Analiza Cost Beneficiu Pentru Proiectele Din Sectorul Deseuri [PDF]

Zitiervorschau

Academia de Studii Economice București Facultatea Economia Agroalimentară si a Mediului Program Master- Economia si Administrarea Afacerilor

Agroalimentare

ANALIZA COST BENEFICIU PENTRU PROIECTELE DIN SECTORUL DESEURI

Profesor coordonator

Studenți

Ignat Raluca

Pirvan Ana-Maria Bustean Madalina Popa Alexandra

București 2016

Cuprins

1.

Prezentarea

proiectului

de

investitii

si

a

societatii

care

doreste

investitită...............................................................................................4 2. Identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor...............................................5 2.1. Identificarea investiției............................................................................5 2.2. Ce este ACB si de ce se intocmeste.........................................................5 2.3. Cand efectuam o ACB.............................................................................6 3. Metodologie – abordare generala...................................................................7 3.1. Pasii care urmeaza a fi efectuati in cadrul ACB..................................7 3.2.

Consideratii

generale

privind

proiectele

din

acest

sector ..................................7 3.3. Abordarea strategica si definirea obiectivelor......................................7 4. Determinarea nevoilor..................................................................................10 5. Analiza de optiuni si stabilirea celei mai adecvate alternative .................10 5.1. Identificarea alternativelor...................................................................10 5.2. Selectarea celei mai potrivite alternative............................................12 6. Analiza financiara..........................................................................................12 6.1. Scopul si obiectivele analizei.................................................................12 6.2. Calculul fluxurilor financiare...............................................................12 6.3. Principii de urmat in dezvoltarea proiectiilor financiare..................13 6.4. Analiza proiectiilor financiare ............................................................14 6.5. Consideratii privind cresterea taxelor /tarifelor.................................16

2

7. Calcularea Funding Gap si a indicatorilor de profitabilitate financiara 17 8.Finantarea proiectelor din sectorul deseurilor in cadrul POS Mediu..................18 8.1. Aspecte de finantare specifice...............................................................18 8.2. Prevederi institutionale.........................................................................19 9. Analiza economica.........................................................................................19 10. Analiza de sensibilitate si analiza de risc...................................................22 11. Prezentarea rezultatelor..............................................................................24

3

1. Prezentarea proiectului de investitii si a societatii care doreste investitita

Regulamentul Consiliului (CE) din 11 iulie 2006 stabileste prevederi generale cu privire la programele si proiectele finantate din Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR), Fondul de Coeziune (FC) si din Fondul Social European (FSE). In mod special, asa cum prevede art. 40 (e) din Regulament, proiectele majore care primesc sprijin financiar din Fondul de Coeziune si din Fondul Eropean de Dezvoltare Regionala, necesita elaborarea Analizei Cost Beneficiu ca parte a aplicatiilor de finantare: “Art. 40 – Statul Membru sau autoritatea de management va furniza Comisiei urmatoarele informatii privind proiectele majore: [...] (e) o analiza cost beneficiu, incluzand evaluarea riscului si impactul prognozat asupra sectorului vizat si asupra situatiei socio-economice a Statului Membru si/sau a regiunii si, atunci cand este posibil si indicat, asupra altor regiuni ale Comunitatii”. In acelasi timp, Regulamentul prevede ca Comisia Europeana sa elaboreze ghiduri metodologice de elaborare a ACB. Pentru perioada de programare 2007-2013, Comisia a furnizat un set de reguli care sa asigura consecventa ACB (a se vedea Documentul de Lucru 4: Ghid metodologic pentru realizarea Analizei Cost Beneficiu, in continuare DL4). Cadrul metodologic general pentru realizarea ACB in contextul Fondurilor CE este prevazut in Ghidul ACB pentru Proiecte de Investitii, manual publicat de Comisie in 2002 si actualizat recent. DL4 prevede linii directoare generale si recomanda Statelor Membre sa elaboreze ghiduri ACB mai detaliate, in scopul asigurarii consecventei proiectelor propuse pentru

4

finantare in diferite sectoare si “tinand cont de cadrul institutional specific, in mod special pentru sectoarele transport si mediu”. In conformitate cu regulamentele mentionate mai sus, Ordonanta de Guvern nr. 28/09.01.2008 “privind regulile metodologice de elaborare si aprobare a documentatiei tehnico-economice pentru proiectele de investitii” prevede elaborarea ACB ca parte a documentatiei tehnico-economice pentru proiectele de investitii publice. Mai exact, HG 28/2008 prevede realizarea si prezentarea urmatoarelor etape: 1. indentificarea investitiilor si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadelor de referinta; 2. analiza de optiuni; 3. analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta financiara: fluxul financiar cumulat, VNA, rata interna de rentabilitate (IRR) si B/C; 4. analiza economica, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta economica: VNA, rata interna de rentabilitate (IRR) si B/C; 5. analiza de sensibilitate; 6. analiza de risc. Liniile directoare nationale privind ACB au la baza urmatoarele: - Legislatia romana referitoare la analiza cost beneficiu (in special HG 28/2008) - Documentele

nationale de programare pentru implementarea

actiunilor

cofinantate din instrumente structurale (FEDR si FC), si anume Cadrul National Strategic de Referinta (CNSR) si Programele Operationale Sectoriale relevante (POS); - Regulamentele si ghidurile relevante ale CE; - Statistici, prognoze si alte documente care pot furniza informatii care pot fi luate in considerare la elaborarea cadrului metodologic de realizare a ACB. 2. Identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor 2.1. Identificarea investiției 5

Prezentul document se refera la liniile directoare sectoriale pentru proiectele de deseuri solide, si a fost elaborat in contextul general al proiectelor de gestionare a deseurilor incluse in planurile de actiune dintre JASPERS si statele membre beneficiare. Intentia a fost de stopare a decalajelor intre linii directoare si specificul proiectelor din sector, cu accent pe informatiile si rezultatele solicitate in cererile de finantare pentru proiecte majore. Pentru aceasta masura, in timp ce in conformitate cu cadrul general de ACB mentionat mai sus, documentul se bazeaza pe experienta de evaluare a proiectului pentru prima runda a cererilor de proiecte evaluate in cursul anului 2008. Obiectivul acestor linii directoare este de a oferi structura de baza si instrumentele metodologice pentru ACB a proiectelor din sectorul de management al deseurilor, in contextul pregatirii de aplicatii pe Fondul de Coeziune si FEDR. Conceptul de ACB aici a fost extins de la analiza economica traditionala a conceptului mai larg utilizat, in regulamentele relevante ale UE si documentele legate de liniile directoare, la definirea proiectului, analiza financiara, inclusiv calcularea deficitului de finantare, analiza economica si cea de risc si de sensibilitate. Un procent mare de intrari pentru a efectua aceasta analiza va veni din alte sectiuni ale studiilor de fezabilitate a proiectului, mai precis de la analiza tehnica. Cu exceptia calculului deficitului de finantare, care este specific pentu finantare UE, metodologia prezentata aici este destul de standard si se aplica proiectelor de management al deseurilor, in orice gama larga de contexte. 2.2 Ce este ACB si de ce se intocmeste ACB este un instrument analitic, care este folosit pentru a estima impactul socioeconomic (in termen de beneficii si costuri), referitoare la punerea in aplicare a anumitor actiuni si / sau proiecte. Impactul trebuie sa fie evaluat in raport cu obiectivele 6

prestabilite si analiza se face de obicei din punctul de vedere al societatii ca intreg, conceput ca suma a tuturor persoanelor in cauza. De obicei, analiza ACB lucreaza cu granitele nationale, astfel incat cuvantul "societate" se refera de obicei la suma de indivizi dintr-un stat. Obiectivul ACB este de a identifica si cuantifica (respectiv de a da o valoare monetara) la toate impacturile posibile ale actiunii sau proiectului sub control, in scopul de a determina costurile si beneficiile aferente. In principiu, toate posibilele impacturi ar trebui evaluate: din punct de vedere financiar, economic, social, de mediu, etc. In mod curent, costurile si beneficiile sunt evaluate prin luarea in considerare a diferentelor dintre un scenariu „cu proiect” si un scenariu alternativ, „fara proiect” (asanumita "abordare incrementala "). Apoi, rezultatele sunt cumulate pentru a identifica beneficiile nete si de a trage concluzii cu privire la proiect, daca este de dorit si merita implementat. Pentru aceasta masura, ACB ar putea fi folosit ca un instrument de luare a deciziilor pentru evaluarea investitiilor care urmeaza sa fie finantate din resurse publice. Termenul ACB in cadrul acestor linii directorare si in conformitate cu cerintele UE, cuprinde atat analiza financiara cat si economica a proiectului. Mai precis, in cadrul de pregatire si evaluare a proiectului finantat din FC si FEDR, Comisia Europeana cere o ACB pentru: (1) Pentru a evalua daca un proiect este eligibil pentru co-finantare Scopul este de a raspunde la urmatoarele intrebari: proiectul contribuie la indeplinirea obiectivelor politicii regionale a UE? Stimuleaza cresterea economica si cresterea ocuparii fortei de munca? Cu alte cuvinte, daca beneficiile nete pentru societate (beneficii minus costuri) ale proiectului sunt pozitive, atunci societatea este mai bine cu proiect deoarece beneficiile sale depasesc costurile.Proiectul, prin urmare, ar trebui sa primeasca asistenta din Fonduri si sa fie co-finantat. Daca nu, ar trebui sa fie respins. Aceasta evaluare este efectuata cu ajutorul unei analize economice. 7

(2) Pentru a evalua daca un proiect are nevoie de co-finantare Pe langa a fi de dorit din punct de vedere economic, un proiect poate fi, de asemenea, financiar profitabil fara asistenta UE, caz in care nu va fi co-finantat din fonduri. Pentru a verifica daca un proiect ar trebui sa fie co-finantat este necesara o analiza financiara: daca valoarea financiara a investitiei (veniturile proiectului minus costurile proiectului), fara contributia fondurilor este negativa, atunci proiectul poate fi cofinantat. In acest caz, subventia UE nu trebuie sa depaseasca suma de bani care face proiectul rentabil, astfel incat sa nu se producca o suprafinantare. ACB este, prin urmare, necesara pentru a oferi dovezi ca, in timp ce proiectul se incadreaza in liniile directorare ale politicii regionale a UE, acesta este concomitent dorit dintr-un punct de vedere economic si necesita contributia Fondurilor pentru ca acesta sa fie fezabil financiar. Proiectele in sectorul de mediu au ca rezultat beneficii economice, cum ar fi "imbunatatirea calitatii vietii" sau "imbunatatirea calitatii mediului inconjurator", care sunt dificil de cuantificat in termeni monetari. Din acest motiv, se anticipeaza ca ACB pentru acest tip de proiecte este deosebit de dificila si problema devine mai evidenta in timpul calculului valorii economice actuale nete sau a ratei rentabilitatii economice. 2.3 Cand efectuam o ACB La depunerea unei cereri de finantare din FC si FEDR, informatii cu privire la rezultatele ACB sunt necesare numai pentru proiectele majore, care sunt definite ca operatiuni ce indeplinesc sarcini precise si indivizibile si ale caror costuri totale depasesc : - 25 milioane EUR pentru proiecte de mediu - 50 de milioane EUR pentru toate celelalte domenii

8

Astfel o ACB completa (care cuprinde o analiza financiara si economica, impreuna cu o evaluare de risc) este obligatorie numai pentru proiectele majore. Cu toate acestea, pentru proiecte mai mici care nu fac obiectul unei evaluari preventive pentru aprobarea de catre Comisia Europeana, Autoritatea de Management in cauza ar putea decide sa includa o cerinta ca rezultatele ACB sa fie evaluate ca parte a criteriilor de selectie. In aceste cazuri, metodologia descrisa de aceste linii directoare, sau o versiune simplificata a acestora este necesara. Detalii privind metodologia care trebuie urmata pentru proiecte mai mici va fi discutata cu Autoritatea de Management si vor fi reflectate in solicitarile de proiecte relevante si ghidurile solicitantului.

3. Metodologie - abordare generala 3.1 Pasii care urmeaza a fi efectuati in cadrul ACB Secventa propusa pentru ACB, in cadrul pregatirii proiectului, care este in concordanta cu recomandarile Comisiei Europene, este urmatoarea: - Abordarea strategica si definirea obiectivelor - Identificarea si selectarea celei mai potrivite alternative (in cele mai multe cazuri, cea care decurge din master plan si studiul de fezabilitate) - Analiza financiara - Analiza economica - Analiza riscurilor si analiza sensibilitatii - Raportarea concluziilor

9

Cele mai multe, daca nu toate intrarile pentru definirea obiectivelor proiectului, identificarea de alternative si chiar selectarea alternativei cea mai potrivita va veni din alte parti ale studiilor de fezabilitate ale proiectului si, mai precis de la analiza tehnica, de mediu si institutionala de fezabilitate. Pentru aceste sectiuni, ceea ce se asteapta in ACB este un rezumat si o prezentare a acestor constatari intr-un mod rational si consistent. Urmatoarele sectiuni furnizeaza recomandari generale privind actiunile care trebuie luate atunci cand se efectueaza fiecare din etapele mentionate mai sus. 3.2 Consideratii generale privind proiectele din acest sector De obicei, proiectele de gestionare a deseurilor vor avea ca scop reducerea cantitatii totale de deseuri care merg la eliminarea finala, intr-o maniera coerenta cu politica UE pentru acest sector. Aceasta politica este formulata in COM (2005) 666 utilizarea durabila a resurselor: o strategie tematica privind prevenirea si reciclarea deseurilor din 21 decembrie 2005. Scopul final al acestei strategii este ca UE sa devina o societate care evita deseurile si utilizeaza deseurile ca o resursa, cu impactul asteptat al strategiei si anume mai putine deseuri la gropile de gunoi, cu mai multa si mai buna reciclare si mai mult compost si recuperare a energiei din deseuri. Aproximativ vorbind, in scopul de a atinge acest obiectiv strategia se invarte in jurul a trei concepte: (i) ciclul de viata, care are ca scop minimizarea impactului asupra mediului pe parcursul intregului ciclu de viata a resurselor, si nu doar in timpul de gestionare a deseurilor rezultate; (ii) aplicarea conceptului de asa-numita ierarhie a deseurilor pentru proiectarea globala a proiectelor: de prevenire in primul rand, apoi re-utilizare, apoi de recuperare a materialelor si, atunci cand este posibil a energiei, si in cele din urma ca cea mai rea optiune de eliminare in depozitele de deseuri; si (iii), conceptul de recuperare fata de eliminare, care se refera la ierarhia deseurilor, deoarece defineste atunci cand deseul nu mai este deseu si devine o resursa din nou. 10

3.3 Abordarea strategica si definirea obiectivelor Documentele strategice de baza pentru punerea in aplicare a actiunilor care urmeaza sa fie co-finantate prin FC si FEDR sunt Cadrul Strategic National de Referinta (CSNR) si Programele Operationale Sectoriale (POS). Ca orice alt stat membru, Romania a elaborat un Cadru National Strategic de Referinta (CSNR), coerent cu orientarile strategice comunitare in materie de coeziune, care da dimensiunea strategica a fondurilor, in conformitate cu prioritatile Uniunii. CSNR este documentul care defineste strategia aleasa de Romania pentru a contribui la atingerea acestor prioritati, si enumera POS-urile pe care se doresc sa le implementeze. POS-ul prezinta prioritatile statului membru (si / sau regiuni), precum si modul in care aceasta va implementa perioada de

programare. Fiecare POS rezuma obiectivele

generale si tintele urmarite la nivel sectorial, precum si identificarea domeniilor prioritare de interventie (axe prioritare) care, la randul lor au obiective specifice. Tabelul 1 rezuma obiectivele POS Mediu convenite cu Comisia Europeana, in timp ce tabelul 2 furnizeaza detalii cu privire la obiectivele de la Axa Prioritara 1, in care proiectele de apa si apa uzata trebuie depuse. Tabelul 1: Obiectivele POS Mediu Axa prioritara 1

Imbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015 si prin stabilirea structurilor eficiente de management in domeniul

Axa prioritara 2

alimentarii cu apa si de gestionare a apelor uzate; Dezvoltarea sistemelor durabile de gestionare a deseurilor, prin imbunatatirea

managementului

deseurilor

si

reducerea

numarului de zone poluate istoric in minimum 30 de judete pana 11

Axa prioritara 3

in 2015 Reducerea impactului negativ asupra mediului si atenuarea schimbarilor climatice cauzate de sistemele de incalzire urbana

Axa prioritara 4

in cele mai poluate localitati pana in 2015. Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv

Axa prioritara 5

implementarea retelei Natura 2000 Reducerea incidentei dezastrelor naturale care afecteaza populatia, prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone pana in 2015.

Tabelul 2: Obiective specifice Axa prioritara 2 - POS Mediu Obiectivul 1

Cresterea populatiei acoperita de colectare a deseurilor municipale si de servicii de management de calitate

Obiectivul 2 Obiectivul 3 Obiectivul 4 Obiectivul 5

corespunzatoare si la tarife accesibile Reducerea cantitatii de deseuri depozitate Cresterea cantitatii de deseuri reciclate si refolosite Sa infiinteze structuri eficiente de gestionare a deseurilor Reducerea numarului de situri contaminate istoric

Obiectivele actiunilor propuse si a proiectelor trebuie sa fie definite intr-un mod consecvent cu obiectivele generale si axele prioritare ale POS Mediu, inclusiv definirea in masura in care proiectele propuse vor contribui la atingerea rezultatelor asteptate prin POS Mediu. Astfel, pe cat posibil, se va face referire la setul de indicatori inclusi in POS Mediu, pentru Axa Prioritara 2. Avand in vedere natura acestor proiecte, se poate anticipa ca cele mai multe proiecte in sectorul de gestionare a deseurilor solide vor avea ca scop realizarea unor standarde minime care sunt necesare pentru a se conforma cu directivele UE relevante si angajamentelor asumate de statul membru in timpul negocierilor pentru aderare. In acest context, obiectivul general al proiectului ar putea fi definit de-a lungul liniilor din tabelul de mai jos . 12

Tabelul 3: Exemplu de definire a obiectivului general al proiectului Obiectiv general: dezvoltarea unui sistem durabil de gestionare a deseurilor, cu reducerea impactului asupra mediului in regiunea [...], prin imbunatatirea serviciilor de gestionare a deseurilor si reducerea numarului de site-uri necontrolate, in conformitate cu practicile si politicile UE si in contextul Axei prioritare 2 a POS Mediu Dupa definirea obiectivului general, obiectivele specifice proiectului vor fi formulate intr-o maniera coerenta cu obiectivele specifice axei prioritare mai sus-mentionata. Un exemplu este oferit in tabelul 4. Cu toate acestea, obiectivele de pe acest tabel ar trebui sa fie ajustate pentru a se potrivi cu obiectivele si valorile care sunt aplicabile pentru fiecare proiect. Tabelul 4: Exemplu de definire a obiectivelor specifice ale proiectului Valoarea asteptata dupa Valoare fara proiect Obiective Specifice finalizare (*) 1. Cresterea acoperirii

[...]% In zonele urbane si [...] 100 % atat in zonele urbane si

serviciilor de gestionare % in zonele rurale, cu

rurale, cu eliminarea finala in

a deseurilor

conformitate cu directivele

eliminarea finala in

neconformitate cu directivele UE relevante. relevante ale UE 2. Reducerea cantitatii

Procentul total al deseurilor

Procentul total al deseurilor

de deseuri depozitate

colectate si depozitate la

colectate si depozitate la

depozitele de deseuri: [...]% depozitele de deseuri: [...]% Procentul total al deseurilor

Procentul total al deseurilor

biodegradabile colectate si

biodegradabile colectate si

depozitate la depozitele de

depozitate la depozitele de

deseuri: [...]%

deseuri: (**): 50%

13

3. Cresterea cantitatii

Procentul de deseuri de

Procent minim de deseuri de

de deseuri reciclate sau ambalaje recuperate si

ambalaje recuperate si

reutilizate 4. Infiintarea unor

reciclate: [...]% Colectarea deseurilor este

reciclate (***): 60% Colectarea deseurilor si

structuri eficiente de

fragmentata la nivel local, cu exploatarea instalatiilor de

gestionare a deseurilor standarde scazute de

eliminare finale au fost

functionare si de recuperare a atribuite cu succes costurilor.

operatorilor de gestionare a

Nu exista aranjamente

deseurilor, cu standarde clare

institutionale adecvate pentru de functionare si functionarea instalatiilor de

responsabilitati clare ale

eliminare finala.

tuturor partilor implicate pentru a asigura durabilitatea.

5. Reducerea numarului Numarul de site-uri ne-

Toate siturile de depozitare

de situri contaminate

reglementate in regiunea

ne-reglementate inchise si

istoric

beneficiara: [...]

reabilitate

Standardele care urmeaza sa fie realizate prin proiect, pentru fiecare dintre obiectivele specifice mentionate mai sus (si anume, "valoarea asteptata dupa finalizare") va fi in mod normal, strans legate de orientarile politicii UE privind deseurile si respectarea cu Directivele relevante ale UE . Mai mult decat atat, in majoritatea cazurilor, valorile tinta de la finalizarea proiectului vor fi stabilite de aceste directive si, de asemenea, de angajamentele asumate de statul membru in timpul negocierilor pentru aderare. In fapt, si in functie de situatia fara proiect, aceste standarde vor fi, in unele cazuri, atat de ambitioase incat, in scopul de a alinia proiectul la constrangerile financiare ale beneficiarului final, standardele finale vor trebui sa fie realizate in doua sau mai multe faze si, prin urmare, un nou set de obiective ar putea fi definite pentru proiect. 14

4. Cererea Cererea pentru servicii de gestionare a deseurilor in zona proiectului va fi estimata pe baza urmatoarelor variabile: (i) populatia actuala si rata de crestere preconizata in timpul proiectului, (ii) generarea de deseuri pe cap de locuitor si schimbarile preconizate in timpul proiectului; si (iii) compozitia deseurilor si schimbarile preconizate in timpul proiectului. Estimarea cererii, atat in termeni de calitate si de cantitatea a deseurilor este factorul cheie in identificarea de alternative de proiect pentru a defini tipul si capacitatea instalatiilor care vor fi necesare pentru a atinge scopul dorit. Alte aspecte relevante care trebuiesc luate in considerare in cadrul analizei cererii, care va fi, de asemenea, utilizat pentru identificarea si compararea unor alternative sunt: (i) compozitia si valoarea calorica, (ii), conditiile socio-economice si de distributia geografica a bazei de clienti, si (iii), piata potentiala pentru deseuri de sub-produse (de exemplu: reciclabile si compost).

5. Analiza de optiuni si stabilirea celei mai adecvate alternative 5.1. Identificarea alternativelor In ceea ce priveste acest domeniu, proiectele din sectorul managementul deseurilor vor fi definite din perspectiva unei abordari integrate, care presupune: i) imbunatatirea sistemului de colectare (adica colectarea separata a diferitelor fluxuri de deseuri pentru a facilita recuperarea acestora); ii) o serie de facilitati intermediare necesare pentru operarea optima a sistemului, minimizarea deseurilor care vor merge catre depozitarea finala si conformarea cu cu Directivele relevante (de exemplu, sortarea deseurilor mixte 15

in diferite fractii, compostarea deseurilor biodegradabile, stabilizarea deseurilor mixte inainte de depozitarea finala sau chiar recuperarea energiei in timpul incinerarii; iii) solutii de depozitare

pentru tipuri special de deseuri incluse in scopul proiectului( de

ex. deseuri din constructii, electrice si electronice, periculoase); iv) facilitate de depozitare finala ( de ex. depozite) pentru deseurile reziduale; si v) logistica, statii de transfer si echipamente pentru a asigura transportul deseurilor intre diferite facilitate Identificarea alternativelor se va concentra pe optiunile diferite pentru a realiza obiectivele specifice ale proiectului (si respectarea standardelor dupa finalizarea proiectului). Aceasta este realizata in cadrul studiului de fezabilitate si, daca este realizata corespunzator de la inceput, nu este nici un motiv pentru a fi reluata in scopurile CBA. Identificarea alternativelor se realizeaza de obicei la doua nivele: i) alternative globale , care se refera la structura intregului sistem si poate implica de exemplu, compararea unor tipuri de tratare plus depozitarea versus incinerarea deseurilor; ii) optiuni tehnologice, care se refera la tipul tehnologiei a facilitatilor déjà selectate ca rezultat al analizei alternativei globale( de ex. tipul cuptorului in cazul incinerarii deseurilor). Identificarea alternativelor va incepe in mod normal la nivelul Strategiei nationale de Management al Deseurilor sau documente echivalente, care trebuie sa asigure contextul general din punct de vedere al alternativelor globale. Ca si exemplu, Strategia nationala de Management al Deseurilor poate indica nevoia de maximizare a colectarii separate a diferitelor fluxuri de deseuri cu scopul de a optimiza eficienta facilitatilor de tratare a deseurilor si imbunatatirea calitatii subproduselor (rezultate din reciclarea sticlei, a hartiei, metale, si produse de compostare) pentru a fi vandute in supermarketuri. In acelasi timp, SNMD poate evidentia dificultatea efectuarii colectarii separate sau lipsa pietei de desfacere pentru subproduse, in consecinta se va axa pe tratarea deseurilor mixte pentru stabilizarea componentei organice inainte de depozitare si/sau producerea de combustibil derivat pentru incinerare in cuptoare de ciment sau alte facilitati industriale. 16

De indata ce contextul general al SNMD a fost stabilit, pasii care urmeza in mod normal pentru identificarea alternativelor sunt urmatorii: 1. Stabilirea structurii de baza a proiectului ca rezultat al SNMD sau documente echivalente, identificarea unor posibile locatii pentru facilitatile proiectului; 2. Definirea optiunilor tehnice pentru diferite facilitati ce trebuie incluse in proiect (din nou, bazate pe evaluarea strategica realizata la punctul 1 din aceasta sectiune) 3. Evidentierea celor mai potrivite locatii si tehnologii bazate pe criterii calitative, ca de exemplu: a. Capacitatea potentiala (de ex. In cazul locatiei unui depozit ecologic, durata de viata estimata dupa ce toate celulele vor fi pline) b. Acceptarea publica ( de ex. Sansele de respingere a comunitatii locale, sau de catre ONG-uri) c. Hidro-geologia ( de ex. Tipul de sol, stabilitatea pantei, risc de inundatii, risc de miscari seismic, potential impact supra corpurilor de apa si a acviferului); d. Accesibilitate ( de ex. Proximitatea si accesibilitatea drumurilor de acces) e. Tipul de proprietate si zonare ( de ex. Proprietatea trenurilor si tipul de folosinta) f. Alti factori (de ex. Distanta minima ceruta pana la aeroporturi, Impact negativ asupra activitatilor economice in imprejurimi). 4. Definirea unor alternative pentru proiect, luand in considerare numai siturile si tehnologiile care indeplinesc cerintele minime de calitate cerute pentru fiecare criteriu individual de mai sus. Fiecare dintre aceste alternative trebuie inteleasa ca un set de facilitati de tratare si depozitare, cu tehnologiile lor corespondente, plus imbunatatirile necesare pentru sistemul de colectare, statii de transfer, si asistenta tehnica ( inclusiv schimbarile asupra cadrului institutional daca este necesar) astfel 17

incat fiecare alternativa sa fie ea insasi suficienta pentru realizarea scopului proiectului. 5. Pentru fiecare dintre alternativele identificate, cuantificarea tuturor costurilor de investitii, de operare si mentenanta, si in mod particular a celor listate mai jos. Toate costurile vor fi estimate pentru un an de baza, in termeni reali, pentru o perioada conforma cu durata de viata a diferitelor facilitati (numita perioada de referinta) si bazata pe volumul anual si compozitia deseurilor estimate pentru aceeasi perioada. Perioada de referinta tipica considerata pentru aceste tipuri de proiecte este de 30 de ani. Totusi aceasta depinde de tipul de facilitati si trebuie ajustata corespunzator.

5.2. Selectarea celei mai potrivite alternative Asa cum este indicat in documentul de lucru nr. 4: Ghid privind metodologia de realizare a analizei cost beneficiu : “Justificarea trebuie sa evidentieze faptul ca proiectul selectat este cea mai potrivita alternativa . Aceasta informatie ar trebui gasita in rezultatele studiilor de fezabilitate ce trebuie prezentate Comisiei sub art. 40c).” Practic, selectarea alternativei celei mai potrivite, consta in verificarea faptului ca impactul global generat de fiecare alternativa in parte este acelasi : 18

a. In acest caz, cea mai potrivita alternativa este aceea in care rezulta impactul asteptat intr-un mod eficient de cost. In principiu, toate alternativele sunt definite pentru a asigura aceleasi obiective specifice ale proiectului si acele obiective, in cele mai multe cazuri, sunt in stransa legatura cu realizarea anumitor standarde necesare pentru conformarea cu politica si Directivele UE. Din acest motiv, in cele mai multe cazuri este de asteptat ca alternativele sa fie comparabile din punct de vedere al impactului si ca urmare metoda relevanta pentru selectarea alternativei cele mai potrivite este analiza cost-beneficiu. b. in acele cateva cazuri in care impactul asteptat al alternativelor este in mod semnificativ diferit, in principal din cauza diferitelor externalitati, atunci analiza va fi necesara pentru a incorpora acele externalitati si a clasa diferitele alternative 6. Analiza financiara 6.1. Scopul si obiectivele analizei Scopul analizei financiare este de a asigura sustenabilitatea financiara pe termen lung a proiectului, care implica urmatoarele: i) estimarea costurilor si a veniturilor proiectului in termeni de cash-flow; ii) definirea structurii financiare a proiectului precum si profitabilitatea financiara; iii) verificarea suficientei cash-flow-ului proiectat in vederea asigurarii unei operarii adecvate a sistemelor, realizarea tuturor investitiilor si indeplinirea tuturor obligatiilor de plata. In cele din urma, pentru pregatirea aplicatiei pentru finantare, analiza financiara este necesara cu scopul de a asigura baza de calcul pentru funding gap a optiunii selectate, si in consecinta pentru calculul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de venit in conformitate cu art. 55(2) din Regulamentul 1083/2006.

19

Practic analiza financiara a proiectului presupune pregatirea unor proiectii financiare detaliate pentru realizarea declaratiei de flux de numerar. Un model specific pentru proiectiile financiare este disponibil in anexa 1 a acestui ghid. Detaliile pentru aceasta analiza trebuie sa respecte standardele de baza indicate mai jos, atat pentru acest model sau pentru altul alternativ cu output-uri similare. 6.2.Calculul fluxurilor financiare Analiza este alcatuita dintr-o serie de tabele care aduna fluxurile financiare ale proiectului, defalcat pe total investitii, costuri de operare si venituri, surse de finantare si analiza fluxului de numerar pentru sustenabilitatea financiara. In general, cu exceptia cazurilor in care veniturile si costurile pot fi restrictionate, evaluarea sustenabilitatii financiare va presupune pregatirea proiectiilor financiare a intregului sistem. Acest lucru este tipic pentru proiectele din sectorul apa si management al deseurilor in care costurile diferitelor componente ale sistemului trebuie acoperite din sursele aferente veniturilor ( de ex. venituri din tarife sau taxe de colectare). Metodologia recomandata este analiza fuxului de numerar, care utilizeaza o metoda incrementala de comparare a unui scenariu “cu proiect” cu alternativa scenariului “fara proiect”. Metoda incrementala se aplica dupa cum urmeaza: 1. Sunt realizate proiectii pentru fluxurile de numerar ale intregului system (din punct de vedere al costurilor si veniturilor, pentru fiecare an de operare) in absenta proiectului propus (scenariul fara proiect). Atunci cand propunerea de proiect este in totalitate noua, scenariul fara proiect este un scenario ” fara operatiuni”. 2. Sunt realizate proiectii similare ale fluxurilor de numerar luind in considerare propunerile de proiect si impactul acestora (scenariul cu proiect). 20

3. Fluxul de numerar necesar investitiei este diferenta dintre cash-flowul din scenariul “ cu proiect” si scenariul “ fara proiect”. In cazul unei propuneri de proiect in totalitate noua, scenariul “cu proiect’ este baza pentru fluxul de numerar incremental. Rezultatul procesului de mai sus este impactul “incremental“ al proiectelor propuse din punct de vedere al fluxurilor de numerar pentru toti anii de operare. Prin prisma metodologiei utilizate, trebuie acordata o atentie deosebita in definirea scenariului: “cu proiect” si “ fara proiect”. Pentru fiecare scenariu, ipotezele cheie folosite trebuie prezentate in mod corespunzator in analiza CBA. De asemenea, trebuie realizate ipoteze clare privind indicatorii de performanta si evolutia tarifelor. Toate ipotezele mentionate mai sus trebuie definite in mod clar in format de tabel ca si anexa la rapotul CBA, cu specificarea situatiilor cu si fara proiect.

De asemenea, beneficiarii trebuie sa prezinte un sumar al principalelor ipoteze privind costurile unitare si costurile operationale utilizate in analiza financiara, conform modelului din anexa V. Aceasta va include detalii privind economiile de costuri specifice pe care proiectul le poate realiza. Aceste ipoteze trebuie sa fie echivalente cu acelea utilizate in studiile de fezabilitate pentru estimarea costurilor de investitii si operationale pentru investitiile prioritare propuse

Atragem atentia ca neprezentarea ipotezelor utilizate in analiza financiara ca si anexa la CBA, in formatul cerut, poate conduce la intarzierea aprobarii proiectului si in final, la respingerea proiectului

6.3.

Principii de urmat in dezvoltarea proiectiilor financiare

21

Proiectiile financiare ale proiectului trebuie realizate avand la baza modelul financiar care urmeaza urmatoarele principii: Perioada de referinta si durata de viata a echipamentelor Perioada de proiectie este aceeasi cu perioada de referinta a proiectului, care de obicei este de 30 de ani (luand in considerare si perioada de constructie), dar poate fi diferita in functie de natura facilitatilor din proiect. De regula, perioada de referinta poate fi setata la o perioada mai mica, cuprinsa intre 30 de ani si capacitatea proiectata a depozitului. In ceea ce priveste durata de viata a echipamentului, care are un impact asupra costurilor de inlocuire ce trebuie luate in considerare in perioada de referinta, este recomandat sa se imparta bunurile in trei mari categorii: - Lucrari civile ( inclusive cladiri operationale, rezeervoare, cai de acces..)- 40 de ani - Camioane si containere- 8-10 ani - Echipamente si instalatii – 12 ani Raportul CBA trebuie sa includa in anexe un tabel care sa sumarizeze impartirea investitiilor propuse in cele trei mari categorii, cu indicarea primului an de inlocuire, precum si a costurilor de inlocuire luate in considerate in analiza.

Rata financiara de actualizare Rata financiara de actualizare ce trebuie utilizata este de 5 %, asa cum prevede Directiva Comisiei europene Ipoteze macroeconomice

22

Inputurile macroeconomice trebuie sa se bazeze pe surse statistice relevante si sa fie suficiente pentru realizarea propunerii de proiect. Ipotezele utilizate pentru previziuni, precum si principalele surse utilizate sunt detaliate in anexa IV. . Caracteristicile modelului financiar Proiectia trebuie realizata in moneda locala si in termeni nominali, cu scopul de a reflecta cu acuratete cat mai mare realitatea privind ipotezele facute pentru rata inflatiei. Cu toate acestea, pentru o mai buna claritate, datele din acest model trebuie introduse in termeni reali si apoi trebuie adaugata rata inflatiei asteptata. Ideal ar fi ca toate inputurile sa fie prezentate pe o singura foaie de lucru. Transformarea in euro este realizata utilizand asa numita “metoda curenta”, prin care valorile veniturilor sunt transformate utilizand media ratei de schimb al anului, valorile bilantului fiind transformate utilizand ultima rata de schimb al anului ( cu exceptia capitalurilor proprii, care este transformata la nivelul ratei istorice), si transformarea castigului sau a pierderii este inregistrata direct in capitalurile proprii ca si venit 6.4. Analiza proiectiilor financiare Pentru analiza outputurilor modelului financiar, cu scopul de a se asigura ca proiectiile financiare ale proiectului sunt acceptabile, aspectele relevante ce trebuie considerate sunt urmatoarele: 1.Justificarea si consistenta datelor: toate datele de input relevante trebuie justificate (in CBA sau cu referinta la alte parti din studiul de fezabilitate) si trebuie sa fie consistente, cu concluzii din studiul de fezabilitate. In mod particular se refera la: i) beneficiari; ii) cerere, exprimata in cantitati de deseuri; iii) costuri de investitii; iv) venituri; v) costuri de operare; vi) schimbari asteptate ale acestor variabile in timpul perioadei de proiectare. De asemenea, trebuie asigurat un grad crescut de siguranta in ceea ce priveste aranjamentele financiare ale proiectului, si in particular in cazul contributiilor directe din partea autoritatilor locale si ale beneficiarilor, din imprumuturi locale sau de la institutii financiare international. 23

2. Principiul poluatorul plateste: Scenariul ales pentru taxele de colectare si depozitare trebuie sa reflecte aplicarea corecta a principiului poluatorul plateste. In cazul proiectelor de management al deseurilor si in conformitate cu art. 15 din Directiva 2006/12/EC a deseurilor, aceasta inseamna ca: Art. 15: In conformitate cu “principiului poluatorul plateste”, costul depozitarii deseurilor trebuie suportat de catre: a) detinatorul de deseuri care incredinteaza deseurile unui colector sau unui operator economic prevazut la art. 9; si/sau b) detinatorul anterior al deseurilor sau producatorul produsului din care a rezultat deseul. Sistemul propus de recuperare a costurilor trebuie sa fie clar si transparent, cu detalii privind diferitele taxe si/sau impozite, acolo unde aceste taxe si impozite sunt bazate pe cantitati de deseuri, cu separarea colectarii de depozitarea finala ( de ex. pot fi taxe/tarife normale platite de catre beneficiarii colectarii si taxe de poarta aplicate companiilor de colectare si/sau consumatorilor non-rezidentiali atunci cand duc deseurile catre punctele de colectare sau chiar la locurile de depozitare finale). 3.Suportabilitatea: In ciuda celor mentionate mai sus, art. 55 din Regulamentul 1083/2006 stabileste ca “ trebuie stabilite consideratii privind

echitatea legata de

prosperitatea relativa a Statului Membru implicat”, pentru care toate scopurile practice ce implica taxe de trebuie suportate de catre utilizatori, nu trebuie sa depaseasca o anumita limita acceptata de comun accord. Pentru a asigura suportabilitatea taxelor de colectare si depozitare, analiza trebuie sa parcurga urmatoarele etape: a. Estimarea venitului mediu pe familie pentru acele gospodarii ce sunt subiectul platii taxelor de colectare si depozitare.

24

b. Estimarea numarului si venitului gospodariilor cu venituri scazute, in special ale decilei inferioare ale gospodariilor ce fac subiectul platii taxelor de colectare si depozitare. c. Verificarea daca, in ceea ce priveste taxele de colectare si depozitare, platile nu depasesc 1.8% din venitul mediu lunar al decilei inferioare Calculul de mai sus implica definirea taxelor/tarifelor de colectare si depozitare care sunt suportabile pentru toti consumatorii, dar nu inseamna ca sunt aplicate aceleasi taxe sunt aplicate catre toti consumatorii. Astfel ca, o constrangere de suportabilitate pentru decila inferioara, poate fi depasita cu ajutorul unei structuri de tarif pentru consumatorii cu veniturile cele mai mici, dar restul consumatorilor si in mod particular cei nonrezidentiali pot fi subiectul unor taxe diferite mai consistente in acord cu principiul poluatorul plateste. 4. Sustenabilitatea financiara: Verificarea sustenabilitatii financiare a proiectului presupune

un flux de numerar cumulativ pozitiv pentru fiecare an de proiectie.

Deficitele temporare pot fi acoperite de un credit revolving (incorporat in modelul fluxului de numerar) cu conditia ca ipotezele din spatele acestui creditul revolving sa fie rezonabile in ceea ce priveste pietele financiare locale. De asemenea, atunci cand structura financiara a proiectului include un imprumut pe termen lung ce trebuie platit din venituri realizate in cadrul domeniului de aplicare conform previziunilor financiare, se utilizeaza rata de acoperire a datoriei (masurata ca si EBITDA/ serviciul datoriei, in care EBITDA reprezinta castigurile inainte de dobanzi, taxe, deprecieri si amortizari) de cel putin 1.2 (sau mai mare, daca se solicita de catre IFI pentru co-finantarea proiectului); atunci cand este cazul se vor solicita pentru fiecare an al perioadei de amortizare al imprumutului. In ceea ce priveste identificarea veniturilor, beneficiarii trebuie sa include in raportul CBA si in aplicatie un tabel care sa evidentieze in mod clar diferitele surse de venituri, impreuna cu alocarea corespunzatoare pentru fiecare serviciu vizat (vezi de asemenea sectiunea 8.2. din acest ghid) : colectare, transport , depozitare si tratare. 25

In plus, veniturile externe posibile trebuie foarte clar detaliate (taxe unitare/tarife si volumele corespondente/cantitatile), cum ar fi: 1. Vanzarea caldurii sau a energiei; 2. Vanzarea compostului; 3. Venituri generate din reciclarea deseurilor 4.

Taxe de depozitare pentru CUU la depozitul regional - impreuna cu tariful aferent adoptat de ADI.

Din aceeasi categorie, orice contributie din surse externe adusa proiectului trebuie foarte clar identificata si reflectata in analiza financiara. In particular unii producatori de deseuri (DEEE, baterii, deseuri din ambalaje) trebuie sa contribuie la costurile de colectare si tratare, atunci cand proiectul include astfel de facilitati sau infrastructura in acest sens 6.5

Consideratii privind cresterea taxelor /tarifelor

In lumina celor mentionate mai sus, in scopul asigurarii unui nivel adecvat al costului serviciului si pentru sustenabilitatea financiara a operatiunilor dupa implementarea proiectului, in analiza financiara trebuie considerate cresterile incrementale ale tarifelor si taxelor precum, si in acelasi timp trebuie respectate contrangerile privind suportabilitatea. Cu toate acestea, asa cum este mentionat in documentul de lucru nr. 4, tarifele si taxele trebuie stabilite la nivel adecvat astfel incat sa acopere costurile de operare si mentenanta, inclusiv costurile de inlocuire pentru echipamentele cu durata de viata mai mica, precum si o parte semnificativa a deprecierii bunurilor (insemnand costurile necesare pentru inlocuirea in viitor a infrastructurii ). Este de asteptat ca studiul de fezabilitate sa stabileasca costul incremental pe unitate de deseu produs, avand la baza analizele incrementale care au in vedere intregul sistem de management al deseurilor la nivelul judetului 26

Acest cost va trebui sa fie verificat prin prisma limitelor suportabilitatii pentru consumatori, eventual impartit pe zone urbane si rurale, pe baza cantitatii de deseu produs, previzionat in studiul de fezabilitate. Tariful mediu sau taxa va trebui stabilita la nivelul maxim permis de limita de suportabilitate descrisa mai sus, si conform viziunii de a avea un sistem de tarifare unic, va aplicat tuturor consumatorilor. In cazul in care datorita nivelului de sportabilitate redus, aplicarea limitei de suportabilitate detaliata mai sus va cauza stabilirea unor tarife la o limita ce pune in pericol sustenabilitatea financiara a proiectului sau nu va asigura recuperarea totala a costurilor de operare, se vor explora optiuni alternative sau cumulative pentru rezolvarea problemei. Se va recurge la aceste optiuni alternative doar cu o solida justificare, si trebuie discutate in prealabil si agreate in avans cu Autoritatea de Management.Se anticipeaza ca aceste optiuni sa include cel putin urmatoarele: - pentru a stabili tarife peste limita de suportabilitate este necesara o decizie politica, in paralel cu stabilirea unor masuri specific la nivel de ADI, pentru a reduce suportabilitatea decilei inferioare( vouchere, tarife “ sociale” mai mici); - considerea unui sistem de tarifare alternativ sau mai sofisticat, permitand de exemplu sisteme de tarifare differentiate, cu tarife mai mari pentru consumatorii non-domestici, mai mare decat nivelul agreat de AM; - o combinatie intre cele doua variante de mai sus; Analiza CBA trebuie sa descrie in mod corespunzator sistemul de tarifare recomandat.

7. Calcularea Funding Gap si a indicatorilor de profitabilitate financiara

27

Calcularea Funding Gap (deficit de finantare) precum si a indicatorilor de profitabilitate ( de ex. rentabilitatea financiara a investitiei sau FRR/c si rentabilitatea financiara a capitalurilor proprii FRR/K, si valoarea financiara neta prezenta corespondenta FNPV), se va face in conformitate cu metoda incrementala prin compararea scenariului “cu proiect” cu alternativa scenariului “fara proiect”. Pentru perioada 2007-2013, art. 55.2. din Regulamentul 1083/2006 stipuleaza ca, pentru proiectele generatoare de venit, determinarea nivelului de co-finantare europeana este bazat pe conceptul de Funding Gap ( Deficit de finantare), conceput ca parte din investitiile propuse (eligibile) ce nu pot fi acoperite de veniturile nete provenite din investiile in sine, ambele exprimate in valori curente Diferenta dintre cele doua valori este considerata ca si cheltuiala eligibila atunci vor fi aplicate ratele de co-finantare specificate in POS Mediu. Documentul de lucru nr. 4 ofera instructiuni clare ce sunt redate in tabelul de mai jos PASI IN DETERMINAREA SUBVENTIEI UE PERIOADA DE PROGRAMARE 2010-2015 Pasul 1- Stabilirea ratei deficitului de finantare( R) R = Max EE/DIC In care: MAX EE - este cheltuaial eligibila maxima= dic-dnr (art. 55.2.) DIC - este costul de investitii actualizat DNR - este rata neta actualizata= veniturile actualizate-costurile operationale actualizate+valoarea reziduala actualizata Pasul 2 Calcularea valorii de decizie VD – “Suma la care se aplica rata de cofinantare pentru axa proritara” ( art. 41.2.) DA = EC*R 28

In care: EC - sunt cheltuielile eligibile Pasul 3 Calcularea ( maximului) Grantului UE EU grant = DA*Max CRpa In care : Max CRpa - reprezinta rata maxima de cofinantare stabilita pentru axa prioritara in Decizia Comisiei de adoptare a programului operational ( art. 52.7.)

Practic, costurile si veniturile incrementale ale proiectului vor fi estimate prin parcurgerea celor doua scenarii ale proiectiilor financiare: cu si fara proiect. Aceste costuri si venituri incrementale, in euro, vor fi transformate in preturi constante si actualizate utilizand rata de actualizared de 5%, in conformitate cu regulamentele si instructiunile din ghidul privind analiza cost benficiu al proiectelor de investitii si a Documentului de lucru nr. 4: Ghid privind metodologia de realizare a analizei costbeneficiu. Deficitul de finantare rezultat si subventia UE subsecventa, vor constitui un feed-back al proiectiilor financiare.

Profitabilitatea proiectului va fi masurata prin FRR/C inainte de acordarea asistentei comunitare si prin FRR/K dupa acordarea asistentei comunitare Valoarea FRR/C inainte de acordarea asistentei comunitare este de asteptat sa fie mai mica sau chiar negativa, ceea ce explica nevoia de co-finantare prin fonduri UE. FRR/K dupa acordarea asistentei comunitare nu ar trebui sa fie mai mare decat rentabilitatea

29

ceruta pentru companiile din sector deoarece ar arata ca o rentabilitate excesiva solicitantilor de proiecte, proiecte finantate pe cheltuiala contribualilor la fondurile UE. Dupa stabilirea costurilor si veniturilor incrementale, se poate calcula Deficitul de finantare si indicatorii de profitabilitate financiara, utilizand modelul prezentat in anexa II a acestui ghid. In timp ce cresterile tarifare bazate pe abordarea recomandata in sectiunea anterioara sunt baza previzionarii veniturilor incrementale, analiza fluxului de numerar actualizat efectuata pentru a calcula Deficitul de Finantare, nu trebuie sa includa articole de contabilitate non-numerare cum ar fi deprecierile, rezerve, stipulate in documentul de lucru nr. 4. Pe de alta parte, costurile de inlocuire (de ex. pentru echipamente cu o durata de viata economica mai mica) sunt incluse in calculul deficitul de finantare ca si costuri de operare si mentenanta.

8. Finantarea proiectelor din sectorul managementul deseurilor in cadrul POS Mediu 8.1. Aspecte de finantare specifice Atunci cand se stabileste un plan de finantare al unui proiect, dupa calcularea deficitului de finantare, trebuie sa se tina seama ca, contributia minima ceruta pentru beneficiarii proiectului, este in conformitate cu urmatorul tabel: Valoarea maxima de finantare a costurilor

98% (80% ERDF + 18% State

total eligibile

budget ) 30

Contributia minima a beneficiarului

21%

De asemenea, atunci cand prezentam un plan de finantare al unui proiect, atentia este indreptata asupra faptului ca beneficiarii proiectului sunt autoritatile locale, si numai o parte din TVA aferent investitiilor poate fi considerat rambursabil - TVA-ul aferent deficitului de finantare (in conformitate cu prevederile OUG 29/2007). TVA-ul aferent contributiei non-funding gap, care este asigurat prin imprumuturi, si cel aferent altor cheltuieli neeligibile, vor fi considerate costuri neeligibile, iar deficitul de finantare se va ajusta folosind pro-rata. Beneficiarilor li se cere sa prezinte planul de finantare dupa modelul atasat in anexa IV. De asemenea, intrucat in multe cazuri co-finantarea va fi asigurata de catre Autoritaile Locale, atat prin contracte de imprumut cat si din bugetele lor, solicitantul de proiect este sfatuit sa prezinte in cadrul analizei sustenabilitatii proiectului o scurta analiza financiara a autoritatilor locale cu scopul de a dovedi faptul ca sunt capabili sa finanteze cheltuielile neeligibile (din excedent de exploatare), si sunt capabili sa contracteze un imprumut pentru cofinantare.

8.2. Prevederi institutionale Asa cum este descris mai sus, analiza CBA si calculele deficitului de finantare au fost facute avand la baza o analiza incrementala ce tine cont de sistemul integrat de management al deseurilor la nivel judetean

1

31

Cu toate acestea, responsabilitatile pentru managementul diferitelor servicii: colectare, transport, (constructia si mentenanta) statiiilor de transfer, (constructia si mentenanta) depozitelor / zonelor de tratare, vor fi diferite de la proiect la proiect, avand la baza decizii politice intre Consiliul Judetean si municipalitatile participante. Pentru o explicatie mai detaliata a aranjamentului institutional stabilit pentru sectorul de management al deseurilor, consultati anexa VII. Aceste servicii,ca si parte a sistemului integrat, vor fi subiectul unor contracte de management diferite, unele deja in vigoare.

Mai mult decat atat, beneficiarul

proiectului va prezenta, dupa ce a determinat rezultatele analizei financiare, aranjamentul institutional stabilit pe baza anexei VII, clar identificat si descris privind modalitatea in care diferitele servicii vor fi integrate si, acolo unde este posibil, prevederile lor contractuale (existente sau intentionate) ca si intrari si iesiri financiare. De asemenea, li se cere beneficiarilor sa includa in raportul lor ACB un tabel care sa evidentieze clar diferitele surse de venit, impreuna cu alocarea respectiva pentru fiecare contract vizat.

9. Analiza economica Scopul analizei economice este de a asigura faptul ca proiectul are o contributie neta pozitiva adusa societatii si in consecinta, in contextul acestui ghid, este valoros pentru cofinantare din fonduri UE. Aceasta implica verificarea faptului ca, pentru alternativa selectata, beneficiile proiectului vor depasi costurile proiectului si mai mult decat atat ca valoarea prezenta a beneficiilor economice ale proiectului depaseste costurile economice ale proiectului. Practic, aceasta inseamna ca ENPV este pozitiv, raportul B/C este mai mare decat 1 sau cand ERR al proiectului depaseste rata de discount utilizata pentru calculul ENPV. La fel in cazul calculului Deficitului de finantare si a 32

indicatorilor de profitabilitate financiara, analiza va fi realizata utilizand metoda incrementala de comparare a scenariului “fara proiect” cu scenariul “ cu proiect”. Calculul costurilor economice implica conversia costurilor de investitii si a celor operationale de pe piata, in preturi economice, si presupune defalcarea costurilor proiectului in diferite categorii mentionate mai jos: a. Produse comercializate: Aceasta categorie cuprinde toate bunurile si serviciile incluse in costurile proiectului care pot fi evaluate pe baza preturilor universale. In contextul unei economii deschise cu licitatii internationale pentru achizitia de echipamente, materiale si servicii, aceasta categorie va acoperi majoritatea costurilor proiectului. Nu se cere o conversie specifica daca se presupune ca preturile de pe piata reflecta preturile economice. b. Produse ne-comercializate: Aceasta categorie cuprinde toate bunurile si serviciile ce trebuie procurate de pe piata interna, cum ar fi transportul intern, unele materii prime, consumul de apa si energie. Conversia preturilor de la cele financiare in cele economice este realizata de obicei prin Factorul de Conversie Standard (SCD). SCD este de obicei calculat pe baza diferentei medii dintre preturile interne si cele internationale ( de ex. preturile de frontiera Free on Board – Fara transportul pe vapor sau tren sau Cost, insurance and Freight - Cost, asigurare si transport pe apa sau uscat) datorita tarifelor comerciale. Totusi, dat fiind faptul ca, costurile din aceasta categorie sunt in mod normal scazute in raport cu valoarea totala a proiectului, si o proportie mare din comertul Statelor Membre este un comert intern UE, si prin urmare nu fac obiectul tarifelor comerciale, Factorul de Conversie Standard trebuie sa fie apropiat de 1 si se poate asuma valoarea 1 fara alte jsutificari. In orice caz, aceasta valoare trebuie stabilita de catre Autoritatea de Management.

33

c. Forta de Munca calificata: Aceasta categorie include forta de munca componenta din cadrul proiectului care este considerata rara si prin urmare preturile sunt adecvate. Nu se cere o conversie specifica deoarece preturile de pe piata reflecta preturile economice. d. Forta de munca necalificata: Aceasta categorie include forta de munca componenta care este considerate in plus.(de xe. Intr-un contextul somajului) si ca urmare preturile sunt inadecvate din punct de vedere economic. Pentru a reflecta costul de oportunitate al fortei de munca corectia este facuta prin multiplicarea costului financiar al unui muncitor necalificat cu asa numitul factor rata salariala fictiva- FRSU, care poate fi calculate ca raport (1-u)*(1-t),unde u este rata regionala de somaj si t rata privind platile asigurarilor sociale si taxele relevante incluse in costul fortei de munca. In practica, FRSU este inregistrat in contabilitate pentru impactul sau pozitiv asupra proiectului in regiunile cu rata mare a somajului, intrucat FRSU (intotdeauna mai mic decat 1) scade cresterile de somaj, rezultand costuri economice mai mici si ca urmare o rentabilitate economica mai mare.FRSU este specific pentru fiecare proiect si prin urmare trebuie calculat pentru fiecare proiect.

34

e. Achizitia de teren: cuprinde terenul utilizat in mod implicit in proiect, chiar daca nu este inclus nici un cost financiar (de ex. daca terenul pentru depozitul ecologic este furnizat gratis de catre beneficiarii proiectului). Corectarea costurilor terenului se face pentru a ajusta output-ul net care ar fi fost produs de catre teren daca nu ar fi fost utilizat in cadrul proiectului. Decat sa aplici un factor de conversie la costul financiar cum ar fi in cazul articolelor netranzactionate, a costului economic al terenului, care este si el specific pentru fiecare proiect, se poate face calculul separat. Totusi, in acele cazuri in care terenurile sunt achizitionate la pretul de pe piata, se poate asuma faptul ca pretul (costul) financiar este aproximativ la fel cu pretul economic deoarece piata reflecta valoarea prezenta a a viitorului output. f. Transfer de plati: Aceasta categorie cuprinde taxele indirecte ( de ex, TVA), subventii, transferuri de plati incluse in preturile de pe piata utilizate pentru a estima costurile proiectului. Toate aceste costuri trebuie eliminate cu scopul realizarii analizei economice,. Cu toate acestea, preturile economice ar trebui sa fie cele brute, cu taxe directe. De asemenea, taxele indirecte/subventiile cu rolul de a corecta externalitatile, nu e nevoie sa fie eliminate atata timp cat nu e dubla inregistare in contabilitate. In Tabelul de mai jos se indica corectiile de la preturile de pe piata la preturile economice. Costurile financiare sunt convertite in costuri economice prin multiplicarea cu factorul de conversie corespunzator. De asemenea, se consemneaza faptul ca, costurile relevante ce trebuie considerate pentru analiza economica sunt costurile incrementale, chiar daca analiza financiara a fost realizata utilizand metoda costurilor istorice.

35

Table 5: Factorul de conversie aplicabil pe fiecare tip de cost Articol de cost

Factor de

Comentariu

conversie Bunuri comercializate Bunuri necomercializate

1 Aproape

Trebuie stabilit de AM

de 1 Forta de Munca calificata Forta de Munca

1 FRSU

Calculata ca raport (1-u) x (1-t)

necalificata Achizitia de teren

n.a.

Transfer de plati

0

De la caz la caz - cu factor de conversie

Beneficiile economice ale proiectelor din sectorul de management al deseurilor pot fi grupate in trei mari categorii: a) costuri de salvare a resurselor; b) reducerea disconfortului vizual,a neplacerilor datorate mirosurilor si a riscurilor asupra sanatatii; c) reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. Detaliile specifice si sugestiile pentru cuantificarea fiecarei categorii sunt urmatoarele: a.Costurile de salvare a resurselor se refera la: i) recuperarea produselor reciclabile si producerea compostului si energiei; ii) reducerea cantitatii totale de deseuri duse la depozitul final, care mareste durata de viata economica a depozitelor. Cuantificarea acestor beneficii poate fi facuta pe baza: i) profitului rezultat din vanzarea produselor reciclabile, compostului si energiei ( care pot fi luate in calcul la proiectiile financiare

sau pentru calculul Deficitului de

Finantare si a indicatorilor de profitabilitate financiara); si iii) atunci cand se 36

aplica, evitarea costurilor de investitii si operationale la depozitare( care pot fi estimate la o suma sigura standard pe tona de deseu deturnata de la depozit). b. Reducerea disconfortului vizual, a neplacerilor cauzate de mirosuri, si a riscurilor asupra sanatatii, ca urmare a : i) eliminarii zonelor de depozitare necontrolata; si ca urmarea a ii) evitarii sau colectarii corespunzatoare si tratarii levigatului. Cuantificarea acestor beneficii poate fi facuta avand la baza: i) cresterea valorii terenurilor din imprejurimile zonelor reabilitate; ii) evitarea costurilor de curatare ca urmare a inexistentei unor descarcari necontrolate de levigat si/sau costul pentru dezvoltarea surselor alternative de apa , daca e cazul( care pot fi estimate la o suma sigura standard pe tona de deseu deturnat de la depozit sau depozitat corespunzator la depozit). c. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera ca urmare a :i) evitarii ( colectarii corespunzatoare) a emisiilor de metan, bioxid de carbon, care de obicei reprezinta

64%, respectiv 34% de volum, din totalul gazelor generate din

descompunerea deseurilor;

ii) emisiilor salvate atunci cand in proiect rezulta

generarea de caldura sau energie cu surse alternative si sursele alternative pentru aceasta caldura si/ sau energie implica utilizarea

de combustibili fosili.

Cuantificarea acestor beneficii poate fi facuta prin estimarea unei reduceri anuale exprimata in tone de metan si bioxid de carbon, datorate proiectului, transformarea cantitatilor de metan in bioxid de carbon echivalent utilizand un factor standard de conversie si monetizare. Valorile specifice si standard pentru metodologia mai sus mentionata pentru cuantificarea beneficiilor economice sunt specificate in anexa III a acestui ghid, care implica de asemenea, un model de calcul

37

Cresterea activitatii economice in regiune ca rezultat al proiectului nu este un beneficiu de proiect in sine, deoarece aceasta este inerenta pentru toate proiectele care implica generarea de noi locuri de munca, indiferent de obiectivele ce trebuie atinse. Totusi, impactul economic al generarii de noi locuri de munca va fi considerat in mod indirect cand se va corecta costul fortei de munca necalificate cu “salariul fictiv”, asa cum este explicat mai sus. De asemenea, aceste beneficii potentiale pot micsorate de efectul negativ (in termeni de disconfort) din imprejurimile facilitatilor de depozitare finale Etapa finala din analiza economica a proiectului este calculul ENPV al proiectului, rata B/C si ERR. Rata sociala de actualizare pentru calculul ENPV si B/C este de 5,5% . Odata ce beneficiile economice sunt estimate (conform anexei III) si diferitele costuri economice si factorii de conversie corespunzatori au fost stabiliti, ei trebuie transferati in modelul de calcul al deficitului de Finantare al proiectului si indicatorii de performanta financiara (conform anexei II) pentru calculul automat al indicatorilor de performanta economica a proiectului. 10.Analiza de sensibilitate si analiza de risc Scopul analizei de sensibilitate si de risc este de a evalua robustetea indicatorilor de performanta a proiectului. Astfel, prima parte a analizei (analiza de sensibilitate) consta in identificarea variabilelor cheie si impactul lor din punct de vedere al schimbarilor in indicatorii de performanta, si in partea a doua (analiza de risc) estimeaza probabilitatea producerii acelor modificari, rezultatele fiind exprimate ca variatii medii si standard ale indicatorilor respectivi. Indicatorii de performanta relevanti ce trebuie considerati pentru analiza de senzitivitate si de risc sunt FRR/K si FNPV/K (calculate dupa acordarea asistentei comunitare) si ERR si ENPV correspondent. Analiza de sensibilitate si de risc consta in trei etape, rezultatul fiecareia dintre ele trebuie sa se reflecte in aplicatia de finantare:

38

1.Identificarea variabilelor cheie: La baza implica calcularea valorilor indicatorilor de performanta dupa variatii de +/- 1% a urmatoarelor variabile: i) costul executarii proiectului; ii) venituri; iii) costuri de operare si mentenanta; iv) beneficii economice; v) costuri economice (investitii); vi) costuri economice( operare si mentenanta); Variatiile de +/- 1% vor fi aplicate trecand prin toate costurile anuale pentru scenariul de baza , iar rezultatele vor fi prezentate in formatul de mai jos

Tabel 6: Sumarul rezultatelor analizei de sensibilitate

39

Variabila testate

noul FRR/K

FNPV/K

Variatia ENPV

( in % la

( in % la cazul de baza)

cazul de

noul ERR

baza)

Cost de investitie al proiectului

[calculat]

[calculat]

n.a.

n.a.

[calculat]

[calculat]

n.a.

n.a.

[calculate]

[calculat]

n.a.

n.a.

[calculat]

[calculat]

n.a.

n.a.

[calculat]

[calculat]

n.a.

n.a.

[calculat]

[calculat]

n.a.

n.a.

n.a.

n.a.

[calculat]

[calculat]

n.a.

n.a.

[calculat]

[calculat]

n.a.

n.a.

[calculat]

[calculat]

n.a.

n.a.

[calculat]

[calculat]

( scadere cu 1%) Cost de investitie al proiectului (crestere cu 1%) Venituri (scadere cu 1%) Venituri (crestere cu 1%) costuri O&M (crestere of 1%) O&M cost (scadere of 1%) beneficii economice (crestere cu 1%) beneficii economice (scadere cu 1%) costuri economice (investitii) (crestere cu 1%) costuri economice (investitii) (scadere cu1%) 40

costuri economice (O&M)

n.a.

n.a.

[calculat]

[calculat]

n.a.

n.a.

[calculat]

[calculat]

(crestere cu 1%) Economic

costuri

(O&M) (scadere cu 1%)

Avand in vedere rezultatele de mai sus, orice variabila pentru care o variatie de 1% rezulta o variatie mai mare de 1% fata de FRR/K sau ERR sau mai mult de 5% la valoarea de baza FNPV/K sau ENPV , va fi considerata o variabila cheie.

2.Calculul valorilor de schimb pentru variabilele cheie: Variabilele cheie presupun calcularea asa-numitelor valori de schimb, care reprezinta variatia maxima ( exprimata in %) a variabilelor cheie care sunt permise inainte ca FNPV sau ENPV sa devina negative. 3.Estimarea distributiei de probabilitate pentru indicatorii de performanta : In primul rand , aceasta implica o evaluare calitativa a factorilor relevanti care pot afecta valorile variabilelor cheie precum si masurile de diminuare deja incluse in proiect cu scopul de a avea impact asupra acestor factori. De exemplu, costul de investitii al proiectului poate fi o variabila cheie, prin slaba definire a diferitelor investitii incluse in proiect care pot genera un risc relevant din punct de vedere al costului de executie al proiectului, precum si pregatirea proiectelor detaliate si a documentelor de licitatie cu costuri realiste estimate ca parte din studiile de fezabilitate poate fi o masura de diminuare pentru a controla acest risc.

41

a. Daca sunt informatii rezonabile pentru a defini probabilitatea de distributie a varabilelor cheie, atunci poate fi aplicata metoda Monte Carlo. Aceasta metoda consta in atribuirea de valori aleatoare simultan la toate variabilele cheie (presupunand o distributie normala intre valorile maxime si minime) pentru un numar suficient de mare, cu scopul de a veni cu o distributie de probabilitate pentru fiecare din indicatorii de performanta. Apoi fiecare indicator de performanta va fi exprimat ca deviatie medie sau standard a valorilor obtinute dupa toate repetitiile.. b. Daca nu sunt informatii rezonabile pentru a defini probabilitatea de distributie a varabilelor cheie, atunci evaluarea de risc va fi realizata prin definirea unui scenariu pesimist si optimist care include toate variabilele cheie, si apoi se calculeaza cele doua valori extreme pentru indicatorii de performanta, bazati pe cele doua scenarii

11. Prezentarea rezultatelor

Concluziile analizei CBA vor fi prezentate intr-un document cu urmatoarele sectiuni: 1.Aria proiectului si beneficiarii, cu detalii privind cererea proiectata (in acest caz, generarea de deseuri impreuna cu fluxurile de deseuri corespondente, prin facilitatile de tratare si depozitare, inainte si dupa proiect).

42

2.Obiectivele proiectului, cu detalii privind contextul programului operational si indicatorii principali (din punct de vedere al standardelor) inainte si dupa 3.Descrierea proiectului si costul proiectului, cu urmatoarele subsectiuni: i) descrierea alternativelor considerate si costul lor corespondent; ii) justificarea selectarii alternativei considerate ca fiind cea mai potrivita; iii) defalcarea costurilor pe componente si tipuri de cheltuieli. 4.Analiza financiara, cu detalii privind proiectiile financiare si concluziile din punct de vedere al aplicarii principiului “poluatorul plateste”, al suportabilitatii, sustenabilitatii financiare si indicatorii de performanata (FRR/C inainte de acordarea asistentei comunitare si FNPV, FRR/K dupa acordarea asistentei comunitare si FNPV correspondent). 5.Rata de co-finantare, cu detalii privind ipotezele facute pentru calcul (de ex., alocarea costurilor neeligibile dintre DIC si DNR ) si rezultatele calculului. 6.Tarife si suportabilitate, cu detalii privind structura tarifului si taxei si nivelul adecvat al recuperarii costului, conformarea cu principiul poluatorul plateste ,precum si modalitatea in care constrangerile de suportabilitate sunt reflectate in aceasta structura. 7.Analiza economica, cu identificarea si cuantificarea in lei a beneficiilor proiectului, corectarea costului proiectului cu preturi economice si calcularea ENPV, B/C, ERR. 8.Analiza de sensibilitate si de risc, cu detalii a variabilelor cheie, a valorilor de schimb pentru fiecare caz, factorii relevanti si masurile de diminuare referitoare la schimbarile din aceste variabile cheie, si probabilitatea de distributie estimata pentru indicatorii de performanta financiari sau, daca nu se poate, simpla lor valoare sub un scenariu optimist si unul pesimist.

43