31 1 386KB
CUPRINS
1 INTRODUCERE ……………...……………………………………………………………..... CAPITOLUL I. PREZENTAREA PRINCIPALILOR INDICATORI FINANCIARI ŞI4 UTILIZAREA ACESTORA ÎN CONTEXTUL ANALIZEI POZIŢIEI FINANCIARE… 4 1.1. Rolul situaţiilor financiare în furnizarea informaţiilor contabile ..………………............. 6 1.2. Valorificarea informaţiilor contabile în analiza poziţiei financiare.………..........….….... 8 1.3. Bilanţul – suport al analizei poziţiei financiare .………………..................................….. 9 1.4. Indicatori de lichiditate, solvabilitate, de gestiune şi trezorerie .………………...........…. 12 1.5. Analiza fluxurilor de trezorerie ...............………………………………………............... 14 1.6. Indicatori privind structura patrimonială ............………………………….........……….. 15 1.6.1. Analiza ratelor de structură ale activului ..…………………………….................... 18 1.6.2. Analiza ratelor de structură ale pasivului ..…………………………....................... 19 1.6.3. Analiza ratelor de sinteză ..........................…………………………….................... 20 1.6.4. Analiza ratelor de finanţare şi îndatorare ..........................………………………..... 21 CAPITOLUL II. PREZENTAREA GENERALĂ A SC OMV PETROM SA ………... .... 21 2.1. Scurt istoric al societăţii …………………………...…...................................................... 22 2.2. Obiectul de activitate …………………………………..…............................................... 27 2.3. Misiune, obiective, strategii ...........................……………………………………............ 29 2.4. Structura organizatorică a SC OMV PETROM SA ...……………………………............ 29 2.5. Mediul extern .................................................……………………………………............
31 CAPITOLUL III. ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE LA SC OMV PETROM SA... ... 33 3.1. Analiza evoluţiei procentuale a indicatorilor din bilanţul contabil ……………….............. 34 3.2. Analiza indicatorilor de lichiditate, solvabilitate, trezorerie …………………….............. 40 3.3. Analiza ratelor de structură patrimonială ……………..…………………………............. 43 3.4. Analiza riscului financiar …......................……………………………………….............
45 CONCLUZII ŞI PROPUNERI…………………………….……………….……………... .... 49 Bibliografie ……………………………………………………….…………………...............
INTRODUCERE Această lucrare îşi propune să evidenţieze modul în care informaţiile relevate de situaţiile financiare sunt prezentate şi valorificate în demersul lor, pentru a caracteriza activitatea unei entităţi, poziţia financiară şi performanţele acesteia, atât pentru nevoile proprii, cât şi pentru terţi. Globalizarea economiilor face ca informarea financiară clasică, articulată în jurul conceptelor contabile să nu mai răspundă aşteptărilor diferitelor categorii de utilizatori. Adesea, principiile contabile admise produc distorsiuni care deformează realitatea economică, diversitatea practicilor contabile făcând dificil demersul analizei financiare, mai ales în cazul unor entităţi multinaţionale. În ultimele decenii, teoria şi practica economică au consemnat numeroase cazuri în care reuşita în economie este legată nu atât de reforme radicale, cât de valorificarea zonelor de graniţă dintre subsistemele economic, social şi politic, unde există perioade în care, deşi domină exigenţele unui subsistem, rezultanta creează echilibru şi optim în toate trei1. Dezvoltarea pieţelor de capital şi eficienţa acestora depinde de încrederea publicului în informaţia contabilă transparentă care trebuie însoţită şi de asumarea clară a responsabilităţii privind situaţiile financiare, cu atât mai mult cu cât, prin scandalurile financiare care au zguduit multe state ale lumii, încrederea destinatarilor situaţiilor financiare în raportarea financiară şi în auditarea acestora a fost afectată considerabil. Situaţiile financiare ale unei companii reprezintă cel mai important mijloc prin care informaţia contabilă este pusă la dispoziţia factorilor decizionali. De aceea, companiile îşi publică situaţiile financiare, într-un mod cât mai explicit, pentru a putea fi înţelese de către cititorul interesat. Perfecţionarea continuă a mediului de afaceri reprezintă o prioritate esenţială a guvernelor în consolidarea funcţionării economiei de piaţă, iar pe termen scurt, realizarea obiectivelor urmărite în cadrul programului de aderare a României la Uniunea Europeană. În acest context, cadrul general de contabilitate şi audit financiar îşi îmbunătăţeşte continuu calitatea informaţiei contabile prin aplicarea reglementărilor contabile conforme cu Directivele Comunităţii Economice Europene (Directiva a-IV-a şi a VII-a) 2. Necesitatea de conformitate este impusă de3 : • globalizarea economiilor naţionale; • accesul României pe pieţele de capital internaţionale; • transparenţa şi simplificarea raportărilor financiare. Pentru atingerea acestor obiective, în ultima perioadă au avut loc o serie de modificări a adoptării legislative între care mentionăm: • modificarea şi completarea Legii contabilităţii nr.82/1991; 1
Done I, Ungureanu A– Cota unică de impozitare şi convergenţa economiei naţionale la UE, Integrarea României în Uniunea Europeană Oportunităţi şi provocări, Supliment al Revistei de Economie teoretică şi aplicată, vol.II, 2007 2 Ionescu C – Contabilitate, baze şi proceduri, ed.a-II-a, Editura Fundaţiei României de Mâine, Bucureşti, 2007 3 Ionescu C – Reglementări contabile conforme cu Directivele Europene referitoare la elaborarea situaţiilor financiare - Suport de curs – Bucureşti, 2007
2
• reglementările contabile conforme cu Directiva IV-a şi a-VII-a • adoptarea IFRS şi IAS, prin Ordin M.F.P. În conformitate cu referenţialul contabil internaţional situaţiile financiare trebuie să permită aprecierea poziţiei financiare, performanţei entităţii precum şi evoluţia poziţiei financiare, pentru ca investitorii să poată lua deciziile lor de investire şi de dezinvestire 4. Situaţiile financiare prezintă rezultatele financiare ale unei entităţi grupate pe categorii de informaţii conform caracteristicilor economice denumite generic „structurile situaţiilor financiare” care sunt direct legate de evaluarea poziţiei financiare (activele, datoriile şi capitalul propriu) şi a performanţei (veniturile şi cheltuielile)5. Analiza situaţiilor financiare este arta de a analiza şi de a interpreta informaţiile prezentate în diferitele rapoarte întocmite de o întreprindere. Indiferent că situaţiile financiare sunt analizate de persoane competente ale conducerii întreprinderii sau ale terţilor, scopul principal al analizei este acelaşi: să se furnizeze o bază pentru luarea unor decizii raţionale. Desigur că fiecare categorie de utilizatori ai informaţiilor contabile va pune accente pe diferite structuri ale situaţiilor financiare. Finanţatorul bancar este mai interesat asupra lichidităţii pe termen scurt, în timp ce investitorul potenţial sau actual va fi mai atent asupra profitabilităţii pe termen lung şi structurii capitalului. Un alt scop al analizei situaţiilor financiare este de a dezvolta o bază relaţională pentru a prevedea viitorul. Deşi pentru analiza situaţiilor financiare se poate face prin apelul la unul sau mai multe instrumente (tehnici), cel mai adesea analiştii fac apel la analiza pe bază de rate. Ratele financiare pot fi utilizate pentru a dezvolta un set de statistici care să pună în evidenţă caracteristicile financiare cheie ale întreprinderii în cauză 6. Pornind de la o interpretare simplă, bilanţul este documentul de sinteză care prezintă situaţia afacerilor unei întreprinderi la un moment dat. Studiul financiar al bilanţului evidenţiază modalităţile de realizare a echilibrului financiar funcţional sau patrimonial al întreprinderii la un moment dat (de regulă la sfârşitul perioadei de gestiune), permiţând deci o analiză financiară statică 7. Dincolo de rolul său în a completa informaţiile referitoare la compoziţia beneficiului, bilanţul contribuie şi la furnizarea bazei informaţionale privind: • calculul ratei de randament; • evaluarea structurii capitalului întreprinderii; • determinarea lichidităţii şi flexibilităţii întreprinderii8. Elaborarea lucrării de faţă a reprezentat un demers complex de studiu, analiză şi cercetare a unor aspecte semnificative referitoare la activitatea companiei S.C. OMV PETROM S.A., în care îmi desfăşor în prezent activitatea, şi care prin aria sa de activitate, deosebit de extinsă şi 4
Feleagă (Malciu) L, Feleagă N– Contabilitate Financiara o abordare europeană şi internaţională, Vol.II, Editura InfoMega, Bucureşti, 2005, p.22 5 Ionescu C – Reglementări contabile conforme cu Directivele Europene referitoare la elaborarea situaţiilor financiare - Suport de curs – Bucureşti, 2007 6 Feleagă (Malciu) L, Feleagă N– Contabilitate Financiara o abordare europeană şi internaţională, Vol.II, Editura InfoMega, Bucureşti, 2005, p.23 7 Vintilă G – Gestiunea Financiară a Întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2006, p.33 8 Feleagă (Malciu) L, Feleagă N – Contabilitate Financiară o abordare europeană şi internaţională, Vol.I, Editura InfoMega, Bucureşti, 2005, p.79
3
diversă, s-a constituit ca un domeniu incitant de studiu pentru analiza în dinamică a activităţii societăţii, pe parcursul anilor 2007, 2008 şi 2009. Şi în această perioadă, ce succede procesului de privatizare, au avut loc numeroase schimbări, în domenii esenţiale ale activităţii unei companii, schimbări ce ţin de politici contabile, de maniera de organizare a activităţii, restructurări de sarcini şi activităţi, regândirea politicii de resurse umane în funcţie de noile obiective şi priorităţi. Deasemenea, Petrom trebuie să se raporteze permanent la cererea de piaţă, să anticipeze mişcările concurenţei, să-şi autoevalueze limitele şi resursele de care dispune. Tocmai aceste schimbări care au avut loc în cadrul S.C. OMV PETROM S.A. au reprezentat pentru mine o provocare de a studia şi analiza dinamica anumitor indicatori economici, pentru a pune în evidenţă poziţia financiară a societăţii, modul de evoluţie al companiei, pe parcursul anilor 2007-2009, şi nu în ultimul rând, identificarea şi evidenţierea punctelor forte şi a punctelor slabe din activitatea internă a companiei, precum şi a ameninţărilor din mediul extern. Lucrarea este sistematizată în trei capitole, în primul capitol am prezentat mai întâi fundamentele teoretice privind importanţa situaţiilor financiare în furnizarea informaţiilor contabile, după care am scos în evidenţă rolul bilanţului în reflectarea poziţiei financiare a unei întreprinderi precum şi principalii indicatori şi utilizarea acestora în contextul analizei poziţiei financiare la S.C. OMV Petrom S.A.. În al doilea capitol se arată prezentarea generală a societăţii, caracterizarea activităţilor principale ale S.C. OMV Petrom S.A., precum şi obiectul de activitate, structura organizatorică, mediul extern. În al treilea capitol sunt studiate poziţia financiară a societăţii pe baza ratelor de lichiditate, solvabilitate şi de gestiune, a fondului de rulment şi necesarului de fond de rulment pentru anii 2007, 2008 şi 2009. La sfârşitul lucrării sunt prezentate punctele forte şi puntele slabe ale S.C. OMV Petrom S.A. şi sunt expuse măsurile de îmbunătăţire a poziţiei financiare cât şi concluziile care decurg din parcurgerea acestei lucrări. Criza economică care a afectat şi ţara noastră, a influenţat negativ şi compania OMV Petrom, determinând scăderea aproape a tuturor indicatorilor economico-financiari, dar compania prin strategiile pe care le-a adoptat (restructurare, modernizare şi monitorizarea costurilor) a reuşit să facă faţă mediului economic nefavorabil.
4
CAPITOLUL I - PREZENTAREA PRINCIPALILOR INDICATORI FINANCIARI ŞI UTILIZAREA ACESTORA ÎN CONTEXTUL ANALIZEI POZIŢIEI FINANCIARE În acest capitol am încercat să surprind importanţa situaţiilor financiare în analiza poziţiei financiare a unei firme şi principalii indicatori care contribuie la această analiză. Conform OMFP 3055/10.11.2009 situaţiile financiare anuale sunt întocmite de persoanele juridice care la data bilanţului depăşesc limitele a două dintre următoarele criterii: • total active: 3.650.000 euro • cifra de afaceri netă: 7.300.000 euro • număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50.
1.1. Rolul situaţiilor financiare în furnizarea informaţiilor contabile
Obiectivul principal al contabilităţii 9 este furnizarea de informaţii care să asigure o imagine fidelă asupra poziţiei financiare, performanţelor financiare şi modificărilor poziţiei financiare ale entităţii, în scopul utilizării acestor informaţii de către utilizatorii interni şi externi, în vederea fundamentării unor decizii economice. Pentru realizarea acestui obiectiv, este necesar ca lucrările curente de contabilitate să se sintetizeze periodic în informaţii generalizate, care să fie relevante pentru caracterizarea activităţii desfăşurate de o entitate întro anumită perioadă de timp. Acest deziderat poate fi îndeplinit prin întocmirea periodică a unor documente de sinteză contabilă, care pe parcursul timpului au purtat diverse denumiri, cum sunt: bilanţ contabil, situaţii financiare anuale sau conturi anuale. Prin OMFP 3055/10.11.2009 s-au aprobat reglementările contabile conforme cu Directiva a-IV-a a Comunităţilor Economice Europene reglementări care prevăd formatul şi conţinutul situaţiilor financiare anuale, principiile contabile şi regulile de recunoaştere, evaluare, scoatere din evidenţa şi prezentare a elementelor în situaţiile financiare anuale, regulile de întocmire, aprobare, auditare/verificare, potrivit legii, şi publicare a situaţiilor financiare anuale, unele reguli privind contabilitatea de gestiune, Planul de conturi general, precum şi conţinutul şi funcţiunea conturilor contabile. Acestea stabilesc, de asemenea, reguli privind organizarea şi conducerea contabilităţii şi raportările efectuate în conformitate cu cerinţele instituţiilor statului, pentru uzul tuturor categoriilor de utilizatori10. Pe plan mondial, s-a căutat o armonizare a modului de organizare şi conducere a contabilităţii în diferite ţări cu scopul realizării următoarelor obiective11: • îmbunătăţirea organizării şi conducerii contabilităţii în diferite ţări; 9
Pântea I.P., Bodea Gh. – Contabilitatea Financiară Româneasca conformă cu Directivele Europene, Editia a-II-a, Editura Intelcredo, Deva, 2007, p.463 10 OMFP 3055/10.11.2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr.766 bis/10.11.2009 11 Sălceanu A - Normalizarea contabilităţii româneşti rezultat al procesului de armonizare, Integrarea României în Uniunea Europeană Oportunităţi şi provocări, Supliment al Revistei de Economie teoretică şi aplicată, vol.II, 2007
5
• mai buna înţelegere a informaţiilor contabile şi controlul lor; • compararea informaţiilor contabile în timp şi spaţiu. De aceea, în vederea coordonării activităţii de armonizare a contabilităţii, în anul 1973 a luat fiinţă Comitetul de Standarde Contabile Internaţionale (Internaţional Accounting Standards Commitee IASC), cu sediul la Londra. Procesul de modernizare a sistemelor contabile folosite la nivel mondial a evoluat, astfel că, în anul 2000, IASC şi-a schimbat structura şi statutul, transformându-se în IASB. Incapacitatea sistemelor contabile naţionale de a produce o informaţie contabilă la standardele solicitate de investitorii străini a impus adoptarea de către majoritatea ţărilor a referenţialului contabil internaţional, ca sistem de întocmire a Situaţiilor financiare pentru firmele care sunt listate pe piaţa de capital12. Pentru a fi în acord cu standardele IAS/IFRS, situaţiile financiare trebuie13: • să cuprindă o menţiune explicită şi fără rezerve de conformitate cu aceste standarde; • să respecte integral solicitările fiecărui standard (IAS sau IFRS) şi fiecărei interpretări (SIC sau IFRIC) aplicabil(e). Standardul IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare” descrie ipotezele de bază în elaborarea situaţiilor financiare: continuitatea exploatării, independenţa exerciţiilor, permanenţa metodelor de prezentare, pragul de semnificaţie şi gruparea elementelor, necompensarea, informarea comparativă. Situaţiile financiare individuale sau consolidate se referă la: un bilanţ, un cont de profit şi pierdere, o situaţie a variaţiei capitalurilor proprii, un tablou al fluxurilor de trezorerie, anexele care cuprind o descriere a politicilor contabile semnificative şi notele explicative. În scopul întocmirii situaţiilor financiare anuale, entităţile trebuie să procedeze la inventarierea şi evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii. În situaţiile financiare anuale elementele de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii se reflectă şi se evaluează la valoarea contabilă, pusă de acord cu rezultatele inventarierii. Prezentele reglementări se aplică inclusiv în cazul bunurilor care au fost aduse drept aport la capital şi al activelor în curs de execuţie14. După inventariere (cel puţin o dată pe an) întocmim situaţiile financiare – bilanţul15. Referenţialul contabil internaţional analizează bilanţul în contextul cadrului conceptual şi al standardului IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare” în forma lui revizuită în decembrie 2003. În acest standard în legătură cu bilanţul contabil, activele se împart în două mari categorii: • active necurente – active care se transformă în lichidităţi într-o perioadă mai mare de 1 an; 12
Sălceanu A - Normalizarea contabilităţii româneşti rezultat al procesului de armonizare, Integrarea României în Uniunea Europeană Oportunităţi şi provocări, Supliment al Revistei de Economie teoretică şi aplicată, vol.II, 2007 13 Feleagă (Malciu) L, Feleagă N– Contabilitate Financiara o abordare europeană şi internaţională, Vol.II, Editura InfoMega, Bucureşti, 2005, p.25 14 OMFP 3055/10.11.2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr.766 bis/10.11.2009 15 Străoanu B.M.– Examen la conta? Nimic mai uşor! 585 de subiecte teoretice, studii de caz, monografii şi aplicaţii rezolvate... sau nu, Editura Economică, Bucureşti, 2010, p.293
6
• active curente – active care se transformă în lichidităţi într-un an (perioada de utilizare sub 1 an) Standardul internaţional IAS 1 defineşte şi realizează cele două mari categorii de datorii, ţinând cont de gradul lor de eligibilitate: • datorii necurente – datorii pe termen lung (scadenţă mai mare de un an); • datorii curente – datorii pe termen scurt (scadenţă mai mică de un an). În categoria acestora este inclusă şi partea pe termen scurt (achitabilă în următoarele 12 luni) a datoriilor pe termen lung16. Standardul IAS 1 face distincţie între elementele care prezintă poziţia financiară în bilanţ şi cele care fac o astfel de prezentare fie în bilanţ, fie în notele explicative. În Notele explicative la situaţiile financiare, entitatea trebuie să prezinte informaţii cu privire la bazele de întocmire a acestora, astfel17: • să prezinte informaţii despre reglementările contabile şi politicile contabile folosite; • să ofere informaţii suplimentare care nu sunt prezentate în bilanţ, contul de profit şi pierdere şi, după caz, în situaţia modificărilor capitalurilor proprii sau situaţia fluxurilor de numerar, dar sunt relevante pentru înţelegerea acestora. Politicile contabile au făcut, deasemenea, obiectul definirilor şi analizelor referenţialului contabil internaţional. Dincolo de faptul că toate standardele internaţionale fac referire la politicile contabile, în vederea soluţionării problemei în cauză, sub aspect conceptual, câmpul de reflecţii cel mai dens se găseşte în litera şi spiritul normelor IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare” şi IAS 8 „ Politici contabile, schimbări de estimări şi erori”.18 Notele explicative la situaţiile financiare anuale conţin informaţii suplimentare, relevante pentru necesităţile utilizatorilor. În nota explicativă numărul nouă sunt prezentate exemple de calcul şi analiză a principalilor indicatori economico-financiari. Utilizatorii trebuie să fie în măsură să compare situaţiile financiare ale unei întreprideri, pe o anumită perioadă, pentru a identifica tendinţele poziţiei ei financiare, performanţelor sale şi fluxurilor de trezorerie presupuse de diverse activităţi. Pentru aceasta, întreprinderea trebuie să utilizeze aceleaşi politici contabile care vor fi adoptate pentru fiecare exerciţiu. Totuşi, aşa cum spunea Disraeli „Schimbarea este inevitabilă într-o ţară progresivă. Schimbarea este constantă”.
1.2. Valorificarea informaţiilor contabile în analiza poziţiei financiare O prezentare mai adecvată a evenimentelor sau tranzacţiilor, care figurează în situaţiile financiare, este dată atunci când noua metodă contabilă conduce la o informare mai relevantă sau mai fiabilă asupra poziţiei financiare, performanţelor sau fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii. 16
Feleagă (Malciu) L, Feleagă N– Contabilitate Financiara o abordare europeană şi internaţională, Vol.I, Editura InfoMega, Bucureşti, 2005, p.102 17 Ionescu C – Reglementări contabile conforme cu Directivele Europene referitoare la elaborarea situaţiilor financiare - Suport de curs – Bucureşti, 2007 18 Feleagă N, Feleagă L – Politici şi opţiuni contabile, Editura Infomega, Bucureşti, 2008, p.11
7
Performanţa financiară a unei entităţi se referă la profiturile pe care aceasta le obţine din resursele pe care le controlează, la componentele acestor profituri şi la caracteristicile acestor componente.19 Poziţia financiară a entităţii cuprinde resursele economice pe care aceasta le controlează, structura să financiară, lichiditatea şi solvabilitatea sa, modul de abordare a riscurilor de activitate şi de conducere, capacitatea de a se adapta la schimbările în mediul în care operează20. Într-o accepţiune mai simplistă poziţia financiară defineşte potenţialul economic şi financiar al unei anume entităţi, însemnând patrimoniul propriu, patrimoniul administrat, valoare patrimonială justă şi capacitatea acestuia de a genera beneficii economice. Informaţiile despre resursele economice controlate de instituţie sau de care poate dispune aceasta şi capacitatea sa din trecut de a modifica aceste resurse sunt utile pentru a anticipa forţa instituţiei de a genera numerar sau echivalente ale numerarului în viitor. Informaţiile despre structura financiară sunt utile pentru anticiparea nevoilor viitoare de creditare şi a modului în care profiturile şi fluxurile viitoare de trezorerie vor fi repartizate între cei care au un interes faţă de administraţie; acestea sunt utile şi pentru anticiparea şanselor entităţii de a primi finanţare în viitor. Informaţiile despre lichiditate şi solvabilitate sunt utile pentru a anticipa capacitatea de a întreprinde acţiuni, de a-şi onora angajamentele financiare scadente. Primul pas în analiza poziţiei financiare îl reprezintă analiza de ansamblu a poziţiei financiare în cadrul căreia sunt abordate evoluţia şi mutaţiile structurale produse în cadrul structurii activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii pe baza informaţiilor puse la dispoziţie prin situaţiile financiare. Sporirea valorii unei astfel de analize necesită investigarea situaţiilor financiare pe mai multe exerciţii financiare succesive. Analiza poziţiei financiare trebuie să răspundă în principal următoarelor probleme: analiza ratelor de structură ale bilanţului, analiza lichidităţii şi solvabilităţii, analiza indicatorilor echilibrului financiar, modelarea analizei indicatorilor de gestiune precum şi analiza tablourilor fluxurilor de trezorerie. Obiectivele analizei poziţiei financiare: • analiza stării de sănătate financiară a firmei; • evaluarea performanţelor managementului firmei; • prezentarea şi analiza indicatorilor de echilibru economico-financiar; • identificarea principalelor rate financiare şi efectuarea de agregări între acestea; • prezentarea factorilor şi a cauzelor care pot genera o situaţie financiară favorabilă sau nefavorabilă a firmei şi propunerea de măsuri pentru îmbunătăţirea acestor situaţii.
19
Feleagă (Malciu) L, Feleagă N– Contabilitate Financiara o abordare europeană şi internaţională, Vol.I, Editura InfoMega, Bucureşti, 2005, p.214 20 Feleagă (Malciu) L, Feleagă N– Contabilitate Financiara o abordare europeană şi internaţională, Vol.I, Editura InfoMega, Bucureşti, 2005, p.214
8
1.3. Bilanţul – suport al analizei financiare Informaţiile privind poziţia financiară sunt oferite în primul rând de bilanţ. Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale entităţii la sfârşitul exerciţiului financiar, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege21. Bilanţul permite formularea de judecăţi de valoare privind riscul pe care şi-l asumă o întreprindere şi evaluarea mişcărilor viitoare de trezorerie. Pentru aceasta ea analizează, pe baza bilanţului, lichiditatea şi flexibilitatea financiară cu care se confruntă întreprinderea. Lichiditatea se referă la intervalul de timp necesar pentru ca un element de activ să fie realizat sau convertit în disponibilităţi, sau pentru ca o datorie să fie achitată. Pentru o întreprindere, se afirmă că, în general, cu cât lichiditatea este mai mare, cu atât aceasta riscă mai puţin să dea faliment. Flexibilitatea financiară reprezintă capacitatea unei întreprinderi de a lua măsurile necesare, în vederea modificării valorilor şi calendarului mişcărilor de trezorerie, astfel încât să se poată face faţă nevoilor şi situaţiilor neprevăzute. O primă metodă de analiză a bilanţului constă în gruparea posturilor bilanţiere în subansambluri semnificative, care duce la o reprezentare sintetică a bilanţului şi permite să se exprime şi să se calculeze noţiunile fundamentale de fond de rulment, nevoie de fond de rulment şi trezorerie22. Pe baza informaţiilor din bilanţ se determină anumiţi indicatori economico-financiari, prin intermediul cărora se poate stabili un diagnostic al situaţiei financiare şi a rentabilităţii entităţii 23. Confruntarea între grupările bilanţului permite să se formuleze relaţiile fundamentale de trezorerie, pe care se sprijină funcţionarea întreprinderii, atât pe termen scurt, cât şi pe termen mijlociu şi lung. În bilanţ, elementele de activ şi datorii sunt grupate după natură şi lichiditate, respectiv natură şi exigibilitate. Bilanţul poate fi considerat deci ca o situaţie a firmei la un moment dat, situaţie ce poate fi prezentată şi interpretată într-o logică juridică, una economică sau una financiară. Ca orice document normalizat, bilanţul are anumite limite în reflectarea situaţiei unei firme şi respectiv analiza acesteia. Bilanţul nu înregistrează decât mărimile monetare şi nu furnizează decât o fotografie la un moment dat, susceptibilă de a fi modificată rapid de operaţiunile viitoare. Elementele24 legate directe de evaluarea poziţiei financiare sunt: activele, datoriile şi capitalul.
21
Moroşan I – Analiza economico-financiară, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucureşti, 2006, p.228 Ilie Vasile – Gestiunea Financiară a întreprinderii, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2006, p.100 23 Pântea I.P, Bodea Gh.– Contabilitatea Financiară Româneasca conformă cu Directivele Europene, Editia a-II-a, Editura Intelcredo, Deva, 2007 24 Moroşan i – Analiza Economico-Financiară, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006 22
9
Ecuaţia fundamentală a poziţiei financiare este de forma 25: CAPITAL PROPRIU (ACTIV NET) = ACTIV – DATORII Analiza financiară pe bază de bilanţ are ca obiectiv formularea unor judecăţi de valoare privind valoarea, echilibrul, sănătatea, poziţia financiară a firmei. Pentru realizarea unei analize financiare pertinente în literatura de specialitate sunt prezentate două teorii fundamentale, în baza cărora se propune elaborarea aşa-zisului ,,bilanţ – suport al analizei financiare”: • teoria bilanţului patrimonial; • teoria bilanţului funcţional. Abordarea patrimonială (financiară) este o abordare externă, care prezintă interes pentru următoarele categorii de utilizatori: acţionarii, interesaţi să cunoască valoarea patrimoniului; creditorii, care privesc patrimoniul ca o garanţie pentru creditele acordate şi potenţialii investitori şi creditori. Bilanţul patrimonial26 (financiar) este un instrument de analiză realizat prin retratarea bilanţului contabil. Problemele principale ale analizei poziţiei financiare a firmei rezolvate prin apelarea la bilanţul patrimonial sunt: • determinarea patrimoniului net; • analiza structurii financiare; • analiza lichidităţii şi solvabilităţii • determinarea gradului de îndatorare. În sfârşit, metoda ratelor aplicată la studiul bilanţului aduce informaţii complementare, analitice, care permit să se aprofundeze şi să se precizeze aspectele relevante de aprecierea sintetică a bilanţului27.
1.4. Indicatorii de lichiditate, solvabilitate, de gestiune şi trezorerie Lichiditatea caracterizează capacitatea firmei de a-şi achita obligaţiile la scadenţă şi de a face faţă unor nevoi neprevăzute de disponibilităţi băneşti, fiind considerat factorul care guvernează supravieţuirea28. Solvabilitatea reprezintă capacitatea unei firme de a acoperi datoriile totale.29 Pentru caracterizarea lichidităţii unei firme se compară pasivele pe termen scurt cu resursele disponibile pentru aceeaşi perioadă. Cele mai utilizate rate de lichiditate sunt:
Rata lichidităţii curente (generală) (RLC) arată măsura în care datoriile curente (pe termen scurt) pot fi acoperite pe seama activelor curente:
25
Ristea M, coordonator – Contabilitatea financiară a intreprinderii, Editura Universitară, Bucureşti, 2005, pp.18-19 Moroşan I – Analiza Economico-Financiară, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006 27 Ilie Vasile – Gestiunea Financiară a întreprinderii, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2006, p.100 28 Morris Mitchel – Cum să devii manageri de succes, traducere, Editura ALL BECK, Bucureşti, 2000, p.237 29 Moroşan I – Analiza Economico-Financiară, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006, p.256 26
10
R
LC
Active circulante
=
Datorii curente
Datoriile curente sunt formate din obligaţiile faţă de furnizori, cele fiscale şi salariale, creditele pe termen scurt precum şi partea din împrumuturile pe termen mediu şi lung a căror scadenţă este în cadrul exerciţiului financiar curent. Se apreciază că situaţia lichidităţii generale este satisfăcătoare, după unele surse, în condiţiile încadrării acestei rate în intervalul 1,2 şi 1,8, iar după altele, în intervalul 2 şi 2,230. Rata lichidităţii rapide: RLR
Active circulante − Stocuri
=
Datorii curente
Potrivit teoriei nord-americane, această rată este cunoscută şi sub denumirea de "testul acid" şi arată posibilitatea achitării datoriilor curente din valorile de trezorerie disponibile existente, precum şi din cele care se vor încasa în urma lichidării creanţelor la scadenţă. Această rată este de obicei subunitară. Intervalul considerat ca satisfăcător pentru această rată este de 0,65-1 sau 0,8-1 după alte teorii economice.
Rata lichidităţii la vedere31: RLV
=
Disponibil + Investitii financiare pe termen scurt Datorii curente
În teoria economică, această rată este cunoscută şi sub denumirea de rata solvabilităţii imediate. Interpretarea acesteia trebuie făcută cu mare grijă. Astfel, un nivel ridicat al acesteia indică o solvabilitate mare, dar poate fi consecinţa unei utilizări mai puţin performante a resurselor disponibile. Valoarea ridicată a acestei rate nu constituie în acelaşi timp o garanţie a solvabilităţii, dacă restul activelor circulante au un grad redus de lichiditate. Valoarea recomandată a acestui indicator este de 0,2.
Rata solvabilităţii generale reflectă gradul în care o firmă poate face faţă datoriilor şi se calculează astfel: RSG =
Active totale Datorii totale
Nivelul minim al acestei rate este 1,4 (în condiţiile în care ponderea minimă a capitalurilor proprii în totalul capitalurilor este de 30%). O mărime subunitară a ratei solvabilităţii globale arată că firma este insolvabilă, activele totale fiind mai mici decât datoriile totale. Cauza unei asemenea situaţii este reprezentată de pierderea înregistrată, care este mai mare decât capitalul social, rezervele constituite şi alte surse proprii, ceea ce a determinat un capital propriu negativ. Rata solvabilităţii patrimoniale: RSP
=
Capital propriu Capital propriu +Credite bancare
Valoarea minimă a ratei solvabilităţii patrimoniale se apreciază că trebuie să se încadreze în limitele 0,3-0,5, iar peste 0,5 situaţia poate fi considerată normală.32 30
Isfănescu Aurel, Vasile Robu–Analiza economico-financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2002, p.203 Moroşan I – Analiza Economico-Financiară, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006, p.256 32 Isfănescu Aurel, Vasile Robu–Analiza economico-financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2002, p.204 31
11
Ratele de îndatorare evidenţiază importanţa îndatorării asupra gestiunii financiare a companiei. Gradul de îndatorare arată raportul dintre datoriile pe termen lung şi capitalul permanent. Valoarea recomandată de teoria economică este mai mică de 0,3.
Ratele de gestiune a activelor Indicatorii de gestiune furnizează informaţii cu privire la: • viteza de intrare sau de ieşire a fluxurilor de trezorerie ale entităţii; • capacitatea entităţii de a controla capitalul circulant şi activităţile comerciale de bază ale entităţii. Literatura de specialitate evidenţiază două modalităţi de exprimare a acestor rate: • ca număr de rotaţii (Nr.rot.) prin cifra de afaceri, exprimându-se de câte ori un element de activ (de exemplu, active circulante) se transformă în lichidităţi. Pentru ca activitatea să fie considerată performantă, aceşti indicatori trebuie să se situeze la niveluri cât mai ridicate, adică elementul de bilanţ să participe la cât mai multe cicluri de producţie. Se determină conform relaţiei: Nr.rot. =
post
CA de bilanţ
• durata în zile a unei rotaţii (Dz) arată durata medie în care elementul analizat (de exemplu activele circulante) parcurge întregul ciclu economic şi se reîntoarce în firmă sub forma iniţială bănească. În cazul în care ratele de rotaţie se exprimă în această formă, pentru ca firma să fie performantă, indicatorii trebuie să se situeze la niveluri cât mai scăzute ceea ce înseamnă o recuperare mai rapidă a elementului analizat sub formă bănească. Modelul general de calcul este dat de relaţia: post de bilanţ Dz = × 365 CA Analiza ratelor de rotaţie Ratele de rotaţie33 furnizează informaţiile calitative cele mai bogate în semnificaţii pentru analiza bilanţului. Aceste rate exprimă de fapt ritmul în care diferite elemente ale bilanţului sunt reînnoite, în cadrul activităţii curente a întreprinderii. Pentru a aprofunda analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante se impune efectuarea analizei pe elemente componente. a) Rotaţia creanţelor exprimată în număr de rotaţii (în decursul unei perioade, de regulă de un an) se calculează astfel: Rc =
CA Cr
unde: C r – sold mediu al creanţelor şi CA – cifra de afaceri. O altă modalitate de exprimare a rotaţiei creanţelor o reprezintă indicatorul durata de recuperare a creanţelor (Drc), exprimată în zile: 33
Ilie Vasile – Gestiunea Financiară a întreprinderii, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2006, p.133
12
Drc =
T Rc
unde: T – număr de zile al perioadei (360 pentru un an, 180 pentru un semestru). Cu cât mai mare este numărul de rotaţii pe an sau cu cât mai scurtă este perioada de încasare, cu atât mai rapid se recuperează sumele ce pot fi utilizate în onorarea obligaţiilor ce devin exigibile. b) Rotaţia stocurilor Stocurile oricărei firme necesită timp pentru a fi transformate în creanţe şi apoi în lichidităţi. Rotaţia stocurilor poate fi calculată prin raportarea la cifra de afaceri sau la costul vânzărilor. În general, este preferată următoarea rată: Rs =
Costul bunurilor vandute Stocuri
Ca şi în cazul duratei de recuperare a creanţelor, şi în acest caz putem calcula durata de rotaţie a stocurilor astfel: Drs =
T Rs
O durată de rotaţie a stocurilor în scădere reprezintă un semnal favorabil.
1.5. Analiza fluxurilor de trezorerie Noţiunea de fond de rulment a dat loc la multe formulări. Totuşi două dintre aceste formulări prezintă un interes particular şi apar drept concepte fundamentale ale gestiunii şi analizei financiare. Este vorba de noţiunea de fond de rulment net sau permanent, pe de o parte, şi de noţiunea de fond de rulment propriu, pe de altă parte34. Fondul de rulment35 reprezintă partea din capitalul permanent utilizată pentru finanţarea activelor circulante, impusă de diferenţele dintre sumele de încasat şi sumele de plătit, precum şi de decalajul dintre termenul mediu de transformare a activelor circulante în lichidităţi şi durata medie în care datoriile pe termen scurt devin eligibile. Noţiunea de FRN36 poate fi definită prin două formulări echivalente, exprimând, fie o abordare a părţii de sus a bilanţului, fie o abordare a părţii de jos a bilanţului. FRN = Capitaluri permanente – Active imobilizate FRN = Active circulante – Datorii pe termen scurt Din calcularea FR pot apare una din situaţiile: 1) Capitaluri permanente > Active imobilizate, rezultă FRN > 0. Dacă FRN > 0 semnificaţia este următoarea: capitalurile permanente permit să se finanţeze integral activele imobilizate şi o parte din activele circulante. 34
Ilie Vasile – Gestiunea Financiară a întreprinderii, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2006, p.108 Isfănescu Aurel, Vasile Robu, Anca Maria Cristea, Camelia Vasilescu – Analiza economico-financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2002, p.190 36 Ilie Vasile – Gestiunea Financiară a întreprinderii, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2006, p.109 35
13
2) Capitaluri permanente < Active imobilizate, rezultă FRN < 0. Dacă FRN este negativ, capitalurile permanente nu reprezintă o sumă suficientă pentru a finanţa integral imobilizările. Acestea trebuie deci să fie parţial finanţate prin resurse pe termen scurt. 3) Capitaluri permanente = Active imobilizate, rezultă FRN = 0. Această situaţie este puţin probabilă exprimând o armonizare totală a structurii resurselor cu utilizarea acestora. Fondul de rulment propriu prezintă o utilitate mai limitată decât fondul de rulment net. Se calculează când se doreşte să se aprecieze autonomia financiară a unei întreprinderi. Se poate defini prin formula următoare: FRP = Capitaluri proprii – Active imobilizate O valoare pozitivă indică faptul că activele reale nete cu lichiditate mai mare de un an vor fi în întregime finanţate de capitalurile proprii, chiar şi după rambursarea împrumuturilor pe termen lung. O valoare negativă nu înseamnă obligatoriu un dezechilibru, ci trebuie să tragă un semnal de alarmă pentru viitor. Fondul de rulment împrumutat37 exprimă mărimea resurselor împrumutate pe termen lung, destinate să finanţeze activele pe termen scurt (circulante). Această mărime se calculează ca diferenţă între fondul de rulment net sau permanent şi fondul de rulment propriu. FRI = FRN – FRP Analiza statică funcţională a riscului de faliment utilizează ca instrumente operaţionale; nevoia de fond de rulment (NFR) şi trezoreria (T)38. Nevoia de fond de rulment39 reprezintă diferenţa dintre nevoile temporare şi sursele temporare, respectiv suma necesară finanţării decalajelor, care se produc între fluxurile reale şi fluxurile de trezorerie determinate în special de activitatea de exploatare. Pe baza bilanţului patrimonial, acesta se stabileşte astfel: NFR = (Active circulante – Disponibilităţi băneşti) – Obligaţii pe termen scurt Unde: Obligaţii pe termen scurt = Datorii pe termen scurt – Credite pe termen scurt Sau: NFR = (Stocuri + Creanţe) – Credite pe termen scurt Necesarul de fond de rulment semnifică în esenţă, activele circulante de natura stocurilor şi a creanţelor nefinanţate pe seama obligaţiilor pe termen scurt (surselor atrase). Obligaţiile pe termen scurt de natura celor faţă de furnizori, salariaţi, bugetul de stat, până în momentul plătii lor reprezintă o sursă atrasă de finanţare a activelor circulante.
37
Ilie Vasile – Gestiunea Financiară a întreprinderii, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2006, p.112 Marin Dumitru – Finanţele Întreprinderii, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006, p.52 39 Isfănescu Aurel, Vasile Robu, Anca Maria Cristea, Camelia Vasilescu – Analiza economico-financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2002, p.191 38
14
Reprezintă diferenţa dintre activele circulante (mai puţin disponibilităţile băneşti) şi datoriile curente, sau diferenţa dintre nevoile temporare (exclusiv disponibilităţile) şi resursele temporare (exclusiv creditele de trezorerie), fiind expresia realizării echilibrului financiar pe termen scurt, dintre necesarul şi resursele curente. O valoare pozitivă semnifică un surplus de nevoi temporare în raport cu resursele temporare posibil de mobilizat. O valoare negativă semnifică existenţa unor resurse temporare mai mari decât nevoile temporare, situaţie ce poate fi apreciată favorabilă numai dacă este rezultatul accelerării vitezei de rotaţie a activelor circulante şi al angajării de datorii cu scadenţe mai mari. Trezoreria netă40 exprimă corelaţia dintre fondul de rulment şi nevoia de fond de rulment, reflectând situaţia financiară a firmei, atât pe termen mediu şi lung cât şi pe termen scurt. Permite determinarea echilibrului financiar între fondul de rulment net şi necesarul de fond de rulment: TN = FRN – NFR, O valoare pozitivă reflectă un excedent de trezorerie, ceea ce semnifică faptul că firma dispune de lichidităţi care îi permit atât rambursarea datoriilor, acordarea de împrumuturi terţilor şi/sau efectuarea de plasamente pe piaţa financiar-monetară. O valoare negativă arată că firma are o trezorerie negativă, fiind nevoită să apeleze la împrumuturi şi credite bancare pentru finanţarea în întregime a fondului de rulment. Obiectivul unui manager nu este obţinerea unei trezorerii pozitive cât mai mari, aceasta antrenând costuri de oportunitate ale nevalorificării capitalurilor disponibile. O trezorerie netă pozitivă certifică o stare de optim din punct de vedere al echilibrului financiar numai în măsura în care se situează la niveluri rezonabile.
1.6. Indicatorii privind structura patrimonială Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv stabilirea raporturilor dintre diferitele elemente patrimoniale. Metoda de analiză este metoda ratelor. Ratele de structură ajută la comparaţia între firme de dimensiuni diferite, precum şi la reflectarea unor modificări structurale în cadrul aceleaşi firme. Analiza structurii patrimoniale a firmei vizează două aspecte: 1) analiza ratelor de structură ale activului; 2) analiza ratelor de structură ale pasivului.
1.6.1. Analiza ratelor de structură ale activului 40
Isfănescu Aurel, Vasile Robu, Anca Maria Cristea, Camelia Vasilescu – Analiza economico-financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2002, p.192
15
Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv stabilirea şi urmărirea evoluţiei ponderii diferitelor elemente patrimoniale (de activ şi de pasiv). Ratele de structură patrimonială oferă posibilitatea exprimării bilanţului în procente şi permite identificarea caracteristicilor majore ale structurii bilanţului oferind deasemenea posibilitatea realizării de analize comparative în timp şi spaţiu.41 Acestea reflectă ponderea activelor, a elementelor de activ în totalul patrimoniului firmei: Rata structură activ = (Element activ / Total activ)*100 Ratele de structură a activului, ca valoare, sunt influenţate de caracteristicile tehnice, economice şi juridice ale activităţii firmei.42 În sistemul ratelor de structură ale activului, cele mai semnificative ca valoare informativă şi totodată mai frecvent recomandate de literatura de specialitate sunt: a) Rata activelor imobilizate: RAI =
Active imobilizate ×100 Total activ
Rata activelor imobilizate măsoară gradul de investire a capitalului în firma analizată. Conţinutul diferit al componentelor imobilizărilor, precum şi reacţia nuanţată a acestor componente la acţiunea factorilor tehnici, juridici, economici justifică utilizarea în teoria şi practica economică a unor rate complementare. a1) Rata imobilizărilor necorporale (RINC) care se calculează: RINC =
imobilizari necorporale ×100 Total activ
Acest indicator măsoară ponderea activelor intangibile de natura brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale, fondului comercial în patrimoniul firmei. În cazul firmelor româneşti, ponderea imobilizărilor necorporale este foarte redusă, în comparaţie cu alte ţări unde ponderea imobilizărilor necorporale este mare. Evident, în acest caz apar diferenţe de la o firmă la alta în funcţie de specificul activităţii, strategia de dezvoltare, faza de maturitate. a2) Rata imobilizărilor corporale (RIC) care se calculează: RIC =
imobilizari corporale ×100 Total activ
Mărimea acestui indicator este determinată, în primul rând, de natura activităţii. De regulă, înregistrează valori ridicate în cadrul firmelor ce necesită o infrastructură importantă sau echipamente costisitoare cum ar fi: producţia şi distribuţia de energie, transporturi feroviare etc.
41
Isfănescu Aurel, Vasile Robu, Anca Maria Cristea, Camelia Vasilescu – Analiza economico-financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2002, p.194 42 Isfănescu Aurel, Vasile Robu, Anca Maria Cristea, Camelia Vasilescu – Analiza economico-financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2002, p.194
16
Nivelul acestui indicator este influenţat în mare măsură de politica de amortizare, politica de investiţii sau alegerea contabilă între cost istoric şi valoare justă pentru imobilizările corporale. După aprecierea specialiştilor, rata imobilizărilor corporale arată capacitatea firmei de a rezista unei crize economice, ştiindu-se foarte bine că o imobilizare ridicată a capitalului atrage după sine un risc ridicat al netransformării acestora în lichidităţi. a3) Rata imobilizărilor financiare (RIF) care se calculează: RIF =
imobilizari Total
financiare ×100 activ
Rata imobilizărilor financiare exprimă intensitatea legăturilor şi relaţiilor financiare pe care firma analizată le-a stabilit cu alte firme. Indicatorul înregistrează valori ridicate în cazul holdingurilor al căror obiect de activitate îl reprezintă gestionarea unui portofoliu de participaţii. Valori reduse se pot întâlni la firmele mici şi mijlocii, la firmele care nu dezvoltă o politică activă de investiţii financiare. b) Rata activelor circulante (RAC) reprezintă ponderea activelor circulante în totalul activelor firmei şi evidenţiază flexibilitatea financiară a acesteia: RAC =
Active circulante ×100 Total activ
Între rata activelor imobilizate şi rata activelor circulante se formează relaţia: RAI + RAC = 100 Ca şi în cazul activelor imobilizate, pentru procesul de decizie operaţional se recomandă ratele analitice ale activelor circulante: rata stocurilor, rata creanţelor comerciale şi rata disponibilităţilor. b1) Rata stocurilor (RS): Stocuri ×100 activ
RS = Total
Rata stocurilor ia valori diferite de la un sector la altul, în funcţie de natura activităţii: mai ridicată la firmele din sfera producţiei şi distribuţiei de bunuri materiale şi foarte scăzute în sfera serviciilor. Durata ciclului de exploatare se reflectă direct în nivelul acestei rate. La firmele cu ciclu de exploatare lung, rata stocurilor este ridicată şi invers. De asemenea, nivelul stocurilor se poate modifica sub influenţa factorilor conjuncturali şi a condiţiilor pieţei. Interpretarea evoluţiei în timp a stocurilor, respectiv a ratei stocurilor necesită corelarea cu nivelul activităţii, admiţându-se ca ecuaţie minimă de echilibru structural: ICA > IS Unde:
ICA reprezintă indicele cifrei de afaceri; IS - indicele stocurilor. O creştere a volumului de activitate generează o sporire justificată a stocurilor. În schimb, încetinirea rotaţiei stocurilor, formarea stocurilor fără mişcare sau cu mişcare lentă se 17
apreciază negativ datorită dificultăţilor de transformare în lichidităţi şi consecinţelor negative asupra solvabilităţii firmei. b2) Rata creanţelor comerciale (RC): Rc =
Clienti
si
conturi asimilate
Total activ
×100
Acest indicator reflectă importanţa relativă a portofoliului de creanţe comerciale în patrimoniul firmei. Rata creanţelor este influenţată de specificul activităţii, de puterea de negociere a firmei cu partenerii comerciali din amonte (aceasta determină perioada de efectuare a plăţilor de către clienţi), dar şi de managementul firmei. Dacă în dinamică rata prezintă o tendinţă de creştere, atunci ponderea creanţelor creşte ca urmare a modificării valorii lor într-o proporţie mai mare decât cea a activelor curente, situaţie favorabilă dacă este dată de realizarea unei cifre de afaceri într-o proporţie superioară, pentru a asigura realizarea unei viteze de rotaţie superioare periodei de bază. Dacă în dinamică rata prezintă o tendinţă de diminuare ca urmare a modificării valorii lor într-o proporţie mai mică decât cea a activelor curente, situaţie favorabilă dacă este dată de realizarea unei cifre de afaceri într-o proporţie superioară, cu acelaşi efect de accelerare a vitezei de rotaţie faţă de perioada de bază.43 b3) Rata disponibilităţilor (RD): RD =
Disponibilitati banesti +Titluri de plasament Total activ
×100
Denumită şi rata de asigurare cu disponibil, aceasta reprezintă o măsură a lichidităţii interne a firmei. O valoare ridicată a disponibilităţilor poate reflecta o situaţie favorabilă în termeni de echilibru financiar, dar poate fi şi semnul deţinerii unor resurse insuficient utilizate. De asemenea, nivelul disponibilităţilor poate fi foarte fluctuant într-un interval redus. Ratele de structură ale surselor de finanţare ale firmei permit aprecierea politicii financiare a acesteia, prin punerea în evidenţă a unor aspecte privind stabilitatea şi autonomia financiară a acesteia.
1.6.2. Analiza ratelor de structură ale pasivului Ratele privind structura pasivului reflectă ponderea elementelor de pasiv în totalul surselor de acoperire a mijloacelor economice a unei companii: Rata structură pasiv = (Element pasiv / Total pasiv)*100 Principalele rate de structură a pasivului bilanţului utilizate sunt: a) Rata stabilităţii financiare (RSF) reflectă legătura dintre capitalul permanent de care firma dispune în mod stabil (pe o perioadă mai mare de 1 an) şi patrimoniul total. 43
Eros-Stark Lorant, Pantea Ioan Marius – Analiza situaţiei financiare a firmei, Elemente teoretice. Studiu de caz, Editura Economică, Bucureşti, 2001, p.141
18
RSF
=
Capital permanent Total pasiv
×100
Rata stabilităţii financiare reflectă măsura în care firma dispune de resurse financiare cu caracter permanent (stabil) faţă de total resurse. Preponderenţa capitalului permanent în resursele financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii şi un grad ridicat de siguranţă prin stabilitate în finanţare. Valoarea minimă care oferă o stabilitate acceptabilă pentru o firmă industrială este de 50%. Dacă rata, în dinamică, prezintă o tendinţă de creştere, aceasta este o situaţie favorabilă în condiţiile în care majorarea capitalului permanent în raport cu totalul surselor de finanţare se datorează modificării capitalului propriu într-un ritm superior modificării datoriilor pe termen mediu şi lung. Dacă rata, în dinamică, prezintă o reducere, aceasta este considerată o situaţie favorabilă în cazul în care se datorează în exclusivitate reducerii datoriilor pe termen mediu şi lung, fără ca rata să scadă sub valoarea minim acceptabilă. b) Rata autonomiei financiare globale (RAFG) este un indicator global referitor la autonomia financiară a firmei apreciată în ansamblul finanţării sale: RAFG =
Capital propriu Capital permanent
×100
Rata autonomiei financiare globale arată cât din patrimoniul firmei este finanţat pe baza resurselor proprii. Valoarea minim admisibilă este de 33%, deşi se consideră că sursele proprii ar trebui să contribuie la finanţare într-o proporţie de cel puţin 50%. Între aceste valori, firma se poate împrumuta, însă, trebuie obligatoriu să beneficieze de efectul de levier al îndatorării. În cazul în care capitalul propriu reprezintă cel puţin 66% din totalul resurselor; firma are o autonomie financiară ridicată, prezentând garanţii aproape certe pentru a beneficia de credit pe termen mediu sau lung. Sub valoarea minim admisibilă, firma se află într-o situaţie nefavorabilă în ceea ce priveşte riscul de insolvabilitate. Când, în dinamică, rata prezintă o tendinţă de creştere, are loc şi o creştere a autonomiei financiare globale ca urmare a modificării capitalului propriu într-un ritm mai mare decât totalul resurselor. Este recomandabil ca această creştere să se datoreze sporirii într-un ritm mai rapid a rezultatului net al exerciţiului, faţă de celelalte elemente de capitaluri proprii. Dacă rata, în dinamică, prezintă o tendinţă de reducere, are loc o reducere a autonomiei financiare globale ca urmare a modificării capitalului propriu într-un ritm mai lent decât totalul resurselor. Aceasta este considerată o situaţie normală când se datorează creşterii într-un ritm mai rapid a datoriilor din exploatare (cu condiţia ca acest lucru să fie asumarea unei relaxări a termenelor de plată) şi a creditelor bancare pe termen mediu şi lung (cu condiţia ca firma să beneficieze de efectul de levier). c) Rata datoriilor pe termen scurt (RDTS): RDTS =
Datorii pe termen scurt Total pasiv
×100
Indicatorul măsoară ponderea datoriilor eligibile pe termen sub un an în totalul surselor 19
de finanţare şi trebuie corelat cu rata activelor circulante pentru a evidenţia gradul de echilibru financiar pe termen scurt. d) Rata de îndatorare globală (RIG): RIG =
Datorii totale Total pasiv
×100
Indicatorul măsoară importanţa relativă a datoriilor indiferent de perioada de exigibilitate. Rata este influenţată de specificul activităţii de exploatare şi de structura de finanţare a firmei. Mărimea indicatorului poate fi influenţată de următoarele rate parţiale ale îndatorării globale44: rata datoriilor bancare, rata datoriilor comerciale, rata datoriilor fiscale, rata altor datorii.
1.6.3 Analiza ratelor de sinteză Ratele de sinteză se calculează deasemenea pornind de la elemente ale bilanţului, comparând diferite componente ale activului cu diferite componente ale pasivului. Vom compara mai întâi elemente cu o durată mai mare de un an, apoi elemente cu o durată mai mică de un an. R=
Capitaluri permanente Active imobilizate
×100
Această rată exprimă condiţiile finanţării imobilizărilor. Dacă este superioară sau egală cu unitatea, înseamnă că totalul imobilizărilor se finanţează din resurse stabile. Această rată furnizează, în termeni relativi, o informaţie apropiată de cea furnizată de noţiunea de FRN, în valoare absolută. Disponibilitati
R = Datorii pe termen scurt ×100 Această rată a lichidităţii imediate exprimă capacitatea de rambursare instantanee, ţinând cont de încasările întreprinderii.
1.6.4 Analiza ratelor de finanţare şi îndatorare Rata de finanţare a imobilizărilor sau rata fondului de rulment se determină ca raport între capitalurile permanente şi activele imobilizate nete, în situaţia în care fondul de rulment este stabilit în optica analizei lichiditate-exigibilitate. Dacă valoarea este supraunitară, se poate concluziona că activele stabile sunt finanţate integral din surse stabile şi există un surplus de surse permamente care constituie FRN. În cazul unei valori subunitare, activele stabile sunt finanţate doar parţial din surse permanente, iar FRN este negativ. 44
Bătrâncea Ioan (coord.)- Analiza financiară pe bază de bilanţ, Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca, 2001, p.56-57
20
Rata de finanţare a stocurilor: RFS =
Fond de rulment Stocuri
Rata de autofinanţare a activelor: RAA =
Capital propriu Active fixe + Active circulante
Ratele de îndatorare, dimensionate în optica analizei lichiditate-exigibiliate, evidenţiază importanţa îndatorării asupra gestiunii financiare a firmei. Comparând finanţarea externă prin capitalurile împrumutate, cu capitalurile proprii, prin intermediul acestor rate managementul activităţii financiar-contabile pune în evidenţă componenta fondurilor împrumutate dar şi repartiţia capitalurilor permanente între fondurile proprii şi cele împrumutate pe termen lung. Gradul de îndatorare arată partea din activele firmei finanţată de creditori în comparaţie cu partea finanţată din resurse proprii. GI=
Capital imprumutat Capital propriu
×100
Cu cât nivelul acestui indicator este mai mare ( valoarea maximă acceptată se consideră a fi 30%), cu atât obligaţiile firmei sunt mai stricte iar situaţia sa mai riscantă. Construcţia ratelor s-a dovedit a fi destul de utilă în procesul decizional, pe baza lor efectuându-se o serie de analize economico-financiare absolut necesare eficientizării activităţii.
21
CAPITOLUL II - PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. OMV PETROM S.A. BUCUREŞTI Acest capitol reprezintă o scurtă prezentare a societăţii SC OMV PETROM SA BUCUREŞTI, prin care se arată obiectul de activitate al societăţii, un scurt istoric, misiunea şi obiectivele cât şi strategiile de viitor. Începând cu 1 ianuarie 2010, denumirea companiei este OMV PETROM S.A., ca urmare a hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor din data de 20 octombrie 2009. Denumirea mărcii comerciale şi sigla companiei rămân neschimbate. Prin urmare, orice referire în lucrare la „Petrom” sau „Societate” va fi interpretată ca o referire la persoana juridică OMV Petrom S.A.
2.1. Scurt istoric al societăţii Petrom este cea mai importantă companie petrolieră din România, cu activităţi de explorare şi producţie, rafinare şi petrochimie şi marketing având rezerve estimate de circa 1 mld barili echivalent petrol, o capacitate anuală de rafinare de 8 mil. de tone şi 550 de benzinării. În anul 1997, Societatea Comercială Petrom se înfiinţează prin O.U.G nr. 49 din 15 septembrie 1997, prin unirea activităţilor Regiei Autonome Petrom care avea ca obiect de activitate explorarea şi producţia de petrol şi gaze cu Compania Română de Petrol care avea ca obiect de activitate rafinarea petrolului prin intermediul rafinăriilor Petrobrazi şi Arpechim şi distribuţia produselor petroliere prin intermediul staţiilor PECO. Anul 2005 a marcat o nouă era pentru Petrom, după privatizarea din 23 iulie 2004, când compania a devenit o parte a grupului OMV Austria, care a achiziţionat 51% din acţiunile PETROM , formând cel mai mare grup integrat de petrol şi gaze din Europa Centrală. La sfârşitul anului 2009, Petrom avea rezerve dovedite de 843 mil. bep, o capacitate maximă anuală de rafinare de 8 mil. de tone, circa 546 de staţii de distribuţii în România şi circa 269 de benzinării în Moldova, Bulgaria şi Serbia. Volumul investiţional crescut, continuarea proiectelor de modernizare şi iniţierea de proiecte noi au determinat ca o consecinţă firească următoarele: • Petrom are cea mai mare valoare de piaţă din România; • Programul de investiţii este cel mai mare din sectorul energetic românesc, şi anume mai mult de 3 mil de euro, până în 2010.
22
Petrom este compania care contribuie cel mai mult la bugetul statului: aproximativ 45% din EBITDA este distribuit instituţiilor statului sub formă de taxe, contribuţii şi dividende.
2.2. Obiectul de activitate Societatea OMV PETROM S.A. BUCUREŞTI este persoană juridică română, având forma juridică de societate comercială pe acţiuni. Sediul societăţii este în România, municipiul Bucureşti, Calea Dorobanţilor numărul 239, sector 1 şi este înmatriculată în Registrul Comerţului Bucureşti sub numărul J40/8302/1997, având codul unic de înregistrare 1590082. Capitalul social al S.C. PETROM S.A. la 31 decembrie 2009 este în sumă de 5.664.108.335 RON, reprezentând 56.644.108.335 de acţiuni, cu o valoare nominală de 0,1 RON pe acţiune. În prezent, structura acţionariatului Petrom45 se prezintă astfel: Tabelul 2.1. Portofoliul de acţiuni la S.C. OMV PETROM S.A.
Nr.crt.
Acţionariat
Val. acţiuni
%
1
OMV Aktiengesellschaft
28.894.467.414
51,01
2
Ministerul Economiei
11.690.694.418
20,64
3
Fondul Proprietatea S.A.
11.391.130.186
20,11
4
Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare
1.147.770.061
2,03
5
Investitorii
3.520.046.256
6,21
56.644.108.335
100
Total
Fig. 2.1. Structura acţionariatului la S.C.OMV PETROM S.A. Fondul Proprietatea; 20,11%
BERD; 2,03% Investitorii; 6,21%
Ministerul Economiei; 20,64%
OMV; 51,01%
Societatea are ca obiect principal de activitate explorarea şi exploatarea zăcămintelor de petrol şi gaze naturale, conform clasificării CAEN-1110. Petrom, cel mai important operator integrat în domeniul petrolier din România şi din sud estul Europei, desfăşoară activităţi de explorarea zăcămintelor şi producţie de ţiţei şi 45
www.petrom.com
23
gaze naturale, rafinare şi petrochimie precum şi comercializare de carburanţi şi produse complemetare si, deasemenea, are activitati in Kazahstan. Explorare şi producţie Petrom este cel mai mare producător de petrol şi gaze din sud-estul Europei. Îmbinând experienţa primei ţări petroliere din lume cu know how-ul internaţional al OMV, cel mai important grup de petrol şi gaze din Europa Centrală s-au creat premizele transformării Petrom în cel mai de succes producător de ţiţei şi gaze din sud-estul Europei. Unul dintre obiectivele principale îl reprezintă finalizarea construcţiei staţiei de compresoare Hurezani. Programul de investiţii va viza în principal optimizarea livrării gazelor la Hurezani, forarea de sonde de dezvoltare şi de producţie, lucrările de intervenţie la sonde, instalaţiile de producţie şi infrastructura. Petrom face eforturi de a minimiza declinul natural al producţiei, astfel se va concentra pe managementul rezervoarelor, forajul de îndesire si menţinere a numărului de operaţiuni, în cadrul programului de intervenţii la sonde, la acelaşi nivel ca in 2009. Activitatea de explorare e de aşteptat să se intensifice faţă de 2009. În anul 2009, Petrom a produs, în România, 5,54 mil de tone de ţiţei şi condensat şi 5,55 mld mc de gaze naturale. În România, deţine dreptul de concesiune a 17 blocuri de explorare, dezvoltare şi producţie, respectiv circa 270 de câmpuri comerciale de petrol şi gaze naturale. Compania operează aproximativ 11.000 de sonde de petrol şi gaze pe teritoriul României (onshore) şi 7 platforme de producţie offshore în Marea Neagră. Petrom evaluează permanent oportunităţile de extindere în Marea Neagră, Regiunea Caspică, Rusia. Astfel, la sfârşitul anului 2008, Petrom şi Exxon Mobil Explorare şi Producţie Romania LTD au semnat un acord privind explorarea potenţialului de hidrocarburi din zona de mare adâncime a perimetrului Neptun, de pe platoul maritim românesc. Prospecţiunea seismică 3D în perimetrul Neptun a fost finalizată în noiembrie şi a acoperit o zonă de aproximativ 3.200 km2. Rafinare Procesarea ţiţeiului extras se realizează prin cele două rafinării, Petrobrazi şi Arpechim, ce au o capacitate totală de rafinare de 8 mil. tone/an46. Capacitatea rafinăriei Petrobrazi va fi redusă la 4,2 mil tone/an, iar în intervalul 20102014 vor fi efectuate investiţii în valoare de 750 mil euro pentru modernizare şi lucrări de mentenanţă. Ambele rafinării, Petrobrazi şi Arpechim, sunt conectate la un sistem vast de conducte cu ajutorul cărora ţiţeiul este transportat atât de la zăcămintele Petrom precum şi de la terminalul de import de ţiţei din Constanţa. Infrastructura rafinăriilor Petrom permite acestora să livreze produsele prin conducte (pe piaţa internă şi la export prin terminalul Portului Constanţa), prin cisterne pe calea ferată şi prin autocisterne. 46
Raport anual Petrom 2009
24
Odată ce România a devenit membră a Uniunii Europeane, cadrul legal a trebuit să fie aliniat la standardele de calitate stabilite prin directive, astfel incat carburanţii produşi sunt conformi cu standardele europene. De aceea, toţi combustibilii vânduţi în România începând cu anul 2009, trebuie să aibă conţinutul maxim de sulf de 10 ppm. Ambele rafinării sunt producătoare ale întregii game de combustibil cu 10 ppm sulf pentru piaţa româneasca şi pot satisface cererile pieţei externe. Rata de utilizare a capacităţii de rafinare este de 65 %, acesta fiind efectul optimizării importurilor de ţiţei în condiţii economice nefavorabile. Petrom a renunţat la activităţile secundare (produsele chimice şi petrochimice) dat fiind mediul economic nefavorabil şi randamentul scăzut al acestor activităţi, şi a decis transferul activelor, la sfârşitul anului 2009, aferente activităţii de petrochimie din cadrul Arpechim, companiei Oltchim. Marketing Activitatea de marketing deţine 30 depozite în funcţiune, începând cu 2005 au fost închise din 146 de depozite, 116 până la sfârşitul anului 2009 şi deasemenea are 546 staţii de distribuţie funcţionale. Petrom ocupă o poziţie puternică pe piaţa internă. Aproape jumatăte din staţiile de distribuţie ale Petrom au fost modernizate şi recondiţionate. În acest sector, a fost finalizată modernizarea reţelei de staţii de distribuţie din România, sistemul full agency (staţii deţinute de Petrom şi administrate de dealerii independenţi) fiind implementat integral. Ca o consecinţă directă, volumul vânzărilor totale în Marketing a crescut, ajungând la nivelul de 4,823 mii tone în 2009, cu 12% comparativ cu 2008, în pofida mediului economic nefavorabil, ca urmare a investiţiilor în optimizarea reţelei staţiilor de distribuţie. Tabel 2.2. - Evoluţia numărului de staţii de distribuţie
Staţii de distribuţie
2007
2008
2009
România
550
550
546
Internaţional
257
269
268
Petrom este lider pe piaţa românească de distribuţie cu amănuntul, având o reţea puternică de staţii de distribuţie, cota de piaţă retail 40%. Pe o piaţă cu concurenţă crescută din partea companiilor ca Rompetrol, Lukoil, Mol şi Agip, Petrom păstrează un avantaj semnificativ în ceea ce priveşte asigurarea celui mai bun raport preţ-calitate în cele mai bine poziţionate staţii de distribuţie. Transport Transportul produselor petroliere de la rafinării la consumatorii finali se realizează prin conductele administrate de Petrotrans (Conpet) (12%), pe cale rutieră (autovehicule
25
specializate aparţinând Petrom) (46%) si feroviară (cazane CF) (42%). În prezent, parcul auto al Petrom este supus unei ample acţiuni de modernizare şi reorganizare. Activitatea internaţională Unul din obiectivele Petrom este crearea unei poziţii puternice pe pieţele de distribuţie din ţările vecine. Astfel, a continuat procesul de consolidare a poziţiei companiei pe piaţa din Moldova şi Ungaria, în timp ce în Confederaţia Serbia şi Muntenegru a pus bazele unei de dezvoltări viitoare. Reţeaua de distribuţie a Petrom Moldova cuprindea în 2009, 113 de staţii. Serbia şi Muntenegru În anul 1999 a fost înfiinţată filiala DOO Petrom Yu S.R.L, proprietate integrală a Petrom, având ca obiect de activitate comercializarea de produse petroliere. Petrom a decis să achiziţioneze 12 locaţii pentru construirea de staţii de distribuţie, ca urmare a unei decizii emise de Guvernul sârb, care impune suprafeţe minime obligatorii ce trebuiesc achiziţionate pentru construirea de staţii de distribuţie pe autostrazile E70 şi E75. Reţeaua de distribuţie cuprindea în 2009, 59 de staţii. În Bulgaria, reţeaua de distribuţie cuprindea în 2009, 96 de staţii. S-a achiziţionat o participaţie suplimentară de 20,8% în Petrom Aviation S.A. Această investiţie permite integrarea furnizărilor de servicii pentru industria aviatică: Petrom Aviation şi Aviation Petroleum, creând sinergii şi mărind cota de piaţă privind combustibilul pentru aviaţie la 45%. Afiliatele Petrom şi-au mărit cota pe piaţa vânzărilor cu amănuntul: 31% în Moldova, 21% Bulgaria, 19% Serbia (anul 2009). Gaze naturale şi energie Începând cu anul 2006, a fost înfiinţată o nouă Divizie de Gaze Naturale, pentru a se dedica în totalitate pieţei de gaze naturale, pentru dezvoltarea poziţiei Petrom în acest sector şi pentru a se pregăti pentru oportunităţile şi încercările odată cu liberalizarea pieţei de gaze naturale, după aderarea la UE. Împreună cu Petrom Distribuţie Gaze SRL, care a fost separată în 2007 şi concentrată într-o companie deţinută integral de Petrom, Grupul Petrom a reuşit să deservească toate segmentele de piaţă: clienţii mari şi prin companiile de distribuţie gaze; clienţii casnici şi comerciali (peste 14.000 ). Petrom este un jucător de top pe piaţa românească a gazelor naturale, acoperind toate segmentele pieţei, de la micii consumatori casnici până la marii consumatori industriali şi producători de energie electrică. În vederea creşterii valorii gazelor naturale, conducerea companiei a hotărât extinderea lanţului valoric prin dezvoltarea propriei activităţi de energie electrică. În 2009, producţia totală de gaze naturale s-a ridicat la un volum de 5,27 miliarde mc.
26
În 2009, vânzările de consolidate de gaze ale Petrom s-au ridicat la 4,8 miliarde mc, ceea ce reprezintă 37% din consumul de gaze din România în 2009 şi aproximativ 50 % din producţia internă a României. Petrom se va concentra în continuare pe extinderea lanţului valoric al gazelor naturale, prin continuarea construcţiei centralei electrice pe bază de gaze (860 MW) la Petrobrazi, o investiţie de 353 mil euro şi se estimează că furnizarea în sistemul energetic naţional la întreaga capacitate va începe în anul 2011. În plus, Petrom evaluează oportunitatea intrării pe piaţa de energie regenerabilă, în particular a energiei eoliene. Noua divizie de energie va constitui o interfaţă unică a Petrom cu partenerii externi şi consumatorii interni şi externi de pe piaţa de energie. Strategia constă în alcătuirea unui portofoliu de proiecte acoperind diferite tipuri de energie din surse convenţionale (CECC) şi surse regenerabile (energie geotermala, energie eoliana, hidroenergie, energie solară). Primul proiect, presupunând investiţii de câteva sute de milioane euro, constă în construirea unei Centrale Electrice pe baza de gaze (860 KW) la Petrobrazi şi se estimează că furnizarea în sistemul energetic naţional la întreaga capacitate va începe în anul 2011. Servicii de explorare şi producţie Încă din 2008, toţi angajaţii care prestau servicii relevante pentru activităţile de explorare şi producţie din Petrom au fost reintegraţi în Petrom sub denumirea de “Servicii de Explorare şi Producţie”. EPS contribuie la succesul Petrom furnizând servicii de înaltă calitate pentru a asigura o producţie de ţiţei şi gaze eficientă şi fără probleme. Integrarea cu succes a EPS a reprezentat factorul principal al reducerii considerabile a costurilor de producţie în 2009; Global Solutions – centru de servicii financiare şi IT Global Solutions este un centrul integrat de servicii globale care asigură o mare varietate de alte servicii, dintre care enumerăm: servicii de contabilitate, servicii IT, deasemenea servicii medicale, etc. Evidenţa contabilă la SC OMV PETROM SA se desfăşoară în cadrul centrului de servicii Global Solutions. Aceasta este realizată de către 6 mari departamente (stream-uri), respectiv: Departamentul clienţi, Departamentul furnizori, Departamentul salarii, Departamentul mijloace fixe, Departamentul Cartea Mare şi Departamentul taxe. Global Solutions este un furnizor de servicii complete pentru toate domeniile de management financiar şi oferă clienţilor un pachet complet de servicii în domeniul financiar şi cunoştinţe vaste în ceea ce priveşte operaţiunile de control/planificare. Prin urmare, oferă asistenţă pentru întocmirea situaţiilor financiare până la contabilizarea activelor fixe, de la contabilitatea operaţiilor de trezorerie, până la cea a creanţelor şi a datoriilor, şi oferă soluţii individuale de planificare, consultanţă şi întocmire de rapoarte SAP. Deasemenea departamentul IT oferă servicii care includ consultanţă, proiectul în întregime, active şi managementul licenţelor, prin formularea unor concepte operaţionale, a
27
utilizării şi monitorizării sistemelor implementate la nivelul infrastructurii naţionale şi internaţionale, oferind servicii şi aplicaţii. Dimensiunea şi specificul companiei OMV, devenită acţionar majoritar al companiei PETROM S.A. au impus, utilizarea unui sistem informatic deosebit de performant sistemul SAP (Sisteme, Aplicaţii şi Produse) - care să permită concernului născut din fuziunea celor două mari companii, funcţionarea cu maximum de eficienţă pe piaţă, într-un domeniu supus unei acerbe concurenţe şi dispute pentru extinderea sferelor de acţiune, a reţelelor de producţie şi distribuţie a produselor petroliere. Adoptarea acestui sistem informatic s-a dovedit a fi şi un act de strategie, cu bune rezultate, având în vedere extensia şi dispersia teritorială, la nivel de continente, ţări şi zone de influenţă, a companiei PETROM-OMV. Un aspect deosebit de important sub aspectul beneficiilor utilizării SAP în cadrul companiei PETROM, îl constituie dezvoltarea posibilităţilor de reducere la minimum a potenţialelor surse de eroare umană în procesul de prelucrare a datelor, aspect esenţial în condiţiile prelucrării unui volum extrem de mare de date şi informaţii primare, al corelării şi sintetizării acestora în rapoarte. Sistemul permite configurarea a numeroase tipuri de rapoarte financiar - contabile, oferă posibilitatea ierarhizării şi compactării datelor, efectuarea de analize economice fundamentate pe indici de performanţă, de creare a rapoartelor proprii pentru fiecare utilizator, în funcţie de cerinţe imediate sau de perspectivă. Concluzie: Petrom, cea mai mare companie petrolieră din România şi din Europa de sud-est, afirmaţie susţinută prin cifre la sfârşitul anului 2009:47 Cifra de afaceri netă: 12,842 milioane RON Ţiţei procesat: 5,161 milioane tone Staţii de distribuţie: 546 Angajaţi: 27,470
2.3. Misiune, obiective, strategii Petrom şi-a propus obiective ambiţioase pentru a asigura un nivel constant al producţiei de ţiţei şi gaze în România. Astfel, până în anul 2010, Petrom va stabiliza producţia zilnică la 210.000 bep şi va ajunge la o rată de înlocuire a rezervelor de 70%. Aceste obiective ambiţioase sunt susţinute de investiţii, dar la un nivel considerabil redus faţă de perioadele precedente, având în vedere condiţiile economice nefavorabile. O atenţie deosebită se acorda activităţii de explorare, pentru care sunt alocate sume considerabile anual pentru a finanţa programe vaste de explorare, bazate pe experienţă
47
Raport anual Petrom 2009
28
internaţională în operarea zăcămintelor mature şi folosirea pe scară largă a tehnologiilor moderne de seismică 3D. Se analizează continuu posibilitatea diversificării resurselor energetice prin explorarea oportunităţilor de afacere în domeniul energiei regenerabile, urmărindu-se integrarea acestora în activitatea de bază a companiei. Se implementează proiecte pentru modernizarea instalaţiilor şi se aplică programe tehnologice pentru zăcăminte mature, se doreşte reducerea semnificativă a costurilor de procesare şi investeşte în eficienţa energetică şi în îmbunătăţirea mix-ului de produse. Se investeşte semnificativ în extinderea activităţii în domeniul gazelor naturale şi se ia în considerare posibilitatea de a intra pe piaţa de energie electrică prin construirea unei centrale electrice pe gaze. Obiective Compania Petrom are obiective clare pentru anul 2010. Scopul este de a consolida poziţia de lider pe piaţa integrată de petrol şi gaze naturale din Europa de sud-est, de a îmbunătăţi performanţele şi de a reduce costurile. Obiectivele E&P Petrom sunt de a stabiliza producţia, de a asigura o poziţie competitivă şi un viitor sigur pentru companie, de a dezvolta pe plan internaţional şi de a avea cei mai buni angajaţi. Unul dintre obiectivele diviziei Rafinare este de a creşte cantitatea de ţiţei procesată de către rafinării pentru a atinge un grad de utilizare de 95%. Divizia de Marketing are ca scop optimizarea reţelei de distribuţie şi Petrom intenţionează să înlocuiască toate depozitele existente cu 9 terminale noi, în concordanţă cu standardele Petrom OMV. Strategia Petrom 201048 E&P • maximizarea şi asigurarea producţiei de ţiţei şi gaze pe termen lung în România. • deblocarea producţie de gaze; • obţinerea unor costuri de producţie competitive; • dezvoltarea activităţilor internaţionale, regiunea Caspică în special. R&M • extinderea şi modernizarea rafinăriei Petrobrazi; • consolidarea poziţiei pe piaţa combustibililor pentru aviaţie şi pe piaţa GPL; • menţinerea cotei de piaţă a vânzărilor cu amănuntul, prin furnizarea serviciilor de cea mai înaltă calitate şi prin sporirea eficienţei; G&E • consolidarea poziţiei Petrom pe piaţa gazelor naturale, cu scopul de a deveni lider pe piaţa din România şi un important participant pe piaţa din Sud-Estul Europei. 48
www.petrom.com
29
• intrarea pe piaţa energiei electrice, prin construirea unei centrale de cogenerare de 860 MW. • intrarea pe piaţa energiei regenerabile.
2.4. Structura organizatorică a S.C. OMV PETROM S.A Pentru personalul de la nivelul managementului de top, atribuţiile şi responsabilităţile acestuia sunt descrise în Statutul societăţii, astfel: • Adunarea Generală a Acţionarilor • Consiliul de Administraţie • Comitetul Executiv • Directorul general al "SC OMV PETROM S.A" Bucureşti Organizarea structurală a Petrom este evidenţiată în documentele organizatorice din cadrul societăţii. Organigrama este piramidală, specifică unei structuri organizatorice de tip ierarhic-funcţional. Organigrama companiei Petrom arată modul în care este structurată conducerea, precum şi cele mai importante şi mai dezvoltate compartimente. Oamenii cheie în structura şi funcţionalitatea societăţii sunt Directorul General, Directorul Financiar, precum şi membrii Directoratului. Aceştia au în subordine şefii de compartimente, care fac legătura între structura superioară şi angajaţii respectivului departament. La rândul său, fiecare departament are o ”miniorganigramă”, după care se conduce. Fiecare compartiment are atribuţiunile sale, bine stabilite, iar toate aceste elemente alăturate formează imaginea unei companii dezvoltate, ale cărei elemente conlucrează armonios. Pentru personalul de execuţie, sarcinile, competenţele şi responsabilităţile acestora sunt trecute in fişele fiecărui post.
2.5. Mediul extern Petrom este cea mai mare companie petrolieră din România şi face parte din grupul OMV Aktiengesellschaft, care este cea mai mare companie industrială listată din Austria şi este lider în industria de petrol şi gaze din Europa Centrală, desfăşurând activităţi de rafinare şi marketing în 13 ţări. Lider al pieţei româneşti de distribuţie a carburanţilor, Petrom deţine cea mai extinsă reţea de distribuţie în România cu 546 benzinării, situate în toate judeţele ţării. În mai 2007, Petrom a achiziţionat pachetele majoritare ale Shell Gas şi Trans Gas Services, ca urmare a 30
deciziei Shell de a renunţa la afacerea cu gaz petrolier lichefiat (GPL). Până în momentul achiziţiei, Petrom era prezent pe piaţa internă de GPL, în principal, prin propria reţea de distribuţie butelii precum şi prin participaţiile de 44,47% în Shell Gas România (cel mai mare operator pe piaţa de distribuţie a buteliilor) şi 20% în Trans Gas Services SRL, furnizor de propan din import. Societatea Petrom intră în relaţii directe, permanente şi puternic dictate de necesitatea atingerii obiectivelor sale. Agenţii din mediul extern firmei care au o importanţă deosebită pentru întreprindere sunt: furnizorii, clienţii şi concurenţii. Furnizorii Pentru buna desfăşurare a activităţii, compania Petrom întreţine relaţii comerciale, în calitate de furnizori de materiale şi prestatori de servicii, cu importante societăţi comerciale. Clienţii Clienţii Petrom se împart în trei mari categorii ale comerţului, respectiv: • Comerţul cu amănuntul, care comercializează produsele noastre direct către consumatori; • Comerţul cu ridicata, care comercializează produsele noastre catre terţe persoane; • Corporaţii industriale, agricole, de transport, de taximetrie etc.. Petrom deţine marca cea mai cunoscută (86%), urmată de OMV şi Shell. Peste 65% din conducătorii auto din România sunt clienţi ocazionali ai Petrom (au alimentat cel puţin o dată pe an de la Petrom) şi peste 45% sunt clienţi fideli, 20% din clienţii Petrom folosesc deasemenea magazinele Petrom din staţiile de benzină. Concurenţii În ceea ce priveşte distribuţia şi comercializarea produselor petroliere, Petrom este lider de piaţă având un număr de 819 staţii de benzină, în cadrul Grupului Petrom cu o cotă de piaţă pe sectorul retail de 40 % pe piaţa românească. După Petrom, următorii competitori sunt Lukoil şi Rompetrol, care au realizat investiţii semnificative în reţele de distribuţie începând cu anul 2004, urmate de Mol şi Agip care au investit şi ele sume considerabile creându-şi propriile reţele de benzinării în aproape toate regiunile ţării. Datorită poziţiei sale, Petrom este în mod clar cea care stabileşte preţurile pe această piaţă, cei mai mulţi dintre concurenţii săi ajustându-şi preţurile la acelaşi nivel, Lukoil fiind singurul care se află în mod constant sub nivelul Petrom, OMV şi MOL aflându-se deasupra Petrom în ceea ce priveşte nivelul preţurilor. Pe plan naţional, Petrom are ca rival compania Rompetrol, deşi între cele două companii există înţelegeri de schimburi de produse petroliere, menite a fi de folos ambelor. Alt rival important pe piaţa GPL este Rubis, un operator internaţional din industria petrolieră cu sediul la Paris, specializat în sectorul downstream şi cu o experienţă semnificativă în domeniul GPL. 31
CAPITOLUL III - ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE LA S.C. OMV PETROM S.A. BUCUREŞTI Datele necesare pentru calculul indicatorilor financiari la societatea comercială PETROM SA BUCUREŞTI au fost preluate din situaţiile financiare din anii 2007, 2008 şi 2009, a căror formă sintetizată o prezentăm în continuare. De asemenea vom prezenta evoluţia procentuală a indicatorilor din bilanţul contabil al anului 2008 faţă de 2007 şi 2009 faţă de 2008. Tabel nr.3.1. - Bilanţ contabil (Ron)
32
Active imobilizate
Bilanţul contabil la SC PETROM SA 2007 2008 2009 2008/2007 2009/2008 16,374,829,97 19,806,471,21 22,243,002,58 1.21 1.12 8 8 2
necorporale coporale financiare
303,556,285 10,564,332,777 5,506,940,916
1,129,715,521 13,655,674,197 5,021,081,500
987,168,130 15,828,768,819 5,427,065,633
3.72 1.29 0.91
0.87 1.16 1.08
Active circulante
4,690,827,457
5,084,109,292
4,413,732,144
1.08
0.87
1,922,375,343 2,015,809,727 7,616 752,634,771 95,376,124
2,394,434,361 1,704,211,989 724,024,630 261,438,312 36,865,667
2,097,889,862 2,035,806,491 280,035,791 56,803,658
1.20 0.85 95066.26 0.35 0.39
0.88 1.19 0.00 1.07 1.54
21,161,033,55 9
24,927,446,17 7
26,713,538,38 4
1.18
1.07
2,580,025,427 28,982,010
3,446,027,370 1,504,095,402
3,561,335,579 2,822,317,311
1.34 51.90
1.03 1.88
5,196,454,236
6,262,466,399
6,176,529,278
1.21
0.99
171,453,281 5,664,410,834 57,417,759
146,258,559 5,664,410,834 50,904,252
97,208,977 5,664,410,834 81,614,855
0.85 0.00 1.00 0.00 0.89
0.66 0.00 1.00 0.00 1.60
5,792,755,272
6,315,308,717
5,483,143,103
1.09
0.87
1,521,411 1,778,042,301
587,632,269 1,022,387,463
1,537,974,645 1,368,127,631
386.24 0.00 0.58
2.62 0.00 1.34
-
-
-
0.00
0.00
110,028,972
72,045,088
79,123,829
0.65
1.10
Total capitaluri proprii
13,184,118,60 5
13,568,598,44 7
14,056,147,23 9
1.03
1.04
Total capitaluri
13,184,118,605
13,568,598,447
14,056,147,239
1.03
1.04
TOTAL PASIV
21,161,033,55 9
24,927,446,17 26,713,538,38 1.18 1.07 7 4 Tabel nr. 3.2. - Contul de profit şi pierdere (Ron)
ACTIV
stocuri creanţe investiţii pe termen scurt disponibilităţi Cheltuieli in avans
TOTAL ACTIV Datorii pe o perioadă< 1 an Datorii pe o perioadă> 1 an Provizioane pt.riscuri şi chelt. Venituri în avans
CAPITAL SI REZERVE Capital Prime de capital Rezerve din reevaluare Rezerve (legale, statutare, alte rezerve) Profitul reportat-sold creditor Profitul reportat-sold debitor Rezultatul exerciţiului -profit Rezultatul exerciţiului -pierdere Repartizarea profitului
33
Tabel nr.3.3.- Analiza rezultatului din exploatare (Ron) 2008 2009 Indicatori Analiza rezultatului din2007 exploatare la S.C. PETROM S.A. 12,284,378,408 16,750,726,457 12,842,384,017 Cifra Nr.crt.de afaceri Indicatori 2007 2008 2009
11,795,873,413 12,284,378,40 15,795,814,081 11,251,543,470 Producţia vândută 1 Cifra de afaceri netă 16,750,726,45 12,842,384,017 488,504,995 954,912,376 1,590,840,547 Venituri din vânzarea mărfurilor 8 7 2 Costul bunurilor şi alCserviciilor prestate(3+4+5) 14,577,604,11 10,769,034,836 120,783,952 9,162,016,827 366,871,954 Variaţia stocurilor de produsevândute finite-sold 6 1,860,989 Variaţia stocurilor de produse finite-sold D 3 Cheltuielile activităţii de bază 6,904,713,982 10,986,029,48 8,115,801,008 22,145,515 142,029,297 207,915,979 Producţia imobilizată 0 57,638,849 1,410,800,280 139,996,979 157,743,750 Alte din exploatare 4 venituri Cheltuielile activităţilor auxiliare 2,244,711,875 1,658,254,689 12,484,946,724 17,399,624,687 13,206,182,757 Total venituri din exploatare 5 Cheltuielile indirecte de producţie 846,502,565 1,346,862,761 994,979,139 10,520,348,294 16,090,391,456 12,008,904,293 Total cheltuieli debrut exploatare 6 Profitul aferent cifrei de afaceri nete (1-2) 3,122,361,581 2,173,122,341 2,073,349,181 1,964,598,430 1,309,233,231801,944,866 1,197,278,464 Profit dinCheltuielile exploatare-profit 7 activităţii de desfacere 969,209,000 798,067,191 -201,941,223 Profit 8 din Cheltuielile exploatare-pierdere generale de administraţie 246,193,000 235,747,276 9 Alte venituri din exploatare Total venituri financiare 10 cheltuieli Profitul din exploatare (6-7-8+9) Total financiare
498,296,964
1,931,761,930139,996,979 1,119,379,543 57,638,849 157,743,750 313,268,366 1,964,598,430 1,635,431,821 619,138,262 1,309,233,231 1,197,278,464
Profit financiar-profit
185,028,598
296,330,109
500,241,281
Profit financiar-pierdere
-
-
-
Venituri extraordinare
-
-
-
Cheltuieli extraordinare
-
-
-
Rezultatul extraordinar-profit
-
-
-
-
-
-
Total venituri
12,983,243,688
19,331,386,617
14,325,562,300
Total cheltuieli
10,833,616,660
17,725,823,277
12,628,042,555
Profitul brut-profit
2,149,627,028
1,605,563,340
1,697,519,745
Profitul brut-pierdere
-
-
-
371,584,727
583,175,877
329,392,114
Profit net al exerciţiului financiar-profit
1,778,042,301
1,022,387,463
1,368,127, 631
Profit net al exerciţiului financiar-pierdere
-
-
-
Rezultatul extraordinar-pierdere
Impozit pe profit
3.1. Analiza evoluţiei procentuale a indicatorilor din bilanţ La data de 31 decembrie 2008, activele totale însumau 25 mld lei, cu 18% mai mult faţă de sfârşitul anului 2007, în special datorită creşterii activelor corporale şi necorporale, activelor financiare şi a stocurilor, valoare contrabalansată de scăderea creanţelor, precum şi de diminuarea soldului contului casă şi conturi la bănci. Ieşirile de numerar mai mari pentru investiţii, creditele acordate filialelor şi plata dividendelor către statul român, OMV şi acţionarii minoritari au determinat un nivel mai scăzut al numerarului net la data de 31 decembrie 2008. Activele totale în anul 2009 însumau 26.713 mil.lei, cu 7% mai mult faţă de sfârşitul anului 2008, în special datorită investiţiilor realizate în 2009. Activele imobilizate, măsoară gradul de investire a capitalului în societate 49 şi conţin imobilizările necorporale, corporale şi financiare care au crescut în 2008 faţă de 2007 cu 49
Ion Bucur, Diagnostic economico - financiar,Editura Universitară, Bucureşti 2006, pag.111
34
21% până la 20 mld lei, în special ca rezultat al investiţiilor semnificative efectuate în activitatea de E&P: achiziţia activităţii de servicii petroliere a Petromservice, dezvoltarea şi modernizarea sondelor, a instalaţiilor de suprafaţă şi a echipamentelor de producţie au fost parţial contrabalansate de reducerea activelor financiare, în principal ca urmare a vânzării plasamentelor în fonduri umbrelă (investiţii în fonduri mutuale şi alte investiţii financiare prin intermediul fondurilor umbrelă). În 2009 activele imobilizate au crescut cu 12% faţă de 2008, în principal datorită investiţiilor semnificative efectuate atât în activitatea E&P, pentru dezvoltarea şi modernizarea sondelor, a instalaţiilor de suprafaţă şi a echipamentelor de producţie, dar şi în proiectele de R&M şi de Energie. În 2009, valoarea activelor imobilizate a fost mai mare şi datorită creşterii împrumuturilor acordate filialelor. Stocurile au crescut în anul 2008 faţă de anul precedent din cauza cantităţilor ridicate de materiale şi gaze. Creşterea stocurilor a fost depăşită de scăderea activelor circulante, cum ar fi numerarul şi creanţele. În anul 2009 valoarea stocurilor a scăzut faţă de anul 2008, în special ca urmare a scăderii materialelor aflate în stoc. În consecinţă, nivelul activelor circulante totale (inclusiv cheltuielile în avans) a crescut cu 7% în anul 2008, ajungând la 5.121 mil lei, comparativ cu sfârşitul anului 2007. Totalul activelor circulante a scăzut cu 13% în 2009 faţă de 2008, în principal ca urmare a reducerii investiţiilor pe termen scurt în instrumente de acoperire a riscului, privind preţul la ţiţei, dar şi ca efect al scăderii stocurilor, compensate parţial de creşterea activelor financiare pe termen scurt. Totalul datoriilor a crescut cu 42% faţă de 2007 atingând, la 31 decembrie 2008, valoarea de 11.358 mil lei, în principal ca urmare a creşterii împrumuturilor pe termen lung şi scurt şi a provizioanelor mai mari. În 2009 totalul datoriilor a crescut cu 11%, având valoarea de 12.657 mil.lei, în special ca urmare a creşterii împrumuturilor pe termen lung şi a datoriilor pentru instrumentele de acoperire a riscului, compensate de scăderea datoriilor către furnizori şi a provizioanelor. Capitalurile proprii au însumat 13.569 mil lei la data de 31 decembrie 2008, cu 3% mai mult faţă de sfârşitul anului 2007 (13.184 mil lei) ca rezultat al profitului net în valoare de 1.022 mil lei din anul 2008, efect al operaţiunilor strategice de acoperire a riscurilor, care au generat 518 mil lei, a distribuirii în 2008 a dividendelor în valoare de 1.082 mil lei şi reversarii reevaluării la valoarea justă a fondurilor umbrelă vândute în primul trimestru din 2008, însumând 74 mil lei. În anul 2009 capitalurile proprii sunt în valoare de 14.056 mil. lei, cu 4% mai mult faţă de valoarea înregistrată în 2008, această creştere s-a datorat profitului net generat în anul curent, dar care a fost redus cu valoarea justă aferentă instrumentelor de acoperire a riscului privind preţul ţiţeiului.
35
În 2008 intrările de numerar din activităţi de finanţare au provenit din creditele contractate de-a lungul anului, în sumă de 1.768 mil lei, depăşind plăţile pentru dividende în sumă de 1,114 mil lei (2007: 1,423 mil lei). În anul 2009 au provenit din împrumuturile contractate de-a lungul anului, în sumă de 1,435 mil lei, depăşind cu mult plăţile pentru dividende în sumă de 15 mil lei. În concluzie, pe parcursul întregului an 2008, intrările pozitive de numerar din operare şi creditele contractate au fost folosite integral pentru a acoperi investiţiile semnificativ mai mari şi plăţile pentru dividende, acest lucru având ca rezultat o scădere a poziţiei de numerar la sfârşitul anului. Iar în anul 2009 intrările pozitive de numerar din operare şi împrumuturile contractate au fost folosite pentru a acoperi investiţiile menţinute la un nivel înalt.
3.2. Analiza ratelor de lichiditate, solvabilitate, trezorerie Analiza indicatorilor de lichiditate Tabel nr.3.4.- Rate de lichiditate Rate de lichiditate
2007
2008
2009
Active circulante (lei)
4,690,827,457
5,084,109,292
4,413,732,144
Stocuri (lei)
1,922,375,343
2,394,434,361
2,097,889,862
Datorii curente (lei)
2,580,025,427
3,446,027,370
3,561,335,579
752,634,771
261,438,312
280,035,791
Rata lichid.generale (At/Dc)
1,81
1,48
1,24
Rata lichid.curente (Cr+Ds)/Dc
1,07
0,78
0,65
Rata lichid.imediate (Ds/Dc)
0,29
0,08
0,08
Disponibilităţi băneşti (lei)
Fig. 3.1.Rate de lichiditate 2 1,5 Rata lichidităţii generale
1
Rata lichidităţii curente Rata lichidităţii imediate
0,5 0
2007
2008
2009
În cazul ratelor de lichiditate se observă o diminuare a acestora în anul 2008 şi 2009 faţă de 2007, cu excepţia ratei lichidităţii imediate care în anul 2009 se menţine la nivelul
36
din 2008, când a atins o valoare aproape de 2, Petrom reuşind în acel an să-şi achite obligaţiile de plată din activele circulante. În 2008 şi 2009, cauzele micşorării acestor indicatori s-au datorat pe de o parte micşorării disponibilităţilor băneşti, care în anul 2009 au ajuns la un nivel mult scăzut faţă de ceilalţi ani, iar pe de altă parte măririi datoriilor curente către furnizori, în condiţiile în care stocurile de carburanţi s-au mărit în 2008, însă creanţele au scăzut în 2008, dar au crescut în 2009. Totuşi, Petrom prin rata de lichiditate generală se încadrează în limitele admise de teoriile economice. În privinţa ratei de lichiditate curente se observă că aceasta se încadrează în limitele admise de teoriile economice de 0,65-1 sau 0,8-1. În anii 2007 - 2009, Petrom nu se încadrează în limitele admise de teoriile economice, în ceea ce priveşte rata de lichiditate imediată, fiind mai mică de 0,3, dar în 2007 se apropie de această valoare datorită pe de o parte unui disponibil în bancă mai mare, iar pe de altă parte, datoriile curente relativ mai mici în acel an. Analiza indicatorilor de solvabilitate Solvabilitatea arată capacitatea companiei de a-şi onora obligaţiile de plată la termenele prevăzute. Tabel nr.3.5.- Rata de solvabilitate şi de îndatorare Rate de solvabilitate şi de îndatorare
2007
2008
2009
Total pasiv (lei)
21,161,033,559
24,927,446,177
26,713,538,384
Capital propriu (lei)
13,184,118,605
13,568,598,447
14,056,147,239
28,982,010
1,504,095,402
2,822,317,311
13,213,100,615
15,072,693,849
16,878,464,550
0,62
0,54
0,53
0,0022
0,0998
0,1672
Datorii pe termen lung (lei) Capitalul permanent ( lei) Rata solvab.patrim (Cp/ Pasiv) Grad îndatorare (Dat.t.l./Cpr)
Fig. 3.2.Rata de solvabilitate şi rata de îndatorare
37
0,7 0,6 0,5 0,4
Rata solvabilităţii patrimoniale
0,3
Gradul de îndatorare
0,2 0,1 0
2007
2008
2009
Rata solvabilităţii patrimoniale este de peste 0,3-0,5, limite impuse de teoria economică, situaţia considerându-se bună, în condiţiile în care în anul 2007 nu au fost contractate credite pe termen scurt şi lung. În anul 2008, s-a diminuat rata solvabilităţii patrimoniale, deoarece Petrom a contractat un împrumut pe termen de peste 1 an de la un consorţiu de bănci pentru finanţarea investiţiilor în sectorul E&P şi deasemenea a fost nevoită să constituie un provizion de litigii cu foştii angajaţi şi actualii salariaţi de valoare foarte mare. În anul 2009 rata solvabilităţii este apropiată de cea din 2008 deoarece Petrom a contractat o linie de credit multi-valută şi a extins împrumutul deja contractat. Cel de-al doilea indicator, gradul de îndatorare, reflectă ponderea datoriilor pe termen lung în capitalul permanent şi trebuie să aibă o valoare mai mică de 0,3. Se observă că la Petrom acest indicator se încadrează în limitele teoriei economice în toţi anii: 2007, 2008 şi 2009. Deci, acest indicator prezintă un aspect pozitiv, chiar dacă are o uşoară tendinţă de creştere din cauza împrumutului contractat pentru finanţarea investiţiilor din sectorul de extracţie. Gradul de îndatorare la sfârşitul anului 2008 a crescut faţă de anul 2007. Creşterea este urmarea împrumuturilor pe termen lung angajate în 2008 (1.468 mil lei), necesare finanţării programelor prioritare de investiţii. În anul 2009 numerarul net generat de activităţile de exploatare a fost scăzut din cauza influenţei mediului economic nefavorabil, compania a continuat investiţiile în proiectele strategice cu impact economic puternic, fapt ce a determinat necesitatea de finanţări suplimentare. În consecinţă gradul de îndatorare a crescut faţă de anul 2008.
38
Analiza indicatorilor de gestiune a activelor circulante Tabel nr.3.6.-Indicatori de gestiune a activelor circulante Rate privind activele circulante
2007
Active circulante (lei)
2008
2009
4,690,827,457
5,084,109,292
4,413,732,144
Cifra de afaceri netă (lei)
12,284,378,408
16,750,726,457
12,842,384,017
Valoare stoc mediu (lei)
1,693,751,981
2,158,404,852
2,246,162,112
Creanţe (lei)
2,015,809,727
1,704,211,989
2,035,806,491
Vit.rot.activ.circ. (nr.rot.)(CA/Ac)
2,62
3,29
2,91
Vit.rot.activ.circ. (zile)(At/CA*365)
140
111
126
8
8
6
51
48
64
7
10
7
60
38
58
Nr.de rotaţii (CA/St mediu) Dur.o rot. (zile)(Sm/CA*365) Nr.de rotaţii (CA/Creanţe) Durata medie de recuperare creanţe (Creanţe/CA*365)
Fig. 3.3. Indicatori de gestiune a activelor circulante 140 120 100 80
Nr.de rotaţii a activelor circulante
60
Nr.de zile de rotaţie a activelor circulante
40 20 0
2007
2008
2009
Fig. 3.4. Indicatori de gestiune a stocului mediu
70 60 50 40
Nr.de rotaţii a stocului mediu
30
Durata unei rotaţii a stocului mediu
20 10 0
2007
2008
2009
39
Fig. 3.5. Indicatori de gestiune a creanţelor
60 50 40 Nr.de rotaţii
30
Durata medie de recuperare a creanţelor
20 10 0
2007
2008
2009
Din tabel se poate observa că numărul de rotaţii a activelor circulante se măreşte în anul 2008, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv, datorită pe de o parte măririi cifrei de afaceri în 2008 faţă de 2007 cu 36% şi datorită eficienţei crescute a valorii activelor circulante. În anul 2009 numărul de rotaţii a scăzut faţă de 2008 datorită scăderii cifrei de afaceri în proporţie mai mare faţă de valoarea activelor circulante. Eficienţa activelor circulante este demonstrată şi de reducerea numărului de zile necesare unei rotaţii de la 140 în 2007 la 111 în 2008, crescând în anul 2009 la 126 de zile. În anul 2008 faţă de anul 2007 se remarcă o creştere a vitezei de rotaţie a activelor circulante de la 2,62 la 3,29, iar pentru anul 2009 se observă o uşoară scădere la 2,91. În cazul în care calculăm indicatorii de gestiune a stocurilor cu ajutorul stocului mediu, se observă că în 2008 faţă de 2007, numărul de rotaţii se măreşte de la 7,25 la 7,76, în timp ce durata unei rotaţii se micşorează de la 51 de zile la 48 de zile pentru aceeiaşi perioadă ceea ce este un semnal pozitiv. În anul 2009 faţă de 2008 se remarcă faptul că numărul de rotaţii este mai mic, fiind de 5,72 în timp ce durata unei rotaţii se măreşte de la 48 de zile la 64 de zile, ceea ce reprezintă un semnal negativ. Accelerarea vitezei de rotaţie în 2008 se datorează creşterii cifrei de afaceri în 2008 faţă de 2007 şi a diminuării creanţelor. Încetinirea vitezei de rotaţie în 2009 se datorează creşterii stocului mediu şi micşorării cifrei de afaceri faţă de 2008. Teoria economică arată că valoarea minimă care asigură eficienţa gestiunii stocurilor este de 8 rotaţii, respectiv de 45 de zile. Petrom din punct de vedere al acestui indicator se încadrează în limitele recomandate în anul 2008, dar în anul 2009 nu se mai încadrează. În 2007, compania a schimbat metoda contabilă de reevaluare a stocurilor de la primul intrat-primul ieşit la metoda costului mediu ponderat. Cu toate acestea, datorită vitezei mari de rotaţie a stocurilor, această schimbare nu a avut efecte materiale în situaţiile financiare. În privinţa creanţelor, se poate vedea o evoluţie sinuoasă, asfel în 2008 se observă o accelerare a vitezei de rotaţie a creanţelor, urmată de o încetinire a acesteia din cauza măririi soldului de creanţe în 2009 şi micşorării cifrei de afaceri faţă de anul anterior. Intervalul mediu de timp în care are loc încasarea creanţelor de la clienţi ar trebui să fie de maxim 30 40
zile, conform teoriilor economice. La Petrom, numărul de zile este depăşit, mai ales în anul 2007 şi 2009. Analiza fondului de rulment, nevoii de rulment şi trezoreriei nete Tabel nr.3.7.- Fondul şi necesarul de rulment, trezoreria netă Indicatori ai echilibrului financiar
2007
2008
2009
Active circulante (lei)
4,690,827,457
5,084,109,292
4,413,732,144
Stocuri (lei)
1,922,375,343
2,394,434,361
2,097,889,862
Creanţe (lei)
2,015,809,727
1,704,211,989
2,035,806,491
Datorii pe termen scurt (lei)
2,580,025,427
3,446,027,370
3,561,335,579
Fondul de rulment (Ac-D ts)
2,110,802,030
1,638,081,922
852,396,565
Necesarul de fond de rulment
1,358,159,643
652,618,980
572,360,774
752,642,387
985,462,942
280,035,791
Trezoreria netă (FRN-NFR)
Fig. 3.6.- Fondul şi necesarul de rulment, trezoreria netă 2500000000 2000000000 1500000000
Fond de rulment Necesarul de fond de rulment Trezoreria netă
1000000000 500000000 0
2007
2008
2009
Din punct de vedere al echilibrului financiar, Petrom a înregistrat o scădere a fondului de rulment în 2008 faţă de 2007, cât şi în 2009 faţă de 2008, ca urmare a scăderii considerabile a disponibilităţilor băneşti, dar prezintă o valoare pozitivă, ceea ce denotă o stare de echilibru pe termen scurt. În 2008 faţă de 2007 se remarcă o scădere a fondului de rulment ca urmare a măririi datoriilor pe termen scurt şi anume contractarea unui credit de la un consorţiu bancar şi majorarea datoriilor către furnizorii de materiale şi prestări servicii. În 2009 faţă de 2008 deasemenea se remarcă o scădere accentuată a fondului de rulment cauzată de creşterea datoriilor pe termen scurt prin contractarea unui împrumut de la Banca UniCredit Austria AG. În privinţa necesarului de fond de rulment, acesta are o tendinţă pozitivă care semnifică existenţa unor resurse temporare mai mari decât nevoile temporare, înregistrând o valoare semnificativă la sfârşitul anului 2007, din cauza măririi stocurilor de mărfuri şi creanţelor, pentru ca la sfârşitul anului 2008 să înregistreze o scădere datorită achiziţionării 41
unui împrumut care determinat o finanţare mai bună a activităţii curente şi scăderii creanţelor ceea ce denotă o îmbunătăţire a încasării creanţelor şi o creştere a vitezei de rotaţie a stocurilor. În anul 2009 necesarul de fond de rulment scade uşor faţă de 2008 datorită contractării unui împrumut pe termen scurt, valoarea acestuia fiind pozitivă constituie o situaţie normală situându-se la un nivel rezonabil în concordanţă cu specificul domeniului de activitate. Existenţa unei trezorerii nete pozitive certifică o stare de echilibru financiar la nivelul companiei, deci Petrom se bucură de autonomie financiară pe termen scurt.
3.3. Analiza ratelor de structură patrimonială Ratele privind structura activului Tabel nr. 3.8. - Ratele activelor imobilizate Ratele activelor imobilizate Imobilizări necorporale (lei)
2007
2008
2009
303,556,285
1,129,715,521
987,168,130
Imobilizări corporale (lei)
10,564,332,777
13,655,674,197
15,828,768,819
Active imobilizate (lei)
16,374,829,978
19,806,471,218
22,243,002,582
5,506,940,916
5,021,081,500
5,427,065,633
21,161,033,559
24,927,446,177
26,713,538,384
77,38
79,46
83,27
1,44
4,54
3,70
Rata imobilizărilor corporale
49,92
54,78
59,25
Rata imobilizărilor financiare
26,02
20,14
20,32
Imobilizări financiare (lei) Total activ (lei) Rata activelor imobilizate Rata imobilizărilor necorporale
Fig. 3.7. Ratele activelor imobilizate 60 50 40
Rata imobilizărilor necorporale Rata imobilizărilor corporale Rata imobilizărilor financiare
30 20 10 0
2007
2008
2009
Rata activelor imobilizate a crescut în anul 2008 faţă de 2007 ca rezultat al investiţiilor semnificative efectuate în E&P, achiziţia de servicii petroliere a Petromservice, dezvoltarea, modernizarea sondelor, iar în anul 2009 a crescut prin redezvoltarea
42
zăcămintelor şi extinderea activităţii internaţionale cât şi datorită creşterii împrumuturilor acordate filialelor. Rata imobilizărilor necorporale a crescut în 2008 faţă de anul 2007 datorită achiziţionării activităţii de servicii petroliere (Petromservice) şi a fost identificată valoarea acestora în urma evaluărilor la valoarea justă, după care în anul 2009 a scăzut în principal datorită segmentului E&P dar şi segmentului R&M. Imobilizările financiare au scăzut în 2008 faţă de 2007 ca urmare a vânzării plasamentelor în fonduri umbrelă (investiţii în fonduri mutuale şi alte investiţii financiare prin intermediul fondurilor umbrelă) iar în 2009 s-au mărit datorită creşterii titlurilor de participare reprezentând acţiuni deţinute la anumite societăţi, a împrumuturilor acordate de Petrom filialelor din Kazahstan şi a altor filiale din segmentul de rafinare şi gaz. Deasemenea creşterea se datorează şi sporirii creanţelor către statul român, care are obligaţia, conform contractului de privatizare, să suporte toate cheltuielile de dezafectare la sondele abandonate şi care urmează să fie scoase din funcţiune efectuate înainte de privatizarea din 2004. Ratele activelor circulante Tabel nr. 3.9. - Ratele activelor circulante Rata activelor circulante
2007
2008
2009
Active circulante (lei)
4,690,827,457
5,084,109,292
4,413,732,144
Stocuri (lei)
1,922,375,343
2,394,434,361
2,097,889,862
752,634,771
261,438,312
280,035,791
2,015,809,727
1,704,211,989
2,035,806,491
Disponibilităţi băneşti (lei) Creanţe (lei) Total activ (lei)
21,161,033,559
Rata activelor circulante
24,927,446,177 26,713,538,384
22.17
20,40
16,52
Rata stocurilor
9,08
9,61
7,85
Rata creanţelor comerciale
9,53
6,84
7,62
3,56
1,05
1,05
Rata disponibilităţilor plasamentelor
băneşti
şi
a
Fig. 3.8. Ratele activelor circulante
43
10 8 Rata stocurilor
6
Rata creanţelor comerciale Rata disponibilităţilor băneşti
4 2 0
2007
2008
2009
Rata activelor circulante a înregistrat o scădere în 2008 faţă de 2007 ca urmare a scăderii considerabile a disponibilităţilor băneşti cauzată de: ieşiri de numerar mai mari pentru investiţii, credite acordate filialelor şi plata dividendelor către statul român, acţionarii OMV. În anul 2009 rata activelor circulante deasemenea a scăzut fiind influenţată de creşterea investiţiilor, a avansurilor şi imobilizărilor în curs. Rata stocurilor a crescut în 2008 faţă de 2007 cu implicaţii negative ca urmare a măririi, în principal, a stocurilor de mărfuri, din cauza cantităţilor ridicate de materiale şi gaze cu efecte negative asupra societăţii prin imobilizarea fondurilor băneşti în ele. În anul 2009 au scăzut stocurile faţă de 2008 acesta fiind un factor pozitiv pentru activitatea firmei. Rata creanţelor comerciale a crescut în 2007 faţă de 2006 urmare a măririi, neîncasării la termenele prevăzute în contracte a soldurilor conturilor de clienţi şi conturi asimilate cu 379,530,898 lei, având termen de lichiditate sub un an. Rata creanţelor comerciale a scăzut în 2008 faţă de 2007 cu efecte negative, principalul factor de influenţă fiind scăderea preţului coroborată cu scăderea cantităţilor vândute. În anul 2009 aceasta a crescut faţă de 2008 urmare a măririi, neîncasării la termenele prevăzute în contracte a soldurilor conturilor de clienţi şi conturi asimilate, având termen de lichiditate sub un an. Ratele privind structura pasivului Tabel nr. 3.10.- Ratele pasivului Rate privind structura pasivului
2007
2008
2009
Capitalul permanent (lei)
13,213,100,615
15,072,693,849 16,878,464,550
Capital propriu (lei)
13,184,118,605
13,568,598,447 14,056,147,239
Total pasiv (lei)
21,161,033,559
24,927,446,177 26,713,538,384
Rata stabilităţii finanţării (CP/TP)
62,44
60,47
63,18
Rata autonom.financiare (Cpr/CP)
99,78
90,02
83,28
Fig. 3.9. Ratele privind structura pasivului
44
100 80 60
Rata stabilităţii finanţării
40
Rata autonom.financiare
20 0
2007
2008
2009
Rata stabilităţii finanţării a scăzut în 2008 faţă de 2007 ceea ce reflectă un aspect mai puţin pozitiv, ca urmare a creşterii împrumuturilor pe termen lung şi anume contractarea unui credit acordat de un consorţiu bancar. În anul 2009 rata stabilităţii financiare a crescut faţă de 2008 ceea ce indică un aspect pozitiv şi acest lucru se datorează în principal creşterii capitalului permanent. În 2008 intrările de numerar din activităţi de finanţare au provenit din creditele contractate de-a lungul anului, în sumă de 1.768 mil lei, depăşind plăţile pentru dividende în sumă de 1,114 mil lei (2007: 1,423 mil lei). În concluzie, pe parcursul întregului an 2008, intrările pozitive de numerar din operare şi creditele contractate au fost folosite integral pentru a acoperi investiţiile semnificativ mai mari şi plăţile pentru dividende, acest lucru având ca rezultat o scădere a poziţiei de numerar la sfârşitul anului. Rata autonomiei financiare arată ponderea surselor proprii în finanţarea mijloacelor economice şi se recomandă ca valoarea acesteia să fie mai mare de ½.50 Din datele menţionate în tabel se poate observa că valoarea ratei este mult peste valoarea recomandată în teoria economică ceea ce reprezintă un aspect foarte pozitiv.
3.4. Analiza riscului financiar Modelul Altman face parte din categoria modelului de determinare a riscului de faliment şi care reprezintă o combinaţie lineară între mai multe rate financiare: Z = 3,3 × R1 + 1,4 × R2 + 1,2 × R3 + 0,9 × R4 + 0,6 × R5
unde: R1=Profitul brut / Total active; 50
Isfănescu Aurel, Vasile Robu–Analiza economico-financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2002, p.197
45
R2=Capitalul permanent / Total Active; R3=Fondul de rulment / Total Active; R4=Cifra de afaceri /Total active; R5=Capital propriu / Datorii pe termen lung Tabel nr. 3.11.- Rate financiare şi modelul Altman Rate financiare
2007
2008
2009
R1
0,10
0,06
0,06
R2
0,62
0,60
0,63
R3(fc.Ac)
0,10
0,07
0,03
R4
0,58
0,67
0,48
R5
454,91
9,02
4,98
Modelul Altman(Ac)
274,79
7,14
6,18
Din datele menţionate în tabel se observă că firma este solvabilă deoarece valorile modelului Altman sunt peste valoarea de 3. Totuşi putem menţiona că în 2009 valoarea acestui indicator a fost apropiată de cea din 2008, dar faţă de 2007, a scăzut foarte mult valoarea acestui indicator datorită ratei financiare R5 care indică creşterea datoriilor pe termen lung prin contractarea unui împrumut de la un consorţiu de bănci. Pentru anul 2007 se observă valori foarte mari pentru modelul Altman, care sunt cauzate de rata financiară R5, unde capitalul propriu este foarte mare în comparaţie cu datoriile pe termen lung.
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
46
Este necesară o analiză SWOT pentru compania Petrom deoarece pe baza concluziilor, să poată fi luate măsuri de îmbunătăţire a activităţii, astfel încât Petrom să işi menţină şi să îşi întărească poziţia de lider pe piaţa produselor petroliere din România. Punctele tari ale companiei Petrom: • Pe piaţa românească, compania este cea mai mare producătoare şi distribuitoare de produse petroliere şi are o imagine favorabilă pe piaţa pe care acţionează. • Datorită faptului că Petrom reuşeşte să-şi asigure în mare masură necesarul de materii prime şi materiale pentru rafinăriile pe care le deţine, prezintă avantaje faţă de competitori nu numai prin produsele şi serviciile de calitate superioară, ci şi prin producerea şi extragerea petrolului. • Petrom prezintă activităţi integrate de explorare, producţie, distribuţie şi comercializare. • Îmbunătăţirea eficienţei operaţionale pe baza investiţiilor semnificative în toate segmentele de activitate, cu precădere în segmentul E&P, care au condus la consolidarea poziţiei industriei petroliere româneşti. • Folosirea eficientă a instrumentelor de acoperire a riscului privind preţul ţiţeiului. • În activitatea de marketing, au crescut vânzările medii pe staţie datorită implementării sistemului full agency; • Consolidarea poziţiei pe piaţa gazelor naturale din ţară prin orientarea Diviziei de Gaze Naturale către companiile mari de distribuţie cu capital de stat, în timp ce societatea afiliată 100% Petrom Gas şi-a extins prezenţa pe piaţa consumatorilor finali şi sectorul industrial. • Situaţie economico-financiară pozitivă, acest lucru se reflectă prin indicatorii: cifra de afaceri, profit brut, fond de rulment, trezorerie neta; • Contribuţia majoră a Petrom prin varsămintele de impozite şi taxe la bugetului statului şi cel al asigurărilor sociale. • Asigură o mare varietate de alte servicii prin centrul integrat de servicii globale: Global Solutions, dintre care enumerăm: servicii de contabilitate, servicii IT, deasemenea servicii medicale, etc. • Grad ridicat de specializare a personalului din cadrul managementului de top al companiei, perfecţionarea continuă a personalului prin implicarea în programe de perfecţionare. Punctele slabe ale companiei Petrom: • Cheltuieli de exploatare mari care conduc la costuri mari pentru obţinerea ţiţeiului şi gazelor naturale; • Randamentul scăzut al activităţilor de produse chimice şi petrochimice;
47
• Existenţa unor tehnologii şi instalaţii vechi, în special în sectorul explorării şi producţiei de petrol; • Gradul de uzură al activelor fixe destul de ridicat, ceea ce se reflectă în deprecierea contabilă a activelor Petrom; • Petrom s-a confruntat de-a lungul timpului cu probleme referitoare la respectarea protecţiei mediului înconjurător; • Dependenţa de un singur distribuitor – Distrigaz Sud în distribuirea producţiei proprii de gaze naturale; • În condiţiile crizei economice, când şi alte firme se confruntă cu lipsa disponibilităţilor băneşti, duratele de recuperare a creanţelor cresc, în timp ce datoriile sunt achitate la termenele prevăzute în contracte, ceea ce conduce la dezechilibre şi micşorarea disponibilului din bănci; • Probleme legate de dreptul de proprietate asupra imobilizărilor corporale ale companiei. • Dezvoltarea concurenţei în domeniul rafinării (Lukoil, Rompetrol, Rafo) şi dezvoltarea companiilor rivale de transport (Oil Terminal, Conpet, Petrotrans). Riscuri la care trebuie să răspundă compania Petrom Petrom fiind o companie petrolieră integrată este expusă unor riscuri diverse, cum ar fi: climatul internaţional şi alţi factori specifici activităţii de ţiţei şi gaze. • Preţurile diferite pe piaţă, precum şi riscurile legate de marjele comerciale; • Scăderea preţului petrolului la nivel mondial determină compania să nu aibă o politică coerentă de preţ, ceea ce are efecte negative atât asupra profitului, dar poate duce şi la pierderea de clientelă; • Riscul de schimb valutar, în special evoluţia cursului USD şi al incidentelor majore periculoase, ultimul având o probabilitate scazută în schimb poate avea implicaţii majore. • Riscul de lichiditate în vederea protejării fluxului de numerar al companiei; • Noile politici de mediu europene la care compania trebuie să se alinieze vor pune compania în situaţia efectuării unor cheltuieli mari de retehnologizare; • Creşterea inflaţiei, iar în viitor perioada de tranziţie financiară pe care o va parcurge în momentul trecerii României la moneda europeana Euro. • Scăderea producţiei de petrol prin epuizarea resurselor; • Riscurile legate de personal se manifestă prin atragerea personalului specializat de către companiile rivale ca urmare a salariilor mai atractive sau a altor avantaje materiale oferite de acestea. • Alte riscuri la care poate fi supusă compania Petrom sunt: riscurile operaţionale, riscul climatic, riscul politic.
48
Măsuri propuse şi concluzii Analiza poziţiei financiare efectuată pe modelul de activitate al S.C.OMV Petrom S.A. s-a constituit într-un studiu pertinent de dinamică economică, bazat pe cifre şi indicatori ce comensurează puterea economică a companiei analizate şi pune în evidenţă punctele forte dar şi lucrurile ce trebuiesc îmbunătăţite în viitor. Analiza poziţiei financiare a presupus o analiză mai amplă şi mai complexă a indicatorilor financiar-contabili specifici, cu evidenţierea şi calculul ratelor de lichiditate, solvabilitate, de echilibru financiar, a fondului de rulment şi a necesarului de fond de rulment, valorile pozitive ale acestor indicatori, presupunând un echilibru financiar pe termen lung, ratele supraunitare de rentabilitate, solvabilitate şi trezoreria netă pozitivă, dând o imagine grăitoare asupra gradului sporit de independenţă economică şi financiară al companiei. Au fost evidenţiate punctele forte ale acesteia, constând în gradul ridicat de integrare şi specializare a activităţilor, reinvestirea profitului ce dă siguranţă unor surse certe de finanţare a obiectivelor de modernizare şi retehnologizare, dar şi punctele ce trebuiesc îmbunătăţite, punctele slabe. Managementul de top al firmei trebuie să ţină cont în viitor atât de menţinerea şi îmbunatăţirea aspectelor pozitive, dar trebuie să acţioneze prin măsuri care să elimine punctele negative, slabe ale firmei, deasemenea să preîntâmpine efectele ameninţărilor, riscurilor care vizează activitatea companiei. Dintre măsurile propuse se evidentiază: • continuarea cercetării-dezvoltării; • descoperirea de noi rezerve de petrol la nivel naţional precum şi orientarea spre alte zone în căutarea şi găsirea de parteneri comerciali; • reducerea costurilor pe toate segmentele de activitate; • concentrarea în continuare pe managementul strict al costurilor şi pe optimizarea organizaţională; • pătrunderea pe noi pieţe şi menţinerea pe cele deja existente; • elaborarea unor prognoze economice multiple care să aibă la bază scenarii de viitor cât mai complexe; • utilizarea mai eficientă a capacităţilor de rafinare; • adaptarea la cerinţele europene privind politica de mediu; • implementarea unor standarde înalte de siguranţă, securitate şi mediu; • creşterea disponibilului în bănci şi plasarea acestuia cât mai avantajos, astfel încât compania să-şi achite obligaţiile într-o perioadă cât mai scurtă, conform clauzelor contractuale; • vânzarea sau casarea mijloacelor fixe care nu aduc profit, ci din contră generează cheltuieli cu întreţinerea lor; 49
• investiţii financiare în companii profitabile; • încurajarea, sprijinirea şi stimularea iniţiativelor persoanelor competente; • mărirea performanţelor prin specializarea angajaţilor; • menţinerea şi dezvoltarea programului de pregătire şi perfecţionare a personalului; • schimburi de experienţă cu angajaţi ai OMV din alte ţări; În ciuda condiţiilor nefavorabile ale actualei crize economice, Petrom, prin oamenii săi, prin managementul adoptat, reuşeşte să se menţină şi să-şi consolideze poziţia pe piaţa carburaţiilor. Cei mai mulţi din indicatorii calculaţi şi analizaţi în cadrul proiectului arătă şi demonstrează că societatea are o poziţie economică solidă, iar în cazul indicatorilor care prezintă evoluţii descrescătoare, Petrom şi-a revizuit opţiunile de dezvoltare, şi-a schimbat strategiile viitoare pentru menţinerea echilibrului economico-financiar. Reflectarea fidelă a realităţii economico-financiare şi a consecinţelor sale sociale, umane, instituţionale sunt atributele definitorii ale contabilităţii, pentru perfecţionarea căreia se luptă şi muncesc astăzi cei mai redutabili specialişti în „ştiinţa conturilor”. Preocupaţi de standarde, de convergenţă, de reflectarea contabilă a realităţii, profesioniştii contabili se preocupă în fapt de economie, de instituţii, de oameni. Este poate, cea mai frumoasă parte a profesiei contabile. Este unul din motivele pentru care Uniunea Europeană a luat în considerare oportunitatea recunoaşterii profesiei contabile la nivel european şi deasemenea este unul din motivele pentru care eu mi-am ales şi fac cu plăcere această meserie. Elaborarea prezentei lucrări a reprezentat un important beneficiu personal şi profesional, deoarece mi-a oferit prilejul unei familiarizări depline cu compania în care îmi desfăşor activitatea, şi i-am putut urmări poziţia financiară prin analiza efectuată pe baza situaţiilor financiare, nu doar pe baza unor simple cifre de raportări statistice oficiale, ci şi pe baza efortului propriu de analiză, cunoaştere şi detaliere a unor aspecte semnificative din compania Petrom. Realizările înregistrate până acum ca urmare a eforturilor continue, situaţia financiară solidă, gradul redus de îndatorare al companiei plasează societatea Petrom într-o poziţie avantajoasă, datorită căreia să poată face faţă provocărilor ce însoţesc deteriorarea mediului economic51.
51
www.petrom.com
50
BIBLIOGRAFIE Cărţi 1. Bătrâncea Ioan (coord.)- Analiza financiară pe bază de bilanţ, Presa Universitară Clujană, ClujNapoca, 2001; 2. Bucur Ion, Diagnostic economico-financiar, Editura Universitară, Bucureşti 2006 3. Coman Florin – Contabilitatea financiară a societăţilor comerciale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006; 4. Dumitru Marin – Gestiunea Financiară a Întreprinderii, Ediţia a-II-a, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005; 5. Dumitru Marin – Finanţele Întreprinderii, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006; 6. Eros-Stark Lorant, Pantea Ioan Marius – Analiza situaţiei financiare a firmei, Elemente teoretice. Studiu de caz, Editura Economică, Bucureşti, 2001; 7. Ionescu Cicilia – Contabilitate, baze şi proceduri, Ediţia a-II-a, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007; 8. Ionescu Cicilia – Reglementări contabile conforme cu Directivele Europene referitoare la elaborarea situaţiilor financiare - Suport de curs – Bucureşti, 2007; 9. Feleagă (Malciu) Liliana, Feleagă Niculae – Contabilitate Financiară o abordare europeană şi internaţională, Volumul I, Editura InfoMega, Bucureşti, 2005; 10. Feleagă (Malciu) Liliana , Feleagă Niculae – Contabilitate Financiară o abordare europeană şi internaţională, Volumul II, Editura InfoMega, Bucureşti, 2005; 11. Feleagă Nicolae, Feleagă Liliana – Politici şi opţiuni contabile, Editura Infomega, Bucureşti, 2008; 12. Greuning V. Hennie – Standarde Internaţionale de raportare financiară, Ghid practic, ediţie revizuită 2007, Institutul Irecson, Bucureşti, 2007; 13. Isfănescu Aurel, Vasile Robu – Analiza economico-financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2002; 14. Isfănescu Aurel, Vasile Robu, Anca Maria Cristea, Camelia Vasilescu – Analiza economicofinanciară, Editura ASE, Bucureşti, 2002; 15. Morris Mitchel – Cum să devii manageri de succes, traducere, Editura ALL BECK, Bucureşti, 2000; 16. Moroşan Iosefina – Analiza economico-financiară, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006; 17. Pântea Iacob Petru, Bodea Gheorghe – Contabilitatea Financiară Românească conformă cu Directivele Europene, Ediţia a-II-a, Editura Intelcredo, Deva, 2007; 18. Ristea Mihai, coord. – Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară, Bucureşti, 2005; 19. Străoanu Boni Mihaela – Examen la conta? Nimic mai uşor! 585 de subiecte teoretice, studii de caz, monografii şi aplicaţii rezolvate... sau nu, Editura Economică, Bucureşti, 2010 20. Trenca I.Ioan –Managementul financiar al întreprinderii, Editura Mesagerul, Cluj Napoca, 1997; 21. Vasile Ilie – Gestiunea Financiară a întreprinderii, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2006;
51
22. Vintilă Georgeta – Gestiunea Financiară a Întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2006;
Reviste sau articole din volume 1. Cişmaşu Irina – “Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante”, revista “Tribuna Economică, 2002; 2. Done Ioan, Ungureanu Adrian – Cota unică de impozitare şi convergenţa economiei naţionale la UE, Integrarea României în Uniunea Europeană, Oportunităţi şi provocări, Supliment al Revistei de Economie teoretică şi aplicată, vol.II, 2007; 3. Sălceanu Alexandru – Normalizarea contabilităţii româneşti – rezultat al procesului de normalizare, Integrarea României în Uniunea Europeană, Oportunităţi şi provocări, Supliment al Revistei de Economie teoretică şi aplicată, vol.II, 2007; 4. Raport anual Petrom 2007; 5. Raport anual Petrom 2008; 6. Raport anual Petrom 2009;
Referinţe Internet 1. www.petrom.com
Legislaţie 1. Legea contabilităţii nr.82/1991 republicată; 2. OMFP 3055/10.11.2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr.766 bis/10.11.2009; 3. Directiva a-IV-a a Comunităţilor Economice Europene; 4. Directiva a-VII-a a Comunităţilor Economice Europene;
52