de decăderea dina stiei Zhou
Confucius.
cu
(sec.
-Il
-
-
22 1 )
,
Lao J.:i s-a hotăIi! să se retragă din lume şi, la vîrsta de 160 (san 200) de ani, s-a îndreptat către vest, locul pnrndfzi !':� r?j
Ve!h'fc . u rcc h e 8 fil n�
c!(\.-i n c S k , 1 i: '.i i hpt d c n t' l rebl l icc
-
CF:·p .
1 2) ,
au z ,
gu ra
prop l lne, prin
in�d('pt , S�/ l l ţ Ji. f'l G !I'; d c , J'l,.cf:sta gok�tl; i n i m i le , �� lii.heş te , l J'1şi î n ' ;' l li ! J n c :" l/j ('I { l ) t ll : gi e ,
regele Zhao din statul Chu a trebuit să pornească în măcelarul Yue a plecat şi el, urmîndu -i regelui în 1 'C ' I( 'grinările sale . Cînd regele s-a întors înapoi, s -a hotărît " 1 1 I nl splăteaseă pe cei ca re l-au unnat peste tot cu credinţă. 1 ' 1 1 1 1 1 veni şi rîndul măcelaru lui Yue , el ii spuse (mesagerului 1 q �dl l i l : "Cînd Măria Sa şi-a pierdut ţara, şi eu mi-am pierdut . d l l l l >a de măcelar. Acum, cîn d Măria Sa s-a întors, şi eu am I u; I I de la capăt slujba mea de măcelar. Eu am primit din 1 1 1 1 1 1 cc a fost al meu, la ce-mi mai trebuie o altă răsplată?� l