Analiza Documentara [PDF]

Zitiervorschau

Tonalitatea titlului: În general titlurile articolelor sunt de natura negativă, majoritatea fiind destul de lungi și în același timp reprezentând ca o sinteză a informațiilor prezentate în articole, provocând ca efect un impact destul de mare asupra mass-mediei. Putem aduce la cuno știn ță faptul că în fiecare titlu al articolelor se regăsesc cuvintele cheie: Club Colectiv, accident, incendiul, dezastrul, spitale, ambulanțe, medici, victime, morți, răniți, arși, șoc. Exemplu: „Raed Arafat reacţionează, după ce tatăl unui tânăr mort în incendiul din Colectiv l-a acuzat de crimă ” (Articol din ziarul Libertatea, din data 4.12.2015, ora 22:43) „Teorie șocantă care a împănzit internetul! Incendiul de la Club Colectiv nu a fost un accident” (Sursa Spy.news, 21.11.2015, 12:10) „Un medic de garda de la Spitalul Universitar de Urgenta spune ca doctorii fac tot posibilul pentru viata tinerilor din Colectiv, desi sistemul sanitar este imperfect” (Articol din ziarul Zf.ro, din data 9.11.2015) Tematica articolelor: Monitorizarea a avut ca scop şi analiza situațiile problematice ale incendiului din Colectiv, astfel că din totalul de 40 de articole au fost identificate 5 categorii de probleme, după cum urmează: premeditarea tragediei (de cazuri), inconștiența (articole ce au relatat despre această situaţie), satanism (articole ce dezbat acest fenomen), reacția autorităților statelor în situații de urgență (articole), impactul mass media asupra organelor statelor (autori de articole pe această temă. În categoria premeditarea tragediei, articolele subliniază faptul că s-a efectuat o anchetă, ajungându-se la decizia ISU: fără lumânări în restaurante, cluburi şi teatre. Folosirea flăcării (lumânări, făclii, torţe) pe timpul spectacolelor de teatru, opera, operetă, sau pentru ambianţă ori divertisment în restaurante, baruri, cluburi, discoteci este interzisă. Incendiul din clubul Colectiv a determinat reprezentanţii ISU să ia măsuri pentru ca tragedii precum cea petrecută în 30 octombrie să nu se mai întâmple. Astfel, este interzisă folosirea flăcării în teatre, cluburi, discoteci sau baruri, fie ele în spaţiu acoperit sau în aer liber. Potrivit unui comunicat remis de către ISU, organizatorii de evenimente în aer liber, cu capacitate mai mare de 200 de locuri pe scaune sau pe o suprafaţă mai mare sau egală cu 2.500 metri pătraţi, trebuie să obţină autorizaţie de securitate la incendiu. Pentru spectacole

1

desfăşurate în interiorul construcţiilor (săli de spectacole, concerte şi altele asemenea), pentru situaţia în care spaţiile sunt încadrate în categoria sălilor aglomerate, este obligatorie obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu a construcţiei. În cazul în care, în spaţiile respective, se organizează alte tipuri de evenimente decât cele pentru care localul are autorizaţie (de exemplu, cu mai multe persoane), este necesară obţinerea unui nou aviz ISU. Documentaţia tehnică în vederea emiterii autorizaţiei de securitate la incendiu se va depune obligatoriu cu cel puţin 30 de zile înainte de realizarea evenimentului la sediul ISU. Reprezentanţii ISU Bucureşti mai menţionează că folosirea flăcării: lumânări, făclii, torţe şi altele asemenea pe timpul spectacolelor de teatru, opera, opereta, a festivităţilor desfăşurate în restaurante sau pentru ambianţă ori divertisment în restaurante, baruri, cluburi, discoteci etc. este interzisă. Legat de inconștiența patronilor şi pirotehnistului firmei care a furnizat artificiile din clubul Colectiv, putem detalia că reprezentantul firmei care s-a ocupat de antifonarea clubului Colectiv a declarat, intr-un interviu acordat la Pro.TV., că patronii clubului au REFUZAT sa cumpere material ignifug, intrucat era prea scump. Mai mult, in urma cu o luna si jumatate, reprezentantii clubului ar fi spalat buretele de pe tavan, cel mai probabil cu substante inflamabile: "In spatii publice, noi propunem spre exemplu pluta expandata, care se aprinde in 30 de minute sau nu arde. Pe vremea respectiva erau doi proprietari, acum nu stiu care cum mai sunt. Ne-au spus ca s-a ales pretul. Si la tavan tot de pret a fost vorba. Am inteles ca acum o luna si jumatate, doua, au dat jos tot tavanul acela de lemn si au spalat buretele de sus, ca era plin de fum. Sper ca nu l-au spalat cu solvent sau ceva..."(Pro.TV.. 18.11.2015). În a treia categorie a tematicii putem aduce la cunoștință cel mai important fapt, și anume legătura Bisericii cu incendiul Colectiv. Ce-i drept românii au obiceiul de a pune o cruce, de a înalța o troiță pe locul accidentelor rutiere și de orice fel, astfel ei păstrează legătura cu cei plecați dintre noi. Clubul colectiv trebuie să devină un loc de reculegere și rugăciune, un loc de pomenire a tuturor celor care și-au pierdut viața într-un mod atît de tragic. În acest sens trebuie depuse toate eforturile pentru ridicarea pe acel loc al unui paraclis. Credem că atât Patriarhia Română, cât și primăria sectorului vor face tot ce depinde de fiecare pentru a realiza acest proiect caritabil și profund uman. Patriarhia ar putea cumpăra acel loc. Dar ar fi un gest frumos din partea patronului să-l doneze: aceasta ar fi o roadă vrednică de pocăință. Biserica nu are zile de doliu declarate oficial, Biserica se roagă neîncetat pentru sufletele celor adormiți, pentru cei răniți, pentru bolnavi, pentru întreaga lume.

2

Gestul profetic al miilor de tineri care s-au rugat la Colectiv, transformând, prind dragostea lor, strada într-un loc de rugăciune, trebuie să se materializeze, iar mărturia unui preot, în legătură cu tragicul eveniment din Clubul Colectiv este: „Nu putem să-L învinuim pe Dumnezeu, nici pe Satana pentru cele petrecute în acel club. Nici măcar pe acei tineri care ascultau un gen de muzică. Muzica rock nu reprezintă un păcat, iar cei care ascultă acest gen muzical sunt tot copiii lui Dumnezeu, ca noi toţi ceilalţi. Eu am cunoscut la viaţa mea rockeri şi pot spune că oamenii în sutană sunt mai răi ca ei. Biserica este vinovată, pentru că nu se îndreaptă mai mult spre tineri, religia aceasta haotică. Generaţiile din ziua de azi sunt diferite, nu le putem învăţa ceea ce îi învăţam pe enoriaşi în urmă cu 2.000 de ani, lucrurile se schimbă mereu", spusele preotului Marian Pintică (Spy.news, 2.11.2015, 23:59). Privind reacția autorităților statelor în situații de urgență , medicii din spitalele din București au facut tot posibilul pentru viața tinerilor din Colectiv, desi sistemul sanitar este imperfect și incomplet: “Facem tot, absolut tot ce pot face medicii pentru viata tinerilor din Colectiv, in acest sistem imperfect care isi arata inca o data fata-i. Specialistii veniti din alte state, cu care ne-am consultat in aceste zile, au confirmat si apreciat deciziile luate si tratamentul pe care l-am aplicat. Le multumesc si lor, impresionata fiind de solidaritatea si altruismul de care au dat dovada in aceste momente grele pentru noi”, spune dr. Ina Petrescu, de la Spitalul Universitar de Urgenta din Bucuresti (Ziarul Zf.ro, 9.11.2015). Despre impactul mass-media asupra organelor statelor, subliniem aspectul legat de demisionarea lui Ponta, protestele continuând câteva zile, unde aproape 100000 de români ieșind în stradă la acel moment (Ziare.com, 5.11.2015, 00:15). Poziţia actorilor în incendiul din Clubul Colectiv

Majoritatea evenimentelor media implică o serie de actori, fără de care acţiunea redată nu ar putea avea loc, şi fără de care situaţia nu ar avea impactul social scontat. Principalii protagonişti mediatici implicaţi sunt: victime, martori, părinților, patronilor, comunită ții, medici, preoți. Una dintre categoriile actorilor din incendiu Colectiv sunt părințăă, iar un exemplu ar fi că tatăl lui Alexandru Iancu, un tânăr de 25 de ani care a decedat pe 21 noiembrie, în urma incendiului din Colectiv, l-a acuzat pe Raed Arafat de crimă. În urma acestei acuzații, Raed Arafat explică, pe pagina lui de Facebook, cât de gravă era starea tânărului şi motivele pentru care acesta nu a fost transportat în străinătate unde, spune tatăl băiatului, ar fi putut fi salvat. 3

Raed Arafat afirmă următoarele: “(…)Referitor la problema transportului de la locul incendiului a tânărului respectiv cu o maşină particulară şi a refuzului de a fi luat de o ambulanţă, pot spune că în astfel de situaţii, când numărul victimelor este copleşitor, nu poţi să-i iei pe toţi deodată şi nici nu poţi avea o ambulanţă pentru fiecare imediat. De aici apare triajul, care la faţa locului se bazează pe diferenţierea celor care au pericol iminent de moarte şi sunt salvabili de cei care nu sunt în pericol iminent de moarte. Deci, cu alte cuvinte, dacă un echipaj de ambulanţă sau SMURD refuză să ia un pacient la un moment, nu înseamnă că l-a refuzat permanent şi poate a fost alt pacient cu risc mai mare care trebuia transportat înainte”1.

Una

dintre victime (supraviețuitor), pe nu Cristian Matei, ne relatează prin ce a trecut după cele întâmplate în incendiu: “Atunci cand a luat foc stalpul eram chiar in fata scenei. In loc sa fug, am incercat sa-mi fac meseria de jurnalist si am scos telefonul mobil, filmand 42 de secunde din inceputul tragediei. Eram calm si chiar multumit ca reusisem sa surprind acele imagini nenorocite. M-am trezit la realitate abia cand am vazut limbile de foc intinzandu-se pe tavan cu o viteza fulgeratoare...“Doamne, aici imi este sfarsitul. Ajuta-ma”, am spus tremurand, dupa ce am realizat ca trupul meu este blocat ca intr-o menghina, pana la brau, de alte trupuri. Am inceput si eu sa urlu, sa strig, sa cer ajutor, dupa ce in acel intuneric ingrozitor mi-am dat seama ca #ImpreunaMurim, dar nu eram inca pregatit pentru asta”2. Nu putem trece neobservat nici peste poziția medicilor, așa că dr. Ina Petrescu, de la Spitalul Universitar de Urgenta din Bucuresti, afirmă: “Facem tot, absolut tot ce pot face medicii pentru viata tinerilor din Colectiv, in acest sistem imperfect care isi arata inca o data fata-i. Specialistii veniti din alte state, cu care ne-am consultat in aceste zile, au confirmat si apreciat deciziile luate si tratamentul pe care l-am aplicat. Le multumesc si lor, impresionata fiind de solidaritatea si altruismul de care au dat dovada in aceste momente grele pentru noi”3. 1 http://www.libertatea.ro/ultima-ora/raed-arafat-reactioneaza-dupa-ce-tatal-unui-tanar-mort-in-incendiul-dincolectiv-l-a-acuzat-de-crima-1194820

2 http://stirileprotv.ro/stiri/incendiu-in-colectiv/stiu-cine-este-vinovat-pentru-colectiv-cristianmatei-scrie-despre-reflexul-de-jurnalist-trait-in-iadul-din-club.html

3 http://www.wall-street.ro/articol/Social/191042/colectiv-mesajul-unui-medic.html 4

Tot la aceasta tragedie trebuie să punem în evidență și poziția Bisericii și a preoților privind acest caz, așa că prin urmare preotul Marian Pintică și-a manifestat revolta și a mărturisit: "Nu putem să-L învinuim pe Dumnezeu, nici pe Satana pentru cele petrecute în acel club. Nici măcar pe acei tineri care ascultau un gen de muzică. Muzica rock nu reprezintă un păcat, iar cei care ascultă acest gen muzical sunt tot copiii lui Dumnezeu, ca noi toţi ceilalţi. Eu am cunoscut la viaţa mea rockeri şi pot spune că oamenii în sutană sunt mai răi ca ei. Biserica este vinovată, pentru că nu se îndreaptă mai mult spre tineri, religia aceasta haotică. Generaţiile din ziua de azi sunt diferite, nu le putem învăţa ceea ce îi învăţam pe enoriaşi în urmă cu 2.000 de ani. Lucrurile se schimbă mereu"4. Atitudinea jurnalistică în redactarea articolelor Primii jurnalişti ajunşi la Clubul Colectiv în noaptea tragediei sunt marcaţi şi acum de atmosfera pe care au găsit-o: "M-am împiedicat de trupurile carbonizate ale victimelor întinse pe asfalt", îşi aminteşte înfiorată Ioana Cîrstea (reporter România TV). Ioana Cîrstea este la începutul meseriei de jurnalist, dar a avut de trecut o probă de foc, ea detaliindu-ne: "Ei, aici, înainte să moară, au trăit iadul pe pământ. Am coborât singură din maşină colegul meu se pregătea să deschidă camera, să dăm live-uri. Am pornit să aflu informaţii şi m-am împiedicat de cadavre. Am văzut ceva ce păreau saci negri, dar erau trupuri carbonizate ale tinerilor care ieşiseră din club. După câţiva paşi cineva m-a luat de umăr, era un tânăr care din priviri îmi cerea ajutor. După doi paşi am văzut, de fapt, iadul pe pământ: oameni care alergau, poliţişti, pompieri, medici şi umbre negre, care erau tineri arşi"

Un

alt jurnalist pe nume Cristi Zărescu povestește vizibil marcat de amintirea acelor momente care parcă erau iadul pe pământ. Acesta nu era de serviciu când s-a întâmplat grozăvia, dar a plecat într-un suflet spre locul tragediei: "Am fugit aici, am ajuns în 20 de minute după ce am văzut ce se întmplă şi era haos! Nu erau numai cadavre. Când erau întinşi, nu ştiai care sunt vii şi care sunt morţi. Mulţi nu mişcau şi chiar dacă erau resuscitaţi şi nu dădeau semne de viaţă, medicii îi resuscitau...era un haos".

4 http://spynews.ro/actualitate/marturia-cutremuratoare-a-unui-preot-in-legatura-cu-tragicul-eveniment-dinclubul-colectiv-biserica-este-vinovata-84275.html

5

Jurnalistul pe nume Andrei Manțog, a postat pe internet, la jumătate de oră după izbucnirea incendiului din Club Colectiv, afirmații absolut bulversante. Iată un fragment: „Disprețuiesc teoriile conspirației. Toți adepții lor îmi par cretini. Vreau doar să vă dezvălui o discuție pe care am avut-o ieri, 29 octombrie, la o masă la care era și un fost lucrător în guvern. Nu contează în ce funcție. Și respectivul spunea:

–

Așteaptă-te să se întâmple un dezastru, un accident, ceva cu mul ți mor ți. Trebuie să acopere mizeria asta cumva. –Ă?! – Da, crede-mă. Vor muri oameni. Nu-i cunoști! Am râs. Acum juma de oră, un club arde în București și mor cel puțin 25 de oameni…” În condițiile în care acest mesaj este postat de un jurnalist de la una dintre revistele românești importante, iar interlocutorul său era un fost angajat al guvernului, nu putem să îl neglijăm. Ilustrarea articolelor Putem aduce la cunoștință lucrul cel mai important din această analiză mediatică și anume faptul că în majoritatea articolelor sunt ilustrate imagini negative cu oameni ar și, decedați, cu mulțimea de ambulanțe care patrulau către direcția Clubul Colectiv-Spitale, imagini cu supraviețuitorii din acest incendiu, care erau traumatizați, șocați de cele întâmplate. Nu putem uita nici de faptul că imaginile au fost cu un foarte puternic impact emoționant asupra publicului, care a afectat în mod categoric mass-media. 5

5 http://www.wall-street.ro/articol/Social/191042/colectiv-mesajul-unuimedic.html 6

6

7

6 http://www.ziare.com/stiri/incendiu-club-colectiv/incendiu-in-colectiv-unpompier-explica-de-ce-flacarile-au-cuprins-clubul-atat-de-rapid-era-mai-bine-iniad-decat-acolo-1391081 7

Cauzele și efectele incendiului din Clubul Colectiv

Din datele și probele administrate până în prezent a rezultat că incendiul s-a produs ca urmare a faptului că persoanele care aveau în administrare spațiul respectiv au încurajat și permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condi țiile în care spațiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgen ță, precum și desfășurarea unui spectacol cu efecte pirotehnice (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului, în condițiile amenajării interioare improprii unor astfel de activită ți, caracterizate prin existența unor materiale ușor inflamabile, montate cu încălcarea dispozi țiilor legale și pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor și pentru izolare fonică pe stâlpii de susținere, pereți si tavan, respectiv perete antifonat). Artificiile care au provocat incendiul din clubul Colectiv au fost puse de un angajat al firmei care a vandut materialele pirotehnice pentru concertul Goodbye to Gravity, au anuntat surse

7 http://www.romaniatv.net/imagini-socante-cu-adi-despot-in-infernul-de-lacolectiv-foto_254550.html#n 8

judiciare. Potrivit acelorasi surse, citate de Mediafax, artificierul autorizat se numeste Marian Moise, are 31 de ani si se numara printre cei raniti. Anchetatorii banuiesc ca incendiul s-a produs deoarece artificiile nu au fost puse la distanta potrivita fata de structurile inflamabile din incinta clubului. Cercetarile facute pana in acest moment arata ca pentru artificiile folosite la concertul Goodbye to Gravity nu era necesara autorizatie de la ISU, deoarece faceau parte din categoria celor care pot fi folosite in interior. Putem să aducem aminte faptul că s-a propagat foarte puternic, în Social Media sau chiar în mass-media, dar punct de vedere psihologic, o tragedie reconfigurează mecanismele de funcţionare ale creierului, care nu mai functioneaza normal şi nu reuşeşte să proceseze trauma, suntem afectaţi cognitiv, emoţional, comportamental, relaţional sau fizic. Mânaţi de emoţii negative, căutăm vinovaţi sau construim legături false între fapte, obiecte, comportamente sau oameni. Tragedia se putea întâmpla şi la un concert de muzică simfonică sau în timpul unei slujbe în biserică. Mai mult decât atât, o tragedie de o asemenea magnitudine naşte sentimente puternice, iar durerea excesivă poate cauza leziuni la nivelul creierului, deoarece mintea umană nu se poate adapta la valul puternic de emoţie negativă. În cazul de faţă, nu doar cei implicaţi direct şi cei implicaţi indirect (părinţii, rudele, prietenii acestora etc.) sunt traumatizaţi, ci şi publicul larg care urmăreşte informaţii despre tragedie, de la faţa locului sau prin intermediul televizorului şi a Social Media. Imaginile cu un puternic impact emoţional ne pot afecta profund, deoarece natura umană este una empatică, îşi identifică emoţiile cu ale celor direct sau indirect implicaţi. Trăiesc împreună cu victimele sau familiile victimelor durerea puternică. Reţeaua Facebook, una dintre cele mai uzuale rețele de socializare, a abundat, în aceste zile, de imagini marcante, neblurate, chiar foarte explicite. Fiecare dintre noi am avut, la un moment dat, o pierdere subită a unei persoane dragi de la care nu ne-am luat la revedere sau nu i-am spus cât o iubim. Orice ştire sau imagine traumantizantă, puternic mediatizată, nu face altceva decât să ne aducă aminte de acel eveniment trist din viaţa noastră şi să fim empatici.

9