Arhetipurile și inconștientul colectiv [PDF]

Zitiervorschau

Biblioteca de psihanaliza, 53 Coleqie coordonata de Vasile Dem. Zamfirescu

Mandala unui om modern

c. G. Jung

OPERE COMPLETE

1 ARHETIPURILE ~I INCON~TIENTUL

COLECTIV

Traducere din limba germana de Dana Verescu Vasile Dem. Zamfirescu

A TReI

EDITORI Marius Chivu Silviu Dragomir Vasile Dem. Zamfirescu MACHETAREA $1 COPERTA SERIE1 Dinu Dumbravician REDACTOR Daniela $teranescu TEHNOREDACTAREA COMPUTER1ZATA Cristian Claudiu Caban Descrierea CIP a Bibliotecii Na~ionale a Romaniei JUNG, CARL GUSTAV Opere complete / Carl Gustav lung; trad.: Dana Verescu, Vasile Dem. ZamflIescu. - Bucure~ti : Editura Trei, 2003 (Biblioteca de psihanaliza, 53) vol. ISBN 973-8291-61-5 Vol. I: Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv. - 2003. ISBN 973-8291-62-3 I. II.

c

Bibliogr. - Index.

Verescu, Dana (trad.) Zamfirescu, Vasile Dem. (trad.)

159.964.2

Aceasta edirie este bazata pe volumul 9/1 (Die Archetypen und dus kollektive Unbewuflte), din c.G. Jung, Gesummelte Werke, Walter-Verlag, Solothurn ~i DUsseldorf, 1995, ingrijita de Lilly Jung-Merker ~i Dr. phil. Elisabeth Rlif. Pentru textullui Jung din aceasta edirie: Copyright © Patmos Verlag GmbH & Co. KG, Walter Verlag, DUsseldorf / Germany, 1995 © Editura Trei, 2003 - pentru prezenta edirie in limba romana

c.P. 27-40, Bucure~ti TeL/Fax: +4 012245526 e-mail: [email protected] wwvv.edituratrei.ro ISBN: 973-8291-62-3

CUPRINS

Despre edi tie

9

DESPRE ARHETIPURILE INCON~TIENTULUI COLECTIV (trad. V. D. Zamfireseu) II CONCEPTUL DE INCON~TIENT COLECTIV (trad. V. D. Zamfireseu) a) Definitie b) Semnifieatia psihologica a incon~tientului eoleetiv c) Metoda de demonstrare d) Un exemplu

51 53 54 59 61

III DESPRE ARHETIP CU 0 SPECIALA CONSIDERARE A CONCEPTULUI DE ANIMA (trad. V. D. Zamfireseu)

65

TV ASPECTELE PSIHOLOGICE ALE ARHETIPULUI MAMEI (trad. D. Vereseu) 1. Despre eoneeptul de arhetip 2. Arhetipul malnei , 3. Complexul Inatern A. Complexul matern al fiului B. Complexul matern al fiieei a. Hipertrofia maternului b. Amplifiearea erosului c. Identitatea eu mama

85 87 92 95 95 97 97 98 99

d. Apararea impotriva mamei 5

11

100

Arhetipurile

~i incon~tientul colectiv

C. Aspectele pozitive ale complexului matern a. Mama

10 1 101

b. Erosul amplificat c. Numai-fiica

:104 106

D. Complexul matern negativ 4. Rezumat

107 109

V DESPRE RENA$TERE (trad. D. Verescu) Observatie preliminara 1. Forme ale rena~terii 2. Psihologia rena~terii A. Experienta transcendentei vietii B. Transformarea subiectiva

:

3. Exempul unei serii simbolice, care ilustreaza procesul transformarii VI DESPRE PSIHOLOGIA ARHETIPULUI INFANS (trad. D. Verescu) 1. Introducere

VII

119 121 122 124 125 126 141

155 157

2. Psihologia arhetipului infans a. Arhetipul ca stare a trecutului b. Funqia arhetipului c. Caracterul de viitor al arhetipului d. Unitate ~i multiplicitate a motivului copilului e. Zeu copil ~i copil erou 3. Fenomenologia speciala a arhetipului infans a. Abandonul copilului b. Invincibilitatea copilului c. Hermafroditismul copilului d. Copilul ca fiinta a inceputului ~i sfar~itului 4. Rezulnat

165 165 168 169 170 171 172 172 175 178 182 184

DESPRE ASPECTUL PSIHOLOGIC AL FIGURII ZEITEI KORE (trad. D. Verescu) a. Cazul X b. Cazul Y

187 197 201

6

Cuprins

VIII

IX

X

XI

XII

XIII

c. Cazul Z

206

CONTRIBUTII LA FENOMENOLOGIA SPIRITULUI IN BASM (trad. V. D. Zamfirescu) Cuvant Inainte

2Il 213

a. b. c. d. e. f.

214 220 222 234 246 247

Despre cuvantul "spirit" Automanifestarea spiritului In vise Spiritul In basm Simboluri teriomorfe ale spiritului In basm In completare Anexa

g. Incheiere

255

DESPRE PSIHOLOGIA FIGURII TRICKSTER-ULUI (trad. D. Verescu)

259

CON$TIINTA,INCON$TIENT $1 INDIVIDUA TIE (trad. D. Verescu)

279

CONTRIBUTII LA EMPIRISMUL PROCESULUI DE INDIVIDUATIE (trad. D. Verescu) Imaginea 1-12 , REZUMAT

297 351 353

DESPRE SIMBOLISTICA MANDALEI (trad. D. Verescu) Imaginea 1-54 Rezuma t

361 395 395

MAN DALE (trad. D. Verescu)

397

Biblio grafie Indi ce

.403 .427

7

DESPRE EDITlE

Opera lui Carl Gustav Jung, una dintre personalitatile cele mai importante ale secolului XX, este inca putin cunoscuta in Romania. De~i in ultimii ani s-au publicat cateva din caqile sale, cea mai mare parte a celor 18 volume care-i alcatuiesc opera, insumand mai mult de 8 000 de pagini, raman inaccesibile cititorului de limba romana. Psihiatru, psihanalist, discipol ~i disident allui Freud, personalitate interdisciplinara de vasta cultura apreciata in mod deosebit de Mircea Eliade, un alt mare erudit, receptiv la fenomenele marginalizate de ~tiinta oficiala, cum ar fi astrologia, alchimia, ocultismul in genere, Jung a ~tiut, poate ca nimeni altul, sa pretuiasca simbolul ~i sa gaseasca drumuri de acces spre intelesurile sale profunde. Contributia sa principala ramane insa descoperirea incon~tientului colectiv cu arhetipurile sale. Acesta este motivul pentru care deschidem editia operelor complete ale lui Jung cu volumul dedicat arhetipurilor incon~tientului colectiv, tratate in studii esentiale publicate intre 1933 ~i 1955, in cea mai mare parte inedite in Romania. Va urma volumul dedicat tipurilor psihologice, 0 alta contributie importanta a psihologiei analitice, iar apoi volumul despre psihologia fenomenelor oculte, care reprezinta teza de doctorat a lui Jung. Speram ca acest nou inceput va fi mai mult decat un simplu puseu, care sa-~i epuizeze energia dupa primele reu~ite, a~a cum s-a intam plat pana acum, ~i ca yom putea publica to ate cele 18 volume ale 9

Arhetipurile

~i incon~tientul colectiv

seriei Jung. Faptul ca publicarea aperelar lui Freud initiata de editura naastra a ajuns a valumul all O-lea ne da increderea necesara pentru a naua intreprindere de durata. 26 actambrie 2003

Editura

I DESPRE ARHETIPURILE INCON~TIENTULUI

[Aparuta pentru prima data in ErtlllOs-Jllhrbllcil Prelucrata ca studiu intai in \fall dell Wllrzehl Arclzetyplls.

(Psychologische Abhandlungen

COLECTIV

1934 (Rhein-Verlag, des Bewufltseills.

Zurich

Studiell

IX) Rascher, Zurich 1954.]

1935).

iiber del1

DESPRE ARHETIPURILE INCON$TIENTULUI COLECTIV

Ipoteza ca existl un incon~tient colectiv este una din aceIe idei care la inceput surprinde publicul, pentru ca apoi sa fie repede acceptata ~i sa patrunda in limbajul curent, a~a cum s-a intamplat ~i cu notiunea de incon~tient in genere. Dupa ce ideea filosofica de incon~tient, dezvoltata mai ales de e.G. CARUS~i E. yon HARTMANN,a fost inlaturata aproape fara urme de moda debordanta a materialismului ~i empirismului, ea a reaparut treptat in cadrul psihologiei medicale orientate ~tiintific. La inceput conceptul de incon~tient s-a marginit la desemnarea continuturilor refulate sau uitate. Pentru FREUDincon~tientul, de~i apare deja - cel putin metaforic - ca subiect activ, nu este in esenta nimic altceva decat sediul acestor continuturi uitate ~i refulate ~i are doar datorita acestui fapt 0 importanta practica. Prin urmare, conform acestei viziuni incon~tientul are 0 natura exclusiv personala I, de~i pe de alta parte chiar FREUDa sesizat ca modul de gandire al incon~tientului este arhaico-mitologic. Fara indoiala, un strat-oarecum superficial al incon~tientului este personal. II numim incon~tientul personal. Acesta se sprijina insa pe un strat mai adanc, care nu mai provine din experienta personala, ci este innascut. Stratul acesta mai adanc constituie a~a-numitul incon~tiel1t colectiv. M-am oprit la expresia "colectiv" intrucat acest incon~tient nu In lucrarile ulterioare FREUD ~i-a nuan\at viziunea fundamentala prezentata aici: psihismul instinctual I-a numit "sine" (rillS Es) iar prin "supraeu" (Uber-hil) a desemnat con~tiin\a colectiva interiorizata individului ~i in parte refulata.

13

Arhetipurile

~i incon~tientul colectiv

este individual ci universal, adica, in opozitie cu psihismul individual, cuprinde cum grana salis la toti indivizii, indiferent de locul na~terii. Acela~i la toti oamenii, el formeaza baza psihica de natura suprapersonala, prezenta in fiecare. Existenta psihica este recunoscuta doar pe baza confinuturilor con~tientizabile. De aceea nu putem vorbi despre un incon~tient dedit in masura in care suntem capabili sa-i identificam continuturile. Continuturile incon~tientului personal sunt in principal a~a-numitele complexe afective, care constituie intimitatea personala a vietii psihice. in schimb, continuturile incon~tientului colectiv sunt a~a-numitele arhetipuri. Termenul "arhetip" il intfllnim inca de la PHILO IUDAEus2 cu referire la imago Dei in om. De asemenea, la IRENAEUS3 unde citim: "Mundi fabricator non a semetipso fecit haec, sed de alien is archetypis transtulit." in Corpus Hermeticum4 Dumnezeu este numit TO apX8Tunov