Carte Radiologie Sem 1 [PDF]

Zitiervorschau

Constantin

VLAGIOIU

RADIOLOGIE VETERINARA APARATUL LOCOMOTOR

ARS DOCENDI ¢

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

Cuprins LittOO COLEG ssssscescsccssssnsevizacsssrancasneusssasevaceviausnssssaesesaacncseunenesveiecesenssveesnontapssenne 9

1, Natura si producerea radiatiilor X LL. Sursa de radiatit......cccceccsescsesseseeeeeresseenes

1,2, Vectorul - mecanismul de producere a razelor X 1.3. Modulatorull .......eeccececscscseesseesemeeeereeeeeessntessesesseessieesssvens 14. Receptorul.....s:isscnirsinmemnemmanemnnrnmwens: oa 15, Decodificared:sssscssssassssssaasrsnnuvenguaeuayenanrnvensesevescsnveen

2. Examenulradiologic al scheletului.........ssssssssssssesessscsssssssecreseseesveesveesees 57

2.1. Anatomia radiografica a unui os lung si centri de osificare.......58 2.2. Raspunsul osului la actiunea factorilor de boalA............c00 62

3, Examenulradiografic al scheletului membrelor........sccsssssssssssessscsssenees 69

3.1. 3.2. 3.3. 3.4. 3.5.

Tulburri de dezvoltare 0. cece eseesseeeeeesneesneesersneesneees 69 Osteopatii cu etiologie MeCUNOSCUEA ..........eeecseeeecseeeteeceneees 78 Osteopatii nutritional-metabolice eee eeeeeeeee 82 Osteopatii traumatice. Osteopatii neoplazice

3.6, Osteomiclita 0... ceccecssessecsesseesteseeenesssessmnessessees

4, Examenul radiografic al craniului.....ssessssssssssosesscesesesennsesssesneessseees 4.1. .Afectiunile cutiel craniene ..:ic2ncsgsnenanacermenirecenrss 4.2. Afectiunile articulatiei temporomandibulare....

4.3, Afectionileurechit .s:..ssscsssscsieassscossvvsovsncssnvs 4.4, Afectiunile cavitatilor nazale si sinusurilor....

4.5. Afectiunile mandibuled ..........ccceeseeserecs ese eeceeeseeseessneseenaeeees

4.6, Afectiunile dintilor...5.c:.cssnwemmenemrnpesmuanrpresenes 5, Examenul radiografic al coloanei vertebrale.... a 5.1. Anomalii congenitale ......... eee 5.2. Anomalii de dezvoltare .......0..0.ccccceccccesstesseeteesteeneesseesseesseenneeees 5.3. Amomalii degenerative .........cceccsecesssessesseessrsesseeceseneeseneessenseeey f

th

5.4. Procese inflamatorii

5.5. 5.6. 5.7. 5.8.

Procesele neoplazice vertebrale Traumatismele vertebrale Mielografierea...........:eee Procesele degenerative discale

6. Examenul radiografic al articulatiilor...........ssscseesserees pivecvervvennees 6.1. Examenul radiolografic al atropatiilor primare..... 6.2. Examenulradiografic al artropatiilor secundare... Bibliografie selectiva.........0sssecssseeeceeeeeee avesitavecuseoensseneraeaereeane ssueiosyeesesct

Cuvdnt inainte

Anul 1895 reprezinté anul de referinté pentru radiologie, cand Wilhem Conrad Réntgen pune fn evident&, caracterizeaza si utilizeaz4 un nou tip de radiatie, numita radiatia X. Din acel moment incepe utilizarea radiatiilor X in medicina umani gi veterinara, biologie, industrie, astronomie, controlul transporturilor aeriene

etc., dar si diversificarea metodelor de examinare porninddela radiografierea clasic&é, continudnd cu radiografierea digitalizaté, fluoroscopierea, tomogra-

fierea computerizata 2D, 3D. Principalele utilizari ale radiatiilor X in medicina sunt in réntgendiagnostic si rontgenterapie. Intrucat utilizarea radiatiilor X poate fi generatoare de intoxicatii, o component& importanta a utilizarii radiatiilor X este radioprotectia. Réntgendiagnosticul are la bazi imaginea realizataé pe un film radiografic/monitor, consecutiv traversarii tesuturilor de catre radiatia X, imagine care este de un real folos clinicianului in stabilirea modificarilor de forma, pozitie, densitate, dimensiune gi motilitate a diverselor organe si tesuturi. Rontgendiagnosticul alaturi de medicina nucleara (utilizarea izotopilor radioactivi: scintigrafierea, PET, SPECT), de imagistica prin rezonanté magnetica nucleara (RMN), formeaza cel mai spectaculos areal de diagnostic paraclinic, respectiv Imagistica Medicala. Lucrarea de fata si-a propus si abordeze radiologic un tesut ale carui probleme de patologie pot primi un diagnostic cert prin tehnica radiologica, respectiv examenul anatomo-radiologic al aparatului locomotor, cu trimitere directa catre tesutul osos.

Autorii

Introducere

RADIOLOGIA — stiinta care se ocup& cu studiul si utilizarea radiatiilor electromagnetice in scop de diagnostic si tratament. Radiatia — reprezinta emisia si propagarea in spatiu a unor cémpuri de unde sau fluxuri de particule, cu origine naturald (solara, telurica,

cosmica) sau artificiald. Indiferent de originea lor, radiatiile sunt ,,energii”

emise de anumite componente atomice sau nucleare si care, dupa formele de energie pe care le incorporeazi, se pot constitui ca: - radiatii electromagnetice - reprezinté propagarea sub forma de unde (cuante sau fotoni) a variatiilor cémpului electromagnetic, care se deplaseaza cu viteza luminii; ele difera ca lungime de unda, frecventa gi energie fotonica (razele X, gamma, cosmice, ultraviolete, luminoase, infrarogsii, microundele, undele hertziene),; radiatii corpusculare - sunt compuse din particule subatomice, care se deplaseaza sub forma de fascicule de mare energie/viteza (alfa, beta, protonice, neutronice). _

-

in functie de energia transportata si efectul produs, radiatiile potfi:

ionizanie - radiatii de mare energie, capabile si excite atomii substra-

tului asupra caruia actioneaza, asa cum sunt radiatiile X si gamma; neionizante - radiatii de energie mai mica, insuficienta pentru a produce ionizarea, asa cum sunt cele acustice, calorice, /uminoase si UV.

Radiatiile (undele) electromagnetice sunt combinatii de campuri electrice si magnetice, care calatoresc impreuna, numite dupa teoria lui Plank — cuante de energie. Radiatia electromagnetica are aspect de ,,unda sinusoidala”, fiind caracterizaté de o lungime de und— adica distanta dintre crestele undei — si a fost notaté conventional cu A, de o frecventa — notata cu f gi reprezinta nr. de ,,valuri” pe unitatea de timp, si o vitezd (notata cu v), care este influentata de frecventa si lungimea de unda, rezultand relatia: v=f- A. 9

Cuanta de energie a radiatiilor electromagnetice a fost numita foton.

Fotonul sau cuanta asociata radiatiilor electromagnetice este o particula fara masa de repaus, fara sarcina electrica, fara antiparticula si care are energie si impuls, deplasandu-se cu viteza luminii in vid pana la epuizare. Fiecare foton

are o cantitate de energie ce poate fi calculat&é cu expresia E =h- f, unde h

=

este constanta lui Plank (6,625-10°"Js), iar f este frecventa radiatiilor.

Curent, energia fotonilor se exprima in electroni-Volti (eV), unde 1 eV = 1,610" J si reprezinté energia unui e accelerat de o diferenta de potential de 1V. Energia minima absolut& care este capabila sa produca ionizari celulare este de 15 eV, in timp ce radiatiile X utilizate in diagnostic au energia mult mai mare (>1000 eV), ceea ce impune cunoasterea

principiilor si modului de utilizare a radiatiilor X in siguranta.

Spectrul radiatiilor electromagnetice este extrem de extins. In functie de lungimea de unda a radiatiilor in vid, spectrul se poate prezenta astfel: radiatii gamma, radiatii X, radiatii UV, spectrul vizibil, radiatii IR, microunde, unde radio (Fig. 1).

so 1

pF '

1

'

t

of

t

1

fer 1

i

«pee

:

fot

1

4

tot

1°?

Ww

rot

Lacs gypemccall

ik | icunce:feat] fan

sate, 7)

to-h

+ Frecventa it wy

tomtot

wy

iw

to

10°

1

'

(Hz)

‘Underadio da hracrents ioasd: ro

ioe

r

30°

v

qo

Atm)

Lungimea de unda(A) —

Fig. 2 - Tubul radiogen

Descoperirea radiatiei X s-a facut intémplator, in urma unor experimente succesive. Existenta radiatiile electromagnetice cu frecventa mare a fost semnalata in 1871 de Von Helmholtz in urmafolosirii tuburilor catodice, care a observat c4 in urmatrecerii curentului prin tub se produc descrcari electrice sub forma unor fenomene luminoase. in 1880, William Crookes constata ca placile fotografice care stau laénga un tub catodic in functiune ,,se aburesc”, iar in 1893, Philipp Lenard constata fluorescenta unor cristale plasate in afara tubului catodic. In 1894, Réntgen reia experimentele lui Lenard si constata ca in urma descarcarilor electrice din tuburile cu gaze rarefiate, un recipient ce continea platinocianura de bariu devenea fluorescent (se lumina) ori de cate ori se produceau desc&rcari in tubul cu gaz rarefiat, concluzionand ca fenomenul este cauzat de ,,valurile de frecventa ultrainalt&” amintite de von Helmholtz.

pri Lungimea de und’ (4) (nmi) —*

Fig, 1 - Spectrul radiatiei electromagnetice (http://www.scritub.com)

In radiologie, intereseaz4 radiatiile X (Réntgen), produse in tuburi speciale, prin crearea unei diferente de potential intre doi electrozi (Fig. 2).

in data de 8 noiembrie 1895, reludnd experimentul, Réntgen a reusit sa repete fenomenul pe un ecran de carton acoperit cu platinocianura de bariu. Indepartind ecranul de tub la 1 metry, a constatat ci fenomenul continua sa se produca. Apoi, intercaland intre ecran si tub, o carte groasa sau placi metalice subtiri, a constat ca fenomenul totusi se producea, si numai placile metalice foarte groase reugeau sa opreasca radiatiile. Astfel, dupa numeroase incercari, reuseste sd constate ca radiatiile rezultate sunt extrem de penetrante, si nu au nici o legatura cu razele cunoscute pana atunci, numindu-le raze X, pentru care in 1901 primeste premiul Nobel. Urmeaza o activitate intensd fn studiul razelor X, reusind sa stabileascé frecventa,

10

11

lungimea de unda (2 — 0,00012 A)si penetrabilitatea acestora. Tot in acest

timp sunt efectuate radiografii cu diverse corpuri din laborator sau cu mainile

personalului din laborator si chiar cu manalui. Ins& ,,prima radiografie” care

este facut public, apare in 22 decembrie 1895 reprezentaénd manasotiei sale

(Anna Bertha, 1839-1919) (Fig. 3).

Intensificand studiul acestor raze, la 28 decembrie 1895 Réntgen publica in revista “Comunicarile societatii de fizici-medicala din Wiirzburg”, articolul intitulat Despre un noufel de raze”. in data de 5 ianuarie 1896,

1. Natura si producerearadiatiilor X

descoperirea lui apare pe prima pagina a ziarul vienez - Die Presse, care apoi este preluata in toata lumea(inclusiv imaginea radiografiei m4nii sotiei sale). Activitatea in domeniu devine tot mai intensa, astfel ca in mai 1896, Edison fabrica primele echipamente cu raze X.

Radiatia X face parte din acea forma de existent& a materiei care se numeste radiatie electromagneticd, iar ceea ce o deosebeste de radiatiile vizibile ale luminii este faptul ci lungimea ei de unda este mult mai mica, in timp ce energia fotonilor X este mult mai mare. Lungimea de unda se masoara in angstromi, iar 1 angstrom (A) este a 10 000 parte dintr-un micron.

Radiatia X se produce sub forma unui flux energetic fotonic in

interiorul unui tub radiogen, ca urmare a unei diferente de potential intre

anod si catod. De la tub, fasciculul de radiatii este proiectat dirijat catre o regiune corporala pentru a se obtine o imagine ce urmeazaa fi prelucrata si utilizati in scop medical. Intregul proces reprezinta ,,crearea — transferul —

decodificarea” unei informatii. Succesiunea de modificari suferite de

fasciculul de radiatie X, de la sursa propriu-zisa (anoda), trecand dirijat prin corpul examinat la destinatia finala, cu producerea unei imagini ce trebuie

decodificata in scop diagnostic, poarta numele de /ant informational. Lantul informational incepe de la swrsa de radiatii, reprezentata de

anodatubului radiogen, care la randul ei este originea vectorului, reprezentat Fig. 3— Prima imagine radiografica publicata de Réntgen

Primele aplicatii diagnostice au loc la mijlocul lui ianuarie 1896, in

Viena, unde se obtine radiografia unui glonte in mana stanga a unui barbat.

In Romania, la scurt timp dupa descoperirea razelor X, in iunie 1896,

se obtin primele radiografii la Clinica de Chirurgie, sub coordonarea Prof. C. D. Severeanu, de la Spitalul Coltea, iar in 1899 incepe sa functioneze primul laborator de radiologie din Romania, la spitalul Coltea, si, in acelasi an, Prof. Dr. Dimitrie Gerota (1867-1939), pionier al radiologiei romanesti, editeaza primul curs de Radiologie medicald. 12

de fasciculul de radiatii. Fasciculul traverseaza corpul sau modulatorul, care

produce modelarea (modularea) fasciculului, absorbind o cantitate de radiatii in functie de structurile traversate, rezultand astfel un fascicul modulat. Acest fascicul modulat, care contine informatia siructurilor traversate, nu este vizibil cu ochiul liber, ca urmare el trebuie sa fie materializat la nivelul receptorului, reprezentat de film/ecran. Imaginea obtinuta pe film/ecran vafi descifratd, decodificatd de catre examinator, incheind lantul informational.

in

1.1. Sursa de radiatii este reprezentata de instalatia rontgen care are componenta generatorul de curent (transformatoare, redresoare,

temporizatoare,linia de alimentare, pupitrul de comanda), tabul radiogen$i accesoriile tubului radiogen. A. Generatorul de curent - asigura curentul de alimentare necesar tubului. Cuprinde mai multe piese componente: e fransformatoarele — transforma curentul de alimentare in energie utilizabila, astfel reugeste s& adapteze curentul la sistemul de iluminareal instalatiei, asigura un curent de joasa tensiune (cca.10 V)

pentru incalzirea filamentului si asigura un curent de inalté tensiune (mii de V) pentru producerea fascicululuicatodic;

e

redresoarele — asigura adaptarea curentului electric alternativ la nevoile tubului radiogen producand un curent continuu; acestea au in

componenta o serie de ventile sau kenotroane (niste intrerupatoare automate), care au ca scop intreruperea uneia din cele doua faze, asezAnd-o la nivelul alternantei utile, astfel incdt si rezulte un curent redresat; prin redresarea $i accelerarea frecventei alternantei, rezulta un curent electric continuu, care asigura bombardarea continua a anodului;

e

e

©

jemporizatoarele - reprezinté mecanismele care declanseaza si intrerup curentul tubului in timpul radiografierii; aceste mecanisme lucreaza in doi timpi:

-

primul, de pregdtire — moment in care are loc incalzirea

-

al doilea,. de pozdé — cand are loc emisia de curent de inalta

rezistenta mecanica superioara, in interiorul caruia se afla: catodul, anodul

(care poate fi fix sau rotativ) si componentele de protectie, pentru absorbtia radiatiei de imprastiere (Fig.4). Structura catodului. Aceasté componenta. importanté a tubului radiogen include unul sau doua filamente gi circuitul de curent asociat, care fl(le) incalzeste. Filamentul trebuie sa fie fabricat dintr-un material rezistent (tungsten sau wolfram), care sa reziste la temperaturi inalte (aproximativ 2 500°C), si care si nu se arcuiascd sub actiunea curentului, atunci cand este incalzit pana la incandescenta. in stand-by, temperatura este mentinuté la + 1 500°C, astfel incat temperatura de emisie de 2500°C sa fie realizata intr-o secunda. Filamentul este inconjurat de o piesa metalica cilindricd, numita piesa de concentrare si focalizare, care are rolul de a concentra electronii emisi de filament fntr-un fascicul conic (fasciculul catodic), pe care il directioneaza cu varful spre anod. in felul acesta se realizeazi focalizarea fasciculului de

electroni.

filamentului, conectarea circuitului de masurare a tensiunii si intensitatii si armarea echipamentelorauxiliare (grila);

migc&rilor tensiune la nivelul anodului gsi pornirea echipamentelorauxiliare, respectiv ventilatoarele de racire;

linia de alimentare este reprezentaté de cabluri sau trolee izolate, ce

asigura conditiile radiogenezeiprin: transportul curentului de tncalzire a filamentului catodului; transportul curentului de inalté tensiune pentru incarcarea anodului; iluminarea zonei expuse; pupitrul de comanda care poate avea diverse dimensiuni, si reprezinta

locul de unde se pot realiza diferite comenzi: pornirea/oprirea

aparatului, selectarea tipului de lucru (pentru aparatele cu mai multe posturi pe un singur generator), selectarea focarului, stabilirea parametrilor de lucru (intensitatea - mA, tensiunea — KV,timpul —s).

14

B. Tubul radiogen — emitatorul de raze Roéntgen Este reprezentat de un recipient din sticla speciala, vidat in interior, cu

Fig. 4 - Schematubului radiogen: 1 - carcasa metalica cu invelisul de Pb; 2 — spatiul cu amestecul deracire; 3 — tubul de sticla; 4 — catodul; 5 — anodul, 6 —colimatorul; 7 — fereastra; 8 — piesa de concentrare; 9 — fascicul catodic; 10 — fascicul anodic (radiatie X).

Structura anodului. Anodul sau tinta de franare este o componenta metalica, masiva, in care este incorporata o pastila dintr-un material greu fuzibil (tungsten, rhenium, molibden, wolfram) ce suporté bombardamentul electronilor 15

emisi de filament. Anodul este asezat in fata catodului, in centrul tubului

radiogen, avand suprafata inclinata fata de axul lung al tubului (15-20°), pentru ca fasciculul de radiatii sa iasi perpendicular pe axa longitudinala a acestuia. Materialul din care este confectionata pastila trebuie s& fie foarte rezistent, cu o

duritate mare si un punctde topire ridicat, pentru a se evita craterizarea anodului si distrugerea tubului radiogen. Pastila fixata in structura metalici a anodului se numeste focarul tubului, iar sub bombardamentul electronilor se incdlzeste

puternic, motiv pentru care ea va fi fixaté pe un suport construit dintr-un material cu un coeficient de conductibilitate termic& ridicat, ce va permite o racire bun a anodului. La randul sau, suportul anodului va fi racit cu un

Caracteristicile fizice (de utilizare) sunt reprezentate de: tensiunea

maximala, puterea instantanee si conventionala, capacitatea termici a anodei,

sarcina permanenta medie.

Focarul- reprezinta locul din suprafata anodei unde ajunge fasciculul catodic de electroni accelerati, numindu-se focar optic. Suprafata focarului optic poate fi mica sau mare, in functie de modulin care se lucreaza si zona

ce se examineaza: -

Caracteristicile tubului de raze X. Se referé la caracteristicile mecanice (de fabricatie) si caracteristicile fizice (de utilizare), care au importanta in asigurarea randamentului energetic al tubului, precum si in asigurarea contrastului i claritatii imaginii. Randamentul energetic al tubului radiogen este raportul dintre puterea transformat& utilé (energia radianta) gi puterea absorbité (cnergia caloricd). Principiul de functionare este urmatorul: - metalele incalzite pana la incandescenté emit electroni, in cantitate direct proportionala cu temperatura metalului respectiv; -

aplicand intre catod si anod o tensiune inalt (peste 12 000V), in tub

se produce un curentelectric format din electronii catodului (incarcati

-

negativ), care vorfi atrasi de anod (incarcat pozitiv);

in migcarea lor accelerat’ spre anod, electronii capaté o energie cinetica, iar cand vor lovi anodul vor suferi un proces de franare, in

urma caruia energia cineticé se va transforma in alte forme de energie: caldura (in cea mai mare parte) si energie radiantaé sau energie utila (1%).

Caracteristicile mecanice sunt reprezentate de: focar, panta anodei, diametrul discului anodei, viteza de rotatie a anodei, metalul din care este

fabricataé anoda, disiparea caldurii (racirea anodei). 16

dac& suprafata este mici se produce o condensare mare a

fasciculului, ceea ce inseamn& un timp de expunere mare si un

amestec de aersi ulei.

Initial, tuburile radiogene erau dotate cu anodfix, ins tuburile moderne sunt prevazute cu anodrotativ, atingand o vitezi de 3000-9000 rot/min. in urma ciocnirii cu putere de catre fasciculul catodic, la nivelul anodului ia nastere fasciculul anodic (radiatia X), care va fi orientat c&tre exteriorul tubului.

:

-

randamentredus al tubului, insa va rezulta o imagine precisa, cu un conturnetal zonelor;

in timp ce in regimul cu focar mare, rezulté un debit mare de radiatii, cu un randament mare, fnsi este necesar un timp de expunere mai scurt, ceea ce poate duce la o imagine mai putin clara, cu o zona de penumbra mare.

Panta anodei - reprezinta unghiul de tnclinare al pistei anodei fat de axul lung al tubului, contribuind la dirijarea fasciculului emis in afara tubului. Efectele inclinarii anodei se traduc prin influentarea uzurii tubului si claritatii imaginii. Cu cat unghiul de inclinare este mai mic, cu atat focalizarea este mai bunasi rezolutia imaginii obtinute este mai bund, insA creste cantitatea

de fotoni X slabi absorbit& de catre anod, contribuind la tncdrcarea anodului : cu energie calorica, gi invers.

Diametrul anodeiinfluenteaza puterea tubului si capacitatea anodei de a se raci. Anoda cu diametrul pistei mare creeaz& o disipare buna a cAldurii, in timp ce o pista micd determina o inmagazinare excesiva de energie caloricsi o r§cire anevoioasa. Rezulta ca ar fi de preferat un diametru mai mare, insacest aspect determina cresterea in greutate a anodei si o supradimensionare a

celorlalte componente, conducdndla periclitarea integrititii imbinarilor dintre sticla si metalul din compozitia tubului. Viteza de rotatie. Tuburile moderne au anodulrotativ, ating o vitezi de 3000 rot/min, ajungand pana la 9000 r/min. Daca viteza de rotatie este

mica, inseamna ci bombardarea anodei se face mult mai des; practic fiecare

punct de pe anoda vafi atins, ceea ce va antrena o incdlzire mai mare a

anodei. Daca viteza este mare, bombardarea anodei se va face mairar, iar

incalzirea va fi anevoioasa. Inseamna c& puterea unei anode este mai mare cu

cat viteza de rotatie este mai mare. DatoritA efectului de gradient termic intre

suprafata anodei si miezul metalului component, cantitatea de caldura 17

formata la suprafati se transmite spre miezul anodei, acest fenomen se petrece cu atat mai repede cu cat gradientul de temperatura dintre cele doua zone si viteza de rotatie sunt mai mari. Exist tuburi cu anoda ultrarapida, la care puterea creste foarte mult, insa apar unele inconveniente, cum arfi: producerea unui suierat puternic datorita vitezei foarte mari; zgomotul -

-

produsvasperia animalele si nu maipot fi contentionate in siguranta; datorité vitezei foarte mari apare efectul giroscopic, anoda capatand o vibratie laterala care poate sa ducla spargereasticlei tubului;

functionandla viteze foarte mari, este necesara prezenta unui dispozitiv

de franare, iar aceasta franare se realizeaza cu producerea unei cantitati suplimentare de caldura ce trebuie disipata; o anoda fara franare se opreste in 30 min., ceea ce presupune o uzura rapida. Natura metalului. Pentru a indeplini caracteristicile mecanicesi fizice ale unei anode corespunzatoare, metalul componenttrebuie sa fie greu fuzibil, si aiba un Z cdt mai maresi si aib& o foarte buna conductibilitate termica. In prezent, anodele au la suprafaté o placd subtire metalicd (tungsten, rheniu, molibden), iar miezul este o pastild groasa de grafit/ceramica, cu o fuzibilitate gi o conductibilitate foarte bune.

maximale, aceasta flind variabila. Utilizarea unor tensiuni mai mari impun modificari in constructia tubului, necesare protejarii lui si evitarii producerii accidentelor. Printre modificarile necesare, arfi:

-

-

gradientul de temperatura fntre pista activa si miezul anodei (mai mare = mai bun). Caldura este disipaté in afara tubului prin corpul, coada anodei si componentele de legatura, fiind preluaté de amestecul din cupola. Cupola este racita cu ajutorul unorsisteme schimbitoare de cAldura, formate dintr-un amestec ulei-apa sauulei-aer. O alternativa mai recenté const in realizarea unor tuburi cu anode rotative fara frecare, la care rotatia se face pe o baie de metal fluid, iar in corpul anodeiexistun circuit de ulei, ceea ce asigura o racire mult mai buna

si prelungeste viata tubului radiogen, insA prezint& inconvenientul cA aceste

tuburi sunt foarte scumpe.

Tensiunea maximald — reprezintA cantitatea maxima de kV necesara pentru obtinerea de radiatii utile diagnosticului. Modul de lucru si zona de examinat sunt principalii factori care influenteazi valoarea tensiunii 18

accelerare mai mare a electronilor, iar rezultatul impactului dintre electroni si anod sa conducala un fascicul corespunzator; in tub sa existe un vid absolut, astfel incdt s4 nu fie influentata viteza fasciculului; metalul utilizat la fabricarea electrozilor sa fie degazat (sa nu contina molecule de gaz); sticla din care este confectionat tubul sa fie cu grosime mare si izolatoare;

-

uleiul din carcasa cupolei sa fie fara impuritati si cu capacitate izolatoare adecvata.

Puterea instantanee (PI) si puterea conventionala (PC) - sunt doua caracteristici fizice care ajuta la protectia si prelungirea vietii tubului.

o Puterea instantanee reprezinté energia pe care o capata tubul in

Disiparea cdaldurii - influenteaza durata de viata a tubului, cu cat se face mai repede cu at&t viata tubului se prelungeste. Capacitatea de disipare a

caldurii depinde de conductibilitatea termica a metalului component si de

o distanté mai mare intre catod si anod, asigurandu-se astfel o

o

timpul expunerii ca rezultat al parametrilor de lucru folositi, respectiv tensiunea gi intensitatea curentului, si timpului de expunere; cu cat tubul este mai cald, cu atat puterea instantanee scade; pentru protectia tubului, in sensul neincalzirii lui, se recurge la scurtarea timpului de expunere la maxim. Puterea conventionald reprezinté energia maxima pe care o accepta un tub in 0,1 s, timp de expunere; peste valoarea respectiva functionarea tubului este periclitaté; valoarea puterii conventionale este variabila in functie de dimensiunea focarului.

Capacitatea termicéi a anodei. in timpul utilizarii, metalul anodei se incalzeste, iar aceast4 temperatura nu trebuie sa atinga o anumita valoare limita, deoarece apare interdictia de utilizare. Aceasta se numeste capacitate termicd maximald si reprezinté cantitatea maximalé de caldura pe care o poate inmagazina anoda. Este dependent’ de masa metalica din care este fabricata anoda, de caldura specifica metalului si de dimensiunea focarului. Sarcina permanentd. Pentru o buna functionare a tubului este nevoie sa existe un echilibru intre incalzirea gi racirea concomitenta a tubului. Orice

aport suplimentar de energie dezechilibreaza situatia, ceea ce ar duce la 19

imposibilitatea utilizarii lui. Ca atare, sarcina permanenta este acea cantitate maximala de energie (W) care determina incalzirea anodei pana aproape de

limita permis& de sistemul de racire. Sarcina permanentdetermina in timp acumularea de energie calorica, reducand energia disponibila pentru efectuarea de radiografii, ca atare trebuie sa se asigure repaus in functionare pentru racirea completa a tubulut. imbitranirea si moartea tuburilor

Datorité uzurii, la nivelul componentelor tubului radiogen apar modificari fizice ireversibile care au ca rezultat final moartea tubului. imbatranirea tubului se traduce prin modificariale: e suprafetei anodei, care se modifica in timp, cap&tand o rugozitate care se accentueaza panala aparitia fisurilor si a craterelor; aceste

neregularit&ti ale suprafetei anodei determina modificareadirectiei

emisiei de fotoni; astfel cA, o parte din fotonii fasciculului util se pierd, ceea ce obliga la compensarea pierderii prin cregterea

parametrilor de lucru, care in final vor duce la suprasolicitarea

anodeisi cresterea craterelor;

e peretilor de sticld, care pot suferi modificari prin depunerea interna de atomi de metal si vorbim de metalizarea sticlei, ce determina ruperea echilibrului electrostatic din tub si topirea filamentului;

e

vidului din tub, care este alterat datorité imb&tranirii sticlei, in peretii careia apar pori.

Accidentele produse fn timpul utilizirii ca urmare a defectirii

oricareia dintre componentele tubului pot antrena moartea tubului: e catodul poate fi implicat prin ruperea filamentului ca urmare a supraincilzirii sau inversarea curentului de inalta frecventa in tub;

e

anodul poate fi implicat ca urmare a rotatiei lente ce duce la atingerea punctului de fuziune, iar supraincalzirea pistei determina

modificarea formei si integritatii sale, urmataé de dezechilibrare $1

e

20

rupere completa; sticla se poate sparge consecutiv vibratiilor anormale sau blocarii anodei, descentrarii anodei sau suprainclzirii, sau tn peretii sai pot aparea pori prin care sa patrunda uleiul sau aerul din sistemul de racire.

C. Accesoriile tubului radiogen Se gasesc tn afara tubului radiogen si au ca rol optimizarea,

omogenizareasi orientarea fasciculului de raze X catre pacient.

Cupola — este reprezentaté de o carcas4 metalica in care se gaseste tubul radiogen. Grosimea peretelui metalic are un echivalent de 3 mm Pb. Este prevazuta cu doua orificii etanse, care permit patrunderea cablurilor de

fnalta tensiune spre bornele tubului si o fereastra operculaté acoperité cu un

material radiotransparent, dar cu rezistenté mecanic&sporita, destinat trecerii fasciculului de radiatii emis de anod. Rolul cupolei este de a proteja tubul, de a raci tubul prin amestecul de

racire pe care il contine, de a opri orice radiatie, in afara de cele ce compun fasciculul propriu-zis si de a limita dimensiuneafasciculului operational. Diafragmul — este alcatuit din lamele metalice, in dublu sau triplu strat, situat in afara cupolei, avand rolul de a modela dimensiunea si forma

fasciculului de radiatii, prin absorbtia radiatiilor divergente (care pleaca in alta

directie). Reglarea poate fi manuala sau automata (program digital). Centrorul — este un dispozitiv luminos (laser), care are rolul de a centra fasciculul si de a-i marcalimitele. Filtrul - este o membrana metalicaé amplasata la iesirea din tub si destinat absorbtiei razelor moi care nu contribuie la formarea imaginii, omogenizandastfel fasciculul. Se folosescfiltre diferite, in functie de puterea tubului: din Al cu grosimea de 2 mm,pentru aparate cu putere de 60-120 kV, sau Cu 0,2 mm gi Al 1 mm,la cele peste 120 kV. 1,2. Vectorul - mecanismul de producere a razelor X in tubul radiogen, curentul electric trece prin filamentul tubului si i! incalzeste pana la incandescenta, iar metalele incalzite la incandescenta prezinté o emisie termoelectrica, adicé au proprietatea de a emite electroni. Electronii de pe suprafata filamentului ,,fierb” in jurul filamentului ca un nor’. Electronii sunt ,,negativi”, astfel ca trebuie sa existe un pol,,pozitiv’,

care sa-i atraga. Prin realizarea unei diferente de potential electric intre catod si anod, in tub se formeaza un curentelectric format din electronii emigsi de catod. Datorité cAmpului electric formatintre cei doi poli, electronii incarcati negativ vor fi accelerati cAtre anod, unde se vor izbi cu putere de acesta, ins nu vor patrunde foarte mult in interiorul lui, fiind franati si captati de atomii straturilor superficiale ale anodului, motiv pentru care anodul se mai numeste si tintd defranare.

Ca urmare a cAémpului electric format, electronii smulsi de la nivelul filamentului vor cip&ta o energie cinetica, care, in momentul franarii lor,

e

conform principiului conservarii energiei, se va transforma in alte forme de energie: caldura (cea mai mare parte - ~99%)si energie radianta — radiatii X

proportional cu intensitatea curentului ce trece prin filament. Fenomenula fost

comparat de Thrall si col. (2007) cu luminozitatea unui bec. Astfel, cu cat intensitatea curentului administrat becului este mai mare cu at&t becul va lumina mai puternic. Deci, num4rul electronilor emisi de filament va fi mai mare cu cat intensitatea aplicata catodului (respectiv filamentului) va fi mai mare. Energia radiatiei X este dependenta de energia electronilor ce lovesc tinta (anodul), adicé cu cat diferenta de potential intre cei doi poli este mai mare cu atat energia radianta va fi mai puternica. Diferenta de potential este

ionizare (daca electronul a fost expulzat definitiv din atom) a atomului;

e

atomul nu poate ramane mult timp in aceasta stare, ca atare, pentru refacerea echilibrului atomic, e de pe nivelurile indepartate (L sau M) coboara pe locul vacant creat pe nivelul inferior (K), cu eliberare de energie in cantitate egala cu diferenta de nivel energetic; aceasta energie este emis ca radiatie electromagnetica - numita radiatie Xcaracteristica, fiind proprie atomului ionizat, si va participa la

formarea imaginii;

e

ajustata prin kV, iar cantitatea de e& prin mA. Ca urmare a multiplelor combinatii intre kV si mA rezulta un spectru larg de raze X, cu energii diferite. Kilovoltajul folosit la examinarea unei regiuni corporale sestabileste in raport cu grosimea regiunii si densitatea (compozitia chimic&) tesuturilor

apropiate de nucleul atomilor anodici, in principal de pe nivelul K (este posibil si de pe L, M,...), producandu-se o stare de excitare sau

sau réntgen (=1%). Numéml electronilor care ,,fierb” in jurul filamentului este direct

electronul catodic smulge un electron orbital de pe orbitele cele mai

eincident, precum si e~ scos de pe nivelul energetic respectiv, pot produce, aditional, noi ciocniri, ins’ fotonii rezultati au energii

scazute, care nu maiparticipa la formarea imaginii; e

prin acest proces de coliziune se formeaza doar o mica fractiune din cantitatea totala de raze X produsa de tubul radiogen.

ce urmeaza a fi traversate. Crescand kV inseamna ca e vorfi accelerati la

viteze mari si astfel rezulté radiatii cu energie mare, respectiv raze mai puternice (dure, penetrante). Ins& utilizarea unui kilovoltaj prea mare are ca rezultat obtinerea unor imagini negricioase, fara contrast - imagini

r

@ nana : NN we @p-- ; tS

%\, 4 Me

Cand electronii lovesc anodul rezulté energie. Cea mai mare parte a electronilor vor fi franati de cmpurile electrice interatomicesi-intreaga lor energie cineticd se va transforma in energie calorica. Electronii care au trecut de cémpurile electrice interatomice vor interactiona cu atomii materialului

@

fe” ejectat

’

j

ii PS

* --@- -

”

: } of e@

‘\

@

’

ig

oe @

Fig. 5 — Desfaisurarea fenomenului decoliziune gi obtinerea radiatiei X caracteristice

din care este fabricat anodul, rezultand radiatie X. Radiatia X va fi produsa

Fenomenul de frdnare — are ca rezultat producerea de raze X de

franare (Fig. 6), dupa urm&toarea succesiune:

e

fenomenul de coliziune are loc intre un & accelerat emis de filament,

ecu vitezi mare din fasciculul incident va trece prin apropierea

nucleului atomului tinté (din anod), atras de sarcina pozitiva a acestuia;

e

electronul nu atinge nucleul, ci isi incetineste viteza, fiind deviat pe o

noua traiectorie;

No Les)

22

&

a

imagini albicioase — imagini subexpuse.

care se comporta ca un proiectil, si un atom de la nivelul anodului;

..

(@ se. 2

penetrante). Ins utilizarea unui kilovaltaj redus determina obtinerea unor

e

caracteristici

@incident

supraexpuse. Reducand kV inseamna ca e€ au viteze mai reduse,iar radiatiile rezultate vor avea energie slaba, deci vor fi raze moi (slabe, mai putin

fie prinfenomene de coliziune, fie prinfenomene de frdnare. Fenomenul de coliziune — are ca rezultat producerea de radiatie X caracteristicé metalului din care este compus anodul (Fig. 5). Procesul prezinta urmatoarea succesiune:

eincident

emergie

e

e

e

in urma incetinirii vitezei, rezulta radiatii electromagnetice = raciatii

de frdnare — cu spectru foarte larg, in functie de cantitatea de energie cedaté de & incident care va fi deviat, fata de nucleu, in unghiun diferite; cu cat unghi de deviere este

82

83

Y

o

< don, frnwtccl

a. mau

oa° chimiodistro coin a hea raselor mari de Clint, in 2 hitielsse constata Apatie aj gi tulburari_ digestive, caracterizate de constipatie alternand cu diaree, apoi apar deformari_simetrice aselor jungi, cu incurbarea diafizelor si Soeats juxtaarticulare } aparitia 7 timp, animalul prezinta_,m planti intermitent&si_progresi oeoearpoe sprijinul fiind efectuat pe haan ea urs”, asa numiteislabed falangiana, respectiv tarso-metatarso-falangiana are si largirea Radiologic se constata” “subtigrea.. corticalei...diafizar canalului medular alg oaselor lungi, radiotrasparenta crescuta si omogena e!na cyeseutt eB?”), ingrosarea cartilajului S_omog a de crestere, largirea soase-de.‘sticl& (asa numitele metafizei care areaspect neregulat si concav (de,,ciuperca’”) (Fig. 68).

yn O6S€ de SHus”

C

Fig. 66 — Incidenta medio-laterali a membrului posterior sting — fractur ii completa in treimea distali a diafizei tibiale cu inceput de caluzare

Pleat Yt

Fig. 68 — Incidenta medio-laterala a membrului sting anterior — tulburari de mineralizaresi lirgirea metafizelor distale ale radiusului gi ulnei

Osteopetroza. Se mai numestesiiboatalnselodlde'frbiniufalsautboala a~Aceasta modificare osoasa este produsa de activitatea

Fig, 67 — Detaliu al femuruluistang— aspectul liniar dublu al compactei diafizareconsecutiv

resorbjici osoaseintracorticale

84

:

prodlice ° ed dofechiodssi a Vaeiene stelor de la nivelul avi icalei cleroza) cu in, crestere difuzi a opacitati o diafizare si reducerea progresiva a cayitatih medulare. Afectiunea poate fi congenitala (produsa dé o'gena recesiva, obignuit Tetala, insa unele animale pot

supravietui pana la varsta adult&) sau dobandita (consecutiv virusului-leucemiei

paraneoplazice). feline sau unorprocese a

P

ely

85

re uy uctnrte emedily e, cu Semnele clinice sunt rezultatul_scaderii_celulelor hemato oietic erala—de_ rau, instalarea de: anemie, oboseala, apatie, “slabire, -Siare_gen

es aselor, Se lopaturile si sensibiliiatea osoasa sunt urmiarea manco galidtat

prezinta o fracturilor_patologice. Desi radiologic oasele au aspect (pad) ele

ragiltate_crescuta,putandu--se producefoarte usorfracturi_patologice.

‘Aspeciele radiografice sunt reprezentate de“ingrosarea corticalei . cavitatii_medulare. cu oblitererea_partiala/ diafizare si cressterea_densitAtii_cé reta”). Pe imaginea . ura” totala a.acesteia (,,0ase dem: raiadiografica apar ari resiranse de “fadiotranspare t medulara diafizara,

precum $i fast

polaris:

i

[liens

FadiOop%Ca respectiv_atunci.cand fragmentele sunt suprapuse (Fig. 70). In aceasta ultima situatie, se poate constata scurlarea.osului, fragmentele fiind comprimate, iar .fenomenul..de-.angulatie. a razelor osoase determina modificarea axului lung al osului afectat. Modificarea poate fi sesizat& si in

Meu T

urma compararii cuzona _congsnera, fragmt

Uneori pe imaginea radiografic’ se poate ‘constata prezenta unor

adigopace,

libere,

Ye dimensiuni variabile, care pot fi de os sau

coipuri straine (pietre, nisipralice-etc.). in plus, tumefiereatesutului-moale se

printr-o £xprima densitateradiologicacressuta,

jen de ANOUL

= (oyhugevat.

ANE lobews)

3.4,Os “We teopatii traumatice ‘5 ern

racturaysau ruperea/spargerea Partiala sau total a unui os (normal

sau bolnav)"réprezinta rezultatulinterventiei unei actiunibruste.si violente.

Examenul radiografic ofera informatii privind confirmarea diagnos-

ticului clinic, localizarea fracturii (diafizara, epifizara, metafizar’, apofizara),

tipul fracturii (completa/incompleta, simpla/cominutiva/multipla, transver-

sala/oblic&/spiralati etc.), pozitia fragmentelor osoase, respectiv modul si directia dedeplasare a fragmentelor (cu suprapunere, cu_an) atie,_cu rotatie; distal sau proximal), eventualele complicatii asociate (statusul “aticulatiilor si

tesuturilor adiacente).

fn timpul examenului radiografic, miscarea_datorata durerii, poate determina obtinerea unei imagini neclare. Asifel ca unele fisuri sau fracturi

mici potfi mascate, datorita unei imagini neclare. Ca atare recomandareaeste

de se reduce.durerea.prin anestezie, franc ilizare sau imobilizare drastica, in functie de starea animalului. Tehnica radiografica presupune: onale, care incidente - Cefectuarea examenuliiiradiografie~dininc dsi is adiacente — proximalasi ad sa cuprinda articulafiile efectuarea de incidente.“suplimentare, oblice, daca eenul clinic radiografia clasica nu confirma prezenta , relevasemne severeins’ fracturii;‘iar in caz de incertitudine se recomanda examinarea membruluicc congener,

-

in cazulunorrfracturi incomplete mici, ingerte, se recomanda reevaluarea dupaAs;

Imaginea radiografica releva discontinuitatea-conturului razei osoase care se traduce printr-o linie Zadiotran: renta, situat’ intre fragmentele osoasee (Fig. 69). Exista situatii in care ‘Tinta defractura este reprezentata de o 86

ID

fea)

Fig. 69 — Incidenti mediolaterala a

Fig. 70 — Incidenti mediolaterali a

membrului posterior sting lao femelé

humerusului sting — linie radioopaca

radiotransparenta transversal in

suprapunerea segmentelor rezultate in

metis in varsta de 3 luni -—linie

treimea mijlocie a ulnei—fractura totala Vo M 99

in treimea mijlocie cauzata de

urmafracturii, se observa si eschile

geese

£Clasificareafr: rd “fracturilor-suferd o multitudine de variante, in functie de criteriul luat in calcul“Tudor, 2001). Astfel, se poate realiza in functie de: Taportul cu_tes turile moi, directia_liniei,de_fractura, intinderea liniei de

fractura, numarulfrasmentelor osoase, regiunea anatomica a osului, pozitia

fragmentelor. Fracturile pot s& apara atat la nivelul oaselor sanatoase, catgi la nivelul oaselor patologice, cu structura alterata.

87

;

tul cu esut a) DupaaKaportul

-

-

fractura deschisc? = cand se constata lezionarea pielii 1a locul

fracturii, tradusi radiografic prin cregterea densitatii tesutului moale de acoperire sau emfizemul|tesuturilor nmoi“profunde, ‘precum si prezenta dereresturi “straine ‘radioopace~(nisip, pietricele), care sunt indicii radiologice pentru fractura deschisa; fractura.inchisc— fara lezionareapielii la locul fracturii.

b) Dip directialinieide fracturd:,

linia radiotransparenta este transversalé ‘Fig. 71), respectiv perpendicularaé pe axul lung al osului: frecvent apare suprapunerea fragmentului distal peste fragmentul proximal,

-

fracturamultiple se sau segmentard — mai multe linii de fractura, darcarenuau ‘punct comun(Fig. 78);

Dupa Tocilfracturii Tots >

-

-

~regiuneadinos afectata:

atid zara, care poate fi in treimea proximala, distala, fractor mijlocie (Fig, i ),

ctura pifizara - implici de regula articulatia adiacenta fractura

osului (Fig. 79), fractutawielafizara, care poatefi, proximala, distala (Fig. 80),

tubercul, de fracturadsiggnrentard (qpofizara): -detrocanter,,de

etc. (Fig. 81 a si Bs Fig. 82,Fig. maleola, de olecran, de creasti

83).

ca urmare a contractiei musculaturii si atunci apare liniede

-

radioopacitate,

aeree

linie‘radiotransparenta. oblice(Fig. 72), in unghi oblic fata de

axullungal osului; linie radiotransparenta spiralaWa (Fig. 73), linia de fractura serpuiesteinjurul axului_lung al osului sub forma de spirala,

producandu-se consecutiv unuifraumatism printtorsiune in care

unuldin capetele osului ramane fn pozitie fixa; a oc) Dupé.intinderealiniilordefiaciura - fractura compleia’ (total4)(Fig. 71) in care linia de fractura se intinde printot osul, rezultand doua sau mai multe fragmente; - vincompleti -liniade fractura afecteazi o portiune.din.os, fara deplasarea fragmentelorosoase, si poatefi:

o GisiraWinie radiotransparenta incomplet& in cortexul

o

diafizar)(Fig. 74),

Gractura in_,lenmnverdey — linia de fractura apare ca o

pliere a coticalei, pe partea concava a unui os indoit,

Jarcea convexa este intacta (Fig. 75); (ffactura de sires = fisuri_longitudinale sau oblice in corticala osulti, in special la nivelul epifizelor oaselor lungi si la nivelul oaselor.scurte; d Dipa numaril)fragiientelorosocase: ) ; factura simplda— o singura linie de fractura care separa osul in doua fragmente.(Fig. 71),

-

-

88

fractura cominutiva(Fig. 76) — existé mai multe linii de

fractura care se unescintr-un punct comun, rezultand mai mult de doua.fragmente osoase,. fr. fluture”, — cu trei fragmente mari, dintre care unul are aspecttriunghiular (Fig. 77),

ciob mioritic F 13 ani

Fig. 71 — Incidenta mediolaterala a membrului posterior sting la o femeli

In din rasa Ciobinesc mioritic in varstd de 13 ani—fractura transversala cone? in treimea miljlocie atibiei si fibulei cu ugoaraa

ati

89

oe RSE CGT

talsraela

Fig. 74 — Incident craniocaudala a membruluianteriorStangla un mascul Fig, 72 — Incident’ mediolaterali membrul posterior drept la un mascul in varsti de 11 ani si 6 luni-— fractura oblici in treimea

in varsta de 7 luni —fisuri diafizarA radius in3 treimea distali si fractura : fan Lei totali ulna in treimea distal

mijlocie a tibiei, fracturii segmentara _a fibulei

PCREleva01

Coes ee

Fig, 75 — Incidenta medio-laterala tibie dreapti — fracturii in ,,lemn verde”

ss ee) (a7 Fig. 76 — Incidenta ventro-dorsala bazin — fracturai cominutiva femur sting in treimea mijlocie

Fig. 78 - Incident medio-laterali membru posterior drept — fractura

segmentara tibio-fibulara = Crenaelhts alee

birmaneza 6 luni F

Fig. 79 — Incident medio-laterala

Fig. 77 — Incidenta ventro-dorsala bazin — fracturi cominutiva de tip »fluture” la nivelul femurului drept in treimea proximali

membrul anterior sténg la o femela in varsti de 6 luni din rasa Birmaneza — fractur’ epifizari distala radius

Fig. 82 — Incidenti medio-laterali membrul drept posterior la un caine tainir cu avulsie de creasti tibiala

Fig. 81 — a. Incident mediolaterali membrul Incidentd medio-laterala membrul posterio

94

terior — smulgere de olecran; b. rept — fractura de patela

enon

Fig. 83 — Incidenta dorso-plantar4 a membrului

string la un caine care a fost lovit de masini — avulsie de maleola laterali

95

La animalele tinere, ou/fiza heinchisai se pot intalni numeroase combinatiideFracturt metapizo-fizO--epifizare, care au fost clasificate de Salter-Harris (1963)in 5 tipuri: ~)separarea epifizei de metafiza la nivelul fizei, deci linia CAS = = urmarestecartilajul«de crestere (Fig. 80), (SHUI separarea epifizei cuunfragment din metafiza (Fig.

- cia fractura trece prin fiz si epifizi, fiind de uliifractura intraarticulara; a SHV. IV. Tinia trece prin métafiza si epifizi, traversand fiza —

fractura intraarticulara, uneori fiind,dubla,,in,forma.deV,.(Fig.

-

85 asi b),)” (SH fiza este compresata (strivit) intre epifizA si_metafiza, ara deplasarea razelor osoase, rezulténd o linie radioopacd neregulata la nivelul jonctiunii epifizo-metafizare; Henry (2007)

mentioneaz ci unii autori déscritisitipul”VI reprezentat de

_~..0Mpresarea.e excentrica a placii metafizare.

dD ‘Statisul osului fracturait™,

-~-fractura unui6snormal, - -fractura unui ospatologic = fractura_ patologicd (rahitism, osteoporoza, hiperparatiroidism, tumori_ogoase, osteopetroza) (Fig. 86).

Fig. 85 — Incidenta cranio-caudali membrele anterioare — a) fractura Salter Harris IV extremitatea distal humerus stang; b) fracturi Salter Harris IV dubla extremitatea distal humerus drept

Fig. 86 — Incidenti medio-laterala la o pisici in varsta de 7 ani cu osteopenie Fig. 84 — Incidenti cranio-caudala articulatia genunchiului — fracturi fizarii Salter-Harris I in extremitatea distala a femuruluisting Ss yo

96

generalizata si fracturd patologica, oblica, in treimea mijlocie a

humcrusului sting

97

3.5. Osteopatii neoplazice Procesele tumorale osoase_ sunt frecvent fntalnite_ la carnivorele domestice, studii anterioare considerand ca aproximativ.80%dintre ele arfi

reprezentate de,osteosarcom. Pe langa osteosarcom, care este ceamai agresiva_tumord_primaré-osteogenici~intalnita in.patologia canina, se mai

ee fibrosarcomulsi angiosarcomul. Agentii cauzali sen intalneste condrosa ai aparitiel procesului neo lazic Ia caine sunt ‘complet necunoscuti, putand fi incriminati unii factori predispozanti, capabili sé declanseze transformarea

celulelor normale in celule tumorale (virusuri oncogene, radiatiile, unii hormoni,traumatisme, substante cancerigene). —

\Gaseeecone nul$e intalneste in proprotie de(1521 din cazuri la nivelul lor lungi, mai ales in zona metafizo-diafizarasi 13-25% la nivelul craniului Si “coloanei vertebrale. De regula evolueazi monostotic si cu punct

regiunea plecare din metafizar’, afectand in timp atat epifiza cat sidiafiza.

Fig. 88 - Incidenta dorso-palmara membrul sting la un mascul in varstd de 10 ani din rasa Doberman cu schiopitura — liza

Clinic se exprima prin(schiopaturay hipertern 1i€ local’a) sensibilitate‘Tocala® si

anorexiéExprimarea “tadiografica a proceselor tumorale este variaté si

nespecificd (Fig. 87, 88, 89, 90, 91, 92, 93), evoluand cu fenomene deciza sau fenomené~ Sclerotica cu aspect nereegulat, cu distrugere a corticalei_ diafizare ed gi cu reacence pcriosial egulati, de regula sub forma de.spiculi. De_asemenea, zonadetranzitie, dintre-osul normal si. ologic..este arga.(Triunghiul“Codmaiipeste prezent decele mai multe ori, iar

lacunara epifiza distali a radiusului(a), cu

deformareacorticalei si cu reactieperiostali_ ‘acicularidi (b) SS

in form ese anes aspectul amorf al leziunii_cu mineralizarea

ap estar roy _aplacentie punctului-‘de.“plecare a procesuluineoplazic. Pentru stabilirea/tipului tumoral este nevoie de examen

histopatologic, examenul radiografic nefiind suficient.

/

&

Fig. 87 — Incidenti mediolateralé a membrului anterior la un mascul in virsta de 7 ani— zona scleroticii metafizodiafizara distali radius, cu

reactie periostala sub forma de spiculi si zona de

Pelee Gostet 98

tranzitie larga ceea ce pledeaz’ pentru un proces

neoplazic agresiv

Fig. 89 — Incidenti medio-laterala antebratstang la un mascul in varstit

de 12 ani din rasa Brack german — lizi extremitatea distala a ulnei, cu zona de

tranzitie largii, aspect dens amorf al zonei unde anterior era extremitatea

distala a ulnei— aparitia asa numitului aspectde ,,os fantoma’’ (sigeati)

L

brack 12 ani M

%:

s Lh

LNe

VV

>

é a acai PA»

foiseee

Fig. 92 — Incidenti mediolaterali laun mascul in yarsta de 8 ani din rasa Rottweiler — liza

Fig. 90 — Incident medio-laterala articulatia scapulo-humerala stan gi la un mascul in varsta de 10 ani din rasa Rottweiler — zonii de sclerozi. extremitatea proximali a

extremitatea proximali a humerusului, zona adiacenta de sclerozi cu aspect nedefinit, aspect amorf al zonei adiacente; zona umarului apare tumefiati tradusi prin aspect densal

humerusului, cu reactie periostala neregulata (sigeatii), zona de tranzitie

DCM/Lin:DCM /{d:1D

CREE?

Fig. 91 — Incidenti mediolaterala la un

mascul in varsta de 7 ani din rasa Rottweiler — lizi diafizarii extremitatea proximala a humerusului drept (a), cu

zona de tranzitie foarte larga si slab

definiti, cu reactie periostali marcanti (b) si puncte de mineralizare in tesutul moale adiacent(c), triunghiul Codman(d)

prezent

100

neclara

tesutului moale

\

ch

Goaa

Fig. 93 — Incidenta medio-laterala a membrului sting posterior la un

mascul in varsta de 11 ani din rasa Caniche — liza masivi a femurului in treimea mijlocie si distal

f

caniche, 11/ani, M

101

B ag inpPlormn atin punts ol4, caoy

3.6. Osteomielita

L

2.

_

L. LRA OfoAmH + SECHEIRE

|

Procesul infectios osos cuprinde atat elementele tesutului conjunctivo

-vascular din os cat si elementele osoase,, motivandu-se termenul de

osteomielita. Ca urmare, osteomielita este un/proces, inflamator ‘supura tiv al

fesutului_osos, cu evolutie lent& si progresiva, fara tendinté de vin spontand, cu liza gsoasa si apari iade sech tre. Procesul cuprinde inaduya soas ai endos tuly ‘perio stul sic canal ele wvascu lare’, Periostita este inflamatia Se Nicer areen. accom oanae periostului care inconjoara osul.

Etiologia_osteopatiilor_infectioasé este foarte bogata, fiind incriminati un numar.mare de germeni. Majoritatea cazurilor sunt cauzate de bacteriiy dar ‘ocazional pot“fi implicati si alti agenti, cumar fi fungii. si protozoarele. Contaminarea osului se poate realiza fie prin_propagarea hema togena a

infectiilor de la nivelul_altor.organe, fie prin contaminaredin sursé exo ene cum ar fi infectarea_fracturilordeschise, sechele de _osteosinteza, intepa turi, plagi prin impuscare, mu: caturi_de animale, piodermite interdigital e etc. cantona la acel nivel unde cigcul

sang

Fig, 94 — Incidenti mediolateralla un carnivor in varsté de 3 luni cu

osteopenie generalizati, fractura patologica, zone radio-transparente multiple la nivelul canalului medular

esteamaimlent’. La fineret se

localizeazivmetafizar,iarla adulie se cantoneazAin tesutul osos subcondral

periarticular datorita inchiderii_fizei. La nivelul osului germenii infecti osgi

| |

|

formeaza _nici trombusi. care obstrueaza_capilarele din zonele respective, bloc: irculatia® ina intr-o' portiune de os. Consecutiv multiplicarii germenilor infectiosi apar modificari exprimate prin_hipertermie _localé,

hiperemie, cresterea permeabilitatii vasculare, extravazarea protein elor serice si Rbrnel, iar tesutul osos trabecular sufera procese oeGeeees ‘ca urmare a bloc&rii circulatiei sanguine. Portiunea de tesut ososnecrozat, daci are dimensiuniTédiisé§f ésté Tn contact cu tesutul viu, poate fi resorbita prin

osteoclazie. insdacd are dimensiuni mai mari, datorita faptului ca resorb tia lui

esté limitat’, va ramaneyca—o spina iritativa, cronicizand procesul, si

constituindu-se intr-un, séches ipSechestful Yeprecin unteri toriu. Osos mort,

Recrozat, care impiedicavindecarea. El va fi inconjurat de"untesut de care-|normal, iar exsudatul purulent se va acumula in Semiologia Tadiografica este reprezentata de leziuni mixte, osteolitice

|

|

(Fig. 94) si-sclerotice*in diafiza oaselor lungi, cu reactie proliferativa la

nivelul diafizei, fara a implica articulatia. Reactia periostala poate fi, mo erata sau severa. Daca este prezent_sechestrul, acesta apare ca 0 z Jopaea/)

inconjuraté de radiotransparenta (Fic. 95). Tesutul_moal e adiacent’apare

tumefiat.__

Socreamee,

95)- Tesutul honiactini

Be OM wie OSTEOUNCE + Sereton'ce sorely “ei

102

+R PERL ACONLA,

7

cM

es

al ofome

Fig, 95 — Incident medio-laterali a amembrului posterior stang la un caine

adult — zona radiotransparenta in treimea mijlocie a femurului, cu sechestru

si tymefierea m{esutu olui al adiace ent /

103

4. Examenul radiografic al craniului Craniul este o structura complex4, formata din cavitatea nazala,

sinusurile paranazale, cavitatea craniana, maxila, mandibula. Ad&posteste

creierul si organele de simt (auz, v4z, gust, miros si de echilibru), fiind si loc de insertie pentru dinti, laringe, limba si alte grupe musculare. Este dificil de evaluat deoarece sunt multe structuri suprapuse (segmente osoase pereche) si multe compartimente, care contribuie, conform legii sumatiei planurilor, la formarea unei imagini complexe. La aceste aspecte se adauga si diferentele dintre rase (mai ales la c4ine), ingreunand interpretarea imaginilor obtinute la acest nivel. Se folosesc trei termeni pentru a desemnadiferitele forme ale craniului: tipul dolicocefalic, (Fig. 96) (cavitate nazala ingusté, mai lunga decat_craniul, capulffiindalungit - Borzoi, Collie, Irish Setter etc.), tipul mezocefalic (Fig. 97) (cavitatea nazalé si craniul au aceeasi lungime Ciobanesc german, Labrador etc.), tipul brahicefalio (Fig. 98) (cavitatea nazala mult mai a reds comparati cu nee=Pekitiéz, Bulldog, Boxer).

SA

ae

PS

__f

2

Acq Tm: 13:21:

Fig. 96 — Incidentlaterala craniului de caine — conformatia tipului dolicocefalic — un Setter in varstdi de 5 ani

ude

Fe

105

Cutia craniand cuprinde (Fig. 99):

-

josul/ foccipital ce formeazi baza__craniului impreuna cu bazisfenoidul gsi etmoidul; occipitalul prezinté protuberanta

occipital extend, reprezenténd cel mai dorsocaudal punct al

craniului, si condilii occipitali, reprezentand cel mai caudoventral punct al craniului; condilii occipitali prezinté suprafete de

-

articulatie cu atlasul, iar intre condilii occipitali se gaiseste marea gaura occipitala - reprezentind pasajul pentru maduva spinarii! ‘ ee c toate celefrei oase sunt,impare; osul temporal, osul parietal si/osul frontal — sunt_oase pereché gi formeaza peretii laterali si plafonul cavitatii craniene; osul temporal

-

cuprinde sténcatemporalului cu densitate radiologica mare s1 bula

Ny

Fig. 97 - Incidentlaterala craniului de caine — confo rmati

a tipu ui mezocefalic

— un Ciobinesc germanin varsti de 2 ani

!

timpanica, radiotransparenté; pe imaginea radiograficd cutiei craniene, pe aria deproiectie a ten poralului se suprapurie arcada,_

: oi : 2 zigomatica, mai densa. Buto

4

Daron or

eX

ia)

Cerro si,

deoitelul é

.

10 mat af

ae aid

|

‘

—

_

f

lem ot uw

pci)

Cuaste °O)

Sede tre o é Lu ~

Comal ele)f oaee! rn Folrr

= ree

Fig. 98 ~ Inciden{a laterala a craniului de caine — conformatia tipului

brahicefalic— un Pechinez in yarsti de7 ani

;

Pe langa incidentele standard, de multe ori se folosesc si incidente

oblice, obiectivele examenului tadiografic fiin d identificarea integritatii segm entelor componente:

cutia

craniana,

pasajul _nazal 51

sinu

surile paranazale, urechea gsi bula timpanicd, arti culatia temporomandibulara

maxila, mandibula si dintii, fesuturile moi adia cente(interne gi externe), 106

Fiow nw Fig. 99 — Incident laterali, usor oblica a cutiei eraafeay

| Lal. aces dus

Incidenta VD/DV (Fig. 100) permite evaluarea cutiei craniene, evidentiindu-se aspectul_neomogen al acesteia, prezenta lamei ciuruite in partea rostrala, ca o linie opaca avandaspectul'literei_V, de Ja care pornesc volutele etmoidale, cu aspect neomogen, tot rostral se gasesc si sinusurile paranazale, cu transparenté crescutaé. Se mai pot evalua: osul temporal cu 107

Lhe

ni

sténca temporalului, avand aspect opac neomogen, bula timpanica care este radiotransparenti,iar la exterior $i posterol ateral cele doua procese, mastoidian si jugular; in fata lor, un traiect radi otransparent reprezentat de conductul

auditiv. ~ Articulatia temporomandibularé este reprezentati de o linie “radiotfansparenta, la for

maxilarul. Pe aria de proiectie a volutelor etmoidale si a lamei ciuruite a etmoidului se suprapune ramurarecurbata a mandibulei, cu procesul coronoid. a

marea careia participa, cranial,

procesul_condilian mandibular, si caudal, procesul zigoma tic al portiunii scvamoasé a temporalulut, care

formeaza fosa mandibulara flancata de procesul retroarticular; in apropiere de procesul condilian man dibular se mai afla procesul angula r si, ugor lateral, procesul coronoid. fn part ea caudala a craniului se observa o zon radioopaca simetrica, reprezentand cei doi condili occipitali, intre care se afla gaura occipitala, reprezentand pasajul maduvei spinarii. 3Sela eb-revdLoly Yaur

e— COLL A spond. yor

| s oral

Fig. 101 — Incidenta laterala a pasajului nazal si inusurilor ee Corn

AuQuure :

Auuloals VP We

t

Din incidenta VD (Fig. 102) sau DY, cavitatile nazale apar divizate mn

doua jumatati de c&tre yomer, care apare ca o linie opaca mediana; septumu

| Van =

VU

cw ST pe

Fig.yf Incidenta ventro-dorsa li a craniuluj cu vizualizarea str ucturilor componente hd aalee ale cutiei craniene s PN = Snudsue pra nce

argon

Pasajul nazal $i sinusurile barana zale Pasajul nazal sé ‘extinde de la orificiul..nazal pana la lama ciu ruiti etmoidala si nasofarinx. Din inc identlateral4 (Fig. 101), cavititil e nazale sunt ocupate de comefii nazali, cu asp ect opac neomogen, situati in par tea rostrala, lar caudal, aspectul radiotranspa rent neomogen este dat de volute le etmoidale. La delimitarea pasajului nazal

nazal este invizibil radiologic deoarece este Lartilaginos. Incidenta Yo filmul in gura sau incidenta rostro-caudala oblicé cu gura deschisa re oferé o imagine mai bund, datorita lipsei suprapunerii mandibulei. © poate evidentia: sutura interincisivala, reprezentaté de o linie radiotransparenta. Adiacent vomerului (radioopac) se observa doua formatiuni radiotransparente, reprezentate de fisurile palatine, apoi cometii nazali (cu aspect eaa ce se intrepatrund cu volutele etmoidale, la fel cu aspect neomogen. Cau 7 apar zone de radiotransparenté, reprezentate de sinusurile paranazale (maxi or i frontal). Evident, la aceste aspecte se adauga si arcadele dentare, cu dintii implantati in alveole (incisivi, canini, premolari, molari).

participa osul_nazal, incisivul, pal atinul si

108 109

cd Gute

Fig. 103 — Incidentrostro-caudala oblicd, cu gura deschisa: fp — fisura palatina; si — sutura interincisivala; i — incisiv; c — canin; pm — premolar; m— molar,

cn—comeli nazali; spn — sinusuri paranazale.

aa

|

|

Evaluarea” sinusurilorfrontale se face cel mai bine din incidenta

‘Hipocalcemia provoaca hipersecretie paratiroidiana care provoacé mobilizarea Ca din oase $1 aparitia,ostéopeniei:, Distributia osteopeniei difera fats de hiperparatiroidismul secundar nutritional prin aceea ca in aceasta situatie osteo, afecte i

ee le" (Fig. 108 si 109). fn unele cazuri pot aparea ‘mineraliziri ale t suturilor moii(rinichi, vasespare): PY

embranoase ale fetei— mandi ula_si_maxila, in timp ce ce asates

celorlalte segmente este mult mailenta.

Vv

oThela a=BA

Fig. 109 — Incidenta lateral oblicd la un Bichonin varsta de 7 ani cu hiperparatiroidism secundar renal

4

‘ac

gaselor_craniului apare in urma traumatismelor, antrenand

semmne nervoase pasagere sau _ permanente. Poate apare

gsoase, clinic Cénstatandu-se

a toate segmentele

tumefierea tesuturilor-moi (Fig. 110), emfizem

#Subcutanat. ca urmare a_afectarii osului_nazal si a_sinusurilor, si. patrunderii aerului sub pieleRadiologicse constataradiotransparenta Jiniara, de cele mai multe“on*cu aspeMTEEsulat, Poate Pos fi ss impla sau cominutiva, cu sau fara

Fig. 108 — Incidenti lateraloblici pe partea dreapti la un caine cu osteopenie generalizatia craniului

116

_fragmente, cu sau fara deplasareaacestora. Evaluarea presupune utilizarea atat

a incidentelor standard cat sia.celor-suplimentare.

117

Vv

a Ctl /2 €-P obs traversa lan a Ss

a

—

iuruité a etmoidului, soreness i

eterminand aparitia )modificarilOr ~Osoase~ craniene,@cu Boats * oe cinimin Sic word radioopacitatii de la cayitatule nazale Ja sinuSun_s1 etmoid. 4&\

extinderea

{Procese tumorale. Tumorile primare ale,craniului sunt reprezentate de

osteosarcom, osteocondrosarcom, osteom si osteccondrom, fiind intalnite la animalele adulte si cele batrane.”Semnele clinice sunt asociate localiz&rii, constatandu-se defgrmare ~ Book® compresiunilor_cerebrale),

regionala, .conyulsii, ataxii (ca urmare..a ae s arn “Sturgéri ~nazale, cornaj, consecutiv expansiunii

rostrale. Din punct de vedere radiologic este imposibil sa se determinetipul “tumoral; iar tabloul imagistic este variabil, deoarece unele procese sunt litice, altele...

ductive(Fig. 112, 113), iar altele sunt mixte, de aceea pentru

stabilirea diagnosticului cert se recomanda.biopsica. punctia Fig. 110 mi Incidenta lateral oblicd a craniului — linie de fracturi neregulata parietala si tumefiere a tesuturilor moi de acoperire

La nivelul craniului pot fi des co perite difcrite corpuri strainel radioo ee eP paace, cum arfi ace (Fi1g. 111) saualic i e, care sunt usor sesizate datorita pacitati crescute comparativ cu zon ele invecinate

Che I

R

Fig. 111- Incident ventro-do rsa

li gi lateral| 2 0 pisicd - obie ct metalic

tra8]la Oster eomiel itae boltii7 . crj aniene apare ee Far, de regulé consecutiv {raumatismelor, , Tadiologic, se constati m i i acopenre, precum § gi zone € d de “i Jizzi osogs§ ast si si/sau O prolifl érare oso aasi eRi ! de

Fig. 112 — Incidentlateral craniu fa un mascul in varsta de 6 ani—zone de liza si sclerozii la nivelul osului frontal cu reactie periostala evidenta;

tumefierea tesutului moale de acoperire

118 119

4.2. Afectiunile articulatiei temporomandibulare ca

JueAM oi

fcc

oy La nivelul_articulatiet temporomandibulare, fract si ai degraba s alneste/luxa (Fig. 114 si 115), ont_mobilitatii avigulaie, ractura/ evolueaz unilateral, rareori intalnindu-se -sebilateral, avand drept, principala cauza accidentele. de masina, iar lav pisi pisicay, mai frecvent, cAderile de la indltime. Decele mai multe ori, dislocareaaarticulatiei

tinde sa fié in directie rostrala,-deoarece> deplasarea ventrocaudalaeste oprita de procesul retroarticular temporal, insa, atunci cand acesta se rupe,

deplasare cate fi si caudala, ‘Clinidy animalele prezinta neinchiderea.gurii, nesuprapunere lor dentare, deplauares laterala a mandibuleisi scurgerea $ livet il Evaluare radiografica se realizeazadin” inéidentacVD/DV siJatéralay constatandu-se: IBrgirea ingu sau star spatiuluiea articular, fractura_procesului retroarticular, fractura fosei mandibulare a temporalului, fractura procesului zigomatic al porfiuniiscvamoase temporaluti, fractura procesului condiloid al mandibulei.

ee

Fig. 113 — Inciden{a laterali craniu la un mascul in varsti de 11 ani si 6 luni— osteopenie generalizata a oasclor cutiei cranienc(lizd occipito-parietali)

Ssiu uleste cea mai,.frecventé_tumora maligna dintre cele intalnifé’ la nivelul “craniului, putand evolua numai la nivelul oselor-cutiei craniene, sau se poate extinde si.laxoasele*fetei¥ caracterizeazi prin proliferareosoasa cu_a ler

Os0s caracterizat de.‘prézenta unor zonedé 4 lizain cortexul osos, cu_margini

bine definite, iar centrul procesului tumoral are aspect.“granular! Osteomul

imitat,

afectind”

lignd, cu aspect sclerotic, omauernedenis,”

{mand ular” ~Gr (botta anian> si siqusurite.}

dromul sau exostoza cartilaginoasa _multipla, intalnit la pisica, se caracterizéaza prin producerea_ unor formatiuni.cattilaginoase care se

mineralizeaz&, situate la nivelul boltii_cranie .._ Astfel ca radiologic se rim prin z i

exprima prin

zone neomogenecufin

Fig. 114 — Incidenti laterala craniului — luxatie temporomandibulara (sigeat’);

st — stanca temporalului; bt — bula timpanica

120

ER’ 3)| Osteopatia crsche raEste 0aasi nonneoplacareafecteazaexclusivOaseléCfaniului gsi mandibula. Etiologia iinca nu zich, wit stabilita, fiind intalnita la tineretulraselors,terrier”: West Highland

nsaintre 3 si.8 luni. Aparitie White, Scottish, Cairn, Boston, cu varsta cuprinsa

sporadica a fost inregistrata si la rasele Labrador, Pinscher,Bullmastiff. ‘Clinic, se constata de

aréa_zonei_mandibulare sau a articulatiei

Lc disfagiede-prehensiune, durere: la deschiderea gurii sau

jn momentul masticatiei. cr crescuta la nivelul mandibulei, sé constata radiioopacitate

ce, stancii _temporalului siatticulatiei,.temporo--mandib lare bulei_ fimpani 080% Or (Fig. 116, 117). Aceast& opacitate este data de prezenta_proliferarilor,

neregulate, cu, ‘localizare bilateralay uneori constaténdu-se si “evolutie unilaterala. Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor.clinice, rasei si

examenului radiologic.

Q

Naor

|

Prontel

Fig. 115 — Incidenta ventro-dorsala a acraniului—luxatie temporomandibulara stinga (sigeati)

‘Aceastaa écliuneeste © boala_ degenerativi..a~articulatieictemporomandibulare, care aparé. ocazion 1, fiind un semnal, batranetii. ins, poate apare si_secund Si. ar, consée' uxatiei fracturilor sau infe x infectilor_regiona|le

Cap Clinic se‘poate sesizafig ismentTa palpareazonei, iar radiologic se

observa _reducerea spat ulut articular, aspect- “neregulat al... fosei mandibulare sau procesului’ condiloid®“Radiologic se constal4 c& regiunea

articulara $l periarticulara prezinta- 0)Opacitate.crescuta, cu aspect heomogen

gi contur neregulat, datorita producerii de os nou(osteofite). ae 122

Fig. 116 — Incidentlaterald oblicd a craniului la un mascul in varsta de 7 luni

din rasa West Highland White Terrier cu formare de os nou, cu aspect neregulat la nivelul mandibulei, temporalului si adiacent articulatiei temporomandibulare

glandelor ceruminoase, fibrosarco ul), care pot antrena aparitia proceselor

% liza osoasa a temporalul ului sau a bulei timpanice.

conditii_ normale, conductul extern se prezinta pe imaginea Incazulotitei exteme, modificarile radiografica ca o zona de Fadiotransparenfa, 1..Sau totala a conductului.ex: ern,..ca prin obliterarea_pa unt sevidentiate

urmare

a_

proliferarilor fesuturilor moi

sauacumulani de...exsudat

(calcificat)(Fig. 118). Astfel, zona careinitial era radiotransparenta, ca urmare a proliferarii tesuturilor moi sau acumularilor de exsudat capata o Abacisate crescuta. Procesul infectiosde la urechea externa se poate propagala urechea

Anedi é“apare, de. regula, ca urmare a expansiunii, otitel_externe

unilateral, si mairarbilateral, Sonoma ice; evolu di “cu_congenera. Se exprima radiologic prin: cresterea, radioopacitai® bilei: stimpanice, ingrosareaperetilor acesteia consecutiv acumularii de exsudat (Fig.

“crescuta) M9) In stadii avansate ale bolii se observa{sclétoza”(radibopacitate

stancii temporalului. Proliferarea osoasa tinde sa prind&st€nca_temporalului $i

chiar articulatia srreetcleteaenice,Jar cand se Linen‘mineralizarea

Fig.

ig. 117

aes

Incidenta ventro-dorsaliie a aceluias i pacient din fiig. 114 evidentiaza proliferarea osoasa bilaterala (sigeti)

Jt ?

‘

:

petals urechii

ilele apar frecvent la caine. si pisi isica cd, avand es i 4 a Came putandu-selocaliza la niv elul ure: fies ae Sealesunt tH tiple. Fie ca sunt rezultatul inf ect act eri ene .e ‘ ‘patologic debuteaza la nivelul ure chi i ext ern aces le, Pp pentru ca= urechea apoi safse propage la recheamedie), fie ci apar consecutiv. propagarii infectiilor e ols de fe fivelal = _catre® urechea_interna). Pre zenta »~polpilor

recvent infalniti

la_Pisica, reprezinta una din saaenaee diizale o ay rca bie De asemenea, traumatismele locale pot fi urmate de germeni_ atogeni si propagarea procesului infectios la nivelul urechii.. i, Nu trebuie omisa nici posibilitatea obliterarii..canalului extern de ca e proc catr pr esele neoplaziricce osoase sau ale tesuturilor moi carcinomul 124

—_

Fig. 118 — Incidentventro-dorsala a craniului— zona opaca in conductul auditiv extern sting (sigeatil)

125

)Rinita,micotied este o afectiuni distructiva.intalnita la caine, “produsa

gillusSPP, cu localizare la nivelul_cavitatii.nazale si sintsurilor pafanazal . Modificarile radiografice sunt reprezentate de_zone_radiotransla nivelul cometilornazali, consecutiv distrugenii (lizei) acestora, cu localizare unilateral sau.bilaterala. Holloway siAvner iiér(2013), auconstatat ca, adiacent zonelor de lizi, apare un aspect neclar al structurii osoase datorité prezentei, secretiilor gi $iiplacilor fungice.'‘Sinusul frontal poate prezenta opacitate crescuta si uneori ingrosai lep peretelui. in stadii avansate ale bolii, de 4

se produce eroziunea_sau_devierea septumului ‘nazal (respectiv a vomerului).

Este dificil de diferentiat radiologic rinita micoticaé de neoplaziile cavitatii nazale, ambele tipuri de afectiuni determinand pierd rea detaliului cometilor jlazali, dar totusi efectuldemasa (formatiune) gl invazia oaselor invecinate cavitatii nazale pledeazipentru pigses eeteOBET, b

Cra fi asociate si cu jinfectiil :

etiene,} cu prezenta

compu Taine sau cu procesele neoplazice., In unctie.de evolutie pot imprimaaspecte radiografice variabile, fara semne, cu semne minime sau cu semne evidente. De asemenea, pot avea o evolutie unilaterala sau bilateral,

Fig, 119 — Incidenta laterala craniului lao pisica cu otiti medie — bula timpanica are aspect opac

4,4, afecouonile cavitatilor nazale si sinusurilor

(at

yarsrstiawtansan

-

ettrapoate afecta oricare din oasele fetei si fruntii (nazal,frontal,

, putand fi siimpla multipla sau cominutiva. Fragmentele. osoas e potfi

cusSau. rd deplasare, frecventfindintalnita|flactura in infun dare. Consecutiv traumaiismu ul, pe zona apare_tumefiati. Examenul radiografiic evidentiaza radiotransparenta Jini acompaniata de radiodensitatecrescu si ti a tesuturilor moi tumefiate. ‘Incazu suprapunerii fragmentelor osoase, apare radiodensitate crescuta. Tot Tadigdensitate, inso radiodensitate de tesut_moal e, se constata in zonele in care se acumuleaza °‘sdnge, consecutiy, lemoragiei. Consecutiv patrunderii aerului de la nivelul cavitatii nazale sau din sinusuri (atunci cand acestea sunt ‘implicate) in tesuturile moi “subcutana tés”‘apar zone de radiotransparenta subcutanat& nfizer). eae 126

fie c& se limiteaz& doarla cavitatile nazale,sau se.pot propaga Sica sinusurt Exprimarea radiografica este reprezentata de cresterea opacitati epasajului-nazal (Fig. 120), prin inlocuirea aerului_ cu exsudat, ce mascheaza configuratia trabecular’ c a cometilor nazali. Linia de demarcatie dintre partea normalsi cea“atec ectata poatefi “ft prezenté, fiind reprezentaté de septumulnazal (vomer), slat¢obpisnuit afectiunile groni e evolueaza2A bilateral. hgh ek , = Jintranazales radioopacg sai\jradiotransparentg (arista), *determinand modificarea’ zonei adiacente, animalul in cauza . prezentand stranut. Frecvent isi fisachnasul de obiectele_din jur sau cu membrul, prezentand jetai.unilateral rpurilé“opace“suntréperate usor pe radiografie, mai dificil de jdentificat cele radiotransparente, localizarea lor insa poate fi suspectaté pe baza procesului inflamator si prezentei_secretiei. mucopurulente‘care determina densitate de tesut moale. Endoscopia nazal& confirma prezenta corpului strain radiotransparent.

coonel Rhine sneha]

iyote

Fig. 121 - Incidentlaterala craniului— zone de lizla nivelul osului palatin (siigeata)

Fig. 120 — Incidenta ventro-dorsali a acraniului — aspect opac omogen al pasajului nazal drept

Oe.

(thanralesrattle/Fig, 121, 122, 123 a si b) sunt intalnite

obisntitla anne batrane. “Din punet de vedere radiografic au caracter invaziy_Jecal, cu potential fietastatic redug: Se diagnosticé tarziu avand un prognostic nefayorabil. Clinic,se exprima prin scurgeri uni- sau, bilateral, in

care scurgerea sa gelulepstxy oate fi prezenta sau nu.

Radiografic'se constata Zona de Tacdioopacitate crescuta, localizaté sau

difuza, in cavitatea_nazala si/sau sinusuri, iar in, sfadiu avansat se constata

opacitateneregulati cu pierderea configuratiei cornetilor1nazali. De asemenea poate sa ‘apara “radiotransparenta neregulata metilornazali, cu devierea sau liza _septumului~ nazal._Procesul litic poate afecta adiacente oasele adiacente

_cavitatilor ‘nazale, “pulandteseconstata se constata deformarea.,fetei. “Procesul Procesul litic se poate‘ahextinde sl a8

la nivelul’ maxal 1, avaid Cairezultat Gierderea pierderea dintilory\/ 7 Byaluarea.ateseeSibidu este necesara amtGlee adéSea tumorile ,

y

cu punct.de.plecare etmoidulprezinta risc de extensiein cavitatea craniana. q ‘Existénta numeroaselor tipuri tumorale si prezenta -caracteristicilor radiografice variate fac imposibila diferentierea lorradiologic. in plus, cele percemss,

mai putin agresive si stadiile tumorale.‘incipiente“sunt greu de diferentiat radiologic de rinitele infectioase. RS SSHs eieGRTERSTE

128

Fig, 122 — Incidenta.rost

cu gura deschisi evidentiaza distrugerea

rea osului palatin gi a cornetilor nazali cu afectarea maxilei gi pierde

dintilor (sageti)

129

Core

damon

Ti _contondente sau caderilor de la.inaltime, mai alesin cazul pisicilor. Modificarilordeintegritate ale mandibulei (Fig. 124), li se pot alatura leziuni_la distanta, reprezentate de fractura oaselor lungi, coloanei, leziuniale tesuturilor moi, colectii sanguine la nivelul cavitatilor. ee Set elaOS

ae

—

Fig. 123 a— Incidenti lateral a craniului la un mascul in varstii de 6 ani—zone

delizala nivelul oaselor nazale, pierderea desenului cornetilor nazali, tumefie rea

tesutului moale de acoperire

iy

Gute 1i Ix

Fig. 124 — Incidenta laterald a craniului la un motanin varsti de 1 an care a cizut din copac

fracturaémandibulara (sageatii) eee

&

e sunt frecvent intalnite si la op e ne sitl ) Proc CQ caracterizate’ de aparitia unor formatiuni adiacente

la cdine si pisica. Sunt tesuturilor moi (epuli

Suave) si distructie osoasa care pot duce lapierdereadintilor,

Radiologic, procesele tumorale prezinta un tablou variat, caracterizat de lizA sau rarefiere osoasa cu pierderea dentitiei (Fig. 125, 126, 127).

—_

Fig. 123 b — Incidenta rostro-caudali oblica cu guradeschisa — zonedeliza Ia nivelul pasajului nazal, bilateral (sigeti)

130

r

a

EPulis

|

MELAHON GINGVAL.

am

iy

,14ani,M

Fig. 125 — Incident laterala la un mascul in varstii de 14 ani —lizatotali a mandibulei in portiunea proximalacu pierderea dintilor (siigeatd)

LelOES

=

ss

Fams

ey uytime Osteochondrodvsplasia in the Miniature Poodle Breed. PLoS ONE, 2012, 7(12):

A COLIIA2 Mutation in Labrador Retrievers with Mild Disproportionate Dwarfism, PLoS ONE, 201

28. Garjoaba I, Soare T., Tudor N., Tanase A., Vlagioiu C. - Pathological implications of callus formation and their role in the etiology of osteosarcoma: a case report. Abstract in Journal of Comparative Pathology, 2010, vol. 143 (4). . 29. Georgescu S. Al. (Coordonator) — Radiologie si imagistica medical. Manual pentra incepatori. Ed. Universitaria ,,Car ol Davila”, Bucuresti, 2009. 30. Georgescu B., Raita SLM. - Morf ologia microscopica a carnii si orga nelor. Ed. Ceres, Bucuresti, 2014. 31. Goldstein O, Guyon R, Kukekova A, Kuznetsova TN, Pearce-Kelling SE, et al. COL9A? and COL9A3 mutations in canine autosomal recessive ocul oskeletal dysplasia, Mammalian Genome, 2010 , 21: 398-408. 32. Grayton J., Allen P., Biller D. ~ Case report: proximal femoral physeal dysplasia in a cat anda revi

ara. Vol. II, Ed. Sitech, Craiova, 2008, 481-508.

51917.

;

;

Aol

48, Geen J., Biery D. — Radiographic interpretation for small animal clinician. 2”

;

and Wilkins, 1999.

illiams

ed.,

49 onli. ‘Gamanaiaill S., Jana M., Gupta A.K. - Skeletal dysplasias: a radiographic 50.

51 52

, approach and review of common non-lethal skeletal dysplasias. World Journal diology, 2014, 6: 808-825. , ee HG. VonHoldt B.M., Quignon P., Margulies E.H., Shao S., ee

, Spady T. C., Elkahloun A., Carqill M., Jones P.G., Maslen C.L., Acland G.M., a NB Kuroki K., Bustamante C.D., Wayne R.K., Ostrander E.A. -An expressec ‘Jef retrogene is associated with breed-defining chondrodysplasia in domestic dogs.

i

a

;

;

. 2009, 325 (5943): 995-998.

.

;

;

Lacatus R. — Radiologie gi radioprotectic. Diagnosticul ae in

, afectiunite aparatului locomotor la animalele domestice. Ed. AcademicPres,

Napoca, 2013.

;

;

aa: G.. Georgescu B., Belu C., Dumitrescu I., Seicaru A, Rosu P.

, comparat# a animalelor domestice — osteologie, artrologie, miologie.

°

Cluj-

.

ey

Ed.

Ceres.

_. a ; resti, 2011. medicala Radiologie — St. Nicolae FI., Durlea FI., Cilmau M., Carabulea VV 53 fa , veterinara. Ed. Fundaliei Romania de Maine, Bucuresti, 2002.

199

Ruth D. Physics and equipment. in Holloway A. McConnell F. (Eds), BSAVA Manualof canine andfeline radiographyand radiology, 2013, 1-22. Ruth D., Kirberger R., Barr F., Wrigley R. — Handbook of small animal radiology and ultrasound: techniques and differential diagnoses. 2™ ed., Elsevier, 2010. Smit JJ, Temwitchitr J, Brocks BA, Nikkels PG, Hazewinkel HA,et al. - Evaluation of candidate genes as a cause of chondrodysplasia in Labradorretrievers. Vet J, 2011, 187: 269-271.

74. 75.

xxx - Normele Fundamentale de Securitate Radiologica - NSR-01/2000.

xxx - Norme de securitate radiologica in practicile de radiologie de diagnostic si radiologie interventionala (NSR-11)/2003.

76. xxx - Nonmativde acordare si de utilizare a echipamentului individual de protectie la radia{ii ionizante — NSR-15/2004.

Smolders L., Bergknut N., Grinwis G., Hagman R., Lagerstedt A-S.. Hazewinkel

H.A.W., Tryfonidou M., Meij B. - Jntervertebral disc degenerationin the dog. Part 2:

chondrodystrophic and non-chondrodystrophic breeds. TheVelerinary Journal, 2013,

292-299.

Tanase A., Craciunescu B. - Ortopedia animalelor mari. Ed. Sitech, Craiova, 2003.

Thrall D., Widmer W. — Physics of diagnostic radiology, radiation protection, and darkroomtheory. In Thrall D. (ed.), Textbook of veterinary diagnostic radiology, 5

ed. Saunders, 2007, 2-21.

60. Thrall D. - Radiographic features of bone tumors andbone infections. In Thrall D. (ed.), Textbookof veterinary diagnostic radiology, 5"ed. Saunders, 2007, 306-358. 61. Todd Trostel C., Pool R.R., McLaughlin R.M. - Canine Lameness Caused by

Developmental Orthopedic Diseases: Panosteitis, Lege-Calvé-Perthes Disease, and

Hypertrophic Osteodystrophy. Compendiu, vol. 25, 4, 2003. 62. Tudor N., Vligioiu C., Popa V.V., Tudor Poliana - Diagnosticarea radiologica a

osteonecrozei capului femural la caine. Lucriri stiinjifice - Universitatea de Stiinte Agronomicesi Medicina Veterinari Bucuresti, Seria C, Vol. XL, 1997, p. 107-110.

63. Tudor N. — Osteopatiile la canine. Studii morfo-clinice si radiologice ale scheletului locomotor. Tez de doctorat, Bucuresti, 2001.

64. Tudor N. - Examinarea si semiologia aparatului locomotor. In: Constantin N. (Ed), Tratat de medicina veterinari, vol. I, Editura Tehnicd, Bucuresti, 2002, 259-262.

. Tudor N., Vligioiu C., Lungu Anca, Tudor Poliana, Comarzan A. - The imaging

diagnosis of the genetics osteopathies in cats. The 6" International Symposium in

animal clinical pathology and therapy - Clinica veterinaria, Budva, Serbia and Montenegro, 2004,p. 292-293. 66. Tudor N., Vldgioiu C., Lungu Anca, Predoi G., Georgescu B. - Diagnosticul radiologic al hemimeliei radiale la pisicé. Scientific works, C Series, Veterinary Medicine, Bucharest, LIV, 2008, p. 309-312. 67. Tudor N., Vlagioiu C., Georgescu B. - Osteapatia hipertroficd caniné asociata unor leziuniintratoracale. Lucriri stiintifice — Medicina veterinara,Iasi, vol. 51 (10), 2008,

p. 557-559.

68. Vulpe V., Meomartino L. - Radiologie veterinari - Manual practic. Ghid de radiografie la cAinesi pisica. Ed. Performantica, Iasi, 2014..

69. Vulpe V. — Semiologie si imagisticd veterinara, Semiologic speciala. Ed. ETP

Tehnopress, Iasi, 2004. 70. Warman ML, Cormier-Daire V, Hall C, Krakow D, Lachman R,etal. - Nosology and

classification ofgenetic skeletal disorders: 2010 revision. Am J Med Genet A, 2011, 155A: 943-968. 71. Widmer W., Thrall D. — Canine and feline intervertebral disc disease, myelography and spinal cord disease. In Thrall D. (ed.), Textbook of veterinary diagnostic

radiology, 5" ed. Saunders, 2007, 194-219.

72. WisnerE., Pollard R. - Orthopedic diseases ofyoung and growing dogs andcats. In Thrall D. (ed.), Textbook of veterinary diagnostic radiology. 5" ed. Saunders, 2007, 268-283. . Xxx —Legea 111/1996.

201