Analiza Economico Financiara [PDF]

Zitiervorschau

Analiza economico-financiara Profesor: Valentina Gortolomei

Tema1: Bazele teoretico-metodologice ale analizei economice 1. 2. 3. 4. 5.

Obiectul si metoda analizei economice Notiune de indicatori, factori si rezerve in analiza economica Metoda balantiera (MB) si aplicarea ei in analiza economica Esenta metodei substitutiilor in lant(MSL) Metoda diferentelor absolute(MDA) si aplicarea ei in analiza economica

1.

Obiectul si metoda analizei economice Prin analiza econimica se subintelege modul de studiere a proceselor si fenomenelor economice in intregime apoi le descompunem in parti component in timp si spatiu si evidentiem cauzele care au dus la schimbarile obtinute Obiectul analizei economice il constituie studierea multilaterala si complete a activitatii economic financiara a unitatii economice si subdiviziunilor ei reflectata printrun sistem de indicatori ai planului de afaceri, darilor de seama si a altor surse informationale. Prin metoda analizei economice se subintelege modul dialectic de studii a proceselor si fenomenelor economice in mersul formarii si dezvoltarii lor

2.

Notiune de indicatori, factori si rezerve in analiza economica Elementele component e ale obiectului analizei economice sunt:  Indicatorii (cantitativi si calitativi);(simpli si compusi)  Factorii (pozitivi si negativi);(cantitati si calitativi);(intensivi si extensivi);(simpli si compusi)  Rezervele (interne si externe);(curente si de perspectiva);(deschise si inchise)  Resursele Ca termen economic indicatorii prezinta o caracteristica cantitativa generalizata fenomenelor si proceselor social economice in unitate cu determinarea calitativa. Indicatorii caracterizeaza existenta resurselor, gradul de utiizare si schimbare a lor. Factorii in analiza economica sunt priviti in 2 aspecte:  Conditie necesara pu infaptuirea proceselor  Ca pricina, cauza care actioneaza asupra acestor procese Factorii sunt fortele motrice care actioneaza pozitiv sau negativ asupra proceselor si rezultatelor activitatii economice in intreprindere. Rezervele sunt posibilitatile nefolosite a intreprinderii sau posibilitatile de crestere a productiei imbunatatirii calitatii ei sau reducerea costului din nou aparute pe baza aplicarii ajunsurilor progresului tehnico-stiintific,tehnologiilor noi s.a

3.

Metoda balantiera (MB) si aplicarea ei in analiza economica Metoda balantiera (MB) se bazeaza pe egalitatea a 2 parti si se aplica in cazul unei sume si diferente de elemente componente, exemplu poate servi urmatoarea relatie matematica: A=a+b-c MB 1

ΔA=Δa+Δb-Δc A=a*b*c MSL,MDA A=

MSL

Partile trebuie sa fie egale Esenta metodei balantiere consta in aceea ca abaterea indicatorului analizat este egala cu suma abaterilor factorilor de influenta. In analiza economica MB este aplicata:  Pentru a verifica daca corect a fost exprimata egalitatea a 2 grupe de indicatori economici interdependent, exemplu poate servi formula balantei circulatiei marfurilor Si+I =VV+AE+Sf de unde VV=Si+I-AE-Sf ΔVV=ΔSi+ΔI-ΔE-ΔSf Problema Exemplu de calcul a influentei factorului prin MB Indicatori Perioada Perioada raportata Abaterea absoluta Marimea influentei precedenta (3-2) factorilor Stoc initial 1824 1903 +79 +79 Intrari 32720 36986 +4266 +4266 Stoc final 1903 1401 -502 +502 Volum vinzari 32641 37488 +4847 x Balanta de verificare a factorilor BVF: +4847=+79+4266+502 +4847=+4847 In analiza economica MB este aplicata:  Pentru a verifica daca a fost corect calculata actiunea factorilor asupra indicatorului analizat cu ajutorul altor metode. Mereu suma marimilor influentei factorilor trebuie sa fie egala cu abatere indicatorului analizat, lipsa acestei efalitati insemna ca factorii nu au fost evidentiati complet sau a fost comisa o greseala in calcule, pentru acesta este necesar sa se alcatuiasca balanta de verificare a influentei factorilor Exemlu: VV=Ns-Ws ΔVV=+502 m.l Influenta ΔNs=3364m.l Influenta ΔWs=+3866m.l BVF +502=-3364+3866 +502=+502  Pentru a determina marimea influentei factorilor necunoscuti in cazul cind se cunoaste abaterea indicatorului analizatsi influenta unui factor (sau 2,3 factori)din dependenta factoriala. Marimea influentei factorului necunoscut este egala cu diferenta dintre abaterea indicatorului analizat si marimea influentei factorilor cunoscuti. 2

A=a*b*c*d ΔA=+38 ΔA(a)=+13 ΔA(b)=-4 ΔA(c)=+24 ΔA(d)=? ΔA(d)= ΔA-( ΔA(a)+ ΔA(b)+ ΔA(c))=(+38)-(+13+4+24)=+5 Concluzie: 1.In perioada analizata sa inregistrat o crestere a vol de vinzari in marime de 4847 lei 2.Cresterea mentionata a fost conditionata de majorarea intrarilor cu 4266 lei si prezenta la inceputul perioadei a unui stoc mai mare cu 79 lei fata de cel al perioadei precedente, cresterea volumului de vinzari a fost determinata si de reducerea marimii stocului final fata de marimea din perioada precedenta cu 502 lei. Aceste rezultate vorbesc depre faptul ca pentru perioada analizata a fost efectuat un studio incomplete al cererii populatiei la marfurile comercializate de intreprinderea data in urma carui fapt nu sa obtinut o concordanta suficieta intre volumul de livrari si volumul de vinzari. 3.Rezultatul inregistrat permite a aprecia activitatea intreprinderii la compartimentul dat ca fiind satisfacatoare insa ea dispune de careva rezerve de majorare a vinzarilor fapt asupra caruia trebuie sa fie accentuate atentia managmentului intreprinderii in viitor. Planul concluziei:  Mentionarea marimi schimbarii indicatorului analizat  Constatea influentei factorilor  Relevarea rezervelor de crestere a indicatorilor analizati  Mentionarea cauzelor schimbarilor evidentiate si a cailor de ameliorare a situatiei  Aprecierea rezultatelor obtinute Problema (Metoda Balantiera) Sa se calculeze marimea influentei factorilor asupra volumului de vinzari reesind din urmatoarea informatie initiala: Indicatori Perioada Perioada raportata Abaterea absoluta Marimea influentei precedenta 3-2 factorilor Stoc initial 2240 1600 -640 -640 Intrari 13200 14140 +940 +940 Alte iesiri 80 40 -40 +40 Stoc final 1600 960 -640 +640 Volumul vinzari 13760 14740 +980 x VV=Si+I-AE-Sf ΔVV=ΔSi+I-ΔAE-ΔSf (+980)=(-640)+(+940)-(-40)-(-640) +980=-640+940+40+640 +980=+980

3

Concluzie: Volumul de vinzari a crescut cu 980m.l ca rezultat al cresterii intrarilor, reducerii stocului final si a altor esiri. Intreprinderea dispune de reserve de majorare a volumului vinzarior pe viitor din contul cresterii stocului initial cu 640 mii lei. La intreprindere a fost repetata aceeasi greseala ca si in perioada precedenta(nu sa asigurat o concordanta suficienta intre vol de intrari si vol de vinzari) ceea ce constrituie directia principala asupra careia trebuie sa fie acordata atentia mnagerilor intreprinderii. La general situatia la compartimentul dat poate fi apreciata ca fiind satisfacatoare. Problema (Metoda Balantiera) Sa se calculeze influenta factorilor asupra cheltuielilor perioadei reesind din urmatoarea informative: Indicatori

Per.precedenta

Per.raportata

Abaterea absoluta

Cheltuieli comerciale Cheltuieli generale si administrative Alte cheltuieli operationale Total cheltuielile parioadei

2860

3010

+150

Marimea influentei factorilor +150

3040

3940

+900

+900

180

280

+100

+100

6080

7230

+1150

x

Chper=Chcom+Chgen+Chop ΔChper+ ΔChgen+ ΔChop +1150=+150+900+100 +1150=+1150 Concluzie: Cheltuielile perioadei au crescut cu 1150 mii lei.Aceasta este o situatie nesatisfacatoare deoarece au crescut si cheltuielile comerciale ,cheltuielile generale si administrative deasemenia si alte cheltuieli operationale. Problema (Metoda Balantiera) Sa se scrie formula dependentei factoriale a profitului operational fata de profitul brut, alte venituri operationale si ch. perioadei. Calculati influenta factorilor mentionati aplicind formula corespunzatoare. Indicatori

Per.precedenta

Per.raportata

Abaterea absoluta (3-2)

Profitul brut Alte venituri operationale Cheltuielile perioadei Profitul

10806 602

12064 764

+1285 +162

Marimea influentei factoriale +1258 +162

10680

10883

+203

-203

728

1945

+1217

x 4

operational Pop=Pbr+AVO-Chper BVF: +1217=+1285+162-203 +1217=+1217 Concluzie: In perioada analizata se observa o crestere a profitului operational cu 1217 lei fapt ce se datoreaza cresterii profitului brut cu 1258 lei , deasemenia majorarii altor venituri operationale cu 162 lei. Situatia intreprinderii in domeniul analizat este satisfacatoare intrucit a crescut profitul operational, exceptie face doar cresterea cheltuielilor cu 203 lei. Problema (MB) Sa se aprecieze exactitatea calcularii influentei factorilor la modificarea indicatorilor analizati “A” si “B” daca: 1) Modificare indicatorului “A” a aconstituit +50 m.lei, din care datorita influentei factorilor a=+320 m.lei b=+105 m.lei c=-407 m.lei d=+32 m.lei 2) Modificarea indicatorului “B” a constituit +208 m.lei, din care datoita influentei factorilor c=+250 m.lei f=+103 m.lei g=-196 m.lei z=-57 m.lei ΔA= Δa+Δb+Δc+Δd BVF: (+50)=(+320)+(+105)+(-407)+(+32) +50=+320+105-407+32 +50=+50 CORECT ΔB= Δa+Δb+Δc+Δd +208=+520+103-196-57 +208≠100 INCORECT Concluzie: In urma aprecierii exactitatii calcularii influentei factorilor se observa ca in primul caz sa efectuat corect calculul iar in cazul doi a fost comisa o gresela, in astfel de neclaritati este necesara balanta de verificare a factorilor. Problema (Metoda Balantiera) Sa se calculeze marimea influentei factorului necunoscut “e” daca indicatorul analizat a crescut cu 20 m. lei si este cunoscut a=+130 m.lei 5

b=+140 m.lei c=-110 m.lei d=-90 m.lei e=? A(e)=ΔA(e)-(ΔA(a)- ΔA(b)- ΔA(c)) 20 m.lei=20 m.lei-(+130)-(+140)-(-110)-(-90))=-50

4. Esenta metodei substitutiilor in lant (MSL) Esenta metodei substitutiilor in lant se reduce la inlocuirea succesiva a marimii de plan(perioadei de baza) a unui factor cu marimea lui efectiva intr-o anumita relatie presupunindu-se ca toti ceilalti factori in momentul respectiv sunt factori cu actiune permanenta o astfel de inlocuire poarta denumirea de substitutie, aplicarea corecta a MSL necesita respectarea urmatoarelor cerinte:  Sa se alcatuiasca formula dependentei factoriale  In fomula factorii sa se aranjeze in functie de criteriu conditionarilor economice (cantitativ, structural si calitativ)  Substitutiile se efectueaza in ordinea in care sunt aranjati factorii in formula  Factorul substituit ramine neschimbat pina la sfirsitul calculelor Marimea si sensul influentei factorilor asupra indicatorului rezultativ se obtin pe baza comparatiei calculului 2 cu primul 3 cu 2 s.a. Pentru calculi se aplica urmatorul tabel analitic: Nr. calcul 1 2 3 4

Nr. substitutiei 0 1 2 3

a a0 a1 a1 a1

Factori de influenta b c b0 c0 b0 c0 b1 c0 b1 c1

Problema Exemplu de calcul a marimii influentei factorilor prin MSL Indicator Per. precedent 1.VVmii lei 2299 2.Nr mediu salariati 64 3.Nr mediu zile lucratoare 286 1salar/an 4.Productivitatea zilnica lei 125,6 VV=Ns*Nz*Wz Nr. calc Nr.subst 1 2

0 1

Factor de influenta Ns Nz Wz 64 286 125,6 67 286 125,6

3

2

67

288

125,6

Indicator analizat A0 Ac1 Ac2 A1

Met. calc x Ac1- A0 Ac2- Ac1 A1- Ac2

Influenta factoriala x ΔA(a) ΔA(b) ΔA(c)

Per. raportata 2384,8 67 288 123,59

Indicator analizat 2299 2406,7

Met. calcul

Infl. factoriala

x 2406,7-2299

2423,6

2423,6-2406,7

x +107,7→infl ΔNs +16,9→infl ΔNz 6

4

3

67

288

123,59

2384,8

2384,8-2423,6

-38,8→infl ΔWz

BVF: 2384,8-2299=107,7+16,9-38,8 +85,8=+85,8 Problema (Metoda substitutiilor in lant) Sa se calculeze marimea influentei schimbarii numarului mediu de salariati si a productivitatii lor asupra volumului productiei fabricate reesind din urmatoarea informatie. Indicatori Perioada precedenta Perioada raportata Volumul productiei fabricate(mii 1118,2 1155,8 lei) NS Nr mediu de salariati 66 68 Productivitatea medie a unui 16942 16997 salariat (lei) WS VPF=NS*WS Nr. calc. 1 2 3

Nr. subst. Factorii de influenta NS WS 0 66 16942 1 68 16942 2 68 16997

Ind. analizat

Met. calcul

1118,2 1152,0 1155,8

x 1152-1118,2 1155,8-1152

Influenta factoriala x +33,8 +3,8

BVF: 1155,8-1118,2=+33,8+3,8 37,6=37,6 Concluzie: In urma analizei efectuate se observa o crestere a volumului productiei fabricate cu 37,6 mii lei, aceasta schimbare se datoreaza cresterii nr de salariati +33,8, deasemenia majorarii productivitatii medii a unui salariat +3,8. Situatia intreprinderii la compartimentul dat este satisfacatoare intrucit volumul productiei fabricate sa marit.

5.

Metoda diferentelor absolute (MDA) si aplicarea ei in anliza economica Metoda diferentelor absolute conform esentei acestei metode marimea si sensul de actiune a oricarui factor se calc prin inmultirea abaterii factorului influenta caruia o calculam la marimea efectiva a factorilor ce sunt situari in formula de calcul pina la el si marimea perioadei de baza (planificata) a factorilor situati in formula dupa el. Matematic aceasta se scrie in felul urmator: ΔA(a)= Δa*b0*c0 ΔA(b)=a1* Δb*c ΔA(c)=a1*b1* Δc La aplicarea acestei formule se respecta acelesi cerinte ca si la metoda substitutiilor in lant(MSL).

7

Problema Exemplu: Metoda Diferentelor Absolute Indicator Per. precedenta 1.VV,mii lei 2300 2.Nr mediu salariati 175 3.Nr mediu zile lucratoare, 358 1salar/an 4.Productivitatea zilnica, 36,712 lei

Per. raportata 2350,4 178 355

Abaterea absoluta +50,4 +3 -3

37,196

+0,484

VV=Ns*Nz*Wz 1) Influenta modificarii NS ΔNS*NZO*WZO=(+3)*358*36,712=+39,4 m.lei 2) Influenta nr. mediu de zile lucratoare /1sal NS1* ΔNZ*WZO=178*(-3)*36,712=-19,6 m.lei 3) Influenta modificarii WZ NS1*NZ1* ΔWZ=178*355*(+0,484)=+30,6 m.lei BVF: +50,4=39,4-19,6+30,6 +50,4=+50,4 Problema (MSL si MDA) Sa se scrie formula dependentei factoriale a volumului productiei fabricate din nr mediu de salariati, nr mediu de zile lucrate de un salariat pe an si productvitatea medie pe zi a unui salariat. Sa se calculeze marimea influentei factorilor mentionati prin MSL si MDA. Calculare prin MSL Indicatori

Per.precedenta

Per.raportata

Volumul productiei fabricate,mii lei Nr mediu de salariati (NS) Nr mediu de zile lucrate de un salariat pe an (NZ) Productivitatea medie pe zi a unui salariat (WZ)

59276,71

60874,86

Abaterea absoluta (pentru MDA) (3-2) +1598,15

155

150

-5

264

268

+4

1448,6

1514,3

+65,7

Nr. calcul 1

Nr. substitutiei 0

Fatori de influenta NS NZ WZ 155 264 1448,6

Indicator analizat 59276,71

Met. calcul

Influenta factoriala

X

X 8

2 1 150 264 1448,6 3 2 150 268 1448,6 4 3 150 268 1514,3 VPF=NS* NZ* WZ BVF: 60874,86-59276,71=-1912,15+869,16+2641,14 +1598,15=+1598,15

57364,56 58233,72 60874,86

57364,56-59276,71 58233,72-57364,56 60874,86-58233,72

-1912,15 +869,16 +2641,14

Calculare prin MDA 1) Influenta ΔNS ΔNS*NZ0*WZ0= =(-5)*264*1448,6=-1912,15 2) Influenta ΔNZ NSi* ΔNZ*WZ0= =150*(+4)*1448,6=+869,16 3) Influenta ΔWZ NSi*NZi*ΔWZ= =150*268*(+65,7)=+2641,14 Concluzie: In urma analizarii se observa o crestere a volumului productiei fabricate cu +1598,15 mii lei. Aceasta se datoreaza cresterii numarului mediu de zile lucrate de un salariat pe an cu +869,16 si cresterii productivitatii medii pe zi a unui salariat +2641,14, insa din motiv ca numarul mediu de salariati a scazut cu -5 influenta factoriala la acest capitol este -1912,15. Totusi situatia intreprinderii este satisfacatoare. Problema (MSL si MDA) Sa se scrie formula dependentei factoriale a salariului mediu anual a unui muncitor fata de nr mediu de zile lucrate de un muncitor pe an, durata medie a zilei de lucru si salariul mediu pe ora. Aplicind metoda diferentelor absolute(MDA) si metoda substitutiilor in lant(MSL) sa se calculeze marimea influentei factorilor. Calculare prin MSL Indicatori

Per.precedenta

Per.raportata

Salariul mediu anual a unui salariat, lei Numarul mediu de zile lecrate de un anumit salariat pe an (NZ) Durata medie a zilei de lucru (D)

46444,8

77376,0

Abaterea absoluta (pentru MDA) (3-2) +30931,2

246

248

+2

8,0

7,8

-0,2 9

Salariul mediu pe ora a unui salariat, mii lei (Sh)

Nr. calcul 1 2 3 4

Nr. substitutiei 0 1 2 3

23,6

40,0

Fatori de influenta NZ D Sh 246 8,0 23,6 248 8,0 23,6 248 7,8 23,6 248 7,8 40,0

Indicator analizat 46444,8 46822,4 45651,8 77376

+16,4

Met. calcul x 46822,4-46444,8 45651,8-46822,4 77376-45651,8

Influenta factoriala x +377,6 -1170,6 +31724,2

Sn=NZ*D*Sh BVF: 77376-46444,8=+377,6+(-1170,6) +31724,2 +30931,2=+30931,2 Calculare prin MDA 1) Influenta NZ ΔNZ*D0*Sh0= =(+2)*8,0*23,6=377,6 2) Influenta D NZi* ΔD*Sh0= =248*(-0,2)*23,6=1170,6 3) Influenta Sh NZi*Di* ΔSh= =248*7,8*(+16,4)=31724,2 Concluzie: In urma analizei salariul mediu annual a unui salariat a crescut atingind cifra +30931,2 aceasta se datoreaza nr mediu de zile de un anumit salariat pe an care a influentat ajungind la +377,6 si salariului mediu pe ora a unui salariat cu +31724,2. Durata medie a zilei de lucru a scazut cu -0,2 ceea ce a facut ca la acest capitol influenta factoriala sa fie de -1170,6. La general situatia intreprinderii este satisfacatoare. Problema (MSL si MDA) Sa se scrie formula dependentei factoriale a productivitatii medii anuale a unui salariat fata de numarul mediu de zile lucrate de un muncitor pe an, durata medie a zilei de lucru si productivitatea medie pe ora a unui muncitor. Sa se calculeze influenta factorilor mentionati prin MSL si MDA. Calculare prin MSL Indicatori

Per.precedenta

Per.raportata

Abaterea absoluta 10

Productivitatea medie pe an a unui muncitor, mii lei (WS) Numarul mediu de zile lucrate de un salariat pe an (NZ) Durata medie a zilei de lucru (ore) (D) Productivitatea medie pe ora a unui muncitor (Wh) Nr. calcul 1 2 3 4

Nr. substitutiei 0 1 2 3

219996

216662

(pentru MDA) (3-2) -3334

280

281

+1

8,1

7,9

-0,2

97,0

97,6

+0,6

Factori de influenta NZ D Wh 280 8,1 97,0 281 8,1 97,0 281 7,9 97,0 281 7,9 97,6

Indicator analizat 219996 220781,7 215330,3 216662,2

Metoda de calcul x 220781,7-219996 215330,3-220781,7 216662,2-215330,3

Influenta factoriala x +785,7 -5451,4 +1331,9

BVF: 216662,2-219996=+785,7+(-5451,4) +1331,9 -3333,8=-3333,8 Calculare prin MDA 1) Influenta NZ ΔNZ*D0*Wh0= =(+1)*8,1*97,0=785,7 2) Influenta D Nzi*ΔD*Wh0= 281*(-0,2)*97,0=-5451,4 3) Influenta Wh NZi*Di*ΔWh =281*7,9*(+0,6)=1331,9 Concluzie: In perioada analizata productivitatea medie pe an a unui muncitor a scazut atingind cifra -3333,8. La aceasta a influentat durata medie a zilei de lucru -5451,4. Nr mediu de zile lucrate de un salariat pe an este +785,7 iar productivitatea medie pe ora a unui muncitor este +1331,9. Situatia intreprinderii la compartimentul analizat este nesatisfacatoare WS=-3333,8

11

Tema 2: Analiza volumului de vinzari 1. 2. 3. 4.

Analiza indeplinirii planului si a schimbarilor in dinamica volumului de vinzari Analiza vinzarilor pe grupe de marfuri si in structura Analiza factoriala a volumului de vinzari. Analiza factorilor legati de factorii fondurilor de marfuri Analiza cauzala dintre factorii fortei de munca si volumul de vinzari 5. Analiza cauzala dintre factorii legati de starea, dezvoltarea si eficienta utilizarii bazei tehnico materiala a comertului si volumul de vinzari 1. Analiza indeplinirii planului si a schimbarilor in dinamica volumului de vinzari Pentru a aprecia schimbarea in dinamica volumului de vinzari pe totalult intreprinderii se calculeaza abaterea absoluta si ritmul de crestere in baza urmatorului tabel Tabelul 1: Analiza volumului de vinzari in dinamica Indicatori Per.precedenta Per.raportata VV,mii lei

3895

4750

Abaterea absoluta (3-2) +855

Ritmul de crestere (3/2*100) 121,95

Concluzie: Pe baza rezultatelor obtinute se constata ca la nivel de intreprindere volumul de vinzari a crescut cu 21,95% fata de anul precendent sau cu 855 m.lei aceasta permite a aprecia activitatea intreprinderii la compartimentul dat ca fiind satisfacatoare. Analiza dinamicii volumului de vinzari se complecteaza prin studierea lui mai detaliata pe trimestre sau pe luni aceasta permite efectuarea unui studiu mai profund al vinzarilor evidentierea sezonierii vinzarilor cit si a nivelului de regularitate a satisfacerii cererii populatiei in diverse perioade ale anului, in acest ca se aplica tabelul Tabelul 2: Analiza dinamicii volumului de vinzari pe trimestrele anului Indicatori Per.precedenta Per.raporata Abaterea absoluta Mii lei (3-2) 1 880,3 1044,7 +164,4 2 948,7 1159,3 +210,6 Total prima 1829 2204 +375 jumatate de an 3 1046 1276 +230 4 1020 1264 +244 Total a 2 jumatate 2066 2540 +474 de an Total pe an 3895 4750 +855

Ritmul de crestere (3/2*100) 118,7 122,3 120,5 121,9 123,9 122,9 121,95

Concluzie: Cresterea mentionata a volumului de vinzari este rezultatul ritmurilor inalte de vinzari in fiecare trimestru ceea c confirma faptul ca cerintele populatiei au fost satisfacute. 12

La urmatoarea etapa se urmareste dinamica volumului de vinzari pe sectoare de activitate, forme de vinzari s.a. Volumul de vinzari a intreprinderii comerciale este rezultatul activitatii unui numar de activitati operative deaceea metodologia analizei volumului de vinzari prevede recautarea schimbarii lui pe sectoare de activitate, acesta directive de analiza se efecteaza cu scopul de a stabili aportul fiecarei subdiviziuni in rezultatul final si posibilitatea evidentei calitatii activitatii fiecarei subdiviziuni. In acest caz se aplica tabelul Tabelul 3: Analiza evolutiei sau dinamicii desfacerii intrprinderii pe sectoare de activitate Sectoare de Per.precedenta Per.raportata Abaterea absoluta Ritmul de crestere activitate (3-2) % (3/2*100) Total vinzarii, mii 3895 4750 +855 121,95 lei inclusiv: Sectorul “A” 2615 3160 +545 120,84 Sectorul “B” 1280 1590 +310 124,22 Concluzie: In perioada analizata se constata un ritm mai accentuat de crestere a volumului de vinzari pe sectorul B fata de cele inregistrate pe sectorul A si pe totalul intreprinderii. Ritmurile diferentiate pe sectoare de activitate pot fi explicate pe de o parte prin orientarea cererii populatiei spre anumite grupuri sau sortimente care sunt diferentiate pe sectoarele analizate sau prin locul plasarii sectorului B in localitatea data.

2.

Analiza vinzarilor pe grupe de marfuri si in structura Analiza pe grupuri de marfuri se efectueaza pentru a evidentia situatia in directia aprovizionarii populatiei cu unele sortimente de marfuri alimentare sau nealimentare, pentru aceasta se calculeaza abaterea volumului de vinzari fata de perioada de baza pe grupe de marfuri iar in cadrul fiecarei grupe pe sortimente, aceasta etapa a analizei este necesara in primul rind pentru a cunoaste tendintele cererii pentru unul sau alt tip de marfuri. In acest scop se intocmeste tabelul de tipul Tabelul 4: Analiza dinamicii volumului de vinzari pe grupe de marfuri Indicatori Per.precedenta Per.raportata Abaterea absoluta ∑ mii lei Ponderea% 1994 51,2

1.produse alimentare 2.produse 1901 nealimentare 3.total 3895 vinzari 3895…100%

Ritmul de crestere

∑ mii lei Ponderea % 2513 52,9

∑ mii lei Ponderea% +519 +1,7

48,8

2237

47,1

+336

-1,7

102,8

100

4750

100

+855

-

121,95

110,0

13

1994…x X=1994*100 /3895 Concluzie: Cresterea volumului de vinzari la nivelul intreprinderii a fost conditionata de majorarea vinzarilor atit la produsele alimentare cit si nealimentare, insa putem mentiona faptul ca la prousele alimentare sa inregistrat un ritm mai inalt (110%) decit la cele nealimentare(102,8%), prin urmare putem face concluzie ca aceste ritmuri sunt rezultatul cererii pe piata la grupele corespunzatoare de marfuri. La general situatia la copartimentul dat poate fi apreciata ca fiind satisfacatoare. Concluzie finala: Pentru un studiu mai profund al cererii in continuare se analizeaza schimbarea volumului de vinzari pe sortimente de marfuri, rezultatele acestei directii de analiza servesc ca informatie initiala pentru elaborarea unui sortiment nou de marfuri pentru perioada viitoare.

3.

Analiza factoriala a volumului de vinzari. Analiza factorilor legati de factorii fondurilor de marfuri Factorii ce influenteza asupra modificarii volumului de vinzari din interiorul intreprinderii sunt impartiti in 3 grupe  Fatori legati de fondurile de marfuri  Factori legati de forta de munca si eficienta utilizarii ei  Factori legati de starea, dezvoltarea si eficienta utilizarii batezi tehnico materiale a comertului In prima grupa de factori se precauta sensul si marimea influentei urmatorilor factori  Modificarea stocului initial si final  Modificarea altori esiri din marfuri  Modificarea intrarilor de marfuri  Dependent dintre acesti facori si volumul de vinzari se exprima prin formula VV=Si+I-AE-Sf ΔVV=ΔSi+ΔI-ΔAE-ΔSf Problema Exemplu: Calculul influentei factorilor fondurilor de marfuri supra VV Indicatori Per.precedenta Per.raportata Abaterea absoluta Si 11870 12200 +330 I 62920 63580 +660 AE 310 250 -60 Sf 12200 12300 +100 VV 62280 63230 +950

Influenta factoriala +330 +660 +60 -100 x

VV=Si+I-AE-Sf BVF: +950=+330+660+60-100 +950=+950 Concluzie: In perioada analizata sa obtinut o majorare a volumului de vinzari(VV) cu 950 lei. Aceasta sa datorat majorrii stocului initial si a intrarilor (I) cit si a reducerilor altor esiri (AE). Totodata sa inregistrat o majorare a stocului final ce a dus la diminuarea vinzarilor cu 100 lei. Putem mentiona ca aceasta marime 14

constituie o rezerva interna de majorare a vinzarilor in viitor, in cazul daca va fi asigurata o concordanta mai precisa intre I si VV. La general situatia la compartimentul dat poate fi apreciata ca satisfacatoare.

In cazurile cind: Concluzii:  VVef > VVplan Si1 = Si0 I1 > I 0 Sf1 < Sf0 la acoperirea volumului de vinzari au contribuit intrarile de marfuri, insa acestea nau fost suficiente pentru satisfacerea cererii in crestere ceea ce a facut ca intreprinderea sa consume o parte din fondul de marfe prevazut a ramine in stoc la finele perioadei, evolutia scopului final semnifica tendinta de crestere a vinzarilor pentru perioada viitoare deaceea este necesara o aprovizionare suplimentara in si concordanta cu volumul si structura cererii.  VV1 > VV0 Si1 > Si0 I1 > I 0 Sf1 < Sf0 in cazul dat la acoperirea planului vinzarilor au contribuit toate cele 3 elemente si in acest caz se manifesta tendinta de crestere a cererii care ridica aceleasi problem prinvind asigurarea fondului de marfa pentru perioada urmatoare.  VV1 < VV0 Si1 < Si0 I1 < I 0 Sf1 > Sf0 cauza diminuarii vinzarilor (neindeplinirii planului) o constituie neindeplinirea intrarilor de marfuri,situatia negativa la vinzari se explica ca intreprinderea sa inceput activitatea cu un scop initial mai mic decit cel planificat(perioada de baza) avind in vedere insuficienta fondului de marfa sar fi impus participarea stocului final la acoperirea vinzarilor ceea ce nu urmarim in cazul dat. Majorarea stocului final fata de planul de baza poate fi rezultatul neritmicitatii intrarilor sau al aprovzionarii cu marfuri care nu corespund cererii din punct de vedere calitativ si sortimental, in acest caz activitatea intreprinderii este nesatisfacatoare si trebuie de luat masuri pe linia fundamentarii planului circulatiei marfurilor si al regularitatii intrarii.

4.

Analiza cauzala dintre factorii fortei de munca si volumul de vinzari Principalii factori ai fortei de munca de care depinde cresterea volumului de vinzari fata de perioada de baza sau indeplinirea planului la volumul de vinzari sunt:  Asigurarea cu forta de munca necesara 15

 Stabilirea unui orar de lucru efectiv  Folosirea efectiva a timpului de munca pe parcursul zilei  Sporirea efcintei utilizarii fortei de munca VV=NS*WS Problema Exemplu de calcul a influentei factorilor generali ai fortei de munca asupra volumului de vinzari: Indicatori Per.precedenta Per.raportata Abaterea absoluta VV,mii lei 62280 63360 +1080 Nr salariati 640 634 -6 WS, lei 97313 99937 +2624 1) Influenta ΔNS (-6)*97313=-584 mii lei 2) Influenta ΔWS 634*(+2624)=+1664 mii lei BVF: +1080=-584+1664 +1080=+1080 Concluzie: In perioada analizata a avut loc o crestere a vinzarilor cu 1080 mii lei in fond din contul cresterii productivitatii muncii influenta careia a constituit o crestere a vinzarilor cu 1664 mii lei, totodata necomplectarea personalului cu 6 persoane a dus la diminuarea vinzarilor cu 584 mii lei, pozitiv e faptul ca aceasta dimunuare a fost compensata de sporirea vinzarilor pe baza productivitatii muncii. situatia data poate fi apreciata ca fiind satisfacatoare. In continuare analiza actiunii factorilor fortei de munca poate fi adincita prin precautarea influentei factorilor detaliati ai fortei de munca cum ar fi: nr mediu de zile lucrate de un salariat pe an, durata medie a zilei de munca, productivitatea medie pe ora a unui salariat. Formulele dependentei factoriale sunt urmatoarele: VV=NS*NZ*WZ VV=NS*NZ*D*Wh Problema Exemplu de calcul a marimii influentei factorilor detaliati asupra volumului de vinzari Indicatori Per.precedenta Per.raportata Abaterea absoluta Nr mediu de salariati NZ 640 734 +94 Nr mediu de zile lucrate 279 271 -8 de un salariat pe an Productivitatea medie pe 348,79 368,8 +20,01 zi a unui salariat WZ, lei Volumul de vinzari, mii 62280 63360 +1080 16

lei VV=NS*NZ*WZ 1) Influenta nr de salariati ΔNS (-6)*279*348,79=-583,8 2) Influenta ΔNZ 634*(-8)*348,79=-1769,06 3) Influenta ΔWZ 634*271*20,01=+3437,9 BVF: +1080=-583,8-1769,1+3437,9 ????????????? Concluzie: Cresterea mentionata a volumului de vinzari in fond a fost conditionata de sporirea productivitatii medii pe zi ceea ce constituie un moment pozitiv in organizarea procesului de utilizare a resurselor umane la intreprindere, in acelasi timp trebuie mentionat ca a avut loc nr mediu de zile lucrate de un salariat pe an ceea ce a dus la diminuarea volumului de vinzari cu 1769,06 mii lei, aceasta constituie o rezerva inerna de majorare a vinzarilor in viitor, la general situatia la compartimentul dat poate fi apreciata ca fiind satisfacatoare Problema Sa se aprecieze schimbarile in dinamica volumului de vinzari pe sectoare de activitate. Sectoare de activitate A B C Total

Volumul de vinzari Perioada precedenta 36820 21904 26882 85606

Perioada raportata

Abaterea absoluta (3-2)

Ritmul de crestere % (3/2*100)

37064 20197 27983 85244

+244 -1707 +1101 -362

100,66 92,20 104,09 99,57

Concluzie: Pe baza rezultatelor obtinute se constata ca sectorul de activitate A fata de perioada precedent a crescut 100,66% , aceeasi situatie este si la sectorul C 104,09%. La nivelul sectorului B observam o neindeplinire a planului 92,20% ceea ce a influentat asupra totalului tuturor sectoarelor 99,57%. Situatia intreprinderii este nesatisfacatoare. Problema Sa se aprecieze cit de regulat au fost satisfacute cerintele populatiei la marfurile vindute pe parcursul trimestrelor din perioada analizata. Trimestre

Anul precedent

Anul raportat

1

18860

17294

Abaterea absoluta (3-2) -1566

Ritmul de crestere (3/2*100) 91,69 17

2 3 4 Total

17684 17680 18007 72231

17660 17324 18625 70903

-24 -356 +618 -1328

99,86 97,98 103,43 98,16

Concluzie: Analizind rezultatele obtinute utem observa ca in trimestrul 1 nu au fost satisfacute cerintele populatiei decit doar 91,69%, trimestrul 2 99,86%, trimestrul 3 97,98%, ceea ce nu putem spune de semestrul 4 in care au fost satisfacute cerintele populatiei la marfuri 103,43%. In general situatia intrepinderii este nesatisfacatoare 98,16% asupra acestui rezultat a influentat sectoarele 1, 2 si 3 ceea ce nu putem spune de sectorul 4.

5.

Analiza cauzala dintre factorii legati de starea, dezvoltarea si eficienta utilizarii bazei tehnico materiala a comertului si volumul de vinzari In cadrul acestei grupe de factori se precauta in ce masura intreprinderea comerciala este asigurata cu mijloace fixe si cit de efectiv sunt ele utilizate. Tinind cont de faptul ca in unitatile comerciale exista o particularitate a componentei mijloacelor fixe si anume aici predomina parte pasiva a lor care se exprima prin suprafetele comerciale, in aceasta grupa de factori se aplica urmatoarele formule: VV=S*VV/1m2 VV=S*NZ* VV/1m2*zi VV=S*NZ*D* VV/1m2*h Insa aceste dependente se aplica pentru unitatile care aplica metoda de autoservire Pentru unitatile care aplica metoda clasica de vinzare folisim formulele: VV=Ne*VV/1l VV=Ne*NZ*VV/1l VV=Ne*NZ*DVV/1l-h In ambele cazuri pentru calculele marimii influentei factorilor poate fi aplicata MSL sau MDA.

18

Tema 3: Analiza stocurilor de marfuri in unitatile comerciale 1. Analiza starii stocurilor de marfuri si a schimbarilor in dinamica 2. Analiza factoriala a stocurilor de marfuri medii 3. Analiza vitezei de circulatie a marfurilor

1.

Analiza starii stocurilor de marfuri si a schimbarilor in dinamica Necesitatea satisfacerii neintrerupte a cerintelor cumparatorilor cere mentinerea in reteaua comerciala a unor stocuri a caror marime si structura sa asigure continuitatea vinzarilor de marfuri. Marimea stocurilor de marfuri din motivul ca trebuie constant sa corespunda marimii vinzarilor se normeaza,normativele stocurilor de marfuri se elaboreaza pe trimestru cit pe intregime in intreprindere atit si pe grupe de marfuri, principalul indicator care caracterizeaza starea stocurilor de marfuri este gradul de corespundere marimii normate exprimata in zile si in valoare: SMzile=

SMvaloare= Deoarece normativul se stabileste pe trimestru si analiza in primul rind se efctueaza pe trimestru. Scopul acestei directii de analiza il constituie stabilirea cauzelor cresterii respective scaderii fata de normativ a stocurilor in scopul fundamentarii planului de vinzare a marfurilor in concordanta cu cerinta cererii. Prin stabilirea normativelor stocurilor de marfuri se urmarste determinarea unei astfel de marimi iar in cadrul acesteia o astfel de structura incit vinzarile sa fie asigurate in mod continuu si cu cheltuieli rationale. Pentru analiza respectarii normativelor se aplica urmatorul tabel: Tabel 1: Analiza respectarii normativileor la stocurile de marfuri Trimestre Normat SM SM Efective Incep perioadei Sf perioadei Initiala ∑ zile ∑ zile ∑ zile ∑ 1 5620 56,8 6325 60,3 6200 59,1 +705 2 5835 60,2 6200 62,2 5900 59,2 +365 3 5865 57,1 5900 55,1 5860 54,7 +35 4 5940 53,2 5860 50,1 5965 51,0 -80

Abaterea Finala zile ∑ +3,5 +580 +2,0 +65 -2 -5 -3,1 +25

zile +2,3 -1 -2,4 -2,2

Concluzie: 19

Rezultatele obtinute arata ca in trimestrul 1 la intreprindere era un surplus de stocuri corespunzator de 705 mii lei si 580 mii lei, aceasta vorbeste despre faptul ca la intreprindere la acest trimestru au fost imobilizate in mod national mijloacele material si banesti, posibil in urma a careva masuri intreprinse de managementul intreprinderii stocurile sau redus intrimestrul 2 insa la inceputul trimestrului 3daca situatia era cit de cit normala a finele trimestrului a fost admisa o lipsa de stocuri fata de marimea normata ceea ce a dus la modificari negative in trimestrul 4, prin urmare putem spune ca starea stocurilor de marfuri la intreprindere este nesatisfacatoare. Analiza continue cu precautarea starii stocurilor de marfuri pe grupe sau tipuri de marfuri in parte, aceasta permite o studiere mai profunda a starii stocurilor de marfuri. Tebel 2: Aprecierea starii stocurilor de marfuri pe structura Grupe La inceputul perioadei La finele perioadei de norativ efectiv abaterea normativ efectiv abaterea marfuri ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ zile zile zile zile zile zile A 634 63,0 648 64,9 +14 +1,9 721 71,7 725 72,6 +4 +0,9 B 2150 93,8 2265 97,5 +115 +3,8 2880 99,5 2 99,4 +25 -0,1 C 650 47,8 723 52,6 +73 +4,7 630 46,4 610 44,3 +20 -2,1 D 660 42,4 850 54,7 +190 +12,3 710 45,6 700 45,0 -10 -0,6 E 380 127,3 360 118,2 -20 -8,1 380 127,3 370 121,5 -10 -5,8 Total 4993 50,5 +427 +1,6 5243 47,2 5224 45,0 -19 -2,2 Concluzie: Rezultatele obtinute arata ca pe total unitatea economica la inceputul perioadei s-a inregistrat un surplus de stocuri, la finele perioadei situatia a trecut intr-o lipsa atit in expresie valorica cit si in zile. La formarea unui surplus la inceputul perioadei a dus surplusul inregitrat la produsele B si D. La aceste produse s-au redus essential stocurile la finele perioadei corespunzator de la 115 mii lei la 25 mii lei si de la 190 la -10 mii lei. Astfel putem spune ca aproape nu sa redresat situatia si la stocurile de marfuri la produsele E. Rezultatele mentionate in ansamblu servesc ca baza pentru elaborarea deciziilor de gestiune a stocurilor pe viitor.

Smedii= Deoarece marimile stocurilor la date anumite ne dau o caracteristica incompleta pe perioada analizata in mersul analizei este necesar de studiat stocurile medii de marfuri care se calculeaza ca o medie cronologica: SM=

pentru cazul cind avem informatie pentru starea si marimea stocurilor la date

anumite. In mod general Smedii se determina dupa formula: SM= 20

2.

Analiza factoriala a stocurilor de marfuri medii Factorii principali ce influenteaza modificarea modificarea stocurilor de marfuri medii sunt: 1) Modificarea V din vinzari 2) Modificarea structurii vinzarilor 3) Modificarea vitezei de circulatie a marfurilor 4) Modificarea calitatii marfurilor 5) Modificarea dintre cerere si oferta 6) Modificarea distantei de la furnizor Modificarae VV: Cu cit se realizeaza mai multe marfuri cu atit ma mare trebuie sa fie stocuriloe de marfuri, insa aceasta dependenta nu este direct proportionala deoarece R de sporire a stocurilor de marfuri este mai mic decit R(ritmul) de sporire a VV, aceasta dependenta poate fi prezentata astfel: Rsporire(stocurilor de marfuri)= Astfel la o majorare a VV in dinamica cu 14% stocurile de marfuri trebuie sa creasca doar cu 3,75% 3,75%= Pentru a determina marimea si sensul influentei modificarii VV se aplica dependenta factoriala: SM= Influenta acestor factori se calculeaza doar prin metoda MSL Exemplu de calcul a influentei factorilor asupra stocurilor medii: Tabel 3: Indicatori Perioada precedenta VV,mii lei 4321 SM, mii lei 1284 Viteza, zile 107 Calculul influentei factorilor asupra stocurilor medii Nr.calcul Nr.substitutiei Factori de influenta Indicatorul analizat VV V 1 0 4321 107 1284 2 1 4501 107 1338 3 2 4501 104 1300

SM=

Perioada raportata 4501 1300 104

Metoda de calcul X 1338-1284 1300-1338

Influenta factoriala X +54 -38

=1338 mii lei

BVF: 1300-1284=54-38 21

+16=+16 Concluzie: Deci cresterea marimii stocurilor medii cu 16 mii lei a fost conditionata de sporirea vinzarilor, influenta acestui factor a dus la majorarea stocurilor medii cu 54 mii lei, in acelasi timp s-a inregistrat o accelerare a vitezei de rotatie a marfurilor cu 3 zile ceea ce a redus stocurile de marfuri cu 38 mii lei. La general situatia poate fi apreciata ca fiind satisfacatoare. Analiza factoriala a SM poate fi efectuta pe urmatoarele trepte: 1) Pe sectoare de activitate 2) La nivelul grupelor de marfuri 3) La nivelul sortimentelor de marfuri comercializate Se efectueaza in toate aceste cazuri analiza factoriala SM pe baza aceeasi dependente factoriale, numai ca in aceste cazuri se aplica metoda indicatorilor recalculati. Tabel 4: Calculul influentei factorului asupra stocurilor marfurilor medii pe sortimente de marfuri Grupe de SM, mii lei Abaterea Inclusiv in urma marfuri absoluta Normativ Recalculat Efectiv ΔVV ΔV A 1 2 3 4=3-1 5=2-1 6=3-2 A 290 295 310 +20 +5 +15 B 400 471 420 +20 +71 -51 . . . Total 1284 1338 1300 +16 +54 -38

SM=

SM0=290 SM1=310 VV0=840 VV1=856 V0=124 V1=130

ΔMrec=

SM1=

grupa A

SMrec=

Grupe de

Structura VV%

Stoc de

Numere

Influenta 22

marfuri

Normativ

A 1 1. alimentare 60 2.nealimentare 40 Total 100

Efectiv

Abaterea

2

3=2-1

63 37 100

+3 -3 -

marfuri normativ 4 514 770 1284

procentuale Δstructura VV 5=3*4 +1542 -2310 -768

6=total 5/100 X X -768/100=7,68 mii lei

Concluzie: In cazul examinat stocurile medii pe unitatea comerciala sau redus aproximativ cu 7,7 mii lei, ca urmare a faptului ca in structura vinzarilor sa majorat ponderea produselor alimentare pentru care termenul de pastrare este mult mai redus si prin urmare si marimea lor in stoc este mai mica. Acest rezultat poate fi apreciat negativ daca modificarea structurii vinzarilor a fost generata de existenta unor neajunsuri pe linia aprovizionarii si comercializarii marfurilor, iar daca modificarile au avut loc ca urmare la cerintele pietei situatia poate fi apreciata la un nivel suficient. Pentru a determina marimea si sensul influentei schimbarii vitezei de circulatie a marfurilor asupra ………… se aplica aceeasi dependent factoriala SM=

. La majorarea duratei de rotatie a

marfurilor(viteza de circulatie) are loc o incetinire a rotatiei iar la reducerea duratei o accelerare. Viteza de rotatie influenteaza in sensul micsorarii stocului atunci cind are loc o accelerare a ei, adica cu cit viteza va fi mai accelerata cu atit stocul va fi mai mic deci inseamna ca marimea stocului este in raport invers proportional cu viteza de circulatie a marfurilor. Pentru a calcula marimea influentei acestor factori se foloseste MSL(pentru cazul-total pe intreprindere) I metoda indicatorilor recalculati(pentru cazul calcularii pe grupuri si sortimente de marfuri). Vezi exemplul tabelul 3 si 4 la MSL.

3.

Analiza vitezei de circulatie a marfurilor

Nr.rotatii=

Dur.1 rotatii=

“+”

(zile)

“-“

1) Constatam marimea indicatorului 2) Calculam Δ(abaterea) 3) Calculam influenta factoriala In mersul analizei se calculeaza marimea acestui indicator dupa formulele sus prezentate apoi se apreciaza schimbarile in dinamica calculind abaterea absoluta pe total unitatea comeciala cit si pe grupe de marfuri, este bine sa se urmareasca schimbarea vitezei de circulatie a marfurilor parallel cu schimbarea 23

volumului de vinzari si a stocurilor medii, aceasta permite a urmari cum se pastreaza tendinta modificarii acestor indicatori, tabelul aplicat: Tabel 5: Analiza dinamicii vitezei de circulatie a marfurilor, stocurilor si vinzarilor Grupe VV, mii lei SM, mii lei de plan efectiv %indeplinirea normativ efectiv acoperirea plan marfuri planului normativului A 840 856 101,9 290 310 106,9 124 B 900 1060 117,8 400 420 105 160 Total 4020 3980 99,0 1284 13338 104,2 115

V, zile efectiv

Δ

130 143 121

+6 -17 +6

O reducere a volumului de vinzari si cresterea stocului au conditionat incetinirea vitezei de circulatie a marfurilor. In urma incetinirii vitezei de circulatie a marfurilor intreprinderea a fost nevoita sa efectueze investitii de mijloace banesti suplimentare in suma de (+6)*

=+66 mii lei.

Viteza de circulatie se modifica sub influenta directa a volumului de vinzari, structurii vinzarilor si a stocului mediu. Influenta modificarii volumului de vinzari si a stocului mediu se determina prin MSL la nivel de intreprindere, iar pe grupe si sortimente de marfuri si subdiviziuni-metoda indicatorilor recalculati. Tabel 6: Exemplu de calcul a influentei factorilor asupra vitezei de circulatie a marfurilor prin medoda indicatorilor recalculati: Grupe de V, zile Abaterea Inclusiv in urma marfuri absoluta plan recalculat efectiv ΔSM ΔVV A 124 132,8 130 +6 +8,8 -2,8 B 160 168 143 -17 +8 -25 Total 1115 1119,8 1121 +6 +4,8 +1,2 Concluzie: Incetinirea vitzei de rotatie cu 6 zile a fost conditionata atit de modificarea stocurilor medii cit si a volumului de vinzari corespunzator cu 4,8 si 1,2 zile. Rezultatul obtinut vorbeste despre necesitatea efectuarii unei analiza mai profunde pentru a argumenta si motiva rezultatul. Deoarece unitatile economice comercializeaza de regula o gama variata de marfuri fiecare avind o durata a unei rotatii specifice aceasta se extinde asupra vitezei medii pe total intreprindere, marimea influentei modificarii structurii vinzarilor se determina prin: Tabel 7: Metoda numerelor procentuale tabel calculul influentei modificarii structurii procentuale Grupe de VV,% V, zile plan Nr Infl. Δstr. marfuri procentual Δ plan efectiv Alimentare 60 63 +3 20,4 +61,2 X Nealimentare 40 37 -3 38,2 -114,6 X Total 100 100 -53,4 53,4/100=0,5 zile 24

Concluzie: In perioada analizata viteza medie pe unitate comerciala s-a accelerat cu 0,5 zile ca urmare a modificarii structurii vinzarilorin directia cresterii ponderii produselor alimentare pentru care este caracteristica o viteza de circulatie mai accelerata. Daca admitem ca modificarea structurii a fost un raspuns la schimbarea cererii pe piata atunci acest fapt putem aprecia poziv, iar daca modificarilementionate au avut lloc din motivul unor neajunsuri pe linii a aprovizionarii si vinzarii marfurilor acest rezultat este nesatisfacator. Deci in acest caz modificarile inregistrate in structura vinzarile trebuie sa constituie obiectul de studio pentru managementul intreprinderii in viitor.

Tema 4: Analiza cheltuielilor peripadei in unitatile comerciale 1. Aprecierea schimbarilor in dinamica si structura cheltuielilor perioadei 2. Analiza factoriala a cheltuielilor comerciale

1.

Aprecierea schimbarilor in dinamica si structura cheltuielilor perioadei Sursa principala de informatie este forma 2. Raportul de profit si pierderi si anexele la el. Consumurile de resurse in sfera circulatiei marfurilor este reflectat prin suma cheltuielilor care si constituie obiectul analizei. In practica analitica ca indicatori de baza se folosesc: 1) Cheltuieli exprimate in valoare(sau suma cheltuielilor) 2) Rata cheltuielilor

Rch= 25

Analiza incepe cu aprecirea generala lasuma si rata chetuielilor perioadei in dinamica Tabelul 1: Analiza cheltuielilor perioadei in dinamica Indicatori Perioada precedenta Perioada raportata Abaterea VV, mii lei 3665 3724 +59 Cheltuielile perioadei 2218 2137,5 -80,5 totale, mii lei Rata cheltuielilor *(%) 60,5 57,4 -3,1 (p2/p1**100) La intreprindere in perioada analizata a avut loc o reducere a cheltuielilor perioadei in marime de 80,5 mii lei care a avut loc in conditiile cresterii VV. Moment pozitiv il constituie si faptul ca sa inregistrat o reducere a ratei cheltuielilor cu 3,1%. Rezultatele obtinute constata un moment pozitiv in directia data la intreprindere. Analiza continue cu aprecierea schimbarilor ce au avut loc in structura cheltuielilor perioadei. Tabelul 2: Analiza structurii cheltuielilor perioadei in dinamica Tipuri de chetuieli Perioada precedenta Perioada raportata ∑, mii lei Ponderea% ∑, mii lei Ponderea% Cheltuieli comerciale 1642 74,0 1581,7 73,9 Cheltuieli generale si 386 17,4 354,5 16,6 ad. Alte chetuieli 190 8,6 201,3 9,5 operationale Cheltuielile perioadei 2218 100% 2137,5 100% totale

Abaterea ∑, mii lei Ponderea% -60,3 -0,1 -31,5 -0,8 +11,3

+0,9

-80,5

0

Concluzie: Reducerea cheltuielilor perioadei in dinamica a avut loc in cea mai mare parte din contul reducerii cheltuielilor comerciale cu 60,3 mii lei. Aceasta tendinta se apreciaza pozitiv deoarece anume in ∑ cheltuielilor comerciale in mare parte se exprima efortul colectivului intreprinderii. Daca la cheltuielile generale si administrative se urmareste deasemenia o tendinta pozitiva apoi la alte cheltuieli operationale sau inregistrat supra cheltuieli care pe viitor constituie o rezerva interna de reducere a cheltuielilor perioadei. Cheltuielile comerciale variabile care cresc proportional cu VV – cheltuieli constant Impartirea cheltuielilor comerciale in variabile si constante permite a calcula pe linga abaterea absoluta si abaterea relativa. Δabsoluta=ch1-ch0 Δrelativa=ch1-chrecalculate

Chrecalculate= Tabelul 3: Exemplu de calcul a abaterii relative 26

Indicatori Cheltuieli comerciale totale Din care: Cheltuieli variabile Chletuieli constante

Per.precedenta 1642

Per.raportata 1581,7

Abaterea -60,3

987,8

943,9

-43,9

654,2

637,8

-16,4

Ritmul de crestere VV este: 3724/3665*100=101,6% Calculam suma cheltuielilor comerciale variabile pentru nivelul efectiv al vinzarilor. Ch.comerciale recal.= Cheltuieli comerciale totale recalculate=1003,6+654,2=1657,8 mii lei Abaterea relative ch.comerciale=1581,7-1657,8=-76,1 mii lei Luarea in considerare a impartirii cheltuielilor comerciale in variabile si constante permite aprecierea mai obiectiva a modificarilor ce au avut loc in marimea acestui indicator. Ch.com.variabile=

2.

Analiza factoriala a cheltuielilor comerciale In continuare se precauta marimea influentei factorilor asupra ∑ ch.com.var., deci formula dependentei factoriale este: ∑ch.com.var.=

Δ∑ch.com.var.=

Exemplu: Indicatori VV, mii lei Ch.com.var.,mii lei Rata ch.com (p2/p1*100)

Per.precedenta 3665 987,8 26,952

Per.raportata 3724 943,9 25,346

Abaterea -43,9 -1,608

1) Influenta ΔVV

Δ∑ch.com.var(VV)= 2) Influenta ΔRch.com.v

27

Δ∑ch.com.v(Rch)= BVF: -43,9=+16-59,8 43,9=43,9 Concluzie: Reducerea ch.com.var cu 43.9 mii lei este rezultatul reducerii ch.com.var influenta carora a constituit 59.80 mii lei. Totodata a avut loc o crestere VV sub influenta caruia ∑ cheltuielilor sa majorat cu 15,9 mii lei (≈16). Influenta acestui factor este adevarata deaceea rezultatele obtinute la acest compartiment pot fi apreciate ca fiind satisfacatoare. Exemple d calcul a Ratei medii de ch.com.variabile pe unitatea comerciala reesind din urmatoarea informatie: Grupe de marfuri VV, mii lei Rch.com.variabile plan efectiv plan efectiv A 1200 1306 12,4 12,8 B 860 924 30,0 32,2 Total 2060 2230 19,75% 20,84% 1) Calculam suma ch.com planificat:

2) Calculam ∑ ch.com.efectiv

3) Calculam ch.com.v.planificat *100=19,75%

4) Calculam Rch.com.efectiv

Cazul 2: Cind dispunem de urmatoarea informatie: Grupe de marfuri Structura VV, % plan A 60 B 40 Total 100

efectiv 66 34 100

R ch.% plan 12,2 30,0 19,32

efectiv 11,4 33,4 18,9%

Media ponderata(Rch0)= 28

Rch1=

Rata medie a ch.com.var se modifica sub influenta modificarii structurii vinzarilor si in acest caz se aplica metoda numerelor procentuale. Exemplu: Informatie initiala Grupe de marfuri A B B Total

VV, mii lei plan 1860 2400 1900 6160

Metoda numerelor procentuale Grupe de Structura VV, % marfuri plan efectiv A 30,2 24,1 B 39,0 42,4 C 30,8 33,5 Total

100

100

efectiv 1400 2460 1940 5800

Δ -6,1 +3,4 +2,7 -

*

Rch % plan 30,4 22,4 34,4 -

Rch, % plan 30,4 22,4 34,4 ?

Nr % -1,85 +77,17 +92,88 ∑-16,4

Influenta Δstruct. X X + X -16,4/100=0,164%

Δ* Rata Concluzie: Rata medie a ch.com.var. sa redus in perioada analizata cu 0,16%, in urma schimbarii structurii vinzarilor in directia reducerii preponderenta a grupei A de marfuri care are o rata individuala mai inalta.

29

Tema 5. Analiza rezultatelor financiare a intreprinderii 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Analiza profitului pina la impozitare in dinamica si structura. Analiza factoriala a profitului operational. Analiza marjei comerciale. Analiza profitului brut. Analiza rentabilitatii vinzarilor si a activelor. Analiza capitalului propriu.

1.

Analiza profitului pina la impozitare in dinamica si structura. In dinamica calculul profitului se efectuiaza cu ajutorul :  Abaterea absoluta  Ritmul de crestere Pentru a caracteriza structura  Ponderea -CV =Pbr -Ch com -Ch gen -Alte Ch operationale - Rezultatele activiatii operationale - Rezultatele activitatii investitiilor - Rezulatatele activitatii financiare -Rezultatele exceptionale Profit pina la impozit - Imp - Profit net

Indicatorul generalizator care caracterizeaza rezultatul financiar al unei unitati economice este reflectat in forma Nr2 , Raportul de profit si pierderi . Acest indicator mai poate fi intilnit si sub denumirea de profit contabil si se determina prin suma rezultatelor activitatilor desfasurate . Aceasta poate fi exprimata prin formula: Pimp= Rop±Rinv±Rfin±Rex Cea mai obisnuita definitie a profitului se exprima prin: Venitul total –Costul total

30

Analiza incepe cu precautarea marimii dinamicii si structurii profitului perioadei de gestiune pina la impozitare. Pentru aceasta se aplica tabelul.

Tabelul 1. Analiza profitului pina la impozitare in dinamica si structura. Indicatori Perioada precedenta Perioada raportata ∑, lei Ponderea ∑, lei Ponderea % Rezult. activ. op. 182695 98,26% 261627 98,62 Rezult. activ. 2300 1,24% 2682 Individuale Rezult. 920 0,50% 986 activ.financiare Rezult. Exceptie P. imp. 185915 100 265295 100 (p.1±p.2±p.3±p.4)

∑, lei

Abaterea Ponderea %

Concluzie: Intreprinderea si-a finisat activitatea in perioada analizata cu o crestere a profitului pina la impozitare cu 29380 lei. Cresterea mentionata a fost caracteristica pentru toate tipurile de activitati desfasurate de intreprinderea analizata. O crestere preponderata s-a insemnat la rezultatul de activitatea operational cu 78932 lei. Aceasta si constituie un moment pozitiv in activitatea intreprinderii, deoarece oricare intreprindere profitul essential trebuie sa-l obtina din activitatea de baza. Din punct de vedere structural trebuie mentionat faptul ca ponderea esentiala atit in perioada precedenta cit si in cea raportata a revenit rezultatului activitatii operationale, care a crescut in dinamica cu 0,3%. In concluzie mentionam ca majorarea profitului pina la impozitare merita o preciere pozitiva deoarece prin aceasta se asigura un inventor de siguranta sufficient pentru a suporta unele influente nefavorabile externe, cum ar fi spre exemplu: - Sporirea pretului la material prima si materialele confectionate, la combustibil si surse energetice, la tarifele de transport etc.

2.

Analiza factoriala a profitului operational. Analiza profitului operational prevede urmatoarele sarcini:  Aprecierea schimbarilor in dinamica a indicatorului dat.  Determinarea marimii influentei factorilor asupra acestui indicator . Reesind din continutul Raportului de profit si pierderi, profitul operational se determina dupa formula: Pop= Pbr +AVO-Chper (MB) In cazul dat, formula de calcul a profitului operational corespunde cu formula dependentei factoriale, prin urmare Pop se modifica sub influenta urmatorilor factori: 1. Modificarea Pbrut 2. Modificarea AVO 3. Modificarea Chper 31

Pentru calul se aplica Metoda Balatiera.

Tabelul 2. Calcul influentei factorilor asupra profitului operational (Pop) Indicatori Perioada Perioada Abaterea precedenta raportata absoluta Pbr 378743 479076 +100333 AVO Chper 19648 217449 +21401 Poperational 182695 261627 +78932

Influenta factor. +100333 -21401 X

∆P oper =∆Pbr+∆AVO- Ch per BVF=+78932=+100333-21401 +78932=+78932 Concluzie : In rezultatul activitatii operationale intreprinderea a obtinut o crestere a Pop in suma de 78932 lei, ceea ce constituie un moment pozitiv in activitatea intreprinderii date si vorbeste despre faptul ca la intreprindere a fost efectuat un studiu calitativ al pietei de desfacere si ca urmare intreprinderea a efectuat vinzari efective. Despre aceasta vorbesc marimile Pbrut care au inregistrat o crestere in dinamica de 100333 lei. Concomitent au fost admise cresteri la cheltuielile perioadei, ceea ce a redus nivelul mentionat cu 21401 lei. Aceasta vorbeste despre prezenta unor moment negative in activitatea intreprinderii si serveste ca o rezerva interna de crestere a Poper. in viitor . Pbrut = VV-Cv

3.

Analiza marjei comerciale

Rmc=

MC=

Profitul brut pentru unitatile comerciale reesind din esenta acestui indicator in ramura data poate fi numit mai corect Marja Comerciala care se calculeaza: MC=VV la pretul cu amanuntul- VV la pretul achiz. Deoarece unitatile comerciale in raportul de profit si pierderi pe rindul 010 numit ”venitul din vinzari” reflecta VV la pretul cu amanuntul iar pe rindul 020 “costul vinzarilor” acelasi VV la pretul de achizitie atunci marja comerciala se calculeaza dupa formula: MC=VV-Cv

32

Marja comerciala este un element al pretului de vinzare a marfurilor cu amanuntul care revine comertului si conditioneaza activitate unitatilor comerciale din punct de vedere financiar. Marja comerciala este destinata acoperirii cheltuielilor operationale si constituirii profitului din vinzarea marfurilor in intrep.comerciale. Acest indicator poate fi calculate si analizat in marimi absolute si relative. MC= Analiza incepe cu precautare schimbarii acestor indicatori in dinamica sau fata de plan. Tabelul 3 : Analiza dinamicii marjei comerciale Indicatori Per.precedenta Venitul din vinzari ,lei 180420 Costul vinzarilor, lei 132863 Suma marjei comerciale 47557 2-1 Rata marjei comercilale 26,359 3/1*100 (%)

Per.raportata 190380 138770 51610

Abaterea +9960 +5907 +4053

27,109

+0,75

Concluzie: In perioada analizata MC atit in marimea absoluta cit si relative a inregistrat crestere, fata de per.precedenta MC sa majorat pe fundalul cresterii VV ceea ce evidentiaza o orientare corecta a intreprinderii. Analiza continue cu determinare marimii influntei factorilor asupra MC aplicind formula dependentei factoriale ∑MC= Aplicind metoda diferentelor absolute obtinem: Δ∑MC(vv)=

Δ∑MC(R)=

=+1428 lei

BVF: +4053=2625+1428 +4053=+4053 Cresterea mentionata a MC a avut loc atit in rezultatul majorarii vinzarilor cit I a ratei medii a MC, insa totusi putem mentiona faptul ca cresterea esentiala a fost obtinuta din contul majorarii VV ceea ce contituie un moment pozitiv in activitatea intreprinderii deoarece corespunde cerintei de baza in procesul dezvoltarii unitatilor comerciale. 33

Rata medie a MC se modifica sub influenta structurii vinzarilor, influenta acestui factor se determina prim metoda numerelor procentuale. Tabelul 4:Calculul influentei structurii vinzarilor asupra ratei medii a marjei comrciale Grupe de Structura VV,% Rmc, % Nr % Influenta Δ marfuri Δ plan efectiv plan struct.vinzarilor Alimentare 38% 39,6 +1,6 18,6 +29,76 X Nealimentare 62% 60,4 -1,6 36,0 -57,6 X Total 100 100 29,4 -27,84 -27,84/100=0,28% Concluzie: In perioada analizata Rmedie a MC sa redus cu 0,28% fata de marimea planificata ca urmare a modificarii structure vinzarilor si anume a avut loc o reducere a ponderii produselor nealimentare cu 1,6% pentru care este caracteristica o rata individuala mai ridicata. Acest rzultat poate fi apreciat pozitiv numai daca admitem ca modificarile in structura nau afectat obligatiunile contractuale.

4.

Analiza profitului brut Pentru unitatile de productie si unele unitati de prestare a serviciilor se calcula si se analizeaza Pbrut obtinut in urma vinzarii productiei finite. In mersul analizei se apreciaza schimbarea acestui indicator in dinamica apoi se determina influenta urmatorilor factori:  Modificarea VV  Modificarea structurii si sortimentului vinzarilor  Modificarea costului vinzarilor  Modificarea pretului la productia vinduta Pentru a calcula marimea influentei acestor factori este necesar prealabil sa se recalculeze costul vinzarilor si venitul din vinzari la conditiile per.precedente Tabel 5: Date initiale pentru analiza profitului brut Indicatori Per.precendenta Recalculat Venitul din vinzari 814500 826310 cotul 435757 442076 Profitul brut 378743 384234

Per.raportata 508184 479076

Pentru cazul dat calculam ritmul de crestere a VV inbaza costului vinzarilor dupa formula: Rcr(VV)=

*100=101,45%

Tabel 6: Metoda de calcul a influentei factorilor Factori Formula de calcul ΔVV

Calculul

Influenta factoriala +5492

Δstruct, sort Δcost.vinzarilor

384234-378743-3492 -(508184-442076)

-1 -66108

Pbrrecalc-Pbr0-Infl.fact -(Cv-Cvrecalc)

34

Δpret

VV1-VVrecalc

987260-826310

+160950

BVF: 479076-378743=5492-1-66108+160950 +100333=+100333 In scrierea concluziilor este necesar de memorizat ca: 1) Orice abatere sub influenta primului factor este justificata deoarece nemijlocit este legata de modificarea VV. 2) Influenta factorului al doilea cu semnul “-“” se apreciaza negativ iar cu semnul “+” pozitiv , insa numai in conditiile indeplinirii contractuale. 3) Factorul a treilea este un factor indirect. 4) Orice abatere sub influenta factorului patru poate fi neglijata daca privim acest factor ca un factor obiectiv care nu exprima eforturile colectivului intreprinderii Concluzie: In perioada analizata intreprindrea o ainregistrat o crestere a profitului brut in marime de 100333 lei. Rezultatul obtinut arata ca majorarea profitului brut a fost conditionata de sporirea volumului de vinzari cu 1,45%, si a pretului de vinzare. In ansamblu, actiunea pozitiva a acestor 2 factori a contribuit la la cresterea profitului brut cu 166442 lei. In acelasi timp la intreprindere sa inregistrat o crestere a costului vinzarii care a redus Pbr cu 66108 lei, aceasta constituie o rezerva interna de crestere a indicatorului analizat in viitor. Cu toate acestea rezultatul financiar obtinut este pozitiv si permite a aprecia activitatea intreprinderii la compartimentul dat ca fiind satisfacatoare.

5.

Analiza rentabilitatii vinzarilor si a activelor. Rentabilitatea vinzarilor se calculeaza dupa urmatoare formula: Rv=

Rv=

*100 (pentru unitatile comerciale)

Rv=

Unul din indicatorii ce reflecta capacitatea intreprinderii de a obtine profit in urma vinzarii produselor finite, marfurilor, serviciilor este Rentabilitatea vinzarilor (Rv). Rv caracterizeaza eficienta politicii comerciale, indeosebi a politicii de preturi practicate de intreprinderi. La intreprinderile de productie in cele mai dese cazuri se calculeaza si se analizeaza Rv in baza Pbr deoarece el reflecta cit de efectiv intreprinderea gestioneaza vinzarile, costurile, si preturile de vinzare. Analiza rentabilitatii vinzarilor (Rv) are rolul de a aprecia eficienta folosirii resurselor ocupate si consumate ale intreprinderii si de a stabili principalele reserve de crestere ale acestora. 35

Deci cresterea Rv in dinamica vorbeste despre o activitate efectiva, iar scaderea despre o crestre a concurentei in sfera unde intreprinderea isi desfasoara activitatea si dspre o reducere a cererii la productia vinduta. Rv serveste totodata ca orientare in aprecierea competitivitatii marfii deoarece acest indicator caracterizeaza si eficienta politicii de preturi practicata de intreprindere. In mersul analizei se calculeaza marimile acestui indicator dupa fomulele prezentate mai sus, se apreciaza schimbarea lui in dinamica si fata de marimile pe ramura. Dinamica Rv vobeste despre necesitata de a revedea preturile sau de a inaspri controlul asupra costului. Nivelul mai mic a Rv fata de marimile medii pe ramura vorbeste despre cheltuieli mari la intreprinderea data. In unitatile de productie Rv se modifica sub influenta urmatorilor factori: a. Modificarea structurii vinzarilor b. Modificarea costului mediu pe unitatile de produs c. Δ pretului mediu de vinzari pe unitatile de produs Se calculeaza influenta acestor factori prin MIR (metoda indicatorilor recalculati) In cazul unitatilor comerciale unde sursele de venit o constituie MC, analiza se efectueaza dupa formula: Rv= Rentabilitatea activelor caracterizeaza eficienta utilizarii activelor intreprinderii indifferent din ce surse ele au fost procurate. In mersul analizei calculam marimea acestui indicator dupa urmatoarea formula: Ractiv=

Activ=

apoi se apreciaza schimbarea in dinamica si marimea de influenta a factorilor. Se modifica Ractiv sub influenta a 2 factori: a. Schimbarea Rvinz b. Schimbarea nr rotatiilor a activelor Formula dependentei factoriale: Ractiv=Rv * Nr rotatii active. sau

Formula scrisa sub forma de fractie nu arata ce informatie trebuie sa culegem din raportul financiar. Tabel 7: Exemplu de calculul a influentei factorilor asupra Rentabilitatii activelor Indicatori, mii lei Perioada precedenta Perioada raportata Abaterea absoluta 36

VV Pimp Valoarea medie a activelor Ractiv (2/3*100) Rvinz (2/1*100) Nr rotat active (1/3)

104,6 1860

9319 89,4 1790

+15,2 +70

5,6 1,2 4,67

5,0 0,96 5,21

-0,6 -0,24 +0,54

(dupa MDA sau MSL) 1) Influenta Δ Rv (-0,24)*4,67=-1,12% 2) Influenta Δ nr rotat active 0,96*(+0,54)=+0,52% BVF: -0,6=-1,12+0,52 -0,6=-0,6 Concluzie: In perioada analizata sa redus nivelul nivelul Rentabilitatii activ cu 0,6%. In fond aceasta reducere a fost conditionata de micsorarea Rv cu 0,24% ce a contribuit la reducerea Ractiv cu 1,12%. Necatind la faptul ca sa accelerat viteza de rotatie a activelor cu 0,54 rotatii aceasta nu a redresat situatia. Rezultatele obtinute nu sunt favorabile si arata ca pe viitor trebuie de acordat atentie acestui compartiment.

6.

Analiza capitalului propriu.

Rcp=

Formula dependentei factoriale: Rcp=RPF(rata pirghiei financiare) * Ractiv

*

RCP=corap. Profiturilor * RPF * Ractiv capit propriu Tabel 8: Exemplu de calcul a influentei factorilor asupra rentabilitatii pentru cazul determinarii ei pe baza profitului net 37

Indicatori 1. Profitul pina la impozitare, mii lei 2. Profitul net 3.Valoarea medie a activelor 4.Valoarea medie a capitalului propriu

5.Rcp,% ( p2/p1)*100 6. Rcor.pr (p2/p1) 7.RPF (p3/p4) 8.Ract,% (p1/p3)*100

Per.precedenta 2139

Per.raportata 5885

1115 96776

4105 102048

700035

75531

Abaterea

1,59 5,43 +3,84 0,512 0,6975 +0,1763 1,382 1,351 -0,031 2,21 5,77 +3,56

1) Influenta ΔRatacor.prof (+0,1763)*1,382*2,21=+0,54% 2) Influenta Δ RPF 0,6975*(-0,031)*2,21=-0,05% 3) Influenta ΔRactive 0,6975*1,351*(+3,56)=+3,35%

BVF: +3,84=0,54-0,05+3,35 +3,84=+3,84 Concluzie: In perioada analizata sa obtinut o sporire a rentabilitatii capitalului propriu u 3,84% aceasta crestere a fost rezultatul influentei pozitive a modificarii Rcor.prof si Rentabilitatii activelor care in ansamblu au sporit rentabilitatea capitalului propriu cu 3,89% adica am sumat factorii cu influenta pozitiva. In acelsi timp sa inregistrat o reducere neinsemnata a acestui nivel in urma modificarii ratei Pirghiei Financiare cu 0,05%, necatind la aceasta rezultatul obtinut este pozitiv si permite a aprecia activitatea intreprinderii la compartimentul dat ca fiind satisfacatoare

38

Tema 6: Analiza starii financiare a intreprinderii 1. 2. 3. 4.

Analiza dinamicii si structurii activelor (patrimoniului) intreprinderii Analiza eficientei utilizarii activelor intreprinderii Analiza surselor de formare a activelor Analiza lichiditatii bilantului contabil si aprecierea caacitatii de plata a intreprinderii

1.

Analiza dinamicii si structurii activelor (patrimoniului) intreprinderii Pentru aprecierea starii financiare a intreprinderii se foloseste un sistem de indicatori ce caracterizeaza schimbarea structurii activelor si a surselor de finantare a lor, eficienta folosirii activelor, capacitatea de plata a intreprinderii s.a. Sursa principala de informatie pentru analiza starii financiare a intreprinderii serveste bilantul contabil. In mersul analizei activelor intreprinderii se precauta dinamica si structural or, anliza structurii activelor permite in primul rind a determina nivelul mobilitatii patrimoniului intreprinderii, cit si din contul caror elemente aceasta mobilitate este asigurata, structura pasivului arata cu raportul dintre sursele de finantare proprii si imprumutate, de structura activelor si pasivelor in mod direct depind asa indicatori ca: capacitatea de plata si stabilitatea financiara a intreprinderii. Pentru a aprecia situatia patrimoniala se examineaza dinamica activelor in comparatie cu dinamica venitului din vinzari, aceasta ne permite sa apreciem eficienta folosirii patrimoniului existent. 39

In dependenta de structura depinde starea financiara a intreprinderii Pentru cazul cind: Rcr(vv)>Rcr(act) vorbeste despre faptul ca managementul intreprinderii gestioneaza reusit patrimonial SI INVERS denota un grad mai redus al eficientei utilizarii patrimoniului intreprinderii. In practica analitica patrimonial poate fi studiat atit la valoarea reala cit si valoarea net. Valoarea reala a patrimoniului include bunurile economice create din mijloace proprii si imprumutate, valoarea reala exprima patrimoniul intreprinderii dupa datele bilantului contabil exprimate pe rindul 470 total activ. Valoarea neta exprima numai bunurile economice care provin din surse proprii, formula generala de calcul este: Patr.net=valoar reala a activelor(r.470)- valoar obligat totale(r.470+r.970) Analiza patrimoniului include studiul dinamicii activelor si a raporturilor dintre diferite elemente patrimoniale, pentru aceasta se calcula abaterile si ponderile. Analiza dinamicii si structurii activelor(patrimoniului) se efectueaza atit prin metoda orizontala si verticala cit si prin metoda coeficientilor. In cazul metodei orizontale si vertical se aplica urmatorul tabel: Tabel 1: Analiza dinamicii si structurii a activelor intreprinderii Indicatori La inceputul perioadei La finele perioadei ∑, lei Ponderea,% ∑, lei Ponderea,% I. ATL-total 37426 77,7 29764 69,5 1.1 1.2 active material pe term 37321 99,7 29618 99,5 lung

Abaterea ∑, lei Ponderea,% -7762 -8,2 -7703

-0,2

1.3 1.4 II. AC-total

10751

22,3

13068

30,5

+2317

+8,2

2.1 SMM 2.2 creante 2.3 2.4 mijloace banesti

9434 1020 283

87,7 9,5

45,7 45,7

-3461 +4952

-42 +36,2

2,6

5973 5972 1114

8,5

+831

+5,9

48177

100

42832

100

-5345

2.5 Total activ

Concluzie: In perioada analizata se constata o reducere a activelor intreprinderii in marime de 5345 lei care a avut loc in rezultatul reducerii activelor pe termen lung cu 7662 lei, situatia data a fost conditionata posibil de lipsa mijloacelor banesti la intreprindere pentru procurarea utiljelor noi in timp ce cel existent sa uzat, a esit din functiune si a fost lichidat. Reducerea ponderii activelor pe termen lung poate fi si rezultatul unor masuri intreprinse de managementul intreprinderii pentru a redresa structura activelor deoarece la inceputul perioadei ponderea activelor pe termen lung era mult mai mare ca nivelul theoretic recomandat (66-67%), in acelasi timp sa 40

urmarit o crestere a activelor curente atit in marimea absoluta cit si dupa pondere (22,3-30,5%) aceasta vorbeste despre o tendinta de accelerare a rotatiei patrimoniului intreprinderii care contribuie la eliberarea mijloacelor banesti. In continuare se supune unei analize mai concrete aparte activele pe termen lung si aparte activele curente.

2. Analiza eficientei utiizarii activelor intreprinderii 1. Calculam marimea idicatorilor de eficienta dupa formule de calcul 

Numarul de rotatie a activelor

(rot ) ↑ “+”



Durata 1 rotatiei a activelor

=

=

(zile)↑”-“

2. Analizam dinamica acestor indicatori . Tabel 2: Analiza ratelor de rotatie a activelor in dinamica. Indicatori Perioada prec Perioada rap Venitul din vinzari , 69361.6 86437,2 lei Valoarea medie 82221 88548 active, lei Nr rot, roatie (p1/p2) 0,844 0,980 Durata 1 rot , zile 426,7 368,8 (360*p2/p1)

Abaterea

+0,136 -57,9

41

In urma rezultatului accelerarii (incetinirii ) rotatii activelor la intreprindere are loc o elebirare (sau introducere suplimentara ) de mijloace banesti din circuit. Suma mijloacelor banesti elebirate sau incluse in suplimentar circuit poate fi calculata dupa formula: (∆dura 1 rot. active)* VV efectiv zilnic = (-57,9)* = -13902 lei Concluzie: In perioada analizata a avut loc o utilizare mai efectiva a activelor care sa exprimat printr-o crestere ne esentiala a nr. de rot activelor (0,14) si concomitant prin reducerea duratei de rotatie a activelor cu 57,9 zile . In rezultatul accelerarii activelor a avut loc o elebirare relative din circuit a mijloacelor in marime de 13 902 lei , ceea ce constituie un moment pozitiv in activitatea intreprinderii . Analiza continuie cu precautarea factorilor de influenta pentru aceasta se aplica urmatoarele dependente factoriale: Nr rot. Active totale= ponderea ACurente b in active totale* Nr rot AC (MDA,MSL) Durat 1 rot. Active totale =

(Metoda substitutiilor in lant )

Durata 1 rot activelor se modifica sub influenta:  Schimbarii ponderii activelor curente in totatl active (factor cu influenta inversa)  Schimbarea duratei unei rotatiei a active curente (factor cu infl directa) Ex: De acalcul a influentei factorilr asupra duratei unei rotatii a activelor totale Tabel 3:Iinformatii initiala Indicatori Perioada prec Perioada raport Venitul din vinzari, lei 69361.6 86437,2 Valoarea medie activelor 82221 88548 totale Valoarea medie a activelor 37139,4 36978,9 curente Durata 1 rot , zile 426,7 368,8 (360*p2/p1) Ponderea AC in tot 0,4517 0,4176 active(p3/p2) Durata 1 rot a active curenet 192,8 154,0 (360* p3 /p1) Calculam influenta factorilor prin metoda substitutiilor in lant . Durat 1 rot. Active totale = Nr calc

Nr sub

1 2

0 1

Factor de infl Ponderea Durata 1 AC rot 0,4517 192,8 0,4176 192,8

Indici anal

Metoda calc

Influenta fact

426,7 461,7

x 461,7426,7

X +35 42

3

2

0,4176

154,0

368,8

368,8461,7

-92,9

BVF: -57,9=35-92,9 -57,9=-57,9 (zile) Concluzie: Pe parcursul perioadei analizate a avut loc o accelerare a rotatiei activelor totale = -57,9 zile care in fond sa datorat accelerarii rotatiei activelor curente. In acelasi timp a fost admisa o reducere a ponderei activelor curente in total active in urma carui fact indicatorul analizat a crescut cu 35 zile (sau a avut loc incetinire a rotatiei totale cu 35 zile) aceasta poate servi ca o rezerva interna de accelerare a rotatie a activelor totale in viitor. Ne catind la cele mentionate rezultatul obtinut este satisfacator .

3. Analiza surselor de formare a activelor Starea financiara a intreprinderii depinde de ce tipuri de mijloace dispune ea, prezenta Capitalului propriu prezinta baza independentei intreprinderii insa finantarea intreprinderii numai din contul capitalului propriu nu intotdeauna este efectiva pentru ea, daca % pentru sursele imprumutate nu sunt mari si intreprinderea este in stare sa-si asigure o rentabilitate a activelor mare atunci folosind sursele imprumutate ea poate sa-si mareasca rentabilitatea capitalului propriu, pe de alta parte daca mijloacele intreprinderii constau in cea mai mare parte din imprumuturi starea financiara a intreprinderii va fi nestabila, prin urmare in dependenta de corelatie optima dintre capitalul propriu si el imprumutat se determina starea financiara a intreprinderii. Modificarile din structura si dinamica surselor de finantare a activelor pot fi analizate cu ajutorul urmatorului tabel: Indicatori Perioada precedenta Perioada raport Abaterea ∑ Ponderea ∑ Ponderea ∑ Ponderea CP 1620 61.7 1960 63.8 +340 +2.1 CImprumutat 1004 38.3 1110 36.2 +106 -2.1 Inclusiv 3.1 pe termen lung 3.2 pe 1004 1110 +106 termen scurt Total 2624 100 3070 100 +446 Concluzie: La perioada analizata la intreprindere a avut loc o crestere a surselor de finantare a activelor cu 446 lei. Care a avut loc preponderant in urma majorarii CP cu 340 lei. Aceasta constituie un moment pozitiv in activitatea intreprinderii, insa pentru a aprecia starea ei financiara este necesar a da apreciere ponderii CP. In acest aspect putem mentiona ca ponderea CP a fost la un nivel supra celui theoretic recomandat (50%) si prin urmare putem aprecia starea financiara a intreprinderii ca fiind satisfacatoare. Mai mult ca atit pentru CP este caracteristica o crestere a ponderii lui cu 21% ceea ce confirma stabilirea unei stari financiare mai bune.

4. Analiza lichiditatii

bilantului contabil si aprecierea capacitatii de plata a intreprinderii. Lichidarea B.С.-capacitatea de a acoperi DTS din contul AC. ACN=AC-DTS≥0 - putem spune ca intreprinderea are o capacitate de plata satisfacatoare.

43

1. K lechiditatii absolute= t=0,2÷0,25 SMM AC Creante Invest M.B. AAC 2. Kintermediar lichid= t=0.7÷=0.8 Rcp=Ract±EL

-In baza acestui coeficient banca face preveziuni in ce masura

EL= (Ract-%ct)*

intreprinderea va putea rambursa creditul.

3. K gener(acoper)= t=2÷2.5 ≥1÷2.5

-Se calculeaza pentru inc si fint perioadei, ∆compara cu schimbarile in dinamica si marimea teoretica recomandata.

Lichiditatea activelor caracterizeaza capacitatea lor de a se transforma din orice forma in mijloace banesti, fara pierderi in valoare. La nivel general intreprinderea dispune de o capacitate de plata satisfacatoare, daca AC sunt mai mari decit DTS daca ea poate achita DC din contul AC. Insa diferenta dintre AC si DTS o constituie capacitate de plata ACN si at o intreprindere dispune de o capacitate de plata satisfacatoare, cind ACN=AC-DTS≥0 Insa in conditiile unei economii de piata pot aparea diverse situatii in cadrul carora intreprinderea trebuie sa faca fata datoriilor, pentru a caracteriza capacitatea de plata a intreprinderii in diverse situatii se aplica in practica analitica un sir de coeficienti ai lichiditatii cum sunt. Coeficientul lichiditatii absolute K lichiditatea abs.= t=0.2÷0.25 (intervalul teoretic recomandat) Acest coeficient se calculeaza pentru inc. si sfirsitul perioadei de gestiune, se aprecieza pozitiv cresterea lui in dinamica. El prezinta interes pentru furnizori in momentul incheierii contractelor de livrare/ cumparare. Daca la MB se adauga creantele si investitiile pe TS in baza lor se calculeaza Coeficientul Intermediar de lichiditate K intermediar lichid= t=0.7÷0.8 El de asemenea se analizeaza in dinamica si se compra cu nivelul teoretic recomondat prezinta interes pentru creditori, in cazul primirii deciziei de eliberare a unui credit. 44

La general capacitatea de plata a intreprinderii se caracterizeaza cu ajutorul Kgeneral de lichiditate sau de acoperire Kgener(acoper)= t= 2÷2.5 ≥1÷2.5 – informatii despre viteza de circuit a activelor  Intreprinderea dispune de o capacitate de plata in perioada analizata?  In baza la ce am facut aceasta concluzie?  Daca e sub nivelul recomandat atunci spunem ca posibil ca la o intreprindere ar fi lua un credit Coeficient La inc per La finele per Abaterea Nivelul teoretic Kechil abs. 0.139 0.147 +0.008 0.2÷0.25 K interm lichid 0.604 0.714 +0.11 0.7÷0.8 K gener. lichid 1.904 2.007 +0.103 2÷2.5 Concluzie La sfirsitul perioadei analizate intreprinderea dispunea de o capacitate de plata satisfacatoare despre care confirma K gener lichid (2.007) care corespunde nivelului teoretic recomandat. Insa trebuie mentionat faptul ca pe parcursul perioadei analizate intreprinderea a avut careva dificultati in relatiile cu furnizorii, deoarece ea nu dispune de o capacitate sufrienta de achitare a livrarilor. Despre aceasta vorbesc marimile K lichid abs. care cu toate ca au o dinamica pozitiva, nu se incadreaza in nivelul teoretic recomandat. In ceea ce priveste relatiile cu creitorii, posibil in cazul solicitarii unui credit intreprinderea l-ar fi obtinut deoarece K interm lichiditate se incadreaza in intervalul teoretic recomondat.

45