Alice Miller - Revolta Trupului [PDF]

Zitiervorschau

 A-PDF MERGER DEMO

REVOLTA TRUPULUI

biblioteca de psihologie de  psihologie

Nascuta In Polonia ~i educate In Elvetia, psihoterapeuta  ALIE

MILLER

a scris nu!eroase nu!eroase carti despre cau"ele si conse consednt dntele ele trau! trau!elo elorr

din

copi copila lari rie# e# Printre cele !ai cunoscute carti ale sale$  Am Anfang

war 

Erziehung Erziehung (1980), (1980), Wege des Lebens. Sieben

Geschichen Geschichen %&''( %&''(), ),

!u

s"##s nich mer$en. %ariai"nen i#ber das &aradies' hema &aradies' hema %&''(), Eas Erwachen. *ber die Auf#+sung em"i"na#er #indhei %*++&) etc#

ALICE

MILLER 

REVOLTA TRUPULUI Traducere Traducere

din limba german a

DESPINA NAGHI

nemira

operta colectiei$ Dana MOROI, orneliu ALEANDRE.

Descrierea IP a /i0liotecii Nationale a Rornaniei MILLER, ALIE Revolta trupului 1 Alice Miller2 trad#$ Despina Na3hi# Bucuresti Ne!ira 4 o, *++5 I./N %&+) '67-85'-'7'-6 I./N %&7) '6(-'67-85'-'7'-+ Na3hi, Despina %trad#) &8'#'

 Alice Miller  DIE RE9OL:E DE. ;+RPER., ! .uhrecutat de Al=oldi N?o!da Rt# Orice reproducere, totala sau partials, a acestei lucrari# =ara acordul scris al editorului, este strict intsr"isa si se pedepseste con=or! Le3ii dreptului de autor#

I./N '(#) *+,-.&*-*,*-+ I./N %&7) *+/-*+,-.&*-*,*-#

#Ernotiile nu sunt un lu>, ci a cornple>a rnasura terapeutica In lupta pentru e0istents1  AN:ONIO

R

DAMA.IO

Pre2a3a

:e!a e!a principala a tuturor cartilor !ele este ne3area su=erintelor su=erintelor copilariei# Fiecare dintre carti @ravitea"a in urul unui anu!e aspect al acestui =eno!en Bi studia"a un anu!it do!eniu !ai !ult decat pe celelalte# De e>e!plu, in  Am Anfang war Erziehung Bi in *u s"##s nich mer$en a! a0ordat cau"ele si si ur!arile acestei ne@ari# Mai tar"iu# a! ararat consecintele in viata viata adultului si a socletatii %cu e>e!ple din arta $2i =ilo"o=ie in *er gemiedene Sch#-sse#, din politics si psihiatrie in  A sfarama zidu# acerii). Pentru ca aspectele individuale individuale nu tre0uie separate co!plet

unele de altele, au re"ultat, =ireste, intersectari si repetari, :otusi, cititorul atent va recunoaste cu usurinta =aptul = aptul ca acestea sunt puse de =iecare data in alta relatie $2i sunt privite p rivite din alt punct de vedere# Independent insa de conte>t este rnodul in care =olosesc anu!ite notiuni# Ast=el, =olosesc cuvantul Cincon$2tientC

e>clusiv pentru a dese!na

continuturi re=ulate, ne3ate sau disociate %a!intiri, ernotii, nevoi)# Inconstientul =iecarui o! nu este este pentru !ine ni!ic altceva decat istoria personala, pastrata in totalitate totalitate chiar in trupul sau, dar accesi0ila accesi0ila constientului nostru nu!ai pe 0ucati !ici# orespun"ator cu aceasta, nu =olosesc niciodata cuvantul CadevarC in sens !eta=i"ic, ci in sens su0iectiv, le3at per!anent de viata concrete a individului# Adesea vor0esc despre adevarul CluiC,

respectiv Cal eiC, de istoria celor in cau"a# care este se!nali"at

Bi dovedit prin e!otiile e!otiile lor %ve"i capitolul #ntroducere$ :rupul si !oralaC $2i capitolul II#6)# Prin e!otie denu!esc nu intotdeauna

reactia constienta,

Pre=ata

6

ci adesea adesea reactia =i"ica =i"ica vitala la =eno!enele interne 22i e>terne, precu! tea!a de =urtuna sau =uria resi!tita de cineva atunci cand constata ca a =ost tradat sau 0ucuria pentru un cadou neasteptat# Dirnpotriva# cuvantul senti!ent Insearnna !ai de@ra0a

#

percepere constient« a ernotiilor %ve"i,

de e>e!plu, capitolul capitolul #ntroducere$ :rupul :rupul si !oralaC# capitolulll#7 si #ntroducere la partea a treiaC)#

De aceea, cecitatea ernotionala ernotionala este un lu>

scu!p platit si de cele !ai !ulte ori %auto)distructiv#

In aceasta carte este vor0a despre pro0le!a pro0le!a consecintelor consecintelor pe care care Ie are asupra trupului ne3area ernotiilor noastre reale 22i puternice# Aceasta ne3are ne este este ceruta si de rnorala# si de reli3ie# Pe 0a"a e>perientei e>perientei !ele psihoterapeutice, psihoterapeutice, a propriei e>periente e>periente si a =oarte !ultor alt$ indivi"i, indivi"i, a! auns la conclu"ia ca oa!enii oa!enii rnaltratati in copilarie pot :ncercasa respecte cea de-a cincea cincea porunca# porunca# Cinste22te pe tatal tau si pe !a!a !a!a ta, ca 0ine sa-ti =ie tie tie si !ulti ani sa traiesti pe parnantC, parnantC, nu!ai printr-o re=ulare !asiva 22i prin disocierea ernotiilor ernotiilor lor reale# Acestia Acestia nu-si pot respecta 22i iu0i parintii pentru ca :nca se te! inconstient de ei# hiar 22i cand :2 :22idoresc acest lucru, nu pot de"volta

#

relatie rela>ata si 0a"ata pe :ncredere#

eea ce ce se poate poate constata ln !od o0isnuit este !ai curand

#

le3atura

pato@ena, care consta din tea!s tea!s si senti!entul o0li@atiei$ ea nu poate poate =i nu!ita insa dra3oste adevarata, ci

#

aparenta#

#

tatada# La aceasta se

adau3a =aptul ca oa!enii care au =ost !altratati in copilarie spera, adesea toata vista, sa pri!easca ln s=arsit iu0irea pe care care n-au cunoscut-o niciodata# Aceste asteptari ale lor lor Ie intaresc le3atura cu parintii, parintii, care in reli3ie este nu!ita nu!ita iu0ire 22i pretuita ca virtute# Din pacate, pacate, acest lucru se lntarnpia in !aoritatea terapiilor pentru ca :n acestea dornneste dornneste !orala traditionala# :otusi, pretul pentru aceasta !orals este platit de trup# and un o! crede ca si!te ceea ce ar tre0ui sa sirnta si incearca per!anent sa nu si!ta ceea ce ii este inter"is inter"is sa si!ta, atunci sau se se i!0olnaveste, sau, daca i22i lasa copiii sa plateasca plateasca pentru asta =olosindu-i ca supratata de proiectie pentru ernotiile lor nernarturisite# nu se t!0olnaveste# Ma re=er aici aici la descoperirea le@iti!itatii psiho0iolo3ice psiho0iolo3ice care a =ost ascunsa !ult, =oarte !ult ti!p de cerintele reli3ioase si !orale# Pri!a parte a acestei carti pre"inta aceasta le3iti!itate

cu autorul

!ai !ultor 0io3ra=ii ale unor personalitati cele0re# elelalte elelalte doua parti parti arata calea adevaratei cornunicari, cornunicari, care poate poate duce la iesirea iesirea din cercul vicios al autoa!a@inlor autoa!a@inlor 22i poate lnlesni eli0erarea eli0erarea de si!pto!e#

Introducere

TRUPUL ~I MORALA

De !ulte ori# trupul reactionea"a I!0olnavindu-se I!0olnavindu-se la !altratarea pe ter!en lun3 a =unctiilor =unctiilor sale de lntretinere lntretinere a vietii, Intre acestea se nu-nara devota!entul =ata de istoria personala reala# Prin ur!are, este vor0a In aceasta carte !ai ales despre con=lictul dintre ceea ce sirnti! 22i ceea ce sti!, pentru ca este Inre3istrat In trupul nostru, 22i ceea ce d" rim sa si!ti! pentru a corespunde nor!elor !orale pe care ni Ie-a! interiori"at de =oarte devre!e# .e dovedeste ca# printre altele, chiar c hiar iii + anurnita nor!a 3eneral recunoscuta, iii anu!e cea de-a cincea porunca# ne irnpiedica adesea sa ne ad!ite! adevaratele senti !ente si sa plati! acest co!pro!is cu irn0olnavirea =i"ica, artea de =ata aduce !ulte e>e!ple pentru aceasta ipote"a, e>e!ple In care nu se povesteste intrea3a 0io3ra=ie, ci, Inainte de toate, se concentrea"a asupra pro0le!ei relatiei cu parintii care au !altratat odinioara# E>perienta E>perienta rn-a tnvatat ca propriul trup este sursa tuturor in=orrnatiilor =orrnatiilor esentiale esentiale pentru viata, care !i-au deschis calea spre !ai !ulta autono!ie autono!ie 22i constiinta constiinta de sine# A0ia cand !i-arn ad!is ernotiile atat de !ult ti!p Inchise in acesta si a! putut sa Ie si!t, !-arn eli0erat eli0erat din ce in ce !ai !ult !ult de trecutul !eu# Adevaratele senti !ente nu se o0tin cu =orta# Ele se a! acolo 22i au Introducere

'

per!anent + cau"a, chiar daca aceasta ne rarnane =oarte adesea ascunsa# Nu pot sa rna silesc sa lr! iu0esc parintii sau chiar nu!ai sa-i respect, atunci cand trupul !eu :!i re=u"a acest lucru din !otive care lui :i  sunt 0ine cunoscute# Daca :nsa vreau sa respect cea de-a cincea porunca# porunca# intru lntr-o stare de stres ca de =iecare data cand l!i cer ceva ceva i!posi0il de reali"at# De acest stres a! su=erit aproape t4ata viata# A! :ncercat sa-rni irna3ine" senti!entele 0une Bi sa Ie i3nor pe cele rele pentru pentru a rarnane In concordanta cu !orale, cu siste!ul de valori pe care I-a! acceptat# De =apt, pentru a =i iu0ita ca =iica# Dar nu !i-a iesit socoteala$ a tre0uit, tn cele din urrna sa intele5 =aptul ca nu pot o0tine iu0ire cu 24rte cand ea nu e0ista Pe de alta parte, a tre0uit sa recunosc =aptul ca senti!entul de iu0ire intervine spontan, de e>ernplu la copiii sau prietenii !ei, atunci cand nu rna =orte" Bi nu incerc sa respect cerintele !orale# Intervine nu!ai atunci cand rna si!t li0era 22i ra!an des-

c6isa pentru toate senti!entele mele chiar 22i cele ne3ative# Recunoasterea =aptului ca nu i!i pot rnanipula senti!entele, ca nu pot si nu vreau sa rna tnsel nici pe !ine, nici pe altii# !i-a adus + !are usurare si eli0erare# A0ia atunci !-a surprins cat de !ulti oa!eni aproape ca se distru3 cand tncearca asa cu! arn =acut 22i eu rnai inainte7 sa respecte cea de-a cincea porunca, =ara sa o0serve ce  8ret 8latesc pentru aceasta trupul lor sau copiii lor# ata vre!e copiii se lasa =olositi pentru acest lucru, ar putea trai si # suta de ani Bi n-ar recunoaste adevarul si s-ar trn0olr avi din cau"a autoa!a@irii# 4 !a!a care ar ad!ite ca din cau"a e>perientelor ei ne=ericite din copilarie nu i22i po ate iu0i propriul copil, desi se straduieste din rasputeri

.-#

2aca7 tre0uie sa se aste8te la acu9atia de irnoralitate

daca e>prirna acest adevar# Dar eu sunt de parere ca =ie 22i nu!ai recunoasterea adevaratelor ei senti !ente, independent de cerintete !oralei, i-ar :nlesni ei Insesi 22i copilului ei sa se aute sincer 22i sa rupa lantul autoa!a@irii, and vine vine pe lu!e un copii, copii, acesta are nevoie de la parinti de dra3oste, adica de daruire, atentie, protectie# prietenie, 3ria 22i (#

I

REVOLTA TRUPULUI

disponi0ilitate de co!unicare# Dotat cu aceste daruri pentru viata, trupul pastrea"a # a!intire =rurnoasa# iar !ai tar"iu adultul va putea trans!ite !ai departe departe aceeasi dra3oste 22i copiilor sai# Dar  daca toate acestea lipsesc, In copilul copilul de altadata ra!ane pentru toata viata dorul de satis=acere a pri!elor sale nevoi vitale# Acest dor va =i trans!is ulterior In viata asupra altor oa!eni# Pe de Pe de alta parte, cu cat copilul a pri!it !ai purina dra3oste, cu cat nea@a !ai !ult acest lucru su0 prete>tul educatiei 22i cu cat a =ost !ai !altratat, !altratat, cu atat adultul adultul tine !ai !ult !ult la parintii parintii sai sau la lnl4cuitorii acestora, de la care asteapta tot ceea ce parintii nu i-au acordat lntr-un !o!ent hotarator# Aceasta este reactia norrnala a trupului# EI stie ce Ii lipseste, el nu po ate uita privatiunile# este acolo un 3ol ce asteapta sa =ie u!plut# :otusi, cu cat lnaintea9a In varsta, cu atat este !ai di=icil sa o0tina de la altii dra3ostea parinteasca de care a =ost lipsit odinioara# Dar la asteptari nu renunta odata cu !aturi"area, chiar di!potriva# Acestea vor =i doar trans!ise asupra altora, In principal asupra propriilor copii 22i nepoti# A=ara nu!ai daca deveni! constienti de aceste !ecanis!e 22i  22i  tncercarn# prin supri!area retularii 22i a ne@arii, sa recunoa22te! cat !ai e>act posi0il realitatea copilariei noastre# Asa ne crea! In noi lnsine o!ul care ne poate satis=ace nevoile ce asteapta asteapta sa =ie Indeplinite de la nasterea noastra sau chiar de !ai devre!e# devre!e# Atunci pute! sa ne acordarn sin3uri consideratia, respectul, Intele3erea ernotiilor, protectia necesara, iu0irea neconditionata, pe care parintii ni le-au re=u"at# Pentru ca acest lucru sa se tntarnple# ave! nevoie de e>perienta dra3ostei pentru copilul care a! =ost, alt=el nu stirn In ce consta aceasta# Daca dori! sa ln:atarn acest lucru In cadrul terapiei, ave! nevoie de oa!eni care pot sa ne accepte asa cu! sunte!, care pot sa ne o=ere protectie, respect, si!patie 22i asistenta# care ne pot auta sa lntele@e! cu! a! auns sa =i! asa cu! sunte!#  Aceasta e>perienta =unda!entala este indispensa0ila pentru ca vre! sa preluarn rolul parintelui pentru copilul din noi tnsine, !altratat !ai de!ult# n educator care are + anu!ita intentie In Introducere

11

ceea ce ne priveste nu poate sa ne !ilcceasca aceasta e>perienta# la =el de putin putin un psihanalist psihanalist care a lnvatat ca tre0uie sa rarnana neutru =ata de trau!ele copilariei copilariei 22i sa interprete"e interprete"e relatarile relatarile persoanei su0iect al psihanali"ei drept =ante"ii# Dar nu, noi ave! nevoie e>act e>ac t de contrariul acestui !odel, 22i anu!e de un tnsotitor 

 pertinitor  pertinito r, care sa poata t!partasi t!part asi cu noi oroarea 22i indi3narea cand ne de"valui! pas cu pas 22i lui, 22i noua ernotiile despre cat a su=erit !icul copil 22i prin ce a tre0uit sa treaca# sin3ur-sin3urel, In vre!e In vre!e ce su=letul 22i trupullui se luptau pentru vista v ista ce i-a =ost In pericol per!anent ani la rand# Ave! nevoie de un asttel de lnsotiter, pe care eu II nu!esc Martor onstient, care sa spriine de acu! Inainte copilul din noi, asta Insearnna sa Ii Intelea3a li!0aul pan a acu!, trupului 22i sa Ii accepte nevoile, In loc sa II i3nore ca pan a In acelasi =elln care au =acut-o candva parintii# eea ce descriu aici este intru totul adevarat# ntr-o 0una asistenta# partinitoare, 22i nu tieutrs, se poate 3asi adevarul# In acest proces pot pot disparea si!pto!ele, si!pto!ele, su0iectul se poate eli0era de dedepresii 22i po ate do0andi do0andi 0ucuria de a trai# poate iesi din starea de de epui"are 22i poate o0tine + crestere a ener3iei, de !data ce aceasta nu !ai e necesara pentru re=ularea propriului adevar# O0oseala caracteristica depresiilor intervine de =iecare data cand ne repri!arn ernotiile puternice, cand 0a@ateli"arn 0a@ateli"arn a!intirile trupului 22i nu vre! sa Ie acordarn atentie# De ce sunt atat de rare aceste evolutii po"itiveB po"itiveB Din ce !otiv cei !ai !ulti !ulti oa!eni, inclusiv specialistii# specialistii# se Incred !ai de@ra0a de@ra0a In puterea !edica!entelor !edica!entelor decat In co!porta!entul co!porta!entul trupuluiB  Acesta stie =oarte 0ine ce ne lipseste, de ce ave! nevoie, ce a! suportat cu 3reu, la ce a! reactionat aler3ic# Dar !ulti oa!eni cauta !ai de@ra0a autorul In !edica !ente, dro3uri sau alcool, lucru prin care Ii se Inchide 22i !ai !ult calea spre adevar# De ceB Pentru ca este dureroasa recunoa22terea adevaruluiB Acest lucru e de necontestat# necontestat# Dar aceste dureri sunt trecatoare trecatoare 22i pot = supertate printr-o 0una asistenta7 Pro0le!a # vad insa in lipsa acestei asistente, pentru ca aproape toti repre"entantii pro=esiilor ce pot ("

REVOLTA TRUPULUI

=i de autor par sa =ie, din pricina !oralei noastre, serios

l!piedicati sa-i aute pe copiii rnaltratati odinioara sa recunoasca In pre"ent pre"ent urrnarile urrnarile trau!elor trau!elor su=erite su=erite de ti!puriu# ti!puriu# Ei  se a=la su0 puterea ce- lei de-a cincea porunci care ne prescrie sa ne cinsti! parintii, Cca sa ne =ie 0ine si sa trai! ani !ultiC# Este evident ca aceasta porunca irnpiedica vindecarea co!pleta de trau!ele de de!ult# Nu e de !irare ca acest lucru nu a =ost niciodata pana acu! de"0atut In pu0lic# Ra"a de actiune 22i 2 2i puterea acestei porunci sunt nernasurate# pentru ca este asociata cu relatia naturale a copilului !ic cu parintii sai, hiar !arii =ilo-

942 22i scriitori n-au indra"nit niciodata sa atace aceasta porunca# In ciuda criticii aspre a !ora lei crestine =acute de Niet"sche, =a!ilia lui a =ost !enaata de aceasta critica pentru ca In =iecare adult candva !altratat doar!e tea!a copilului !ic de pedeapsa pedeapsa parintiler# daca s-ar revolta irnpotriva co!porta!entului lor# :otusi# doar!e nu!ai atat ti!p cat Ii rarnane inconstienta# Odata constienti"ata# aceasta se re"olva in ti!p# Morala celei de-a cincea porunci, asociata cu asteptarile copilului de odinioara# duce la acelasi re"ultat$ !aoritatea consilierilor  o=era din nou celor care cauta autor autor re3ulile re3ulile educatiei educatiei cu care acestia au crescut dea# Multi consilieri sunt le3ati de propriii parinti prin nenurnaratele nenurnaratele =i0re ale vechilor vechilor lor asteptar asteptari, i, nu!esc asta iu0ire 22i tncearca sa o=ere si altora drept re"olvare acest tip de iu0ire# Ei predica iertarea drept cale spre tarnaduire 22i nu par  sa stie ca aceasta cale este # capcana In care 22i ei au ca"ut# lertarea nu a prod us Inca nid4data vindecarea %ve"i Miller, 1990/00). Este se!ni=icativ =aptul ca# de !ai !ulte veacuri, trai! cu

+

porunca pe care ni!eni nu a pus-o la Indoiala doar pentru ca aceasta spriina =aptul =i"iolo3ic al relatiei copilului !altratat cu parintii sai# Noi toti ne purta! ca 22i cu! a! =i copii Inca si nu a! avea voie sa ne Indoi! de poruncile parintilor nostri# :otusi, :otusi, ca adult$ constienti ne pute! aro3a dreptul de a =or!ula propriile Intre0ari, chiar 22i atunci cand sti! cat de !ult acestea i-au socat canova pe parintii nostri# Introducere

&7

Moise, care a i!pus In nu!ele Do!nului cele "ece porunci poporului sau# era el insusi %chiar daca de nevoie, dar acesta a cesta e adevarul) un copil parasit# a !aoritatea copiilor parasiti, spera ca tntr-o "i sa atra@a dra3ostea dra3 ostea parintilor lui prin Intele@ere 22i veneratie# Parintii I-au parasit pentru a-I protea de persecutii# :otusi, su3arulin cosuletul de salcie nu putea lntele@e acest lucru# Poate ca Moise adult ar = spus$ CParintii !ei !-au parasit ca sa !a protee"e# Nu pot sa le-o iau In nu!e de rau# tre0uie sa Ie =iu recunoscator# ei !i-au salvat viata#C opilul lnsa tre0uie sa =i si!tit ast=el$ CDe ce !-au alun3at parintii rnei, de ce rn-au e>pus pericolului de a rna lnecaB Nu rna iu0esc parintii parintii !eiBC :ndoiala 22i =rica de !oarte, !oarte, senti !ente autentice pastrate In trupul copilului rnic, au trait !ai departe In Moise Moise 22i ele I-au in=luentat in=luentat atunci cand a daruit decalo3ul poporului sau# ea ea de-a cincea porunca po ate =i considerata, super=icial privind, drept

+

asi3urare de viata a oa!enilor In

varsta, care era necesara necesara pe atunci, atunci, dar nu si asta"i, asta"i, In aceasta =or!a# :otusi, privind !ai Indeaproape, Indeaproape, aceasta contine

+

a!e-

nintare sau chiar un u n santa care este vala0il pana In pre"ent$ Daca vrei sa traiesti !ult, tre0uie sa Iti cinstesti cinstesti parintii chiar ~i atunci cand nu

+

!enta# alt=el vei !uri de ti!puriu#

ei !ai !ulti oa!eni nu se a0at de ia aceasta porunca, desi este derutanta 22i tnspairnantatoare# tnspairnantato are#

red ca este ti!pul sa lua!

In series trau!ele copilariei copilariei si urrnarile acestora, 22i sa ne eli0era! de aceasta aceasta porunca# Asta nu tnsea!na ca tre0uie sa Ie plati! 0atranilor 0atranilor nostri parinti parinti cu aceeasi !oneda =aptele lor crude, ci lnsearnna ca tre0uie sa :i privi! asa cu! au =est, asa cu! s-au purtat cu noi cand era! copii, pentru a ne eli0era propriii copii 22i pe noi Insine de acest !odel# :re0uie sa s a ne rupe! de parintii in-

tetionzeti, care :22icontinua In noi opera distru@atoare, nu!ai a22a pute! sa ne accepta! accepta! viata 22i sa lnvatarn sa ne res8ectam

Nu

pute! Invata acest lucru de la Moise pentru ca el prin prin cea de-a de-a cincea porunca a =ost nesincer =ata de !esaele !esaele trupului sau# Nici nu putea alt=el, pentru ca acestea erau incon22tiente# Dar toc!ai ($

REVOLTA TRUPULUI

de aceea porunca respective nu ar =i tre0uit ncastra + putere coercitiva#

sa al0a asupra

In toate cartile !e Ie a! incercat incercat in diverse !oduri 22i prin di=erite relationari sa arat cu! e>perientele peda3o3iei Cne3reC din copilarie ne lirnitea"a !ai tar"iu vitalitatea v italitatea 22i ne in=luentea"a considera0il ln !od sunte! de =apt, 3o3ia Cnea3raC incredere decat

ne3ativ sau chiar ne ucide senti!entul a ceea ce a ceea ce si!tirn si a ceea ce ave! nevoie# Pedaa crescut oa!eni adaptati, care nu puteau avea in !asca !asc a lor, pentru ca acestia au trait in copila-

rie in per!anenta tearna de pedeapsa# Te educ spre 0inele tauC, spune eel !ai tnalt principiu# ,,22i chiar cand te 0at sau te cert, asta este nu!ai in avantaul tau#C .criitorul !a3hiar 22i laureat al pre!iului No0el, I!re ;ertes", povesteste in cele0rul sau ro!an 1ara destin despre sosirea sa :n la@arul de concentrare de la Auschit"# Pe atunci, era un 0aiat de nu!ai cincispre"ece cincispre"ec e ani si el descrie =oarte e>act cu! a incercat sa interprete"e tot ce era con=u" 22i crud, tot ce I-a lntarn8inat acolo inca de la sosire, ca pe ceva po"itiv 22i avantaos lui, pentru ca alt=el ar =i pierit pieri t de =rica !ortii# Pro0a0il ca =iecare copil !altratat tre0uie sa adopte # ase!enea atitudine pentru a supravietui, Acesta i22i reinterpretea"a perceptiile 22i tncearca sa descopere descopere + 0ine=acere chiar si acolo unde cineva din a=ara vede In !od evident + nele3iuire# opilul nu are drept de ale3ere, tre0uie sa re=ule"e, daca nu are un Martor onstient si s i cade cu totul prada persecutiilor# A0ia !ai tar"iu# ca adulti, daca au norocul sa lntalneasca Martori onstienti# au dreptul de al e3e# Acestia pot ad!ite adevarul lor, tncetea"a sa-i cornpatia  ale3e# !easca pe cei care le-au =a cut rau, sa-i Intelea@a 22i sa-s$ doreasca sa nutreasca pentru acestia senti !ente disociate, neadevarate$ Ie pot conda!na =ara echivoc =aptele# Aceasta etapa repre"inta # !are usurare pentru trup# Acu! corpul nu !ai tre0uie sa a!inteasca adultului prin arnenintari de povestea tra3ica a copilului, se va sirnti lnteles7 respectat 22i proteat de acesta de Indata ce adultul va vrea sa-i cunoasca intre3ul adevar#

Introducere

&8

 Acest tip de CeducatieC prin =orta II nu!esc !altratare, de4arece copilului nu Ii vor =i re=u"ate nu!ai drepturile sale la de!nitate Bi respect pentru propria individualitate, ci va =i instituit Bi un tip de re3i! totalitar totalitar In care Ii este a0solut i!posi0il sa 8ercea8a lncsirile, u!ilintele Bi dispretul, cu atat !ai putin sa se apere de ele# Aceste !odele de educatie vor =i practicate In continuare de adult cu partenerii partenerii Bi cu propriii propriii copii, la slu0a si In politics# Intotdeauna acolo unde tea!a copilului care odinioara s-a si!tit In nesi@uranta va =i respinsa printr-o po"itie e>terioara de torta#  Ast=el au aparut dictatorii si cei care Ii dispretuiesc pe oa!eni2 ei sunt cei carora nu Ii s-a acordat niciodata atentie cand erau copii, copii, iar !ai tar"iu au Incercat sa o0tina respect cu de-a de-a sila, acu!uland + putere i!ensa# hiar In politics se poate o0serva ca =oa!ea de putere 22i recurecunoastere nu se terrnina nicicand, nu poate =i satis=acuta vreodata# u cat acesti oa!eni au !ai !ulta putere, cu atat !ai !ult ei vor savar22i actiuni care In cele din urrna Ii readuc, prin repetarea o0li3atorie, la vechea sla0iciune de care voiau sa scape$ asa se e>plica de ce a auns Hitler In 0uncar# .talin 22i =rica lui paranoica, de ce Mao a =ost !ai tar"iu respins de propriul propriul popor, popor, de ce Napoleon a !urit In e>il, Milosevic In Inchisoare Inchisoare Bi vanitosul, tru=asul .adda! Hussein a auns Intr-o celula# e i-a =acut pe acesti oa!eni sa a0u"e"e de puterea do0andita ast=el tncat In =inal sa + trans=or!e In sla0iciuneB .unt de parere ca ca trupurile lor au =ost acelea care cunosteau e>act Intrea3a sla0iciune a copilariei# pentru ca # pastrasera In celulele lor l or 22i voiau sa-i deter!ine s-o a=le Bi ei# Adevarul copilariei lor i-a speriat atat de tare pe toti acesti dietatori, tncat !ai de@ra0a au distrus popoare popoare intre3i, au lasat sa !oara !ilioane de oa!eni decat sa si!ta propriul adevar# adevar# Nu voi continua cu !otivele dictatorilor In aceasta aceasta carte, desi @asesc deose0it de interesanta studierea 0io3ra=iilor lor# Aici rna voi con centra asupra oa!enilor care au =ost, =ost, de ase!enea, educati prin peda3o3ia Cnea3raC, dar care nu au si!tit nevoia sa do0andeasca putere neli!itata# Ei, spre deose0ire de acesti despoti,

16

REVOLTA TRUPULUI

nu si-au indreptat I!potriva altora senti!entele senti!ent ele de !anie Bi revolta, re=ulate prin peda3o3ia Cnea3raC, Cne a3raC, ci, autodistructiv, lm84triva lor in22i22i# .-au I!0olnavit, au su=erit de di=erite si!pto!e sau au !urit devre!e# ei !ai talentati dintre acesti oa!eni au devenit scriitori sau artisti  8lastid7 si-au putut arata adevarul in literature 22i  22i  in arta, dar nu!ai prin disociere de propria viata, iar aceasta disociere au platit-o I!0olnavindu-se# I!0olnavindu-se# In pri!a parte a! o=erit e>e!ple de ast=el de 0io3ra=ii tra3ice#

4 echipa

de cercetatori din .an Die3o a intervievat &6 +++ de

oa!eni cu + varsta !edie de cinci"eci si sapte de ani despre cu! a =ost copilaria lor 22i cu ce 0oli s-au con=runtat in viata# .-a dovedit ca nurnarul 0olilor 3rave la copiii candva candv a rnaltratati era cu !ult !ai !are decat la oa!enii care au crescut =ara !altratari, si chiar  =ara 0ataie in scop educational# Acestia din urrna nu s-au plans de 0oli in viata lor de de !ai tar"iu# :itlul :itlul articolului articolului era$ Cu! se =ace plu!0 din aurC# iar co!entariul autorului autorului era$ #Re"ultate #Re"ultatele le sunt clare, concludente concludente,, dar ascunse, secrete#C De ce ascunseB Pentru ca nu pot =i pu0licate =ara a ridica acu"atii t!potriva parintilor# parintilor# iar in societatea societatea noastra acest lucru este inca, de =apt asta"i chiar !ai !ult, !ult, inter"is# Pentru ca intre ti!p specialistii sunt din ce in ce !ai !ult de parere ca su=erintele su=erintele psihice ale adultilor adultilor tre0uie puse pe sea!a !ostenirii 3enetice, 22i nu a trau!elor concrete 22i respin3erii respin3erii parintesti din copilarie# copilarie# Nici cercetarile edi=icatoare edi=icatoare din anii sapte"eci sapte"eci asupra asupra copilariei schi"o=renicilor, prin pu0licarea lor in revistele de specialitate, n-au devenit cunoscute pu0licului pu0licului lar3# redinta in @enetica# @enetica# spriinita de =unda!entalis!, triu!=a !ai departe# De acest aspect se ocupa un psiholo3 =oarte apreciat in Marea /ritanie, Oliver a!es, in cartea sa, he2 333 4"u 4"u -5 (/00). lasa in 3eneral + i!presie arn0ivalenta# pentru ca autorul e"iDesi lasa in ta in =ata consecintelor consecintelor conclu"iilor conclu"iilor sale 22i chiar atra3e atra3e atentia e>plicit ca atri0uie parintiilor parintiilor raspunderea raspunderea pentru pentru su=erintele copiilor  lor, acest studiu dovedeste convin@ator# c onvin@ator# pe 0a"a nu!eroaselor  Introducere

&6

re"ultate ale cercetarii Bi studiilor, ca =actorii 3enetici oaca un rol prea putin i!portant In de"voltarea 0olilor psihice#  Ast=el, In !ulte dintre terapiile de asta"i este evitata cu 3ria te!a copilariei %ve"i Miller, *++&)# Mai lntai dientii sunt tncuraati sa IBi adrnita ernotiile puternice# Dar odata cu tre"irea e!otiilor# de o0icei apar 0rusc a!intirile re=ulate din copilarie, a!intiri despre a0u"uri, e>ploatari, u!iliri Bi trau!e su=erite In pri!ii ani de viata Bi care Bi care adesea II suprasolicita pe terapeut# Nu poate poate =ace =ata la toate acestea, daca nu a calcar sin3ur sin3ur pe acest dru!# :erapeutii care au =acut-o sunt Insa rar de 3asit# 3asit# Ast=el, cei !ai !ai !ulti o= era dientilor lor peda3o3ia Cnea3raC, asta tnsernnand !orala care le-a si cau"at candva 0oala# :rupul :rupul nu Intele@e a0solut deloc aceasta rnorala# n-are ce =ace cu a cincea porunca, nici nu se lasaInBelat cu vor0e asa  asa  cu! =ace ra- tiunea# :rupul :rupul este pa"itorul adevarului nostru pentru ca poarta In el e>perienta e>perienta Intre3ii noastre vieti Bi are 3ria ca noi sa pute! trai cu adevar adevarul ul propriului propriului

or3anis!# or3anis!#

si!ptosi!pto- !elor sa ad!ite! ad!ite!

co3nitiv co3nitiv

EI ne sileste sileste cu autoru autorull acest acest adevar adevar## ca sa pute!

co!unica co!unica ar!onios ar!onios cu copilul care traieste traieste In noi, care a =ost candva des- considerat Bi u!ilit#  Aplicarea pedepselor corpora Ie In scop disciplinar a! e>peri!entat-o personal chiar din pri!ele luni de viata# Fireste ca nu !i-a! dat sea!a "eci "eci de ani la rand rand de asta# Dupa spusele !a!ei rnele# copil !ic =iind, era! atat de cu!inte, ca nu avea nicio pro0le!a cu !ine# Asta se datora, dupa propriile declaratii, educatiei consecvente pe care rni-a dat-e pe vre!ea cand era! un su3ar neautorat neautorat## De aceea n-a! avut avut atat de !ult !ult ti!p a!intiri a!intiri despre copilaria !ea# A0ia la ulti!a !ea terapie e!otiile puternice !i-au !i-au dat in=orrnatii despre aceste a!intiri# Ele se e>pri!au :n le3atura cu alte persoane, dar a! reusit cu !ult !ai 0ine sa Ie a=lu ori3inea, sa Ie inte3re" ca senti !ente inteli3i0ile Bi sa-!i reconstruiesc istoria copilariei ti!purii# 18

REVOLTA TRUPULUI

ln acest =el !i-au disparut

toate vechile spai!e, de netnteles pana atunci, Bi ranlle de de!ult s-au putut cicatri"a @ratie unei asistente e!patice#  Aceste spai!e se re=ereau ln pri!ul rand la nevoia !ea de co!unicare, la care !a!a !ea n-a raspuns niciodata Bi pe care, :n siste!ul ei strict de educare, a pedepsit-o ca pe-e necuviinta, autarea contactului si a interactiunii s-a !ani=estat !ai Intai prin plans, apoi prin punerea de intrebari7 ln co!unicarea propriilor senti!ente Bi @andur Dar pentru plans pri!ea! pal!e, la tntre0ari raspunsuri r!panate cu !inciuni, iar e>pri!area senti!entelor si a @andurilor t!i era inter"isa$ retra3erea !a!ei !ele intr-4 tacere ce dura luni de "ile In Bir era un pericol ce a!eninta per!anent# Pentru ca nu si-a dorit niciodata sa cunoasca adevarata !ea e>istents# a tre0uit sa-rni ascund re3ulat =ata = ata de ea senti!entele autentice# Ma!a era capa0ila de i"0ucniri violente, dar era lntru totul lipsita de capacitatea de a re=lecta si de a-si pune lntrebari asupra ernotiilor ei# Pentru ca a avut + copilarie =rustrata si nernultu!ita# rn-a lnvinovatit pe !ine per!anent de cate ceva# Daca !a apara! :!potriva :!potriva acestor nedreptati si :ncerca!, :n ca"uri e>tre!e, sa-rni dovedesc nevinovatia# Intele3ea acest lucru ca pe un atac l!potriva

ei, pe care care adesea II pedepsea draconic# on=unda

ernotiile cu =aptele# Daca se sirnte  sirnte«« atacata de e>plicatiile !e le, pentru ea era dar ca voia! sa # atac# a sa constienti"e"e ca senti!entele ei au alte cau"e decat co!porta!entul

!eu, ar =i avut

nevoie de capacitatea de a re=lecta# :otusi, niciodata n-arn si!tit ca ea ar re3reta ceva, se si!tea :ntotdeauna )ndreptatitaC#

Acest

lucru a =acut din copilaria !ea un re3i! totalitar# :ncerc, In aceasta carte, sa-rni e>plic teoria asupra puterii dis-

tructive a celei de-a cincea porunci porunci In trei parti di=erite$ di=erit e$ ln

 prima parte, aduc e>e!ple din viata di=eritilor scriitori care au pre"entat inconstient ln operele lor adevarul propriilor copilarii, Ei nu si-au ad!is constient aceste lucruri din tea!a copilului !ic care care supravietuia tn stare disociata :n  ei si care nu putea crede nici la !aturitate ca nu va =i ucis pentru de"valuirea adevarului sau# Pentru ca Introducere

&'

aceasta tearna e spriiinita# nu nu!ai In societatea noastra, ci In toata lu!ea, de porunca porunca de a ne !enaa parintii$ aceasta ra!ane disociata 22i i!posi0il de re"olvat# Pretul pentru pentru presupusa re"olJare, Jare, pretul pentru evitarea tatalui 22i a !a!ei prin ideali"are, pentru ne3area pericolului real din =ra3eda copilarie# pericol ce lasa In urrna te!eri Inte!eiate Inte! eiate In trup, a test =oarte !are dupa cu! vern vedea In e>e!plele aratate# Din pacate# Ii se pot adau@a nenu!arate ase!enea e>e!ple# Aici se vede se vede dar ca acesti oa!eni au platit le@atura cu parintii lor prin 0oli 3rave, !oarte ti!purie sau sinucidere# os!eti"area adevarului despre su=erintele copilariei se a=la In contradictie contradictie crasa cu ceea ce stie trupullor, acest lucru a =ost e>pri!at In scris, dar a ra!as inconstient# De aceea trupul, copilul dispretuit candva# s-a si!tit intotdeauna nelnteles 22i nerespectat# Pentru ca nu te poti apropia de el prin poruncile eticii# Functiile sale, respiratia, circulatia# di3estia reactionea"a nu!ai la emotiile prescriptiile !orale# :rupul nu se a0ate de la =apte# treite, nu 22i la prescriptiile De cand rna ocup de in=luenta copilanei asupra vietii de !ai tar"iu, citesc =oarte !ult urnalele 22i scrisorile scriitorilor care rna interesea"a In !od deose0it# De =iecare data a! 3asit In a=irrnatiile lor cheia pentru lntele5erea operei lor, a cautarii Bi a su=erintei lor care a Inceput din copilarie, a carei tra3edie le-a rarnas Insa inaccesi0ila constiintei si vietti lor ernotionale# Di!potriva, le-arn sirntit tra3edia In operele In operele lor, ca de e>e!plu la Dostoievsceptia poate a lui ;a=perienta terapeutica arata# inca de pe vre!ea lui Kilhel! Reich, ca senti!entele puternice sunt revoca0ile# :o :otusi, a0ia asta"i poate =i e>plicat !ai pro=und acest =eno!en, datorita lucrarilor  Introducere

*&

cercetatorilor Da!asio,

neurolo3i neurolo3i

e>peri!entat du-ne

ca oseph LeDou>, Antonio

/ruce D# Perr? si !ulti

parte, ca trupul peutice

!oderni

altii, Asta"i stirn deci, pe de

nostru pastrea"a a!intirea

inte@rala

canova$ pe de alta parte, ca datorita

nu !ai sunte!

condarnnati

rau sau sa Ie trans=era!

de-a doua parte, totul pre@atiti

activitatii

sa ne trairn e!otiile e!o tiile

copiilor

nostri#

realitatea

copilariei copilariei

terapia,

stran@erea

de a datora,

!atur

.enti!entele sai, .enti!entele

parintilor

=el 0locate, 3ravelor

lor si!pto!e#

avut !ai !ulte tentative

adesea ca un

in ca"ulin

care

su0 dictonul

nu se poate eli0era de con-

=iind,

autentice

ceea ce pacientii

cea

care sunt intru

se des=asoara

!oralei si, din aceasta aceasta cau"a, dientul

tacan-

lor si sa-si vada pa-

poate =i totusi i!piedicat

asa cu! adesea se tntarnpla#

tera-

De aceea, in

rintii tntr-o lu!ina realista, Din pacate, se dovedeste posi0il succes al terapiei

+

a ceea ce a!

rna ocup de oa!eni din pre"ent, pre"ent,

sa repre"inte

R#

dra3oste castrate

tre0uie

sau recunostinta In trup

ra!an ra!an ast-

sa plateasca prin persistenta

Porn esc de la pre!isa ca oa!enii de terapie

care au

se pot re@asi cu usurinta

in

aceasta 8r4blernatica Pe 0a"a relatiei dintre trup si !orale# aspecte care, cu e>ceptia pro0le!ei pro0le!ei Pe de

+

iertarii, erau noi pentru !ine#

parte, !i-a! pus Intre0area

pe care si ca adulti II nu!i!

!a lovesc lovesc de Inca doua

ce este de =apt senti!entul

dra3oste

de parinti# parinti#

a! anali"at acea cautare de-c viata viata a trupului de care a avut neaparat patat-o

niciodata#

=erintei

!ultor

nevoie In copilarie,

Pe de alta parte,

nostru dupa hrana dar pe care n-a n-a ca-

hiar aici se a=la# dupa parerea !ea, i"vorul su-

oa!eni#

Cea de-a treie  parte arata# pe 0a"a unei b4l; ce se e>pri!aC Intr-un

!od cu totul special, cu! trupul se pa"este de hrana ina-

decvata,

pentru

recunoscut

ca el are nevoie de adevar# ata vre!e nu va =i

acest lucru, senti!entele

rintii sai pot =i i3norate de si!pto!e# pacien pacientil tilor or

**

I

reale ale unui o! =ata de pa-

In continuare, continuare,

dar trupul

A! vrut sa arat intr-un

cu dere@ dere@lar larii

RE9OL:  A TRUPULUI

ali!e ali!ent ntare are

nu se va eli0era

li!0a accesi0il tra3edia

care care au cresc crescut ut

=ara =ara schi!0 schi!0

a=ectiv si carora acesta Ie lipseste si In trata!entul de !ai tar"iu# tar"iu# M-ar 0ucura daca descrierea aceasta i-ar auta pe cat iva pacienti cu dere@lari ali!entare sa se Intelea3a pe ei tnsisi# In plus, in =ictivul 7urna# a# Aniei in$, sursa disperarii, caracteristica nu nu!ai vietii anore>icilor, este de=inite dar$ Este esecul cornunicar#i cornunicar#i reale cu parintii# cautate neincetat, dar "adarnic in copilarie# Aceasta cautare poate =i intrerupta la varsta adulta cu conditia sa =ie posi0ile in pre"ent discutiile autentice cu alti oa!eni# :raditia sacri=icarii copiilor este adanc ancorata in cele !ai !ulte culturi si reli3ii, 22i din acest !otiv este acceptata 22i tolerate de la sine si in cultura noastra apuseana# Nu ne !ai sacri=icarn =iii 22i =iicele ca Avraa! pe Isaac pe altarul Do!nului, dar Ie da! sarcina inca de la nastere, iar !ai tar"iu prin toata educatia# sa ne iu0easca, sa ne cinsteasca# sa ne respecte, sa reuseasca per=or!ante pentru noi, sa ne satis=aca arn0itiile# pe scurt, sa ne ne dea tot ceea ce ne-au re=u"at parintii nostri# Nu!i! aceasta 0una-cuviinta si !orals# opilul are rareori de ales# ln aceasta situatie# se va sili toata viata sa Ie o= ere parintilor sai ceva de care el nu dispune si nici nu cunoaste, pentru ca niciodata n-a trait asa ceva lan3a ei$ dra3ostea adevarata, neconditionata, care nu acopera doar # necesitate# :o :otusi, va =ace e=orturi pentru asta deoarece e>ista credinta ca ave! nevoie de parinti 22i ca adulti 22i se asteapta lnt4tdeauna, in ciuda tuturor de"ilu"iilor, la ceva 0un din partea lor#  Acest e=ort poate deveni

#

=atalitate pentru adult, daca nu se

eli0erea"a# Acesta lasa in urrna aparenta, constran@erea, =atada si autoarna@irea# ea !ai puternica dorinta a !ultor parinti# aceea de a =i iu0iti si respectati de copiii lor, I22i 3ase22te le3iti!itatea, dupa cu! se spune, In cea de-a cincea porunca# lntr-4 e!isiune :9 pe aceasta terna, pe care a! va"ut-o intarnplator, toti preotii invitati# de di=erite reli3ii, au a=ir!at ca parintii tre0uie respectati indi=erent de ceea ce au tacut# Asa se cultiva po"itia copilului dependent 22i eredinciosii nu stiu ca pot =oarte 0ine a0andona aceasta posture Introducere

*7

cand devin adulti# In lu!ina a ceea ce cunoastern a"i, cea de-a cincea porunca include in sine + contradictie# Morala ne poate prescrie ce ce tre0uie sa =ace! 22i ce n-ave! n-ave! voie sa =ace!, dar nu 22i ce tre0uie sa si!ti!# Pentru ca nu pute! sa ne provocarn provocarn senti!ente adevarate# nici nu pute! sa Ie ucide!, pute! doar sa Ie disocie!, sa ne rninti! 22i sa ne induce! in eroare trupul# Dar, precu! a! spus, creierul nostru a pastrat ernotiile noastre, acestea sunt revoca0ile, pot =i e>peri!entate si, in cel !ai =ericit ca", trans=or!ate =ara risc in senti!ente constiente# ale carer sens 22i cau"e Ie pute! recunoaste daca ne @asirn un Martor on22tient# iudata idee ca tre0uie sal iu0esc pe Du!ne"eu pentru ca el 22i  il de"arna@esc, ci sa sa nu rna pedepseasca pedepseasca pentru ca II respin3 22i  rna reco!pense"e cu dra3ostea lui atotiertatoare este tot # e>presie a dependentei noastre 22i a nevoii noastre din copilarie# ca 22i acceptarea =aptului ca Du!ne"eu ar =i, ca 22i parintii nostri# in=o!etat de dra3ostea dra3ostea n4astra7 Dar asta nu este =unda!ental # repre"entare cu totul si cu totul @rotescaB + =iinta superioara, careia i se atri0uie senti !ente arti=iciale pentru ca sunt dictate de !orala, !orala, arninteste arninteste puternic puternic de nevoia nevoia parinti parintilor lor nostri nostri canova canova =rustrati si neautono!i# Pot nu!i Du!ne"eu + ast=el de =iinta nu!ai aceia aceia care nu si-au pus inca pro0le!a propriilor parinti 22i a propriei independente#

I

 A SPUNE

S,

I A ASCUNDE

CMai 0ine sa a! cri"e Bi sa i$i =iu pe plac, decat sa nu Ie a! Bi sa nu-ti =iu pe plac#C e!plu, intr-o 0io3ra=ie a lui Dostoievsu0erantului sau =iu# u toate acestea, .chiller a dat dovada de :nalte per=or!ante la scoala# datorate inteli@entei 22i ori@inalitetii sale pe care 22i le-a de"voltat ln pri!ii ani de viata, In si@uranta a=ectiva o=erita de catre !a!a sa# Dar la varsta de treispre"ece ani tanarul a intrat la Acade!ia Militara 22i a su=erit nespus din cau"a instructiei instructiei ca"one speci=ice speci=ice acestui re3i!# re3i!#  A spune si a ascunde

7&

.u=erea de nu!eroase 0oli, ca !ai tar"iu tanarul Niet"sche2 a0ia de se putea concentra, "acea cateodata saptarnani la rand In in=ir!erie Bi, In cele din urrna, a =ost unul dintre elevii cei !ai sla0i la InvKltura# Per=orrnantele reduse se e>plica prin prin 0olile sale2 In !od evident ni!anui nu i-a trecut prin cap =aptul ca disciplina inu!ana# a0surda din internat, unde a tre0uit sa ra!ana opt ani, i-au epui"at total corpul Bi ener3ia psihica# Pentru necesitatile sale nu a @asit alta li!0a decat 0olile, li!0a !uta a trupului, nelnteleasa de ni!eni ti!p ti! p de secole# Friedrich /urschell scria urrnatoarele despre aceasta scoala$ Aici s-a descarcat patosul de0ordant al unui o! tanar7 lnsetat de li0ertate, care tre0uie sa se =i si!tit In anii sai cei !ai sensi0ili ca un pri"onier, pri"onier, pentru ca portile institutiei se deschideau nu!ai pentru pli!0area o0li3atorie,

pe care elevii tre0uiau s-o

e=ectue"e su0 suprave3here rnilitara, .chiller nu a avut nicio "i lihera In acesti opt ani, ci doar oca"ional cateva ore li0ere# 9acantele nu erau cunoscute pe atunci, nu se dadea concediu# :ntre3ul pro3ra! al "ilei era re3lat !ilitareste# :n !arile dor!itoare se dadea tre"irea vara la cinci, iar iarna la sase# .u0o=iterii suprave3heau tacutul paturilor ~i t!0racatul#

Apoi cadetii !arsaluiau

catre sala de !anevre pentru apelul de dirnineata, de acolo In sala de !ese pentru !icul deun care consta din paine si supa de =aina# :otul se =acea la cornanda, :!preunarea !ainilor pentru ru3aciune, statui os si plecarea In !ars# De la ora sapte pana la ora douaspre"ece se =aceau cursuri# Apoi venea

#

 urnatate de ora

care Ii aducea elevului .chiller cele !ai !ulte ad!onestari ~i reputatia de pore$ ora de curatenie# nurnita  5r"5ree.  Acu! era I!0racata uni=or!a de parade# haina al0astra ca otelul cu perlite ne3re, vesta al0a ~i pantalonii, rnansetele, ci"!ele ~i sa0ia, tricortricornul cu 3aloane si panas# Pentru ca ducele nu su=erea parul rosu, .chiller tre0uia sa si-l pudre"e# Pe lan3a acestea purta ca toti cei-

7*

lalti

#

coada lun@a, arti=iciala si pe ta!ple doua !oate lipite cu ip-

.#S

~i In sala de  Ast=el 3atiti, elevii !arsaluiau la apelul de pran" ~i In

REVOLT A

TRUPUlUI

!ese# Dupa-!asa Dupa-!asa se ordona pli!0area Bi instructia, apoi cursuri de la doua pana la sase, dupa aceea iaraBi 5r"5ree. Restul "ilei era dedicat studiului individual prescris cu e>actitate# I!ediat dupa !asa de seara se se !er3ea la culcare# In carnasa de =orta a aceluiasi vesnic re3ula!ent, tanarul .chiller a ra!as :ncorsetat pana la varsta de doua"eci 22i unu de ani

-

%/urschell, &'8(, p# *8)#

.chiller .chiller a su=erit su=erit !ereu de cra!pe cra!pe dureroase dureroase la di=erite di=erite or3ane2 la patru"eci de ani au ur!at 0olile 3rave tnsotite de deliruri ee-l tineau per!anent su0 arnenintarea !ortii, pe care i-au 22i provocat-o In cele din urrna, la varsta de patru"eci 22i sase de ani# Pentru !ine este a0solut si3ur ca aceste cra!pe 3rave tre0uie puse pe sea!a deselor pedepse corporale din copilarie si a disciplinei crunte din anii tineretii# aptivitatea a Inceput de =apt dea dinainte de scoala !ilitara# alaturi de tatal sau, care a luptat siste!atic I!potriva senti!entelor de 0ucurie ale copilului, dar 22i ale sale, nu!ind acest lucru autodisdplina# autodisdplina# Ast=el, copiilor Ii se i!punea, de e>e!plu, sa lncete9e i!ediat sa !anance 22i sa paraseasca !asa daca si!teau placere# Acela22i lucru II =acea si tatal# .e poate ca vietii sa = =ost aceasta =or!a 0i"ara de repri!are a oricarei placeri a vietii o e>ceptie, dar siste!ul scolii !ilitare era =oarte raspandit pe atunci atunci 22i era considerat drept educatie stricta prusaca, ale carei consecinte Insa a0ia se  banuiau

 At!os=era acestei scoli arninteste de anu!ite

descrieri ale la3arelor na"iste# Fara ind4iala acolo sadis!ul or3ani"at de stat era Inca !ai per=id 22i !ai crud decat In acade!iile !ilitare, totusi el isi are radadnile In siste!ul educational din secolele trecute %ve"i Miller, &'(+)# Atat cornandantii# cat 22i e>ecutantii cru"i!ilor plani=icate au cunoscut cand erau copii, pe propriul trup, 0ataia Bi nenurnarate alte !etode de u!ilire Bi le-au in:atat atat de 0ine, Incat Ie-au putut aplica !ai tar"iu In aceeasi =or!a, =ara senti !ente de vina 22i =ra!antari# pe cei care se supuneau puterii lor, precu! copiii sau detinutii, .chiller nu s-a ra"0unat pe altii pentru teroarea indurata candva# Dar trupul sau a su=erit + viata intrea5a ca ur!are a 0rutalitatii pe care a tre0uit s-o suporte in copilarie#  A spune Bi a ascunde

77

Fireste ca .chiller nu era un ca" special# Milioane de 0ar0ati au trecut, copii =iind, prin ase!enea scoli 22i au tre0uit sa tnvete sa se supuna In tacere puterii autoritatii, daca nu doreau doreau sa =ie aspru pedepsiti sau chiar ucisi# Aceste e>periente au contri0uit la =aptul ca ei au tinut la !are cinste a cincea porunca porunca 22i si-au inculcat cu strasnicie copiii sa nu puna niciodata la Indoiala aceasta autoritate# Nu-i de !irare ca 22i asta"i copiii stranepotilor inca !ai sunt de parere ca 0ataia le-a =acut 0ine# Desi3ur, .chiller repre"inta + e>ceptie in aceasta privinta# deoarece In Intrea3a sa opera, de la "ii: pana la Whi#he#m (e##, a luptat necontenit i!potriva i! potriva e>ercitarii =ortei oar0e a autoritatii 22i prin talentul sau e>traordinar a lasat sa lnc4lteasca In !ulti oa!eni speranta ca aceasta lupta va putea =i ca22ti3ata Intr-o 0una "i# Dar niciodata In opera sa .chiller nu a lasat sa se vada =aptul ca revolta sa I!potriva a0surdelor cerinte cerinte ale autoritatii s-a hranit din e>periene>perientele cele !ai ti!purii ale propriului trup# .u=erintele provocate de e>ercitarea de neinteles si tn=ricosetoare a puterii tatalui sau l-au =acut sa scrie, dar nu putea recunoaste aceasta rnotivatie# EI nu voia decat sa scrie + opera =ru!oasa 22i !are# EI voia sa spuna adevarul prin inter!ediul personaelor istorice 22i asta i-a reusit =oarte 0ine# Nu!ai adevarul Intre3 despre su=erintele provocate de tatal sau a rarnas su0 tacere 22i i-a ra!as ascuns chiar 22i lui pana In clipa !ortii inainte de vre!e# A ra!as un secret secret pentru el 22i pentru societatea care I-a ad!irat secole la rand 22i l-a luat ca !odel, pentru ca a luptat In operele lui pentru li0ertate 22i adevar# Dar nu!ai pentru adevarul acceptat de societate# at de tnspai!antat ar =i =ost Indra"netul Friedrich von .chiller daca i-ar = spus cineva$ CNu tre0uie sa-ti cinstesti tatal# Nu tre0uie nici sa-i iu0esti# nici sa-i cinstesti pe oa!enii care ti-au =acut rau, chiar daca sunt parintii tai# Plate22ti cu cele !ai :n3ro"itoare chinuri ale trupului tau pentru cinstirea si si idolatri"area lor# Ai posi0ilitatea sa te eli0ere"i, daca nu !ai respecti cea de-a cincea porunca#C e-ar =i raspuns .chilier la astaB

(,

Tradarea 8r48riil4r amintiri; Virginia 44l2 

 Acu! !ai 0ine de doua decenii, =acea! re=erire tn !u s"#s nich mer$en la istoria 9ir3iniei Kool=, K ool=, care, ca ~i sora ei, 9anessa, a =ast a0u"ata se>ual cand era copil de catre cei doi =rati vitre3i# Dupa in=orrnatiile Louisei De.alvo %&''+), ln  urnalele sale, care cuprind doua"eci ~i patru de volu!e, ea se :ntoarce :ntotdeauna la vre!urile ace ace lea in3ro"itoare tn care nu Indra"nea sa destainuiasca parintilor situatia In care se a=la, pentru ca nu putea astepta de la ei niciun spriin# A su=erit toata viata de depresii si a avut totusi puterea sa lucre"e a operele sale literare cu speranta ca va putea in acest =el sa se e>pri!e si Ii va Invin3e In cele din urrna In3ro"itoarele trau!e ale copilariei# Dar In anul &'& a :nvins depresia i 9ir3inia Kool= s-a sinucis Inecandu-se# Pe vre!ea cand Ii descria! destinul :n !u s"#s nich mer$en, lrni lipsea + intorrnatie irnportanta, pe care a! o0tinut-o a0ia

!ulti ani !ai tar9iu7 In studiul sau# Louisa De.alvo povesteste povesteste cu! 9ir3inia Kool=, dupa ce a citit operele lui Freud, a Inceput sa se Indoiasca de autentieitatea a!intirilor sale pe care Ie notase In schitele auto0io3ra=iee, desi putea sa a=le de la 9anessa 9anessa adevarul, pentru ea si ea =usese a0u"ata de tratii tratii vitre3i# De.alvo scrie ca Incepand de atunei 9ir3inia 9ir3inia s-a straduit# In con=or!itate cu teoria lui  A spune Bi a ascunde

78

Freud, sa nu !ai considere co!porta!entul u!an drept ur!area lo@ica a eveni!entelor din copilarie, copilarie, ci re"ultat al instinctelor, al =ante"iilor 22i repre"entare a dorintelor# .crierile lui Freud Freud au aruncat-o pe 9ir3inia Kool= Intr-o I ntr-o con=u"ie totals$ pe de + parte stia e>act ce se lntam8lase7 pe de alta parte I22i dorea, ca aproape to ate to ate victi!ele a3resiunilor se>uale, sa nu =i =ost adevarat# In cele din ur!a# ea a acceptat de 0unavoie teoriile =reudiene, sacri=icandu-si !e!oria pentru aceasta ne3are# A :nceput sa-si ideali"e"e parintii# sa-22i descrie Intrea3a =a!ilie tntr-o lu!ina po"itiva asa cu! n-o !ai =acuse Inainte# Dupa ce i-a dat dreptate lui Freud, ea a devenit nesi@ura, con=u"a si se considera ne0una# De.alvo spune$ ,,%red cu tarie ca ast=e hotararea ei de a se sinucide a devenit !ai ! ai puternica

si aceasta presupunere

poate =i dovedita dov edita ###

Dupa parerea !ea, prin Freud, 9ir3inia a pierdut =unda!entul =und a!entul relatiei cau9a-e2ect pe care a Incercat sa # ela0ore"e si s-a va"ut silita sa-si contra"ica propriile e>plicatii pentru depresiile si startle sale !intale# A pornit de la =aptul ca era posi0il ca starea ei sa =ie atri0uita e>perientelor incestuoase din copilarie# Dar I-a ur!at pe Freud si a tre0uit sa ia alte ipote"e In considerare$ anu!e ca a!intirile Ii erau de=or! ate, daca nu chiar =alse, ca erau !ai de@ra0a o  proiectie a dorintelor ei decat produsul propriei i!a@inatiiC

#

traire reala, ca intarn8larea

era

%De.alvo, &''8, p# &7*)#

Poate ca s-ar =i putut evita sinuciderea daca 9ir3inia Kool= ar  senti !en=i avut un Martor onstient cu care sa poata t!partasi senti !entele starnite de cru"i!ea suterita atat de ti!puriu# Dar nu era ni!eni In prea!a 22i ea l-a considerat pe Freud e>pert# Dat =iind ca se tnsela, scrierile scrierile i-au devenit nesi3ure, iar acu! acu! se Indoia !ai de3ra0a de sine insa22i insa22i decat de !area =i@ura =i@ura paterna paterna .i3!und .i3!und Freud, care repre"enta criteriul valorii societatii de atunci# Din pacate# de atunci Incoace lucrurile nu s-au schi!0at prea !ult# ln anul &'(6, urnalistul Niernpli=ica# asadar, cu! trupul tre0uie sa IBi caute

#

:iata mtrea5a hrana ade:arata ce i-a lipsit de atat

de ti!puriu# Ri!0aud 'ra rnanat sa IBi 84t4leasca # lipsa, # =oa!e ce nu !ai putea =i potolita# onsu!ul de dro3uri, nu!eroasele sale calatorii, prietenia cu 9erlaine 9erlaine se lasa intelese nu nu!ai ca

+

=u3a de !a!a, ci si ca + cautare a hranei pe care ea i-a re=u"at-o# Pentru ca aceasta realitate interi4ara tre0uia sa ra!ana incon-

stienta7 :iata lui Ri!0aud a =ost marcata de repetarea o0li3atorie# Dupa =iecare evadare nereusita s-a Inters la !a!a2 chiar dupa despartirea de 9erlaine 9erlaine Bi la s=arsitul vietii, dupa ce dea :Bisacri=i:Bisacr i=icase creativitatea, renuntase la scris de ani de "ile, i-a satis=acut indirect pretentiile !a!ei sale, devenind o! de a=aceri# lti!a perioada, chiar tnainte de !oarte# Ri!0aud si-a petrecut-o tn spitalul din Marsilia, dar !ai Intai a stat la !a!a Bi sora lui In Roche, unde s-a lasat :n3riit de ele# Giutarea iu0irii !aterne a luat starBit :n ternnita copilariei#



=48ilul intemnitat si ne:4ia de negare a durerii; u>i4 ciusiv nevoilor ei# /unica su=erea su=erea de depresii 3rave 22i a Inspairnantat copilul cu o0isnuio0isnuitele ei accese de isterie# Ea I22i dispretuia sotul 22i chiar =iul, pe tatal lui Mishi!a, dar In =elul ei :22idivini"a 22idivini"a nepotul, care nu tre0uia sa asculte decat de ea# Poetuli22i arninteste tn Insernnarile sale auto0io3ra=ice ca In aceesta ca!era pe care care + trnpartea cu 0unica lui at!os=era era su=ocanta 22i !irosea urat# dar nu povesteste ni!ic despre senti!entele lui de =urie 22i revolts =ata de situatia tn care *

RE9OL:A :RPLI

se a=la, pentru ca era sin3ura nor!alitate pe care

#

cunostea# La

patru ani, a =acut # 0oala @rava dia@nosticata ca autointo>icatie si care !ai tar"iu tar"iu s-a dovedit cronies# La sase ani, cand s-a dus la

sccala a cunoscut pentru pri!a oara alti copii, dar intre ei se si!tea totusi ciudat si strain# Fireste, a avut di=icultati In relatiile cu alti elevi, care erau li0eri din punct de vedere e!otional 22i aveau alte e>periente de =a!ilie# La noua ani, parintii s-au !utat :n propria locuinta# dar nu si-au luat 22i copilul cu ei# In aceasta perioada a Inceput sa serie poe"ii, iar 0unica l-a spriinit =oarte !ult In acest sens# La varsta de doispre"ece ani, cand s-a dus dus la parinti, !a!a sa era !andra de ceea ce scrisese el, dar tatal i-a distrus !anu! anuscrisele 22i asa a =ost Mishi!a silit sa scrie pe ascuns# Acasa n-a 3asit nici lntele5ere nici acceptare# /unica a vrut sa =aca din el # =etita, iar tatal, cu autorul 0atailor# un 0aietel# Ast=el se ducea adesea la 0unica lui, care devenise pentru el un re=u3iu re=u3iu tn =ata rnaltratarii din partea tatalui sau, cu atat !ai !ult cu cat acu!, la doispre"ece ani, II lua cu ea 22i la teatru# Acest lueru i-a deschis portile spre # noua lu!e$ cea a senti!entelor# :ntele3 sinuciderea lui Mishi!a ca pe # e>pri!are a neputintei lui de a-si trai senti!entele din =ra3eda copilarie# acelea de respin3ere, de !an ie, de revolta =ata de co!porta!entul 0unicii sale, pe care n-a avut voie niciodata sa Ie e>pri!e, pentru ca# tn ciuda acestora, :i era recunoscator# recunoscator# /unica tre0uie sa i se =i parut copilului, In sin@uratatea sa 22i :n cornparatie cu co!porta!entul tatalui, drept savatoarea lui# .enti!entele sale adevarate au ra!as :n ternnita relatiei sale cu aceasta =e!eie, care de la lnce8ut a e>ploatat copilul pentru nevoile sale, pro0a0il 22i de natura se>uala# ln !od o0isnuit# 0io3ra=ii nu vor0esc despre asta# Pana In ulti!a clipa, pana la !oarte, nici Mishi!a nu a vor0it despre acest lucru, nu a recunoscut niciodata propriul adevar# .-au 3asit nenu!arate !otive pentru sinuciderea lui# :otusi, !otivul cel !ai aproape de adevar a =ost rareori a!intit, pentru ca, de =apt, este a0solut a0solut nor!al sa datore"i datore"i recunostinta recunostinta parinparintiler, 0unicilor 22i persoanelor care Ie tin locul acestora, chiar daca

 A spune si a ascunde

7

ai =ost chinuit

de ele# Acest lucru tine de !orala ncastra con=or!

careia adevaratele adevaratele

noastre senti !ente 22i nevoile noastre autentice

tre0uie In3ropate#

/olile 3rave, rnortile ti!purii

urrnarile nu!i!

lo3ice ale supunerii

aceste le3i 22i Ie acorda Pentru ca trupul

+

3area adevaratelor adevaratelor la0ilitatea#

oriunde

viata, cata vre!e constiinta !ai !are irnportanta

inteles7

ale decalo3ului

le3ile psiholo3iei#

Ar tre0ui

reaC

cau"a !ari daune#

neaparat n eaparat

cand erau copii I22i vor iu0i parintii porunci

tolerea"a

decat vietii Insesi#

cata vre!e nu va =i rnteleasa neI22i pot revendica

Dar cea de-a cincea porunca

iasca sa respecte

pe aceasta lu!e a!e-

senti !ente din ccpilarie#

porunci

silita poate

#

nu tine sea!a de aceasta, el vor0este In li!0aul

0olilor, care arareori este  Anu!ite

sunt

In =ata unei ast=el de d e le3i, pe care

!orale 22i care, In principiu,

ninta sa su=oce adevarata

22i sinuciderile

se a=ia In contradictie

recunoscut Oa!enii

=aptul

iu0ire#

ca

care au =ost

=ara ca pentru

cea de-a cincea porunca#

nu va putea naste n aste npri!e in cele din ur!a 22i sa o= ere + !are 0o3atie altora# Dar el a su=erit ani la rand chinuri =i"ice pentru ca nu avea voie sa-si constienti"e"e inte3ral su=erinta =ata de !a!a care II controla 22i Ii pretindea prea !ult# ln !od cert a tre0uit sa-si !ena e"e !a!a interiori"ata pana la =inal, pana la !oartea lui, cre"and in :rupul acelasi ti!p ca 22i el insusi tre0uie sa se ascunda de adevar# :rupul sau n-a n-a putut accepta acest co!pro!is# orpul sau cunostea adevarul# pro0a0il chiar de la nasterea lui Marcel# Pentru el, pentru trup, !anipularea 22i 3ria n-au =ost npresia iu0irii adevarate# ci un se!n de tearna# Era tea!a unei =iice !ai de@ra0a conventionale, supuse si 0ur3he"e, de creativitatea ie22ita din co!un a =iului ei# eannette Proust si-a propus =er! sa-si oace 0ine rolul de sotie a unui !edic renu!it si sa =ie pretuita de societatea a carei apreciere era =oarte i!portanta pentru ea# Ori3inalitatea 22i vivacitatea lui Marcel le-a trait ca pe-e a!enintare pe care dorea .-# lnlature prin toate !iloacele din lu!e# :oate :oate acestea n-au scapat copilului care se tre"ise tre"ise dea, =iind si # =ire deose0it de sensi0ila# Dar a tre0uit sa taca =oarte !ult ti!p# A0ia dupa !oartea !a!ei a reusit sa-si pu0lice patrun"atoarele o0servatii si sa repre"inte in !od critic, ca ni!eni altulinainte, societatea 0ur@he"a a vre!ii sale# Propria !a!a a =ost scutita de aceasta critica# De22i chiar ea =usese e>e!plul viu pentru aceasta# La trei"eci 22i patru de ani, i!ediat dupa !oartea !a!ei sale, Proust ii scria prietenului sau# contele Ro0ert de Montes@uiou$ #Ea stie ca sunt incapa0il sa traiesc =ara ea ### De acu! incolo viata !ea si-a pierdut unicul see8 unica dulceata, unica iu0ire si unica !an@aiere# !an@aiere# A! pierdut acele lucruri a carer nestarsita vi3ilenta rni-a adus pace, iu0ire, unica !ana a vietii !ele ### .unt patruns de toate durerile ### Asa cu! spunea in=ir!iera

care a

 A spune ~ia ascunde

8

in3riit-o$

Pentru ea a! rarnas intotdeauna

de patru aniC %citat

dupa Mauriac, &'87, p# &+)#

In aceasta descriere a iu0irii pentru !a!a sa se o@lindeste trat ra3ica lui dependents 22i le3atura =ata de ea, care nu-i dadea posi0ilitatea de eli0erare 22i care nu-i lasa nicio distants 22i niciun pic de spatiu =ata de suprave3herea suprave3herea continua# Prin ast! s-a e>pri!at aceasta nevoie$ #Inspir atat de !ult aer Bi n-a! voie sa-l e>pir, tot ce t!i da ea trebuie sa#=ie 0un pentru !ine, chiar daca !a su=oca#C 4 privire retrospectiva :n istoria copilariei larnureste ori3inea acestei tra3edii, e>plicand de ce a =ost le3at Proust prin toate =irele si in atat de !are !asura de !a!a sa, =ara =ara a se putea eli0era, desi# =ara Indoiala, a su=erit din cau"a ei# Parintii lui Proust s-au casatorit la 7 septe!0rie &(6+, iar la &+ iulie &(6& s-a nascut pri!ullor =iu, Marcel# Nasterea s-a petrecut intr-o noapte =oarte tul0urata in Auteuil, unde populatia se a=la inca su0 socul inva"iei prusace# Este usor de i!a3inat ca !a!a sa nu s-a putut eli0era pe de-a-ntre3ul de nervo"itatea ce do!nea, ca sa =ie, in interiorul ei, e>clusiv disponi0ila Bi plina de iu0ire pentru copilul nou-nascut# Este evident ca trupul 0e0elusului a si!tit nelinistea 22i lnd4iala de a =i un copil nedorit# In aceasta situatie# cu si@uranta, copilul ar =i avut nevoie !ai !ult decat de o0icei sa =ie linistit# + ast=el de situatie la nastere poate induce 0e0elusului =rica de !oarte, care ii poate provoca !ari ! ari @reutati @reutati !ai tar"iu, in copilarie# Asa s-a lntam8lat 22i cu Marcel# :ntrea3asa copilarie :ntrea3asa copilarie n-a putut ador!i =ara sarutul sarutul de noapte 0una al !a!ei, iar aceasta necesitate a devenit cu atat !ai pro=unda, cu cat era resirntita de parinti 22i de toti cei din ur ca # peni0ila lipsa de creada  in iu0irea !aniere# a orice copil, Marcel voia neaparat sa creada  !a#rnei lui, dar intr-un =el parea sa nu se desprinda de a!intirea trupului sau# care Ii rea!intea senti!entele a!estecate ale !a!ei sale i!ediat dupa nastere# .arutul de noapte 0una ar =i tre0uit sa stear@a pri!a perceptie =i"ica# dar lndoielile reapareau chiar din seara ur!atoare# Mai intai, vi"itele din salon, seara de sears# au putut tre"i in copil senti!entul ca !ulti 0ar0ati 22i =e!ei din inalta 0ur3he"ie insearnna !ai !ult decat el pentru !a!a lui# at de !ic era el in (

RE9OL: A :RPLI

co!paratie cu ei Ast=el state a In pat si astepta un se!n de iu0ire asa cu! si-l dorea# eea ce pri!ea nelncetat7 In loc de asta, de la !a!a era 3ria pentru 0una sa purtare, ascultare, pentru #norrnalitateaC sa# Mai tar"iu, !atur =iind, Marcel a pornit sa cercete"e lu!ea care Ii =urase senti!entul dra3ostei !aterne# Mai lntai a =acut-o activ, ca dand? de salon, iar !ai tar"iu# dupa ce !a!a sa a !urit, In =ante"ia prin care a descris aceasta lu!e cu + suterinta surda# cu preci"ie Bi sensi0ilitate# Este ca 22i cand ar =i porn it lntr-4 !are calatorie pentru a pri!i, In s=arsit, un raspuns la Intre0area$ CMa!a, de ce sunt acesti oa!eni !ai interesanti decat !ineB Nu Ie recunosti 3oliciunea, sno0is!ulB De ce insearnna at  at de putin pentru tine viata !ea, dorul !eu de tine, dra3ostea !ea pentru tineB De ce-ti sunt inco!odBC  Asa ar =i @andit copilul daca si-ar =i putut trai constient ernotiile, dar Marcel a vrut sa =ie un 0aiat cu!inte si sa nu cree"e pro0le!e# Ast=el, a intrat In lu!ea l u!ea !a!ei sale 22i aceasta a Inceput sa-l =ascine"e2 a putut .-# repre"inte li0er In opera sa, asa cu! poate orice artist, si a putut .-# critice nestin3herit# nestin3herit# ~i toate acestea le-a savar22it In pat# De aici a =acut calatonile i!a3inare, ca 22i cand patul sau de su=erinta l-ar =i putut protea de consecintele 3i3anticei dernascari, de + ternuta pedeapsa# n scriitor are posi0ilitatea posi0ilitatea sa e>pri!e prin personaele sale orice senti !ente adevarate# pe care nu le-ar =i rostit niciodata In realitate =ata de parintii sai# In ro!anul sau de tinerete, cu + puternica tenta auto0io@ra=ica, 7ean Saneuii, care a aparut a0ia postu! 22i pe care si laude Mauriac I-a =olosit In 0io3ra=ia scrisa de el drept i"vor pentru anii de tinerete ai autorului, Proust e>pri!a !ult ! ult !ai direct aceasta nevoie a sa, dand de tnteles ca percepuse respin3erea parintilor sai, EI vor0este despre C!ari prileuri de ne=ericire ne=ericire ### In natura acestui =lu, In starea sanatatii lui, =elul lui de a =i Inclinat spre tristete, de a =i risipitor, inertia lui, i!posi0ilitatea lui de a-si 3asi locul in viata si despre #rosirea talenteor sale intelectualeC %Proust *++&, p# &+8&)# ln acelasi ro!an I22i arata revolta =ata de !a!a, dar nu!ai su0 nu!ele personauui sau# ean$ -

#Atunci !ania sa asupra lui tnsusi spori inea !ai !ult decat aeeea asupra parintilor# Pentru ea ei erau eau"a =rieii lui, a aeestei aeestei

 A spune Bi a ascunde

6

inactivitati in3ro"itoare,

plansului sau cu hohote, !i3renelor lui,

inso!niei lui, le-ar =i =acut ceva rau sau !ai de@ra0a ar =i vrut# daca ar =i putut, p utut, ca, In loc

lntarnpine cu inurii, sa-i spuna !a-

.-#

!ei lui cand cand ar =i intrat ca renunta la orice !unca, ca va dar!i taate noptile In alta parte, ca II considera pe tatal sau un prost# ## 22i taate acestea dear pentru ca sirntea nevoia ne voia sa 0iciuiasca si sa-i dea tnapoi prin cuvinte ca niste lovituri ceva din raul pe care ea i

I-a tacut# Dar aceste cuvinte, pe care nu Ie putea rosti, ra!aneau

ascunse In el 22i actionau ca

#

otrava care nu paate =i eli!inate

22i care-i in=ecta to ate !adularele$ piciaarele, !ainile Ii tre!urau si se crispau In 3ol cautand

#

pradaC (ibid., p# 75*)#

Dupa !oartea !oartea !a!ei, n-a !ai e>pri!at decat iu0ire# nde a rarnas# de =apt, vista adevarata cu indoielile 22i senti!entele ei puterniceB :otul a =ost preschi!0at :n arta 22i aceasta =u3a de realitate a platit-o cu ast!ul# Intr-4 scrisoare din ' !artie &'+7, Marcel:i scria !a!ei sale$ CDar eu nu a! pretentii la 0ucurie# De !ult a! renuntat la eaC %Proust, &'87, p# &+')# lar tn dece!0rie dece!0rie &'+7$ T4tusC cel putin invoc noaptea cu un plan de viata dupa voia ta ### C$ :n continuare, :n aceeasi scrisoare$ CMai 0ine sa a! cri"e 22i sa :ti =iu pe plac, de- cat sa nu Ie a! si sa nu-ti =iu pe placC (ibid., pp# &**-&*7)# Foarte @raitor pentru con=lictul dintre trup 22i !orala este citatul dintr-o scrisoare a lui Proust de la :nceputul lui dece!0rie &'+*$ CAdevarul este ca tu, de indata ce !a si!t !ai 0ine, distru3i totul, pana trni este iarasi rau# pentru ca ceea ce trni =ace !ie 0ine te In=urie pe tine ### Dar este trist ca nu pot avea a vea si!ultan atectiune ta si sanatatea !eaC (ibid., p# &+8)#

 A!intirea devenita cele0re a lui l ui Proust cu !adlena tn!uiata :n ceai relatea"a# de =apt, unul dintre rarele !o!ente =ericite tn care s-a sirntit aparat lan3a !a!a sa 22i in si@uranta# Odata, cand avea unspre"ece ani, a venit In56etat 22i ud pana la piele de la pli!0are, a =ost :!0rati22at de !a!a sa 22i a pri!it ceai =ier0inte cu + !adlena# Fara reprosuri# A#cest lucru a =ost de-auns tn !od ! od cert  A spune si a ascunde

'

ca sa-i lnde8arte9e copilului pentru

+

vre!e spai!a de !oarte,

care dor! ita in el pro0a0il lnca de la nastere 22i care se a=la in le3atura cu incertitudinea asupra =aptului de a =i un copil dorit# Prin desele sanctionari disciplinare 22i critici din partea parintilor  sai, aceste spai!e latente au =ost per!anent redeste8tate7 opilul trea" din el tre0uie sa =i @andit$ CMa!a, iti sunt + povara, ai vrea sa =iu alt=el, asta i!i arati atat de des 22i + spui !ereu#C opil =iind, Marcel nu putea e>pri!a asta in cuvinte, iar cau"ele spai!elor lui au rarnas tuturor ascunse# acea sin3ur in ca!era, astepta + dovada de iu0ire de la !a!a lui 22i raspunsul la intre0area de ce voia ea ca el sa =ie alt=el decat era de =apt# Acest lucru il durea# .u=erinta era, cu si@uranta, prea !are pentru a putea =i si!tita# cercetarile si tntre0arile au =ost e>pri!ate in literature 22i e>ilate in i!periul artei# Desci=rarea eni3!ei propriei vieti i s-a re=u"at lui Marcel Proust# red ca #ti!pul pierdutC era viata sa netraita# :otusi, !a!a lui Proust nu era nici !ai rea, nici !ai 0una decat !a!ele din vre!ea aceea 22i =ara tndoiala ca s-a ocupat in =elui ei ca =iului sau sa-i =ie 0ine# Dar nu !a pot alatura corului de 0io3ra=i care ii lauda e>cesiv calitatile !aterne, pentru ca nu rna identi=ic cu siste!ullor de valori# nul dintre ei scrie, de e>e!plu, ca !a!a lui Proust Proust a =ost un !odel al virtutii autosacri=iciului# Pro0a0il ca asa este, ca Proust a tnvatat de la !a!a lui sa nu-si nu-si savure"e propria 0ucurie, doar ca eu nu consider aceasta atitudine de viata nici dernna de lauda, nici drept virtute# eea ce a cau"at 3rava 0oala =i"ica a =ost o0li3area la recunostinta totala si i!posi0ilitatea de a opune re"istenta controlului 22i constran@erii !aterne# Morala interiori"ata I-a silit pe Marcel Proust sa-s$ tna0use revolta# Daca ar =i putut vreodata sa vor0easca in nu!e propriu cu !a!a sa asa cu! l-a pus sa vor0easca pe personaul ean .anteuil, n-ar =i =acut ast!, n-ar =i su=erit de accese de su=ocare, n-ar  =i tre0uit sa-si petreaca urnatate de viata in pat 22i n-ar !ai =i !urit stat de devre!e# .crie atat de clar in scrisoarea sa catre !a!a ca pre=era sa =ie 0olnav decat sa-si asu!e riscul de a nu-i =i pe plac# Dedaratiile de acest =el nu sunt rare nici asta"i, tre0uie nu!ai sa nu =ie uitate consecintele pe care Ie are aceasta cecitate ernotionala#

(+

presia =etei saleC %o?ce, &'55, p# 7&*)# 7 &*)#

In opo"itie cu aceasta repre"entare ideali"ata a tatalui# se a=la scrisoarea lui a!es o?ce catre sotia sa, datata datata *' au3ust &'+, dupa !oartea !a!ei sale$ Cu! ar putea putea sa !a 0ucure @andul la casa parinteascaB ## Ma!a !ea a =ost, dupa cu! cred, ucisa lent de !altratarea la

A s8une

Bi a ascunde

.(

care a supus-o tatal rneu, de anii de 3rii si de sinceritatea sinceritatea cinica a co!porta!entului

!eu# and "acea in sicriu Bi i-a! va"ut =ata-

o =ata =ata cenusie si distrusa de cancer - a! inteles ca vad tata tata unei victi!e si a! 0leste!at siste!ul care a =acut-o victirna siste!ul, nu tatal ideali"at %n#a ), A! =ost saptespre"ece In =arnilie# Fratii si surorile !e Ie nu insearnna ni!ic pentru !ine, Nu!ai un =rate al !eu este capa0il sa rna intelea@aC (#bid., p# (),

ta su=erinta se ascunde in spatele acestor randuri randuri scrise cu realis! de a!es o?ce, pri!ul nascut al unei !a!e a saptesprezece copii si al unui tata 0etiv violentB Aceasta su=erinta nu este e>pri!ata ln opera lui o?ce, in schi!0 se descopera un siste! de protectie prin s=idare# Farsele tatalui au =ost ad!irate de =iul 0atut adesea si au =ost trans=or!ate in literature de acesta la !aturitate# onsider ca !arele succes succes al ro!anelor sale se datorea"a =aptului ca =oarte !ulti oa!eni pretuiesc in !od deose0it atat in literature, cat si in viata toc!ai aceasta =or!a de protectie =ata de senti  senti  !ente# M-a! ocupat de acest =enornen in  Evas Erwachen, cu prileul discutarii ro!anuui auto0io3ra=ic al lui Fran< Mcourt,

 Angelas  Ashes!

P4st2ata la 8artea intai

Pot = in22irati nenu!arati alti oa!eni a carer scarta a decurs in !od si!ilar# Dar Dar autorii arnintiti aici sunt cunoscuti in toata lu!ea 22i ast=el poate =i veri=icat adevarul spuselor !ele cu autorul operelor si 0io3ra=iilor lor# Acesti scriitori au avut in co!un =aptul de a ra!ane credinciosi celei de-a cincea porunci, de a-si cinsti toata viata parintii care le-au prod us # !are su=erinta# .i-au sacri=icat pe altarul parintilor parintilor propria nevoie de adevar# adevar# devota devota!ent !ent =ara de sine, de co!unicare sincere# de a lntele5e 22i de-a = intelesi, toate acestea in speranta de a =i iu0iti 22i de a nu !ai =i respinsi# AdevaAdevarul e>pri!at :n operele lor era disociat# Asta i-a tinut# su0 presiunea celei de-a cincea porunci, in ternnita ne3arii#  Aceasta ne3are le-a provocat 0oli 3rave 22i !oarte ti!purie# ceea ce dovedeste din nou ca Moise a @resit =unda!ental cand a trans!is ca cineva traieste !ai !ult daca i22i cinsteste parintii# el putin ca"urile pre"entate aici contra"ic aceasta arnenintare# .i3ur ca !ulti oarneni traiesc !ult 22i daca i22i ideali"ea"a toata viata parintii de care au =ost candva !altratati# :norice ca" nu sti! cu! s-au i!pacat cu neadevarul lor# lor# ei !ai !ulti l-au dat inconstient !ai departe @eneratiei urrnatoare# .tirn, di!potnva, ca scriitorii nurniti aici incepusera sa ai0a + idee despre propriul adevar# :otusi# in i"olarea lor si lntr-4 societate care le-a tinut per!anent partea parintilor# nu si-au putut 3asi curaul de a renunta la ne3area lor#  A spune Bi a ascunde

87

at de puternic actionea"a presiunea societatii poate oricine constata 22i sin3ur# Daca recunoaste cineva cru"i!ea !a!ei sale cand este adult 22i vor0este deschis despre asta, va au"i din toate partile, inclusiv la terapie$ CDar 22i ei i-a =ost 3reu, a =acut asta 22i asta pentru tine# Nu tre0uie .-#  udeci asa# nu tre0uie sa ve"i totul tn al0 22i ne3ru, nu tre0uie s-o privesti unilateral# Nu e>ista parint$ idealiC etc# .e creea"a i!presia ca toti cei care ar@urnentea"a ast=el i22i apara propria !a!a, dar respectivul nu pe ea a atacat-o# EI n-a vor0it decat despre !a!a lui# Aceasta presiune a societatii este !ult !ai puternica decat i22i irna@inea"a cineva si de aceea sper ca pre"entarea pe care a! =acut-o aici scriitorilor sa nu =ie inteleasa ca # conda!nare, ca # critica a lipsei lor de cura, ci ca # tra3edie a oa!enilor care si-au sirntit clar adevarul# dar nu au putut sa II accepte in i"olarea lor# .criu aceasta carte in speranta sa reduc aceasta i"olare# Pentru ca nu rareori la sedintele de terapie, in adultul de a"i intalnirn sin@uratatea copilului de odinioara, pentru ca 22i terapia se des=asoara su0 dictonul celei de-a cincea porunci#

II

pri!a In pre"enta aitcuiva, ceva ce n-ar =i avut voie niciodata !ai Inainte# Dar cata vre!e terapeutul insusi se a=la In slu0a "eilor %=i3urile paterne) de orice =el, =ie ca se nu!esc lahve, Allah, lisus, Partidul o!unist, Freud, un3 etc#, el nu II poate auta pe pacient pe dru!ul spre autono!ie# Adesea, !orala celei de-a cincea porunci Ii tine In continuare pe arnandoi su0 vraa sa, iar trupul pacientului plateste pretul pentru acest ace st sacri=iciu# Daca asta"i aB a=ir!a ca acest sacri=iciu nu este necesar si ca ne pute! eli0era de su0 dictatul !oralei 22i al celei de-a cincea porunei =ara sa tre0uiasca sa =i! pedepsiti pentru asta si =ara a =ace rau altora, atunci s-ar putea sa !i se reprose"e opti!is!ul naiv# Deoarece cu! as putea sa de!onstre" unui a!, a! , care ca re toata viata lui nu s-a a0atut de la constran@erile ce i-au =ost necesare candva Morala traditionala In terapii Bi ceea ce stie trupul

86

ca sa supravietuiasca 22i care nu !ai e capa0il sa-si i!a3ine"e viata =ara aceste constran@eri, ca se poate eli0era de eleB Daca spun ca a! reusit# datorita desci=rarii istoriei !ele, sa aun3 la aceasta eli0erare, tre0uie sa recunosc ca eu nu sunt e>e!plul e>e!plu l potrivit pentru ca la !ine a durat !ai !ult de patru"eci de ani pana a! auns acolo unde rna a=lu a"i# Dar cunosc oa!eni care au reusit In ti!p !ult !ai scurt sa tsi de"3roape a!intirile si, datorita descoperirii propriului adevar, sa-si paraseasca ascun"atoarea autista In care s-au re=u3iat !ai Inainte# La !ine calatoria a durat atat de !ult !ult pentru ca "eci de ani la rand a tre0uit sa stra0at sin@ura acest dru! 22i a0ia spre s=arslt a! cunoscut tipul de asistenta de care avea! nevoie# A! intatnit pe dru!ul !eu oa!eni care incercau sa-s$ cunoasca istoria# 9oiau sa lntelea3a de ce tre0uiau sa se apere, de ce le-a =ost =rica 22i cu! le-a =ost in=luentata Intrea3a viata de aceste te!eri 22i de trau!ele 3rave pe care Ie-au cunoscut de =oarte devre!e# a 22i !ine, a tre0uit ca ei sa se ridice l!potriva dictaturii !oralei traditionale, dar n-au !ai =ost sin3uri pe acest dru!# E>ista dea carti# e>ista 3rupuri care le-au putut Inlesni aceasta eli0erare# Dupa con=ir!area perceptiilor lor, au putut renunta la de@rin@olada 22i si-au putut per!ite sa-si ad!ita revolta 22i oroarea cand s-au apropiat de adevarul propriu# pro priu# Henri< I0sen vor0ea odata despre stalpii societatii noastre 22i Intele@ea prin acestia persoanele care au puterea, care pro=ita de ipocri"ia societatii# .per ca oa!enii care si-au recunoscut istoria 22i s-au eli0erat de !inciunile i!puse de !orale vor =ace parte din stalpii unei societati viitoare constiente, cons tiente, Fara constiinta =aptului a ceea ce s-a tntarnplat la inceputul vietii noastre# Intrea3a !iscare culturala este + =arsa In ochii !ei# .criitorii doresc sa =aca literatura de calitate, dar nu cauta sa recunoasca sursele inconstiente ale creativitatii lor, ale dorului lor de e>prirnare 22i de co!unicare# ei !ai !ulti se tern sa nu-si piarda prin asta a0ititatile creative# 4 tearna sirnilara @asesc la pictori, chiar si la aceia care %In opinia !ea) repre"inta In !od =oarte dar spai!e inconstiente In picturile lor, ca de e>e!plu Francis /acon, Hieron?!us /osch, .alvador  8(

RE9OL:A

TRUPULUI

Dali si !ulti alti suprarealisti# Prin picturile lor ei cauta co!unicarea, dar la un un nivel care Ie proteea"a ne3area trairilor din copilarie# Bi apoi # desernnea"a ca arta# :ntre ta0uurile vietii culturale se nu!ara Bi acela de a aduce In discutie 0io3ra=ia unui artist# Din punctul !eu de vedere, toc!ai aceasta istorie inconstienta este aceea care II conduce iar si iar la noi =or!e de e>pri!are %ve"i Miller, &''(0)# Dar ea tre0uie sa ra!ana ascunsa atat lui, cat ~i .#cietatii noastre, pentru ca alt=el durerile su=erite de ti!puriu ar =i de"valuite si porunca Ccinste~te-=i parintiiC n-ar !ai =i respectata# La aceasta =u3a de adevar participa aproape to ate institutiile# institutiil e# Ele sunt conduse de oa!eni carora# aproape In !aoritate, Ie este

dea =rica de cuvantul copilarie# Aceasta =rica se poate intalni peste tot, in ca0inetele !edici lor, psihoterapeutilor, avocatilor# in tri0unale si nu in ulti!ul rand in !ass-!edia# ntr-o li0rarie, # van"atoare !i-a relatat de curand

#

e!isiune de

televi"iune despre !altratarea copiilor# Dupa spusele spusele ei, erau pre"entate cele !ai 3rave ca"uri de cru"i!e, inclusiv + !a!a su=erind de asa-nurnrtul #s!drorn MunchhausenC# Ea era asistenta !edicala Bi, in vi"itele la !edic, se pretindea =oarte iu0itoare Bi 3riulie cu co-

piii sai# Insa acasa Ie provoca intentionat 0oli cu autorul !edica!entelor, 0oli de care copiii au ~i !urit In cele din ur!a# :n pri!a =a"a !a!a nu a =ost suspectata# onlocutoarea !ea din li0rarie era =oarte revoltata ca e>pertii care participau la discutie nu au spus niciun cuvant despre cu! cu! s-a putut aun3e la e>istenta unei ase!enea !a!e# a ~i cand asta ar =i =ost destinul de la Du!ne"eu# CDe ce nu au spus adevarulBC rn-a Intre0at =e!eia# CDe ce nu au spus acesti e>perti ni!ic, ca aceasta !a!a a =ost odinioara !altratata 3rav si ea a repetat prin purtarea ei ceea ce i se intarnplase deaBC I-a! raspuns$ #E>pertii ar =i spus daca stiau, dar cu si@uranta nu au stiut#C Asta nu se poateC, a spus =e!eia, Cdaca eu stiu Bi nu sunt e>pertB Aun3e dear sa citesti cateva carti, De cand =ac asta, relarelatiile cu copiii !ei s-au schi!0at =oarte !ult# Deci cu! poate spune un e>pert ca ase!enea ca"uri e>tre!e de !altratare a copiilor sunt, din =ericire, rare ~i ca nu au cau"e 0ine deter!inateBC Morala traditionala &n terapii si ceea ceea ce stie trupul

I 8' C

 Aceasta reactie a interlocutoarei !ele !-a =acut sa !tele@ ca tre0uie sa !ai scriu + carte# hiar deca pro0a0il va dura =oarte !ult ti!p pana cand acest volu! va =i considerat drept + usurare pentru cei care II vor citi# Dar nu nu a! nicio Indoiala ca unii + vor con=ir!a Inca de pe acu! prin e>perienta proprie# lncercarile !ele de a trans!ite 9aticanului 9aticanului in=or!atii despre i!portanta i!portanta copilariei copilariei =ra3 = ra3ede ede !i-au aratat aratat ca este i!posi0il i!posi0il sa tre"esti !ila In 0ar0atii Bi =e!eile care, la Inceputul vietii lor, au Invat at sa-si repri!e at at de puternic senti!entele adevarate, naturale, tncat# In !od cert, n-a !ai rarnas nici urrna de acestea In viata lor# Nu !ai e>ista nicio curio"itate pentru senti!entele altora# Oa!enii care au =ost rnasacrati psihic cand erau copii copii par sa traiasca nu!ai In 0uncarul lor interior, In care nu au voie sa se roa3e decat la Du!ne"eu# Lui Ii delea@a raspunderea lor si urrnea"a cu! inti preceptele 0isericesti ca nu cu!va sa =ie pedepsiti pentru 3reBelile lor de Du!ne"eul asa-"is iu0itor# Putin dupa arestarea lui .adda! Hussein, s-au unit In toata lu!ea vocile co!pasiunii, co!pasiunii, sti!ulate de 9atican, 9atican, =ata de tiranullipsit de scrupule, atat de te!ut pana atunei# Dar :n opinia !ea, In =elui in care udeca! un tiran nu pute! sa porni! pur Bi si!plu de la !ila norrnala =ata de un o! oarecare 22i sa-i uita! =aptele# .adda! Hussein s-a nascut la data de *( aprilie &'76 22i a crescut intr-o =a!ilie de tarani In apropiere de :iploata la !a>i!u! =orta de rnunca rnunca a copilului dependent, i-a inter"is sa rnear@a ia scoala pana la varsta de zece ani# :I tre"ea In !ie"ul noptii 22&-& punea sa pa"easca oile# In acesti ani de =or!are, orice copil isi de"volta repre"entari despre lu!e 22i valorile vietii# In el cresc dorinte a carer i!plinire si-c

5+

RE9OL: A :RPLI

i!a3inea"a#

La .adda!,

care era pri"onierul

tora# In creierul sau s-a =or!at

vitre3,

nelimitata asupra al-

nu putea = decat; puterea

aceasta dorinta

sau

tatalui

ideea ca nu-si poate

pro0a0il

 salva

2urata decat daca are asupra altora aceea~i putere pe

de!nitatea

care a avut-o

tatal vitre3

asupra lui# In copilaria

sa nu au e>istat

alte idealuri, alte !odele$ e>ista nu!ai tatal atotputernic ~i el, victi!a terorii# Dupa acest !odel, adultul a or3ani"at ulterior structura totalitara de violenta#

a tarii sale# :rupul

Orice dictator

I~i nea@a su=erintele !e3alo!aniei#

trea"a Intrea3a

istorie In celulele corpului

.adda!

cu propriul

a cautat

Dar inconstientul

adevar#

ni!eni

tiran nu se schi!0a#

=aptul

stient,

ascuns In spatele

pentru

Invins

cMa vre!e

tuturor

urnilintele

ca trecutul

scopullui

activitatilor

cunoscute

nu se poate

su0iectui

unui dictator

repeta-

caracterul

unui

niciun =el de re"ispropriu-"is,

incon-

lui constiente$

In copilarie

sa

~i ne3ate cu

ster@e si nici nu poate =i

I22i nea@a

este sortita

su=erintele

esecului

de odinioara,

prin constran@erea

Noi si noi victi!e )"r plati pretul pentru aceasta#

repetarii#

Hitler a condus lu!ea lntrea5a prin co!porta!entul care era acela al tatalui

indurat4r !ar3init

de

Dar pentru ca acest lucru nu se poate reali"a nici-

odata,

cute"anta

sus-

lipsa de sperante

cata vre!e nu i se opune

Pentru ca rarnane neschi!0at

puterii#

"ona =oarte

ca# In cursul vietii,

tenta#

autorul

nasterii sale,

.adda! n-a avut nicio sansa# sansa#

de!onstra

~tear3a cu 0uretele

!iliarde,

si ilustrea"a =oarte dar constran@erea

rii# Precu! In copilarie# .e poate

locului

cand era copil, tntr-o

pecta# In care nu putea =i = i aparat, o@lindeste a scapa de copilarie

lntr-4 "i la

ca, platind

un ada post In apropierea

un de nu I-a autat

unui o! Inre3is-

22i II I!pin3e

Faptul

In a=ara

22i incearca sa Ie

copilariei

uite cu autorul con=runtarea

altceva

lui n-a cunoscut

aro3ant,

lui =ata de el cand era !ic$ ni!icitor,

ln5arn2at

lipsit de consideratie,

~i prost# Prin i!itarea inconstienta

!as credincios Mussol Mussolini, ini,

tatalui

eause eausescu scu,,

propriu,

.adda! .adda!

ivioraia traditional

a

pervers, e3oist,

a acestuia, Hitler i-a i- a ra-

sau# Din acelasi !otiv, ldi Arnin, Arnin,

ne-

dictatori

ca .talin,

Hussei Hussein n ~i !ulti, !ulti,

!ulti !ulti

in terapii 22i ceea ce stie trupul

5&

altii s-au purtat tn !od si!ilar# /io3ra=ia lui .adda! este cu si3uranta un e>e!plu e>e!plu clasic de u!ilire u!ilire e>tre!a e>tre!a a copilului, copilului, pentru pentru care !ai tar"iu !ii 22i !ii au ca"ut ca"ut victirna ra"0unarii lui 22i au platit cu viata# Re=u"ul sau de a invata, in s:ar22it, ceva din =aptul acesta pare 3rotesc, dar este total e>plica0ii# :iranul =ara scrupule nutreste aceleasi spai!e re=ulate ale copilului 0atut candva# spai!e spai!e pentru care nu a putut niciodata Bi nu poate nici acu! sa-l acu"e pe tata$ el ra!ans ra!ans devotat tatalui t atalui sau# ln ciuda chinurilor su=erite# Orice tiran devine si!0olul tatalui de care este le3at prin toate =irele, in speranta de a-l putea trans=or!a candva# cu autorul propriei cecitati, intr-un o! iu0itor# iu0itor#  Aceasta speranta tre0uie sa-i =i :nde!nat pe repre"entantii /isericii catolice sa arate !ila pentru Hussein# Acu! doi ani, a! .#licitat spriinul catorva cardinali cand a! pre"entat la 9atican 9atican !aterialul despre daunele tar"ii provocate de !etoda de educare a copiilor prin 0ataie 22i i-a! ru3at sa-i instruiasca pe tinerii parinti In acest sens# Nu a! reusit, dupa cu! a! spus# sa tre"esc vreunuia dintre cardinalii carora le-arn scris !acar # ur!a de interes tata de aceasta pro0le!a ar"atoare# dar i@norata la nivel !ondial# N-au dat nici cel !ai !ic se!n de !ila crestina# Dar asta"i arata indu0ita0il ca sunt capa0ili de !ila, tnsa# :n !od se!ni=icativ, nu pentru copiii rnaltratati# nici pentru victi!ee lui .adda!, ci pentru el lnsusi pentru =i3ura paterna lipsita de scrupule sirn0oli"ata prin despotui de te!ut# opiii 0atuti# chinuiti, u!iliti, pe care nu i-a autat niciun Martor Autator# de"volta de re3ula !ai tar"iu + !are toleranta pentru cru"i!ile cru"i!ile =i3urilor =i3urilor paterne paterne si# In !od evident, evident, + indi=erenta

surprtn"etoare :n ceea ce priveste su=erintele copiilor rnaltratati# Nu !ai vor :n niciun ca" sa stie ca 22i ei au =acut parte odata dintre acestia si indi=erenta :iproteea"a sa vada realitatea# Asa devin avocatii raului, cu toate ca sunt =oarte convinsi de intentiile lor  u!ane# De !ici au =ost =ost nevoiti sa Invete sa-s$ repri!e 22i sa-si i3nore senti!entele senti!entele adevarate2 au =ost nevoiti sa ln:ete sa se in:n aceste senti  senti  !ente, ci nu!ai in preceptele parintilor, creada nu :n aceste 5*

RE9OL: A RE9OL: A :RPlI

pro=esorilor 22i autoritatilor clericale# Acu! sarcinile sarcin ile lor de adulti nu Ie !ai lasa tirnp pentru perceperea propriilor senti !ente#  A=ara nu!ai de ca"ul in care acestea se potrivesc siste!ului de valori patriarhal in care traiesc$ asa se usti=ica 22i !ila =ata de tata chiar daca acesta este distructiv 22i periculos# u cat !ai !ari sunt cri!ele unui tiran, cu atat !ai !ult se po ate 0i"ui in !od dar pe toleranta celorlalti# cata vre!e ad!iratorilor sai Ie rarnane lnc6is er!etic accesul la su=erintele din propria copilarie# cop ilarie#

(((

@irescul maltratarii c48iil4r 

De cat iva ani citesc relatarile din =oru!urile "urchildhood de pe internet Bi a=lu adesea acelasi lucru$ cei !ai !ulti nou-veniti scriu ca au citit dea !ulte pe =oru! si se :ndoiesc ca se a=la :n (#cui potrivit pentru ca, de =apt# ei nu au su=erit !altratari si aici au cunoscut su=erinte :n3ro"itoare# .e a=la aici pentru ca au =ost 0atuti# desconsiderati sau u!iliti :n alt =el, dar n-au su=erit niciodata atat de !ult ca alti participanti care scriu pe =oru!# Dar cu ti!pul, acesti oa!eni au :nceput :nceput sa relate"e despre purtarea revoltatoare a parintilor lor, ce poate =i nu!ita =ara re"erve !altratare Bi este perceputa Bi de altii ca atare# :o :otusi# ei au nevoie de un anu!it ti!p pentru a-si sirnti su=erintele din copilarie Bi datorita e!patiei participantilor la =oru! pot sa :Biad!ita :ncetui cu :ncetul senti!entele#  Acest =eno!en se o@lindeste In atitudinea :ntre3ii o!eniri =ata de !altratarea copiilor# ln cel !ai rau ca" sunt dese!nate drept @reseli neintentionate =acute de parinti$ care, avand cele !ai 0une 0une intentii, au =ost suprasolicitati de procesul educativ# educativ# Dintr-o su=lare, sornaul sornaul sau !unca In e>ces sunt dese!nate drept cau"e pentru ca tatal ridica !ana asupra copilului, iar tensiunile din cuplu sunt pre"entate ca e>plicatii pentru ca !a!a rupe u!erase pe spinarea copiilor ei# Ase!enea e>plicatii a0surde sunt roadele !oralei noastre, care tine !ai de@ra0a partea adultilor Bi este indre8tata 5

RE9OL:A :RPLI

:!potriva copiilor# Din aceasta perspective nu pot =i = i percepute su=erintele copiilor# Din o0servarea acestui lucru !i-a venit ideea cu =oru!urile In care oa!enii pot sa-22i povesteasca su=erintele 22i prin aceasta, sper eu, cu ti!pul va deveni li!pede pentru toata lu!ea prin ce tre0uie sa treaca un copil !ic cand nu are spriinul societatii# Datorita acestor relatari se po ate lntele5e cu! se aun3e la ura care poate duce atat de departe, incat copiii nevinovati de odinio odinioara ara devin devin capa capa0il 0ilii la !aturit !aturitate ate,, de e>e!plu e>e!plu,, sa puna puna in in =apta o0sesiile unui unui ne0un 22i sa or3ani"e"e un i!ens holocaust, sa-l accepte, sa-l reai"e"e, sa-l apere 22i apoi sa-I uite#  Acu! ca 22i !ai :nainte, pu0licul ne3liea"a pro0le!a copiilor a0solut nor!ali care devin !onstri, ce intarnplari din copilarie, ce !altratari 22i ce u!iliri au contri0uit la aceasta trans=or!are# Atat cei deveniti !onstri, cat 22i cei care si-au indreptat spre sine senti!entele de =urie si !anie 22i s-au i!0olnavit, i22i apara de orice repros parintii care le-au apiicat candva 3rave pedepse corporale# Ei nu stiu cat i-au costat !altratarile, nu stiu cat au su=erit din cau"a asta 22i nici nu vor sa stie, Ei spun ca este 0ine=acere 22i chiar cred ca a =ast spre 0inele lor# Nici in 3hidurile de autoterapie 22i nici :n cuprin"atoarea literatura de specialitate despre asistenta terapeutica nu i se ia partea copilului in !od e>plicit# ititorul este s=atuit sa iasa din rolul de victirna# sa nu se plan3a nirnanui de viata sa distrusa, sa =ie credincies nu!ai lui :nsu22i pentru a se eli0era de trecut trecut si sa ra!ana totusi in relatii 0une cu parintii sai# In aceste s=aturi recunosc contradictiile din peda3o3ia nea@ra 22i din !orala traditionala# Bi vad aici pericolul pericolul de a-l lasa pe copilul chinuit candva# in de@rin@olada 22i in suprasolicitare !orale# ast=el incat :n aceste conditii nu se va !ai putea !aturi"a niciodata# Pentru ca !aturi"area tnsea!na sa nu !ai ne@arn adevarul# sa si!ti! in noi su=erintele re=ulate, sa luarn la cunostinta la nivel !ental istoria pe care trupul + cunoaste din punct de vedere e!otional, sa # inte@rarn 22i sa nu !ai ! ai =ie nevoie .-# repri!a!# Daca ulterior contactul cu parintii peate =i pastrat sau nu, asta tine de circu!stantele date# Dar ceea ce tre0uie =acut este renuntarea Moral orala a trad tradit itio iona nala la tn tera terapi piii si ceea ceea ce stie stie trup trupul ul

58

la relatia 0olnavual, atin@andu-i =ara ena sani$ tn pre"enta altor !e!0ri ai =a!iliei#

T4t4data acest unchi era sin3urul care :i acorda atentie copilei 22i se ocupa de ea cand venea ln vi"ita# Ni!eni nu a proteat-o, iar cand s-a plans, parintii i-au spus ca nu ar tre0ui sa Ii per!ita unchiului sa =aca asta# Nu i-au luat apararea, ci i-au pus copilei tn spinare sarcina raspunderii# nchiul a su=erit de cancer, iar Paula nu a vrut sa :Ivi"ite"e, pentru ca era =urioasa pe 0atran# Dar terapeutul ei era de parere ca !ai tar"iu ii va parea rau pentru acest re=u" 22i ca nu tre0uia sa :22isupere toc!ai acu! =a!ilia, acest lucru nu i-ar auta la ni!ic#  Ast=el Paula s-a dus si si-a repri!at adevaratele senti !ente de

55

RE9OL:A :R :RPLI

revoha urand dupa !oartea unchiului, a!intirea acestor !olestari a devenit cu totul alt=el Acu! chiar si!tea dra3oste pentru raposatul unchi# :erapeutul :erapeutul era !ulturnit de ea, iu0irea + vindecase, "ice-se, de ura 2$2ialer3iile ei# Dar 0rusc s-a de"voltat un ast! puternic, su=erea de dispnee 2$2i  nu I22i putea Intele3e a0solut deloc aceasta 0oala, pentru ca se sirntea curata# putuse sa II ierte pe unchi si sa nu Ii poarte ranchiuna# De ce atunci aceasta pedeapsaB onsidera de- dansarea 0olii drept # pedeapsa pentru senti!entele ei anterioare de !anie 22i revolts# Apoi a citit una dintre cartile !ele si !i-a scris# Ast!ul a disparut de In data ce a putut renunta renun ta la Cdra3osteaC pentru unchi# Acesta este un e>e!plu de supunere, In loc de iu0ire#

4 alta =e!eie era uirnita ca dupa cativa ani de psihanali"a avea dureri de picioare, pentru care !edicii nu 3aseau nicio cau"a, ast=el ca Intotdeauna s-a pus pro0le!a unei 0oli psihoso!atice# psihoso!atice # La sedintele de psihanali"a ea a lucrat ani de "ile la presupusa ei =ante"ie, cu! ca ar = =ost a0u"ata se>ual de tatal ei# Atat de !ult voia sa II creada pe psihanalist, psihanalis t, tncat era ?or0a nu!ai de !chipuiri, 22i nu de a!intiri ale unor Intarnplari reale# Dar aceste speculatii nu au autat-o sa tntelea@a de ce avea ase!enea dureri de picioare# and In cele din urrna a Intrerupt trata!entul, au disparut, spre !area ei !irare, 22i durerile# Acestea erau un se!nal pentru ea ca acolo se a=la lntr-o lu!e din care nu putea =ace niciun pas In a=ara# 9oia 9oia sa =u3a de psihanalist si de interpretarile lui 0ulversante, 22i nu lndra"nea .-# =aca# Ast=el, durerile de picioare i-au putut 0loca # vre!e nevoia de a =u3i, pana cand a luat hotararea 22 i sa nu !ai astepte autor de la sa lntrerupa sedintele 22i psihanali"a# l#e@atura cu =i3urile =i3urile paterne, pe care Incerc sa + descriu aici, este rela~ia cu parintii care ne-au !altratat, relatie care ne t!piedica sa ne autarn sin3uri# Noi ne trans=erarn trans=erarn !ai tar"iu nevoile =iresti ale copilului, candva nel!plinite, asupra terapeutilor, partenerilor si propriilor copii# Nu pute! crede ca acestea au =ost e=ectiv i3norate sau chiar torpilate de parinti, ast=el incat a tre0uit sa Ie re=ula!# Noi sperarn ca acu! ceilalti oa!eni cu care intra! In 5(

RE9OL: A :RPlI

contact sa ne satis=aca cerintele, sa ne Intelea3a, sa ne spriine, sa

l9&+ l9&+ra rala latr trad adit itio iona nala la In tera terapi piii i ceea ceea ce stie stie trup trupul ul

56

ne respecte 22i sa ne ia de pe u!eri povara 3relelor deci"ii de

:iata7 Pentru ca aceste asteptari se hranesc din ne3area realitatilor  copilariei si nu pute! sa renunta! la ele# Nu printr-un act de vointa, dupa cu! a! spus !ai sus# Dar ele dispar cu ti!pul daca sunte! hotarati sa ne in2runtarn adevarul# Acest lucru nu este user# cel !ai adesea este dureros, dar este posi0il# Pe =oru!uri se poate o0serva adeseori ca ca unii oa!eni se In=urie daca altcineva din 3rup reactionea"a cu revolts la =aptele parintilor lor, desi nu Ii cunoaste pe respectivii parinti, iar revolta se re=era e>clusiv la ce au au"it despre acestia Dar este altceva sa te plan3i de actiunile parintilor# decat sa iei cu totul 22i cu totul in serios =aptele# :oc!ai aceasta atitudine tre"este =rica de pedeapsa a copilului !ic, de aceea !ulti pre=era sa-si ne3e perceptiile cele !ai vechi, sa nu vada adevarul, sa pre"inte =aptele tntr-o lu!ina =avora0ila 22i sa se o0isnuiasca cu ideea iertarii# Ast=el ra!an !ai departe pri"onierii propriilor asteptari din copilarie# Mi-a! lnce8ut pri!a anali"a In anul &'8( HH( privind In ur!a# a! senti!entul ca psihanalistul !eu era puternic patruns de !orala# Nu a! putut o0serva acest lucru pentru ca eu lnsarni a! crescut In acelasi siste! de valori# Ast=el nu a! avut posi0ilitatea de a recunoaste atunci ca =usese! un copil !altratat# Pentru a descoperi asta a! avut nevoie de un !artor care sa =i stra0atut acelasi dru! 22i care sa nu !ai I!parteseasce ne3area !altratarii copiilor, atat de u"uala In societatea noastra# Asta"i, dupa !ai 0ine de patru"eci de ani, aceasta atitudine este Inca =ireasca# =ireasca# Rapoartele terapeutilor care a=irrna ca sunt de partea copiilor tradea"a In cele !ai !ulte ca"uri + atitudine educationala, care, =ireste, Ie ra!ane inconstienta autorilor pentru ca n-au 3andit-o niciodata ca atare# De22i unii citea"a din cartile !ele 22i I22i Incureea"a pacientii sa =ie  usti cu ei In22i22i si sa nu se adapte"e la pretentiile altora, eu cand citesc aceste rapoarte a! senti!entul ca terapeutii dau neintrerupt s=aturi care nu pot =i propriu-"is ur!ate# Pentru ca tot ce Intele@ eu ca re"ultat al unei lun3i istorii este pre"entat aici drept necuviinta care ar tre0ui coriiata$ #:re0uie #:re0uie sa tnveti sa te respecti, 5(

RE9OL: A :R :RPlI

tre0uie sa poti sa-ti aprecie"i calitatile# tre0uie sa =aci asta Bi asta#C E>ista + serie lntrea5a de in=orrnatii care tre0uie sa-I aute pe individ sa-Bi redo0andeasca senti!entul valorii, dar =ara sa-i anule"e 0locaele# .unt de parere ca un o! care nu se poate aprecia, care nu se poate respecta, care nu-si per!ite propria creativitate, nu =ace asta de 0unavoie# /locaele lui sunt re"ultatul re "ultatul unei istorii pe care tre0uie .-# cunoasca cat !ai e>act posi0il, tre0uie s-o cunoasca din punct de vedere e!otional pentru a lntele5e cu! a devenit asa cu! este# Daca a Inteles acest lucru, pentru ca a tre0uit sa + sirnta# nu rnai are nevoie de s=aturi# Nu!ai un Martor onstient care poate pasi Im8reuna cu el pe dru!ul spre adevar, adevar, dru! pe care i22i va o=eri ceea ce si-a dorit, dar i s-a re=u"at dintotdeauna$ rncredere, respect 22i dra3oste de sine# Are nevoie sa se desparta de asteptarea ca parintii sa-i dea Intr -+ 0una "i acel lucru de care l-au privat in copilarie# De aceea pana acu! putin# oa!eni au putut pa22i pe acest dru! si atat de !ulti se rnulturnesc cu s=aturile terapeutilor sau se lasa trnpledicatl de repre"entarile reli3ioase in descoperirea propriului adevar# Mai sus a! nu!it =rica drept =actor decisiv, dar sunt de parere ca ea poate =i redusa daca pro0le!a !altratarii copiilor nu va !ai =i ta0ui"ata in societate# Pana acu! victi!ele !aitratarilor au ne3at adevarul ade varul din cau"a cau"a =ricii avute din =ra3eda copilarie 22i au contri0uit se!ni=icativ la tainuirea adevarului# Dar daca victi!ele de odinioara incep sa povesteasca tot ce Ii s-a intarnplat# terapeutii vor =i siliti sa Ie perceapa realitatea# A! au"it de curand ca un psihanalist din Ger!ania a a=ir!at pu0lic ca in practica lui a !talnit rareori =oste victi!e victi!e ale !altratarii din copilarie# Aceasta declaratie este surprin"atoare# pentru ca eu nu cunosc niciun o! care su=era de si!pto!e psihice 22i care vrea sa ur!e"e un trata!ent, care sa nu =i =ost cel putin 0atut in copilarie# Aceasta nu!esc eu !altratare =i"ica ;i psihica, chiar daca acest tip de u!ilire a =ost si este 0a3ateli"at de sute de ani 22i dese!nat ca !etoda educationala# Poate ca este doar # pro0le!a de de=initie, dar !i se pare deter!inant in ca"ul de =ata,

(("

In

caruselul sentimentel4r 

 A! trecut acu! ceva ti!p pe lan3a un carusel pentru copii 22i a! stat # vre!e lan3a el pentru a savura 22i eu 0ucuria celor !ici# Era lntr-adevar un senti!ent de 0ucurie cel care se o3lindea pe =etele copiilor de doi ani# Dar nu nu!ai 0ucurie# 0 ucurie# La unii se simtea dar si =rica, sa se Invarta netnsotiti netnsotiti In rit!ul rit!ul acesta, stand la volan# eva =rica, dar 22i rnandria de a =i !ari si de a conduce# 22i curio"i- tatea ce va !ai ur!a, 22i nelinistea de a nu sti e>act unde se a=la parintii# parintii# .e putea o0serva dar cu! se schi!0au schi!0au toate aceste sen- ti!ente 22i cu! se e>pri!au in ernotia neasteptatei neasteptatei !iscari# Dupa ce a! plecat de acolo, rn-ar rn-arnn lntre lntrebat bat ce se tntar tntarnp npla la tntr-un copil de unu pana la doi ani, cand trupul lui este a0u"at tn scopul nevoilor se>uale ale unui adult# u! !i-a venit venit ideea astaB Poate pentru ca 0ucuria pe care

#

aratau aici ccpiii trada

#

tensiune,

#

ne:ncredere# M-a! 3andit$ 3and it$ CAceasta in:artire ra8ida In cerc ar  putea sa Ie para trupurilor lor drept ceva strain, neo0isnuit 22i Inspairnantator spairnantator#C #C Asa aratau =etele lor la co0orare# nelinistite# nelinistite# 0ulversate# :o :oti copiii se lipeau strans de parintii lor# Poate ca# !-a! 3andit eu, acest acest senti!ent senti!ent de placere nu nu corespunde corespunde deloc su=letului in=antil, in=antil, nu este pro3ra!at pro3ra!at de natura# aruselul aruselul este + instalatie arti=iciala cu care oa!enii ca22ti3a 0ani in "iua de a"i# 22i asa !-a! lnt4rs la te!a !ea$ u! se si!te a0u"ata

+

=eti =etita ta

care care este este

6+

I

RE9OL:A :RPLI

se>ual, daca, de e>e!plu, !a!a a0ia a 0ia # atin3e, pentru ca # respin3e si, ur!are a propriei copilarii, IBi ascunde toate senti!entele de a=ectiuneB Atunci =etita este atat de =la!anda de !an@aiere, Incat accepts cu recunostinta aproape orice contact =i"ic ca pe I!plinirea unei dorinte apri3e# :otusi# :otusi# copilul copil ul se va sirnti con=u" =iinta , dorul lui de co!unicare reala# de lntr-un =el, daca propria =iinta, atin3ere tandra va =i e>ploatat In principiu nu!ai de tata# daca trupul lui va =i =olosit e>clusiv in scopul !astur0arii sau con=irrnarii propriei puteri a adultului# .e poate tntarnpla 6*# acest copil sa I22i re=ule"e adanc senti!entele de deceptie# deceptie# de tristete tristete Bi de !anie asupra tradarii adevaratei sale =iinte, asupra pro!isiunii nerespectate si sa se a3ate In continuare continuare de tata pentru ca nu poate poate renunta la speranta ca Intr-o "i pro!isiunea pri!elor !an@aieri va =i respectata 22i copilului Ii va =i redata de!nitatea 22i i se va arata ce este iu0irea# Pentru ca nu !ai este ni!eni in ur care sa-i = pro!is iu0ire tetitei, Dar  aceasta speranta po ate =i ni!icitoare# .e poate chiar lntarn8la ca aceasta =ata sa su=ere ca =e!eie !atura de # constran@ere la auto!utilare 22i sa caute spriin in terapii pentru ca nu poate si!ti niciun nic iun =el de placers daca nu I22i provoaca durere# Nu poate si!ti a0solut ni!ic pentru ca !altratarea de catre tat a a dus la aceea ca aproape si-a ucis propriile senti !ente 22i acu! nu !ai dispune de ele# .au se poate lntarn8la ca aceasta =e!eie sa su=ere de + ec"e!a @enitala, cu! descrie autoarea ;ristina ;ristina Me?er In cartea ei, !as d"55ee

Geheimnis.

 A auns la trata!ent cu + lntrea5a paleta de si!pto!e care indicau In !od vadit =aptui ca a =ost !altratata !altratata se>ual de tatal ei cand era !ica# !ica# Psihanalistul Psihanalistul ei nu a avut i!ediat aceasta 0anuiale# dar a =ost alaturi de ;ristina In terapie cu! a stiut !ai 0ine, ast=el tncat ea insa22i a reusit sa scoata la iveala din totala re=ulare istoria violurilor

crunte, 0rutale pe care le-a suportat din

partea tatalui t atalui ei# Acest proces a durat sase ani de sedinte psihanalitice ri3uroase, ur!ate !ai tar"iu de terapie de 3rup 22i de aite terapii psiho=i"ice# Mora Morala la trad tradit ition ional ala a :n tera terapi piii si ceea ceea ce stle stle trup trupul ul

6&

Pro0a0il Pro0a0il ca s-ar =i putut scurta procesul acesta, daca daca psihanapsihanalistul ar =i putut vedea de la Inceput ec"e!a @enitala ca pe + tri!itere clara la e>ploatarea e>ploatarea de cdinioara cdinioara a trupului copilului# copilului# u sase ani in urrna, in !od cert, inca nu ii era posi0il acest lucru# Raspun"and atitudinii ei, era de parere ca ;ristina nu ar = re"istat sa constienti"e"e to ate acestea, aces tea, daca s-ar = con=runtat cu ele !ai :nainte de a reusi sa eun@a la + 0una relatie terapeutica# Poate ca !ai :nainte as = t!partasit aceasta opinie, dar, pe 0a"a e>perientelor !ele ulterioare, ulte rioare, :nclin sa cred ca nu este niciodata prea devre!e sa Ii spui copilului candva !altratat ceea ce se o0serve In !od clar si sa ii tii partea# u un cura e>traordinar, e> traordinar, ;ristina Me?er s-a luptat pentru adevarul ei 22i a !eritat de la Inceput sa =ie asistata in terapie 22i scoasa din Intunericui ei# :ntotdeauna a visat ca doa!na psihanalist s-o ia !acar # data in 0rate 22i s-o console"e, dar aceasta a rarnas credincioasa scolii ei 22i nu i-a lndeplinit niciodata ;ristinei ino=ensiva dor!ta# Ea ar =i putut cel !ult sa-i trans!its ;ristinei ca e>ista I!0rati22ari pline de iu0ire care respects @ranitele celuilalt, dar pot 22i sa Ii arate ca nu este sin3ur pe aceasta lu!e# Acest re=u" lnca8atanat al analistului de a se lasa "3uduit de tra3edia pacientei poate parea ciudat asta"i# cand e>ista atatea terapii psiho=i"ice, dar din punctul de vedere al psihanali"ei este lntru totul nor!al 22i con=or! re3ulilor# Revin la punctul de la care a! plecat In acest capitol 22i la i!ai!a3inea copiilor mid care se ln:art In carusel 22i ale carer chipuri, In opinia !ea, pe &*ln3a0ucurie e>pri!au e >pri!au =rica 22i discon=ort# o!paratia cu situatia incestului nu lsi revendica vala0ilitatea 3enerala, dar este + idee care !i-a venit# :otusi# e!otiile contradictorii la care sunte! e>pusi =oarte adesea atilt in copilarie# cat 22i la !aturitate, tre0uie luate inte3ral In serios# Daca ave! de-a =ace cand sunte! !ici cu !aturi care nu au Incercat niciodata sa-s$ clari=ice senti!entele, ne con=runtarn adesea cu un haos care ne da cel !ai puternic puternic senti!ent senti!ent de nesi@uran nesi@uranta# ta# Pentru a scapa de aceste senti !ente de 0ulversare 22i nesi@uranta# =ace! apel la !ecanis!ul disocierii 22i al re=ularii# Nu sirnti! nicio tea!a# ne iu0i! 72

REVOLTA REVOLTA TRUPULUI

parintii, ave! In  In  credere In ei 22i tncercarn sa ne con=orrnarn dorintelor lor ast=el incat sa =ie !ultu!iti de noi# A0ia !ai tar"iu# la varsta !aturitatii, reapare aceasta =rica, de o0icei =ata de partener, iar noi tot nu + intele5ern 9re! 22i acu!, ca 22i In copilarie# sa acceptarn =ara un cuvant contradictiile celuilalt pentru a =i iu0iti# dar  d ar  daca re=u"a! In continuare sa percepe! =rica, !ania, revolta 22i oroarea copilului copilului a0u"at se>ual odinioara# odinioara# trupul I22i anunta pretentiile la adevar 22i provoaca si!pto!e# situ aDar oricat de !ult a! Incerca, nu vo! putea descoperi situ atiile anterioare, daca ne3lia! pre"entul# Doar prin re"olvarea dependente din pre"ent pute! repara daunele2 asta tnsea!na sa vede! dar ur!arile celor !ai ti!purii dependents 22i sa ne de0arasarn de ele# lata un e>e!plu$ Andreas, un 0ar0at de varsta !ilocie, supraponderaQ de !ai !ulti ani, are 0anuiala ca si!pto!ul care II chinuieste are de-a =ace cu relatia sa cu tatal autoritar 22i a0u"iv# Dar nu I22i po ate intele@e pro0le!a# A Intreprins tot ce era posi0il pentru a-si reduce 3reutatea, s-a supus prescriptiilor tuturor !edicilor, I22i poate si!ti chiar 22i !ania din copilarie tndreptata asupra tatalui# 22i totusi toate astea nu Ii sunt de niciun autor#  Andreas su=era oca"ional de accese de =urie, tsi tnura copiii, desi nu vrea .-# =aca, "0iara la partenera lui, desi nici asta nu vrea sa =aca# .e linisteste cu autorul alcoolului, dar nu se considers un alcoolie# Ar vrea sa se poarte =ru!os cu =a!ilia, iar vinul II auta sa-s$ stapaneasca =uria tur0ata si sa traiasca senti !ente placute# :ntr-una din discutii# Andreas povesteste In treacat ca nu I22i poate de"o0isnui de"o0isnui parintii parintii sa Ii =aca vi"ite vi"ite inopinate, inopinate, =ara sa II anunte tele=onic tele= onic !ai Inainte despre intentia lor# II tntre0 daca si-a e>pri!at e>pri!at aceasta dorinta dorinta 22i Irni raspunde ca de =iecare data spune asta, dar este i3norat# Parintii sunt de parere ca au dreptul sa treaca pe acolo pentru ca este casa lor# Ma !ir 22i Illntre0 de ce nu!esc acea casa drept casa lor# Ast=e Ast=e a=lu ca Andreas este de =apt chinas In casa, ca aceasta apartine oarlntllor# :ntre0 daca nu !ai e>ista pe lu!e alta casa pe care s-o peats Inchiria la acelasi pret sau putin !ai scu!p, pentru a nu !ai =i dependent de

I

parint pentru a evita ca ei sa-l surprinda in orice !o!ent 22i pentru a putea dispune dispu ne de ti!pul sau# Atunci =ace ochii !ari 22i spune ca inca nu si-a pus pro0le!a asta# Poate sa sune surprin"ator, dar nu este# e ste# Daca sti! ca acest 0ar0at a =ost prins inca din copilarie in situatia in care tre0uia sa se supuna autoritatii, vointei 22i puterii unor parinti laco!i, =ara sa poata vedea vreo scapare# din =rica pura de a nu =i respins#  Aceasta =rica ilinsotea 22i in pre"ent$ ca 22i inainte, !anes !ult prea !ult chiar si atunci cand se straduia sa tina cura# Pentru ca nevoia lui de a-si ad!inistra 6rana1 corecta# adica de a nu =i dependent de parinti, de a se in3rii sin3ur ca sa-i =ie 0ine, era at at de puternica, incat nu putea =i satis=acuta decat intr-un !od adecvat, 22i nu prin !ancat in e>ces# Mancatul nu poate poate satis=ace niciodata niciodata aceasta nevoie de li0ertate, li0ertate, iar li0ertatea li0ertatea de a rnanca 22 a 0ea cat doresti nu poate potoli potoli =oa!ea de autodeter!inare, autodeter!inare, nu poate inlocui adevarata li0ertate#

Inainte ca 0ar0atul sa piece a spus cu =er!itate ca asta"i chiar  va da un anunt la !ica pu0licitate pu0licitat e ca i22i cauta locuinta 22i ca este =oarte si3ur ca va 3asi una una in curand# hiar dupa cateva "ile "ile  Andreas !i-a co!unicat ca a 3asit + casa care ii placea !ai !ult decat casa parintilor parintilor si pentru care tre0uia sa plateasca # chirie !ai !ica# u! de a durat atat de !ult !ult pana sa-i sa-i dea prin prin cap + solutie atat de si!plaB Pentru ca Andreas spera ca, in casa parintiler sai, sa pri!easca in starsit de la !a!a sa Bi de la tatal sau acel ceva dupa care induise atat de !ult !ult cand era copil# 6eea ce i-au re=u"at cand era !ic, !ic, parintii parintii sai n-au putut sa-i dea nici cand a devenit adult# l-au tratat :n continuare ca pe + proprietate a lor, nu I-au ascultat niciodata cand si-a e>pri!at dorintele# au considerat ca de la sine lnteles ca el sa reconstruiasca reconstruiasca acea casa 22i sa investeasca investeasca 0ani :n ea =ara a pri!i ceva :n schi!0 pentru ca ei erau parintii lui 22i considerau ca au dreptul la asta# Asta credea 22i el# A0ia In discutia cu un Martor onstient, cand !-arn a=lat la dispo"itia lui, is-au deschis ochii# A0ia atunci a :nteles ca se lasa e>ploatat ca ln copilane 22i ca pana ln "iua de a"i credea ca el tre0uia Moraia tradrtionala :n terapii Bi ceea ce stie tr trupui

67

6

i

I

RE9OL:  A :RPLI

sa =ie recunoscator pentru asta# Doar acu! i-a =ost posi0il sa renunte la ilu"ia lui ca tntr-o "i parintii sai se vor schi!0a# ateva luni !ai tar"iu# !i-a scris$ CParintii !ei au incerc incercat at sa-rni sa-rni cree"e cree"e senti senti  !ente de vinovatie cand a! parasit locuinta# Nu voiau sa rna lase sa plec# %and au va- "ut ca nu rna pot sili cu ni!ie, s-au o=erit sa-rni reduce sa-!ii ra!0urse"e # parte din 0anii investiti de !ine# chiria si  sa-!  Atunci !i-a! dat sea!a ca nu eu a! pro=itat de pe ur!a acestui contra contract, ct, ci ei# Nu a! acceptat niciuna dir#tre aceste propuneri# Dar intre3ul proces a =ost dureros#  A tre0uit sa vad dar adevarul# 22i asta a durut# .i!- tea! su=erinta copilului care a! =est, care na =ost respectat, care s-a lasat =ost iu0it iu0it nicioda niciodata, ta, care nu a =ost respectat, e>ploatat si intotdeauna a a22- teptat si a sperat ca vreodata va =i alt=el, lar acu! s-a inta!plat !i- nunea, sla0earn din ce in ce !ai !ult pe !asura ee rna si!tearn !ai 0ine# N-a! !ai avut nevoie de alcool ca sa-rni tnvalui in ceata senti !ente Ie, a! do0andit # li!pede# Daca oca"ional oca"ional si!- tea! =urie, stiarn cui i se !int !inte e li!pede# datorea"a$ nu copiilor !ei, nu sotiei !ele, ci !a!ei !ele si tatalui !eu, carora acu! acu ! putea! sa Ie retra3 dra- 3ostea !ea,  A! intetes

ca iu0irea aceasta nu era decat dorul !eu de a =i iu0it, dar care n-a =ost i!plinit niciodata# La acest dor tre- 0uia sa renunt, /rusc, tnainte, era! n-a! !ai avut nevoie sa !ananc atat de !ult ca tnainte, dispo"itie si !ai putin o0osit, ener3ia !ea i!i state a din nou la dispo"itie asta s-a va"ut si in !unca !ea# u ti!pul, si =u- ria !ea =ata de parinti s-a potolit pentru ca acu! =ae pentru !ine ceea ce a! eu nevoie si nu !ai astept ca .-# =aca ei# Nu !a !ai si- lese sa ii iu0esc %de ce-as =ace-oB), nu i!i !ai e =rica de =aptul ca dupa !oar !oarte tea a lor # sa-rni cree" senti !ente de vinovatie, cu! rni-a pre"is sora !ea, /anuiesc ca !oartea lor trni va aduce # !are usurare pentru ca prin asta va lua s=arsit constran@erea la ipocri"ie# Dar  incerc dea de acu! sa !a sustra3 acestei constran@eri# Parintii !ei t!i trans!it prin sora !ea ca su=era din cau"a serisorilor !e Ie i!personale, pentru ca in ele lipseste a=e@iunea de odinioara# .i-ar dori .i-ar dori sa =iu ca !ai inainte# Dar asta nici nu pot, Morala traditionala in terapii ~i ceea ce stie trupul

68

niei

I

nu vreau# Nu !ai vreau sa oc in piesa lor rolul la care rn-au silit# Dupa

#

lun3a cautare a! 3asit un terapeut care t!i =ace

#

i!presie

0una si cu care pot sa vor0esc cu! a! vor0it cu du!neavoastra# deschis, =ara sa-rni !enae" parintii, =ara sa in=loresc adevarul, nici !acar adevarul !eu, 22i sunt !ai lntai de toate 0ucuros ca a! putut lua deci"ia sa parasesc aceasta parasesc aceasta casa de care rn-au le3at atata vre!e sperante ce nu s-ar =i putut i!plini vrecdata#C

odata a! initiat # discutie despre cea de-a cincea porunca prin :ntre0area in ce ar consta, de =apt, iu0irea =ata de parintii care ne-au !altratat cand:a7 Raspunsurile au venit =oarte repede, =ara prea !ult stat pe @anduri,  Au =ost rnentionate diverse senti !ente$ senti !ente$ !ila =ata de oa!enii 0atrani 22i adesea 0olnavi, recunostinta pentru viata pri!ite 22i pentru "ilele 0une in care nu erai 0atut# =rica de a nu =i un o! rau# convin3erea ca tre0uie sa ierti =aptele parintilor =iindca alt=el nu te poti !aturi"a# A re"ultat + discutie aprinsa in care s-a de"0atut aceasta pro0le!a# + participants la discutie pe nu!e Ruth !i-a spus cu

#

=er!itate neasteptata$

CPot de!onstra cu viata !ea ca cea de-a cincea porunca este 0ulversanta, pentru ca, de cand !-a! eli0erat de pretentiile parintilor !ei si nu Ie !ai indeplinesc asteptarile e>pri!ate sau nu, rna si!t !ai 0ine decat inainte# Mi-au disparut si!pto!ele 0olii, nu !ai reactione" cu iritare =ata de copiii !ei, iar asta"i cred ca toate astea se inta!plau pentru ca voia! sa rna supun unei porunci care nu-i =acea 0ine trupului !eu#C

La intre0area !ea, de ce ar avea aceasta porunca

+

ase!enea

putere asupra noastra# Ruth a raspuns ca porunca lncuraea"a =rica si senti!entele de vinovatie pe care parintii ni le-au pro3ra!at de =oarte devre!e# Ea insa22i su=erise de spai!e acute cu putin inainte de a intele3e ca nu-si iu0este parintii, ci ca dorea sa-i iu0easca 22i ca si!ula pentru ea 22i pentru ei senti!entul de iu0ire# Dupa ce si-a acceptat adevarul# =rica i-a disparut# 65

I

RE9OL:A :RPLI

Morala traditionala in terapii ~i ceea ce stie trupul

68

red ca !ultor oa!eni Ii s-ar intarnpla la =el daca si-ar putea putea spune$ CNu tre0uie sa-ti iu0esti parintii 22i sa-i cinstesti, pentru ca ei ti-au =acut rau# Nu tre0uie sa te silesti sa ai anu!ite senti!ente, pentru ca nicio constran@ere constran@ere n-a dus vreodata la ceva 0un# In ca"ul tau, poate actions distructiv distructiv pentru ca trupul tau va plati pentru asta#C  Aceasta discutie !i-a con=ir!at senti!entul ca unii oa!eni asculta + viata lntrea5a de + =anto!a care ne o0li@a in nu!ele educatiei, !ora lei sau reli3iei sa ne i@nora! nevoile =iresti# sa Ie re=ularn# sa luptarn I!potriva I!po triva lor, pentru ca In =inal sa Ie plati! cu 0oli al carer sens nici nu pute!, nici nu vre! sa-l intele@ern 22i de care lncercarn sa scaparn cu !edica!ente# Daca In cadrul terapiei se reuseste o0tinerea accesului la adevaratul sine prin tre"irea ernetiller re=ulate, re =ulate, atunci unii terapeuti# inspirati de 3rupurile apri!e nevoile =iresti# A! :ncetat sa =ac ocul altora, sa-rni pun In =ata ochilor partile 0une ale parintilor !ei 22i sa !a derute" sin@ura din nou, a22a cu! =acea! cand era! copil# copil# A! ales !aturitatea 22i de3rin3olada a disparut# Nu datore" parintilor !ei recunostinta pentru e>istenta e>istent a !ea pentru ca pe aceasta nici nu si-au dorit-o# asatoria le-a le -a =ost i!pusa de parinti$ lor# A! =ost prod usa =ara dra3oste de doi copii cu!inti care datorau supunere supun ere parintilor lor 22i au adus pe lu!e un copil pe care nu-l doreau si, deca-l doreau, voiau sa =ie 0aiat spre 0ucuria tatilor lor# In schi!0, au a u avut + =iica ce a :ncercat "eci de ani la rand sa I22i utili"e"e toate cspacitatile ca sa-i =aca =ericiti, #

lndra9neala "adarnica de =apt# Dar cand era! copil voia! sa supravietuiesc, nu avea! altceva de =acut decat sa !a straduiesc# De la Inceput a! pri!it !isiunea irnplicita de a Ie da parintilor !ei recunoa22terea, recunoa22terea , atentia 22i dra3ostea de care i-au privat 0unicii# 0 unicii# Dar  pentru a Incerca .-# =ac tre0uia :ntotdeauna sa renunt la adevarul !eu, la adevarul propriilor propriil or senti!ente# ln ciuda acestor e=orturi 22i straduinte# rn-au lns4tit !ult ti!p cele !ai pro=unde senti !ente de vinovatie# pentru ca !isiunea !ea era de ne:ndeplinit# In a=ara de asta, t!i rarnasesern datoare cu ceva$ cu adevarul !eu# %A! :nceput sa a! + idee despre aceasta pe cand scria! !as !rama des begaben 8in des, In care atat de !ulti cititori c ititori si-au recunoscut propria soarta#) In orice ca", ca =e!eie !atura a! incercat "eci de ani sa :ndeplinesc !isiunea data de parintii !ei, cu partenerii, cu prietenii, cu copiii !el, !e l, pentru ca aproape !a ornora senti!entul de vinovatie daca :ncerca! sa !a sustra3 datoriei de a-i salva pe altii din de3rin3olada de3rin3ol ada lor 22i de a-i auta# A0ia !ai tar"iu In viata a! reusit acest lucru#  A renunta la recuncstinta recuncstin ta 22i la senti!entele senti!en tele de vinovatie vinova tie era un pas =oarte i!portant pentru a !a rupe de dependents !ea =ata de parintii interiori"ati# :otusi# tre0uia sa iau 22i alte !asuri$ inainte de toate tre0uia sa renunt la asteptari, asteptari, la speranta ca tot ce :!i :!i lipsise lan3a parinti, schi!0ul deschis de senti!ente, senti!ente, co!unicarea co!unicarea li0era, vor =i totusi posi0ile intr-o 0una "i# Au =est posi0ile cu alti oa!eni, Mora Morala la trad tradit itio iona nala la :nter :nterap apiiii Bi ceea ceea ce stie stie trup trupul ul

66

dar a0ia a0ia atunci cand a! tnteles intre3ul intre3ul adevar despre copllaria !ea ~i a! priceput ca t!i era i!posi0il sa co!unic deschis cu parintii !ei ~i cat de !ult a! su=erit din cau"a asta cand era! !ica#  A0ia atunci a! @asit oa!enii care puteau sa !a intelea3a ~i lan3a care rna putea! e>pri!a deschis si li0er# Parinti$ !ei au !urit de !ult# dar pot sa-rni irna@ine" cat de 3reu poate =i acest dru! pentru oa!enii ai caror parinti sunt inca in viata# Asteptarile provenind din copilarie pot =i atat de puternice, incat respectivul poate renunta la tot ce i-a tacut 0ine pentru a =i, in s=arsit# asa cu! IBi doresc parintii lui, pentru c; nu-si pierde ilu"ia iu0irii# ;arl, de e>e!plu, iBi pre"inta pre"inta 0ulversarea in =elul urrnator$ ,,&!i iu0esc !a!a, dar ea nu rna erede, pentru ea rna ia drept

tatal !eu eare a ehinuit-o# Dar eu nu sunt ea tata# Ma ln=urie# dar nu vreau sa-i arat =uria !ea, pentru ea atunei ar ave a dovada ea a~ =i ea tatal !eu# Bi asta nu e ade:arat7  Atunei tre0uie sa-rni tin

ln =rau =uria pentru a nu-i da dreptate ~i nu !ai si!t dra3oste pentru ea, ci ura# Nu vreau sa a! aceasta ura, vreau sa rna vada ~i sa !a iu0easca asa cu! sunt, nu sa rna urasca cu! l-a urat pe tata# e-ar tre0ui sa 2acB1

Raspunsul este ca nu se poate =ace ceva daca ne con=orrnarn altcuiva# Nu pute! = decat cine sunte! Bi nici nu ne pute! sili parintii sa ne iu0easca# E>ista parinti care nu pot iu0i decat !asca propriului copil si# daca acel copil renunta la aceasta !asca, adesea ei spun cu! a! a!intit !ai sus$ CNu vreau decat sa =ii cu! erai lnainte#C Ilu"ia de a CcaBti3aC dra3ostea panntilor poate =i pastrata doar prin ne3area a ceea ceea ce s-a tntarnplat, Aceasta ilu"ie i lu"ie se pra0useste daca ne decide! sa privi! adevarul cu toate consecintele lui ~i sa renunta! la autoarna@irea care se cultiva cu autorul alcoolului, dro3urior Bi !edica!enteior# Anna, in varsta de trei"eci Bi cinci de ani ~i !a!a a doi copii, copii, rn-a intre0at$ Cee pot sa-i raspund !a!ei !ele cand :!i spune :!i spune lntr-una; 80   REVOLT A TRUPUlUI

Nu vreau ni!ic altceva decat

sa-!i arati dra3ostea ta# lnainte

+

=aceai# acu! esti alt=el#S A. vrea

sa-i raspund$ Da# pentru ca acu! si!t ca nu a! a! =ost niciodata sincere cu tine# A. =i vrut sa rna port cu sinceritate cu tine#))C ,,~i de ce n-o puteti spune chiar asaBC# a! lntrebat CE adevaratC# a raspuns Anna, Ca! dreptul sa-rni apar adevarul# .i# In principiu, 22i ea are dreptul sa auda de la !ine ca tot ce si!te ea este adevarat# De =apt, 3asesc ca asta e =oarte si!plu, dar !ila !a trnpiedica sa =iu deschisa cu !a!a# Mi-a =ost !ila de ea pentru ca nu a =ost iu0ita niciodata# a =ost parasita Inca de la nastere 22i se a3ata de iu0irea !ea, pe care nu voia! sa i-o rapesc#C C.unteti unicul copilBC, a! vrut sa a=lu# CNu, are cinci copii, 22i 2 2i toti Ii sluesc asa cu! pot# Dar In !od cert, acest lucru nu acopera 3olul 3o lul pe care II pearta In ea Inca din copilarie#C ,,~i credeti ca I22i poate u!ple 3olul 3 olul cu o !inciunaBC CNu, nu cred asta# Dar este adevarat$ De ce vreau s-o iu0esc de !ila, cand nu a! niciun =el de dra3oste pentru eaB De ce vreau .-# trade"B ui =oloseste astaB A! su=erit In totdeauna de 0oli, pe care nu Ie !ai a! de cand !i-a! putut recunoaste ca nu !i-a! iu0it, de =apt, niciodata !a!a pentru ca !a si!tearn devorata 22i santeata e!otional de ea# Dar imi era =rica sa-i spun asta as ta 22i acu! !a Intre0 ce voia! sa-i daruiesc prin p rin !ila !ea# Ni!ic altceva decat + !inciuna# !inciuna# .unt datoare trupului !eu sa nu !ai continui In !inciuna#C e rarnane din aceasta iu0ire daca cercetarn =iecare co!ponenta In parte, asa a sa cu! a! Incercat aiciB Recunostinta# !ila, ilu"ia, ne3area adevarului, senti!entele de vinovatie# pre=acatoria acestea sunt partile co!ponente ale une$ relatii care, adesea, ne

imb4lna:este  Aceasta relatie 0olnavicioasa este tnteleasa peste tot In lu!e ca =iind iu0ire# Per!anent rna lovesc de =rica 22i im84trivire cand =or!ule" aceasta idee# Dar daca reusesc sa e>plic e>act intr -+ discutie ceea ce vreau sa spun, aceasta I!potrivire se to peste =oarte repede si unii reactionea"a reac tionea"a cu surprindere# nul dintre partenerii !ei de discutie rni-a spus odata$ Este adevarat# de ce sa !a 3andesc ca !i-as 4rn4rl parintii daca Ie arat ce si!t cu adevarat pentru pe ntru eiB A! dreptul sa si!t ceea ce si!t# Aici nu

Morala traditionaia ln terapii $iceea ce stie trupul

6'

este vor0a de rasplata, ci de sinceritate# De ce sinceritatea este apreciata ca notiune a0stracts la ora de reli3ie, dar In relatia cu parintii e constant inter"isaBC Da, ce =ru!os ar =i =ost daca a! = putut vor0i sincer cu parintii nostril Nu sta In puterea noastra sa controlarn ce va iesi In cele din ur!a de aici, dar ar = + sansa pentru noi, pentru copiii nostri si, nu In ulti!ul rand, pentru trupul nostru care ne-a condus la propriul adevar# :ntotdeauna !a rnir de aceasta capacitate a trupului# EI lupta t!potriva !inciunii cu # staruinta ui!itoare 22i cu tntelepciune# erintele !orale 22i reii3ioase nu II pot a!a@i 22i nu I pot deruta# opilul !ic este hranit cu !orale, dar pri!este de 0unavoie aceasta hrana hrana daca I22i iu0este parintii# Insa su=era In perioada seclara de nenu!arate 0oli# Adultul isi utili"ea"a re!arca0ilul intelect pentru a lupta I!potriva !oralei, va deveni pro0a0il =ilo"o= sau poet# Dar adevaratele sale senti !ente =ata de =a!ilie, care sunt ascunse Inca din vre!ea scolii prin 0ali, Ii 0lochea"a !usculatura, cu! a =ost ca"ullui .chiller sau Niet"sche# :ncele din ur!a va dedeveni ert=a parintilor sai pentru !orala 22i reli3ia acestora, acestora, desi ca adult a tnteles =unda!ental !inciunile s44etati1 Dar sa-s$ recunoasca propria !inciuna, sa vada ca s-a lasat sacri=icat !oralei, a =ost pentru el !ai 3reu decat sa scrie tratate =ilo"o=ice sau dra!e

lndra9nete Bi totusi, procesele interne ale =iecarui o! In parte, 22i nu @andurile @andurile detasate de trupul lui, sunt cele care pot duce la + schi!0are productive a !entalitatii noastre# Oa!enii care au cunoscut iu0irea si lntele5erea cand erau coEi  I22i pot de"volta a0ilipii nu vor avea pro0le!e cu adevarul adevarul lor# Ei  tatile 22i copiii lor pot pro=ita de acestea# Nu stiu stiu cat de !are este este procentul de asttel de oa!eni# oa!eni# Dar stiu ca 0ataia este Inca reco!andata ca !etoda educative# ca In .tatele nite, care se pretind un !odel de de!ocratie 22i pro3res, se per!ite Inca In doua"eci 22i doua de state 0ataia In scoala# pentru a putea apara din ce In ce !ai strasnic acest CdreptC al parintilor si educatorilor# educatorilor# Este a0surd sa considerarn ca un copil poate = ln:atat de!ocratia cu 0iciul# De (*

REVOLTA TRUPUlUI

aici tra3 conclu"ia ca nu e>ists prea !ulti oa!eni In lu!e care sa nu =i cunoscut aceasta =or!a de educatie, Pentru toti acestia este vala0il =aptul ca revolta lor I!potriva cru"i!ii a =ost Ina0u22ita de =oarte devre!e si ca ei pot deveni !aturi nu!ai printr-o nesinceritate interioara# Acest lucru se poate o0serva la =iecare pas# Daca cineva a=ir!a lntr-o lntr-o discutie$ #Nu-rni iu0esc parintii pentru ca !-au u!ilit lntruna1 inevita0il va pri!i din to ate partile s=aturile u"uale, ca ar tre0ui sa-si schi!0e atitudinea daca vrea sa se !aturi"e"e, ca n-ar tre0ui sa poarte In el ura daca vrea sa =ie senates, ca nu s-ar  putea eli0era de ura decat daca I22i iarta parintii# a nu e>ista parinti ideali, ca toti parintii =ac din cand In cand @reseli# @reseli# ca acestea ar tre0ui tolerate 22i ca adultul ar putea sa Invete acest lucru# .=aturile acestea nu suna suna =als doar pentru ca Ie cunoastern de !ulta vre!e si ca le-arn considerat cat se poate de uste# Multe se 0a"ea"a pe ipote"e =alse pentru ca nu este este adevarat ca iertarea eli0erea"a de ura# Ea auta nu!ai la acoperirea ei 22i prin asta %In inconstient) la consoiidarea ei# Nu este adevarat ca toleranta noastra creste odata cu varsta# .a chiar dirnpotriva$ copilul tolerea"a a0surditatile parintilor pentru ca Ie considera nor!a Ie si pentru ca nu nu se poate apara de ele# A0ia ca adult su=era de lipsa li0ertatii 22i de constran@ere# dar si!te aceasta su=erinta In relatia cu persoanele care iau locul parintilor, cu propriii copii si cu partenerii lor# Frica Frica lui inconstienta inconstienta din copilarie =ata de parinti II lmpiedica sa-si recunoasca adevarul, Nu este adevarat ca ura rn-a t!0olnavit# Nurnai ura re=ulata# disociata !a poate Irn0olnavi, nu si senti!entui trait constient si e>pri!at %ve"i Miller, &''(, ulti!ul capitol)# a adult, a! si!tit ura nu!ai cand a! rarnas In situatia In care nu-!i putea! e>pri!a li0er senti!entele# In aceasta situatie a! Inceput sa urasc# I!ediat ce !i-a! re"olvat aceasta pro0le!a %si ca adult pot .-# =ac In !aoritatea ca"urilor, ca"urilor, cu e>ceptia ca"ului In care sunt pri"oniera unui re3i! totalitar), i!ediat ce !-a! eli0erat din sclavie, n-a! !ai si!tit niciun =el de ura %ve"i capitolulll#7)# Dar daca ura este pre"enta, nu =oloseste la ni!ic sa ti-o inter"ici, asa cu! propovaduiesc toate reli3iile# ra tre0uie

lvlorala traditionala in terapii si ceea ce stie trupul

(&

sa =ie

Inteleasa

pentru a putea ale3e co!porta!entul

rea"a pe o! de dependents Fireste ca e>ista oa!eni reale, care sunt

dependenti dependenti

producatoare scindati

care-I eli0e-

de ure,

de !ici in senti!entele

de institutii

precu!

lor

/iserica si care

per!it sa Ii se dicte"e cat de !ult au voie sa si!ta# .i, in cele !ai !ulte ca"uri, n-au voie sa sirnta !are lucru# Dar nu i!i pot i!a3ina ca ca asta va ra!ane pentru totdeauna va aun3e la revolta Bi procesul de prostire daca unii oa!eni

vor 3asi curaul,

les, de a spune adevarul, co!unica

asa# ndeva, candva se reciproca

in ciuda spai!elor

va =i sta3nat, lor de tnte-

de a-l si!ti, de a-I =ace cunoscut

~i de a

pe 0a"a acestuia cu ceilalti#

Daca oa!enii vor dori sa se stie cat de rnulta ener3ie tre0uie sa consu!e

copiii

pentru

a supravietui

cru"i!ilor

!ului e>tre!, vor deveni deveni 0rusc opti!isti# i!a3ine"i

si, adesea, sadis-

Pentru ca este user sa iti

ca lu!ea ar =i !ai 0una daca niste copii %ca Ri!0aud,

.chiller, Dostoievsistenta#

II.3

Trupul ca  8a9it4r al ade:arului

Elisa0eth,

#

=e!eie

de doua"eci

22i opt de ani, scrie$

CMa!a !-a !altratat 3rav in copilarie De in data ce nu-i convenea ceva, lmi cara pu!ni in cap, rna lovea cu capul de pereti, !a tra@ea de par# Nu Nu avea! nicio posi0ilitate de a i!piedica acest lucru, pentru ca nu a! putut intele3e niciodata cau"ele acestor iesiri iesiri ca sa Ie pot evita data urrnatoare, Ast=el !-a! straduit strad uit din rasputeri sa recunosc cele !ai =ine schi!0ari de dispo"itie ale !a!ei !e Ie chiar din =a"a indpierrta, in speranta de a evita i"0ucnirea ei

prin adaptare# Mi-a reusit de cateva ori, insa de cele !ai !ulte !ulte nu#  Acu! cativa ani, cand su=erea! de depresii, a! cautat un terapeut 22i i-a! povestit !ulte despre copilaria !ea# La inceput, totul a !ers !inunat# Parea sa rna asculte si asta rn-a usurat enor!# Apoi spunea cateodata lucruri care nu-!i placeau# dar a! reusit ca in totdeauna sa i!i i3nor senti!entele 22i sa-rni adapte" !entalitatea# Parea sa =ie puternic !tluentata de =ilo"o=iile orientale si !ai intai a! cre"ut ca acest lucru nu rna va derana# cata vre!e era 3ata sa rna asculte# Dar Dar =oarte curand terapeutul a vrut sa i!i e>plice ca tre0uie sa =ac pace cu !a!a !ea daca nu vreau sa traiesc toata viata cu ura in !ine# Atunci !i s-a u!plut paharul si a! intrerupt terapia# Dar !ai inainte i-a! spus terapeutului ca sunt !ai ! ai in=orrnata

Morala traditionala in terapii si ceea ce stie trupul

(8

decat ea :n ceea ce priveste priveste senti!entele !ele pentru !a!a !ea# :re0uie :re0uie doar sa-rni lntre0 trupul pentru ca la =iecare lntalnire cu !a!a !ea era! averti"ata averti"ata de si!pto!e si!pto!e 3rave, de de indata indata ce l!i repri!a! senti!entele# :rupul :rupul !eu pare incorupti0il 22i a! i!presia ca el cunoaste =oarte 0ine adevarul$ !ai 0ine decat Eul !eu constient, el stie tot ceea ce an trait alaturi de !a!a !ea# EI nu trni per!ite sa rna indin de dra3ul preceptelor conventionale# ata vre!e :i iau in serios si :i ur!e" !esaele, nu !ai a! !i3 rene sau sciatica si nu !ai su=ar de i"olare ##A! @asit oa!eni carora sa le pot povesti despre copilaria !ea, care rna lntele5 pentru ca poarta :n ei arnintiri si!ilare si !ilare Bi nu !ai vreau sa sa caut terapeuti Ar = =ost =ru!os daca tot ceea ce aB =i putut 3asi pe eineva care sa !a lase sa traiesc cu tot vreau sa povestese, care sa nu vrea sa !a hraneasca eu !orala Bi sa rna poata ast=el auta sa-!i asu! a!intirile dureroase# DarBi =ara asta !a a=lu pe aeest dru! eu autorul catorva prieteni# M-a! apropiat !ai !ult de senti !ente Ie !ele decat :nainte# Pot sa Ie e>pri! ln doua 3rupuri de discutie si pot sa teste"

#

noua =or!a de

!!unicare, in care !a si!t 0ine, De cand =ae asta, aproape ea nu !ai a! stari =i"ice proaste si depresii#C

.crisoarea lui Elisa0eth suna =oarte tncre"atoare, iar eu nu !-arn !irat cand# un an !ai tar"iu# a! pri!it + noua scrisoare, in care lrni spunea$ CNu a! !ai cautat nicio noua terapie# lrni !er3e 0ine# Anul acesta nu !i-a! va"ut !a!a nicio sin@ura data Bi nici nu si!t nevoia

.-#

=ae, pentru ca a!intirile !ele despre 0rutalitatea ei din

vre!ea copilariei sunt atat de vii, :neat acestea !a proteea"a proteea"a de to ate ilu"iile si chiar si de toate asteptarile ca as !ai putea prirni de &7ea ceea ce avea! atata nevoie cand era! !ica# DeBi !i-e dor  din cand ln cand

.-#

=ac, eu stiu e>act unde nu tre0uie tn nieiun ca"

s-o caut# ontrar ontrar pro=etiei terapeutului !eu, nu pastre" niciun =el de ura tn !ine# N-a! nevoie sa-rni urasc urasc !a!a pentru ca nu !ai depind de ea din punct de vedere e!otional# Dar terapeutul nu a :nteles acest lucru$ 9oia sa# rna eli0ere"e de ura !ea 22i nu vedea 84

REVOLT A TRUPULUI

ca toc!ai ea era aceea care rna i!pin3ea =ara voie la aceasta

ura, care era e>presia dependentei dependentei !ele 22i pe ca=e ea # provocase inca o data# Daca aB =i ur!at s=aturile terapeutului# ura ar =i iesit din nou la supra=ata#  Asta"i nu !ai a! nevoie sa su=ar de si!ulare si de aceea nu !ai apare in !ine ura# Era ura copilului

dependent, pe care ar =i tre0uit s-o perpetue" cu terapeutul !eu, daca n-as =i renuntat la terapie la !o!entul potrivit#C  A! =ost =ericita pentru solutia pe care a 3asit-o Elisa0eth# Pe de alta parte, cunosc oa!eni care nu poseda aceasta clarvi"iune si =orta# Ei au nevoie de terapeuti care sa-i spriine pe calea catre ei In22i22i, =ara sa puna conditii !orale# Pro0a0il ca se poate e>tinde constiinta tera- peutilor, atat 0ar0ati, cat si =ernei# prin rapoartele terapiilor reusite sau nereusite, ast=el incat sa se poata eli0era de otrava peda3o3iei ne3re ne3re si sa nu + raspandeasca nediscri!inat prin terapiile lor# Nu este # re3ula ca tre0uie sau sa u nu tre0uie rupt cu totul contactul cu parintii# Procesul de separare# calea de la copilla adult, se petrece In interiorul interiorul o!ului# neori ruperea ruperea oricaror contacte contacte este sin3ura po- si0ilitate de a ne satis=ace propriile nevoi# Dar daca pastrarea acestor contacte pare sa =ie utila, asta este nu!ai dupa ce a! inteles In sinea noastra ce suportarn 22i ce nu2 nu nu!ai dupa ce sti! ce ni s-a intarnplat, ci cand pute! aprecia si cat ne-e costat acest #ucru, ce urrnari a avut pentru noi# Fiecare destin este alt=el si =or!a e>terioara a relatii relatii-- lor po ate varia la nes=arslt# :otusi# e>ista cateva re3uli i!ua0ile$ &# Ranile Ranile vechi se pot cicatri"a cicatri"a a0ia cand =osta victi!a s-a hotarat pentru schi!0are, cand vrea sa IBi o=ere respect 22i poate ast=el renunta la asteptarile copilului c opilului din el# *# Parin,)$ii nu se schirn0a auto!at prin !tele@erea sl iertarea pe care Ie pri!esc de la copiii lor aunsi la !aturitate# Nu- !ai ei sin3uri se pot schi!0a si nu!ai daca vor# 7# Glta vre!e durerile provocate p rovocate de trau!e vor =i ne3ate, cineva va plati pretul cu propria sanatate - =osta victirna

sau copiii acesteia# (5

I

i

RE9OL:A :RPLI

n copil !altratat !altr atat candva# care nu s-a putut !aturi"a ruciodata# lncearca # viata Intrea3a sa vada Cpartile 0uneC ale celui care i-a =acut rau si nu renunta la asteptarile sale# ABa a Incercat la lnceput Elisa0eth$ #neori !a!a l!i citea Bi asta era =ru!os# neori !i-a casti@at Increderea Bi t!i Bi t!i povestea despre 3riile ei# Atunci !a sirntearn cea aleasa# :n acele !o!ente nu rn-a 0atut niciodata, asa ca !a si!tea! in a=ara oricarui pericol#C Aceste relatari trni a!intesc de descrierea lui I!re ;ertes" despre sosirea lui la  Auschit"# EI a 3asit In toate partea po"itiva pentru a scapa de =rica si pentru a supravietui# Dar Auschit" a rarnas ine>ora0il  Auschit"# u! a actionat acest siste! e>tre! de u!ilitor asupra su=letului lui n-a putut aprecia si sirnti decat dupa cateva decenii# Prin re=erirea la ;ertes" Bi la e>perientele lui din la3ar nu vreau sa spun ca parintii nu tre0uie iertati, daca IBi recunosc @reselile Bi IBi Bi IBi cer iertare pentru acestea# Acest lucru se poate inta!pla daca Indra"nesc sa si!ta Bi daca pot sa intelea@a durerea pe care i-au provocat-e copilului lor# :norice ca"# la asta se aun3e rareori# Mult !ai adesea este ver0a# di!potriva# de + continuare a dependentei, adesea In sens invers, pentru ca toc!ai parintii l!0atraniti Bi sla0iti cauta un spriin ln copiii lor rnaturi"ati Bi aplica !etoda invinuirii pentru a provoca !ila# lar !ila este toc!ai aceea care a :!piedicat Bi Inca Irnpiedica !aturi"area copilului# opiilor Ie este Intotdeauna =rica de propriile nevoi vitale, cand nu sunt dorit$ de parinti# Perceptia re=ulata# dar corecta, pastrata In trupul unui copil nedorit$ C9ar C9ar sa !a o!oare, sunt In pericol de !oarteC poate disparea In adult ln !o!entulln care este constienti"ata# Atunci e!otia e! otia de altadata %=rica, stresul) se trans=orrna intr-o a!intire care spune$ #Eu a! fas candva In pericol, dar asta"i nu !ai sunt#C :rairea e!otiilor vechi, precu! si senti!entele de tristete preced de cele !ai rnulte ori sau !sotesc + ast=el de a!intire constienta# Daca Invata! sa trai! cu senti!entele si sa nu luptarn lrnpotriva lor, nu !ai vede! in !ani=estarile trupului nostru

#

a!enin-

tare, ci se!nale necesare ce tin de istoria noastra#

Moraa traditionala in terapii Bi ceea ce stie trupul

(6

II.4

Am :4ie sa

+

s8unB

spai!ele care care !-au lns4tit pe lmi a!intesc Inca =oarte 0ine spai!ele vre!ea cand scria! !u s"#s nich mer$en. Ma ocupa! atunci de pro0le!a ca /iserica a putut 0loca ti!p de trei sute de ani descoperi rea lui Galileo Galilei 22i ca trupu sau a reactionat reactionat prin or0ire cand a =ast silit sa rene3e adevarul# M-a napadit un senti!ent de neputinta# .tia! cu certitudine ca a! tncailare e>ista 22i acu!, dar, spre deose0ire de copilaria !ea, viata !ea nu !ai depinde de recunoasterea #=arnilieiC# artea a =acut dru!ul ei, iar a=irrnatiile Cinter"iseC de atunci sunt asta"i evidente atat pentru pro=ani, cat 22i pentru specialisti# riticii aduse de !ire lui Freud is-au adau@at Intre ti!p criticile !ultor altora, iar urrnarile 3rave ale !altratarii copiilor au =ost luate In considerare din ce In ce !ai !ult# cel putin teoretic, de !aoritatea specialistilor# Asadar, nu a! =ost ucisa si a! apucat sa vad ca vocea !ea S-, i!pus# Din aceasta e>perienta I!i vine increderea ca 22i aceasta carte va =i lnteleasa Intr-o "i# hiar daca la :nceput ea poate sa soche"e# pentru ca !aoritatea oa!enilor a22teapta iu0ire de la parinti Bi nu vor sa renunte la aceste asteptari#

T4tusi !ulti vor Intele@e aceasta carte de lndata ce vor dori sa se lntelea5a pe sine# E=ectul de soc va scadea# de lndata ce vor o0serva =aptul ca nu sunt sin3uri cu ceea ce ei stiu Bi nu !ai sunt e>pusi pericolelor din copilarie# udith, asta"i in varsta de patru"eci de ani, a =ost e>ploatata se>ual de tatal ei In cel !ai 0rutal !od# Ma!a ei nu i-a luat niciodata apararea# Prin terapie, a reusit sa-22i anule"e re=ularea 22i sa-22i vindece cu totul sirnptornele, dupa ce s-a separat de parinti# Dar a rarnas rnulta vre!e tea!a de pedeapsa, pe care pana la terapie + resi!tea disociat si a0ia datorita terapiei a Invatat s-o si!ta# ln special pentru ca terapeutul ei era de parere ca nu se poate tnsanatosi pe de-a-ntre3ul daca Intrerupe cu totul contactul contactul cu parinti parintii# i# De aceea, udith a Incercat Incercat sa intre In dialo3 cu !a!a ei# .-a lovit de =iecare data de respin3ere 22i de"apro0are totala# #pentru ca erau lucruri care n-ar tre0ui spuse niciodata parintilorC# Repro22urile contravin poruncii CcinsteBte-ti

Morala traditionala :nterapii 22i ceea ce stie trupul

('

pari parint ntiiC iiC Bi din din cau"a cau"a asta asta repr repre" e"in inta ta + o= ens a adusa lui Du!ne"eu, spunea scrisoarea !a!ei# Reactiile !a!ei au autat-o pe udith sa IBi dea sea!a de li!itele terapeutului ei, care era pri"onierul pri"onierul unei sche!e ce parea sa-i dea certitudinea a ceea ce are voie, tre0uie sau nu tre0uie tre0uie sa =aca altcineva# u autorul autorul unui alt terapeut, cu care care a !ai 2acut doar cate:a sedinte, udith a re!arcat cat de recuncscator Ii era trupul du8a ce nu s-a !ai =ortat =ortat la ast=el ast=el de le@aturi, and era copil nu a avut dreptul sa =aca aceasta ale3ere, a tre0uit sa treiasca lan3a # !a!a care a privit cu indi=erenta su=erintele copiluiui si i-a intarn8inat toate !ani=estarile cu sa0lonul ei# udith se i"0ea de respin3ere de cate ori spunea ceva propriu, propriu, adevarat# din a=ara sa0lonului# :otusi, :otusi, + ast=el de respin3ere este resi!tita de copil ca pierdere a !a!ei, de aceea este cornpara0ila cu pericolul de !oarte# Frica de acest pericol nu a putut =i re"olvata In pri!a terapie, terapie, pentru ca toate cerintele !orale ale terapeutului ei i-au hranit per!anent acest senti!ent# Este ?or0a aici despre in=luente =oarte su0tile, care de cele !ai !ulte ori nici nu ne surprind, pentru ca se a=la In deplina concordanta cu valorile trans!ise n4ua cele cu care a! crescut# Era de la sine Inteles7 Bi de cele !ai !ulte ori este Bi asta"i# ca toti parintii au dreptul sa =ie cinstiti de copiii lor, chiar daca s-au purtat distructiv cu ei la :arsta copilariei# De lndata Insa ce luarn hotararea de a parasi acest siste! de valori, ne pare pare total 3rotesc sa au"i! au"i! ca # =e!eie de :arsta adulta ar  tre0ui sa-si cinsteasca parintii care au maltratat-4 0rutal sau au putut sa-i  8ri:easca  8ri:e asca in tacere rnaltratanle# 2ii totusi, aceasta a0surditate este considerate norrnala# Este ui!itor =aptul ca terapeuti si autori apreciati nu s-au putut Inca desprinde de ideea ca iertarea iertarea parintilor ar repre"enta repre"enta Incununarea cu succes a terapiei# hiar daca aceasta convin3ere este repre"enrepre"entanta asta"i cu !ai putina si3uranta decat In urrna cu cat iva ani, asteptarile le3ate de aceasta nu pot =i trecute cu vederea Bi contin !esaul$ C9ai C9ai tie, celui ce nu respecti a cincea poruncaC Autori inse!nati sunt adesea de parere ca nu ar tre0ui sa ne @ra0i! si sa iertarn de la inceputul terapiei, ci !ai intc7i sa ne ad!ite! ad!ite!

'+

RE9OL: A RE9OL: A :RPLI

e!otule puternice# Dar lntr-4 "i ar tre0ui sa atin3e!

#

!aturitate

corespun"atoare, corespun"atoare, asupra acestui lucru =iind in !od cert de acord cei !ai !ulti terapeuti, Acesti specialisti considers considers ca de la sine inteles =aptul ca este 0ine Bi este i!portant sa ne pute!, in s=arBit, ierta parintii din toata ini!a# Din punctul !eu de vedere, aceasta parere este 0ulversanta pentru ca trupul nostru nu consta doar din ini!a# iar creierul nostru nu este un recipient in care pute! turna cu palnia la ora de reii3ie aceste a0surditati Bi contradictii, ci  ci  este un or3anis! care pastrea"a pastrea"a a!intirea inte@rala a ceea ce i s-a tnta!plat# n o! cure poate percepe aceste lucruri cu totul Bi cu totul ar spune$ #Du!ne"eu nu poate sa i!i ceara sa cred ceva :n  ochii !ei, contine # contradictie 22i care i!i =ace rau#C ce, :n  Ne pute! astepta de la terapeuti ca ei sa se opuna siste!ului de valori al parintilor nostri pentru a ne insoti spre adevarul nostru# daca acest lucru lucru este necesarB Eu sunt convinsa ca se poate 22i chiar tre0uie daca apelarn la sedintele de terapie, !ai ales daca ne a=la! a=la! in etapa de a ne lua in serios !esaele trupului# Ast=el scrie, de e>e!plu,

#

tanara =e!eie, Da3!ar$

CMa!a !ea sutera de

#

0oala de inirna# A~ vrea sa =iu 0una

cu ea, sa-l stau stau la capatai si Incerc sa trec pe la ea cat cat de des pot# Dar de =iecare data rna ia

#

durere de cap lnsuporta0ila, !a tre-

"esc noaptea tntr-o 0aie de sudoare si cad In cele din din urrna lntr-o stare depresiva cu @anduri sinuci@ase# In visele !ele, !a vad copilul pe care pe atunci II trantea la pa!ant si tipa, tipa, tipa# u! pot sa I!pac toate asteaB :re0uie :re0uie sa !er3 acolo# pentru ca este !a!a !ea# Dar nu vreau sa !a o!or ~i nici sa =iu 0olnava# A! nevoie de cineva care sa rna aute si sa l!i spuna cu! pot sa-rni 3asesc hnistea# Nu vreau sa rna !int si nu vreau .-# !int nici pe !a!a !ea, pre=acandu-rna ca sunt

#

=Hca 0una, Dar nu vreau sa

=iu lipsita de ini!a si .-# las sincura cu 0oala ei#C

care ii iertase !aDa3!ar a incheiat acu! cativa ani + terapie tn care ii !ei ei cru"i!ile# Dar de cand cu 0oala 3rava a !a!ei, i-au revenit Morala traditionala in terapii ~i ceea ce stie trupul

'&

vechile ernotii ale copilului !ic Bi acu! nu !ai ! ai stia ce sa =aca# Mai de@ra0a si-ar =i luat viata decat sa nu corespunda asteptarilor rna!ei ei, societatii, terapeutului# AtM de !ult dorea sa =ie alaturi de !a!a ei ca + =iica iu0itoare, dar nu putea sa =aca asta =ara sa se trade"e pe ea tnsasi# :rupul ei :ispunea asta :n !od :n !od clar# Prin acest e>e!plu nu vreau sa plede" pentru aceea ca parintii nu tre0uie asistati cu dra3oste dra3oste :n tata rnortii$ =iecare o! tre0uie sa ia deci"ia dupa cu! i se pare corect# Dar daca trupul ne a!ina!inteste atat de clar istoria !altratarilor su=erite candva# nu ave! de ales, tre0uie sa Ii luarn In serios serios li!0aul# neori, strainii pot !ult !ai user =i alaturi de parinti$ nostri :n ulti!ele clipe, pentru ca ei nu au su=erit din cau"a lor, nu au nevoie sa se =orte"e sa !inta, nu tre0uie sa plateasca cu depresii, pot sa Ie arate co!pasiune =ara sa se pre=ace# Dirnpotriva# =iul sau =iica se straduieste "adarnic sa al0a senti !ente 0une, dar acestea pot lipsi In atare conditii# lar ele lipsesc pentru ca acesti copii !aturi"ati :nca !ai pastrea"a aBteptarile pe care Ie au de la parintii lor Bi doresc sa ai0a din partea parintilor !uri0un"i !acer In ulti!a clipa con=ir!area pe care n-au si!tit-o nperientele# Nu asa a =acut pri!ul !eu terapeut# 9oia 9oia neaparat sa t!0unatateasca

*"

REVOLTA

TRUPULUI

relatia !ea cu !a!a# Asa cu! era, nu a putea accepta# Dar nici eu# lnsa cu! pat sa !a respect, =ara sa-rnl iau :n  :n  serias adevaratele senti !enteB Daca n-as =ace-a, n-as !ai sti cine sunt Bi pe cine respect#C

Este de Inteles aceasta dorinta de a =i alt=el decat sunte! pentru a usura viata 0atranilor nostri parinti 22i de a pri!i In s=arsit s=arsit dra3oste din partea lor, dar !ult prea des aceasta e in contradictie cu nevoia nevoia verita0ila# verita0ila# sustinuta de trup, de a ne ra!ane noua insine credinciosi# Eu crsd ca respectul de sine vine auto!at, de tndata ce aceasta nevoie este satis=acuta#

((.

uale se>u ale prin e>periente incestuoase# .i, In ciuda tuturor acestora, se ridica Intre0area$ Nu e>ista nicio

alta cale de scapare pentru Patrice Ale3re decat sa ucida, decat dec at sa stran3ule"e iar 2$2i iar =e!ei In toiul 3e!etelor 2$2i  suspinelor lorB uiva dina=ara i-ar =i dar ca In di=eriteie =i3uri de =e!ei Ale3re I2$2i vedea !a!a pe care ar =i vrut .-# su3ru!e, aceea care i-a conda!nat cand era copilla acest chin# Dar nici el sin3ur nu si-a data sea!a de asta# De aceea avea nevoie de victi!e# EI a=irrna 2$2ia"i ca I2$2i iu0este !a!a# Bi pentru ca ni!eni nu I-a autat, pentru ca nu a @asit un Martor onstient care sa-i tnlesneasca 2$2isa-i per!ita se-si recunoasca dorinta ca !a!a lui sa rnoara# sa I2$2i constienti"e"e constienti"e"e si sa-s$ Intelea3a aceasta dorinta, ea a proli=erat In el nelncetat 2$2i I-a

silit sa o!oare alte =e!ei In locul !a!ei iui# C.a =ie oare atat de si!pluBC vor lntre0a !ulti psihiatri# Da, eu cred ca este cu !ult !ai si!plu decat ceea ce a! lnvatat, ce a tre0uit sa tnvatarn, pentru a ne putea cinsti parintii si a nu si!ti ura pe care # !eritau# Dar ura unui o! ca Patrice n-ar =i ucis pe ni!eni daca ar =i =ost traita constient# Aceasta s-a nascut din le@atura, adesea atat de laudata, cu !a!a sa - le3atura care I-a I!pins la crirna# opil =iind, nu putea astepta salvarea decat de la !a!a, pentru ca lan3a tatal sau se a=la In pericol de !oarte per!anent# u! si-ar putea per!ite un copil, care a =ost arnenintat nelncetat de teroarea tatalui, ta talui, sa I2$2i urasca !a!a sau eel putin sa vada ca nu poate astepta niciun autor din partea eiB :re0uia sa I2$2icree"e + ilu"ie si sa se a3ate de ea, dar pretul pentru aceasta ilu"ie l-au platit r#u!eroasele sale victi!e de !ai tar"iu# .enti!entele nu ucid, iar trairea constienta a de"a!a@irii produse de !a!a, chiar 2$2i  nevoia de a + su3ru!a n-ar =i ucis pe ni!eni# Re=ularea acestei nevoi 22i disocierea tuturor senti!entelor ne3ative care se orientea"a inconstient catre !a!a au =ost cele care I-au unpins pe Patrice Ale3re la cri!e#

((&

Dr4gurile - amagirea tru8ului

opil =iind, a tre0uit sa invat sa-rni repri! cele !ai =iresti reactii la trau!e, precu! !ania, =uria, durerea Bi =rica, pentru ca rna a!enin- tau pedepse pentru toate acestea# Mai tar"iu, In perioada scolara# era! chiar !andra de arta !ea de a rna stapani si de a =i re"ervata# onsidera! aceasta capacitate drept virtute si a! asteptat-o de la pri!ul !eu copil# A0ia dupa ce !-a! putut eli0era de aceasta atitu- dine, !i-a =ost posi0il sa Inteie3 su=erintele unui copil caruia i se inter"ice sa reactione"e lntr-un !od adecvat la trau!e trau!e si sa IBi teste"e ernotiile lntr-un !ediu neostil, ast=el incat !ai tar"iu In viata sa se poata orienta printre senti!entele sale, In loc sa se tearna de ele# Din pacate, !ultor oa!eni Ii s-a intarnplat acelasi lucru# and erau copii nu au avut voie sa IBi arate ernotiile puternice, deci nici sa si Ie traiasca, iar !ai tar"iu au tanit dupa asta# nii au reusit sa

lsi descopere la terapie ernotiile re=ulate 22i sa Ie traiasca ast=el lncat acestea s-au trans=or!at In senti !ente constiente care pot =i intelese prin pris!a propriei istorii 22i de care nu !ai tre0uie sa se tea!a# :otusi, altii au re=u"at aceasta cale pentru ca nu puteau sau nu voiau sa destainuiasca ni!anui e>perientele lor tra3ice# ln societatea de consu! de a"i aceasta situatie este =oarte raspandita# :ine de 0unele !aniere sa nu-ti arati senti!entele, In a=ara de situatiile e>ceptionale# dupa consu!ul de alcool si dro3uri#  Alt=el  Alt=el Morala traditionala in terapii Bi ceea ce stie trupul

'6

ne vern 0ate oe de senti!ente %de ale altora Bi de cele proprii)#  Arta ironiei se plateste 0ine adeseori in sho0i" Bi in urnalis!, urnalis!, deci prin re=ularea e=icienta a senti!entelor se pot casti@a !ulti 0ani# hiar daca in cele din urrna ne atla! in pericol de a pierde cu totul controlul, de a =unctiona doar su0 + !asca, intr-o personalitate dedu0lata, pute! apela la dro3uri, alcoo Bi !edica!ente, pe care Ie 3asi! din 0elsu@ cand casti@arn =oarte 0ine# Alcoolul ne auta sa ne pastrarn 0una dispo"itie# iar dro3urile !ai puternice reusesc acelasl lucru in !od Bi !ai e=icient# Dar pentru ca aceste ernotii nu sunt reale, nu concords cu istoria adevarata adevarata a trupului, e=ectul lor  silit este li!itat te!poral# 9or 9or =i necesare do"e din ce in ce !ai !ari pentru a u!ple 3olul pe care I-a lasat in urrna copilaria# *++7, un tanar urnaIntr-un articol din !er S5iege# din 6 iulie *++7, list de succes povesteste despre lun3a sa dependents de heroine# relata rea sa, a carei onestitate si sin9oi cita aici cateva pasae din relata rea ceritate !-au !iscat =oarte !ult$ CA lua dro3uri pentru a =i creativ este considerat in !ulte !eserii drept un atu :n cariera# Mana3eri, !u"icieni ~i alte staruri !edia consu!e alcool, cocaine sau sau heroine# n urnalist si dro3at cronic scrie despre viata sa du0la Bi dependenta de dro3uri# u doua "ile :nainte de raciun a! :ncercat sa-rni su3ru! prietena# In ulti!ii ani, saptarnanile saptarnanile astea din prea!a schi!0arii anului au =ost :ntotdeauna cele :n care viata !ea :Biiese din tatani# De cincispre"ece ani :ncerc sa scap de dependents de heroine, cu !ai !ult sau !ai putin succes# A! :n urrna "ed de :ncercari de de"into>icare si doua terapii cu internare de d e lun3a durata# De cateva luni :!i inecte" iarasi "ilnic heroine, adesea a!estecata cu cocaine#C

 Ast=el si-a asi3urat echili0rul# CDe data asta totul a !ers 0ine vreo doi ani# In ti!pul ti!pul acesta a! scris pentru cele !ai interesante "iare din tara si a! casti@at destul de 0ine, :n vara !-a! !utat lntr-un '(

RE9OL:A :RPlI

aparta!ent spatios

dintr-o dadire veche# ~i, poate ce este cel !ai i!portant,

!-a!

Indra3ostit din nou, In seara asta, putin Inainte de raciun, trupul prietenei !ele "acea pe dusurneaua dusurneaua de le!n si se "varcolea su0 !ine, cu !ainile !ele In urul 3atului ei# u cateva cateva ore lnainte !-arn straduit din rasputeri sa ascund aces- te !aini# .tatea! intr-un aparta!ent de hotel si lua! interviu unuia dintre cei !ai renu!iti re3i"ori 3er!ani, De ceva ti!p a tre0uit sa In- cep sa rna inecte" In vasele !ici de san@e de pe dosul rnainii

si de pe de3ete# 9enele de pe 0rate erau total distrus distruse# e# In ti!pul acesta, !ai- nile !e Ie aratau ca niste 3heare dintr-un =il! horror tu!e=iate, in=la!ate, ciuruite de lnte8aturi Purta! nu!ai pulovere cu !aned =oarte

lun5i Din =ericire, era ia!a# Re3i"orul avea !aini =ru!oase, su0tiri# Maini care erau tot ti!pul in !iscare# are se ucau cu reporto=onul !eu, cand se 3andea, Maini cu care parea sa-si cree"e lu!ea#

lmi era 3reu sa rna concentre" concentre" la discutia discutia noastra# A tre0uit sa calatoresc cu avionul si a! iuat ulti!a do"a cu !ulte ore Inainte de

dec4lare .a !a strecor cu heroine la 0ard irni parea prea riscant# ln a=ara de asta, a! Incercat Incercat sa-rni controle" controle" consu!ul cel putin la rnodul rudi!entar, cu!parandu-!i In =iecare "i doar

#

anurnita canti-

tate# La s=arsitul "ilei "ilei ra!anea adesea =oarte putina# Era! nelinistit, avea! accese de transpiratie# 9oia! 9oia! sa !er3 acasa# hiar hiar In clipa aia# Ma durea =i"ic sa-rnl lndrept atentia spre altceva# :otusi, a! reusit sa trec si peste interviu# Daca e>ists ceva care sa !a sperie !ai tare decat chinurile a0stinentei este sa-rni i!a3ine" ca !i-as pierde slu0a# De la 22aptespre"ece ani a! visat sa-rni ca22ti3 0anii din scris# De aproape "ece ani acest vis s-a I!plinit# neori, !i se pare ca ca !unca !ea este ulti!a ra!a22ita de viata viata ce !i-a !i-a !ai ra!as#C

lti!a ra!a22ita de viata este !unca# lar !unca este stapanire de sine# ~i unde este viata propriu-"isaB nde sunt senti!enteleB CA22a ca rn-arn a3atat de !unca !ea# La =iecare lucrare =rica de a nu !ai =i In stare de ni!ic trni rodea viscerele# Ha0ar n-arn cu! a! reusit r eusit sa calatoresc, sa iau iau interviuri, sa scriu te>te# Morala traditionala :n terapii Bi ceea ce stie trupul

''

.tatea! in ca!era asta de hotel si vor0ea!, ros de =rica de a nu nu ceda, de rusine, de ura de sine Bi de nevoia de dro@uri# Nu!ai inca patru"eci Bi cinci de !inute nenorccite# Apoi ai scapat# II privea! pe re3i"or, re3i"or, 3esturile lui care iiii incadrau propo"itiile# ateva ore !ai tar"iu, !i-a! va"ut !ainile su@rurnand 3atul prietenei !ele#C

Pro0a0il ca dro3urile reusesc sa lnabuse atat de !ult =rica si durerile, lncat respectivul nu !ai tre0uie sa ai0a senti  senti  !ente adevarate - cata vre!e dro3ul rnai actionea"a# actionea"a# u at at !ai !ult aceste ernotii netraite se potentea"a cand se reduce e=ectul dro@ului# Asa a =ost si aid$ C:ntoarcerea dupa interviu a =ost

#

torture# Dea in ta>i !ota-

ia!, un so!n istovitor, super=icial, =e0ril, din care !a tre"ea! intruna speriat

+ pelicula de sudoare rece i!i acoperea pielea,

 Apoi se parea ca a! pierdut avionuL .a tre0uiasca sa astept inca o ora ~i u!atate pana la urrnatoarea urrnatoarea do"a !i se parea insuporinsuporta0il# La =iecare noua"eci de secunde secunde rna uita! la ceas# :o>ico!ania iti =ace dusrnan ti!pul# Astepti# Per!anent, lntr-4 nes=ar~ita 0ucla ternporala, ternporala, astepti intotdeauna ceva# Astepti starsitul durerilor, durerilor, dealerul, ur!atorul salariu, un loc a de"into>icare de"into>icare sau, pur ~i si!plu, sa se :er!ine :er!ine in starsit "iua, .a se :er!ine in s=arsit toate, Dupa =iecare do"a ceasul ceasul !er3e =ara oprire i!potriva i!potriva ta# Poate asta este eel !ai per=id la to>ico!anie -iti

=ace totul si

orice dus!an# :i!pul, trupul care iti atra3e atentia nu!ai prin nevoile lui suparatoare# prietenii si =a!ilia ae carer 3rii nu poti sa Ie risipesti,

#

lu!e care ridica nu!ai pretentii pe care nu te si!ti

in stare sa sa Ie irnpl!esti# Ni!ic nu structurea"a viata cu atata claritate ca to>ico!ania, Ea nu lasa loc de de Ind4iala7

nici !acar pen-

tru deci"ii# lvlultu!irea se !ascara in cantitatea cantitatea disponi0ila de dro3uri# :o>ico!ania ordonea"a lu!ea# :n dupa-arnia"a dupa-arnia"a asta a! =ost la doar cateva sute de ta" Bi incredi0ila intensitate# A!intiri "ece ani Bi a!

de cand avea! paispre-

ln:atat sa aprecie" hasisul, pentru ca 0rusc nu doar 

asculta! !u"ica, ci

#

putea! sirnti in tot corpul# A!intiri de cu!

statearn cu 3ura caseate de ui!ire in 0etia data de L.Din =ata se!a=orului Bi schi!0area culorilor t!i producea !id e>plo"ii de lu!ina in creier, Lan3a !ine, prietenii !ei, conectati conectati in !od !a3ic cu !ine, A!intiri despre pri!a !ea do"a, care rn-a capturat ca pri!a !ea partida de se>$ despre =elulin care a!estecul de d e heroina si cocaine i!i =acea sa pulse"e toti neuronii pana vi0ra! intr-o tensiune e>citata# un =el de 3on3 chine"esc urias din carne si case# La e=ectul atctlinistltor al heroinei, un =el de Lenor pentru su=let, care te tnconioara cald ca pe un =etus sacul a!niotic#C

 Acest 0ar0at e>prirna =oarte clar cu ce =orta ies la lu!ina adevaratele nevoi si senti !ente cand nu are dro3uri la dispo"itie, .enti !ente Ie autentice ale lipsei, ale parasirii si =uriei produc tnsa panics, ast=el incat :!potriva lor tre0uie luptat cu autorul heroinei# T4t4data trupul va =i !anipulat prin dro3 sa CproducaC senti!entele po"itive dorite# Acelasi !ecanis! actionea"a, =ireste# Bi la consu!ul dro3urilor le3ale, ca a3entii psihotropi# Dependents o0sesiva de su0stante poate avea e=ecte catastro=ale, toc!ai pentru ca inch ide calea spre adevaratele ernotii si senti !ente# Dro3ul poate da sen"atii sen"atii eu=orice, care sti!ulea"a creativitatea pierduta candva din cau"a unei educatii In3ro"itoare, dar trupul nu tolerea"a aceasta lnstreinare de sine pe toata durata

vietii,  A! va"ut la ;a=ico!anie a =ost pusa chiar de la :nceputul vietii, ca 22i piatra de te!elie pentru 0uli!ie 22i alte dere@lari ali!entare# :rupul spune dar ca a avut nevoie de ceva %in trecut), pe cand era nu!ai un 0ot de carne, dar !esaul sau va =i prost tnteles cata vre!e ernotiile ra!an i3norate# Ast=el, nevoile copilului !ic sunt :nre3istrate in !od =als ca nevoi actuate, si toate incercarile de a Ie =nlatura tn pre"ent vor esua# Pentru ca asta"i ave! alte nevoi decat atunci 22i pute! sa Ie satis=ace! pe !ulte dintre ele, daca acestea nu !ai sunt cuplate in inconstientul nostru cu cele vechi#

((+

A:em :4ie sa bagam de seama

4

=e!eie !i-a scris ca s-a straduit ani de "ile la terapie sa ierte pa- rintilor sai atacurile =i"ice, periculoase in parte, pentru ca !a!a ei su- =erea In !od cert de + psiho"a# u cat se silea !ai !ult =iica sa treaca peste acestea, cu atat !ai adanc se a=unda in depresii# .e sirntea ca inchisa intr-o ternnita# Doar pictura a autat-o sa se apere de @andurile sinud@ase Bi sa ra!ana in viata, :n ur!a unei e>po"itii a vandut cateva ta0louri, iar unii a3enti i-au i -au dat !ari sperante# De 0ucurie, i-a povestit acest lucru !a!ei ei care s-a 0ucurat, de ase!enea, Bi i-a spus$ #Acu! ai sa ca22ti3i destui 0ani Bi ai sa poti avea 3ria de !ine#C and a! citit asta, !i-a! adus a!inte de

#

cunostinta# pe

nu!e ;iara, care !i-a povestit ceva asernanator# Tatal ei, vaduv, dar sanatos sanatos tun 22i ahtiat dupa a=aceri, III "iua "iua pensionarii pensionarii ei, pe care ea + asteptase cu 0ucurie Cca pe + a doua viataC# i-a spus$ #Acu! vei avea, avea, in s=arsit, su=icient su=icient ti!p ca sa te poti ocupa !ai !ult de a=acerile a=acerile !ele#C Aceasta cunostinta, cunostinta, care toata viata s-a ocupat !ai !ult de altii decat de ea insasi, nici n-a re!arcat ca aceasta a=ir!atie este # noua povara 3rea pe u!erii ei 22i de aceea povestea acest lucru "a!0ind, aproape vesela# 22i =a!ilia considera ca acu! era intr-adevar ti!pul, pentru ca acu! era li0era, preia rolul raposatei secretare care lucrase ani de "ile# %e-ar  =i putut ;lara saraca sa taca altceva cu ti!pul ei li0er, li0er, decat sa- sa

&+

I

i

RE9OL:A :RPLI

sacri=ice pentru tatal eiB) Dar dupa cateva saptarnani a! au"it ca ;lara su=erea de cancer pancreatic# La putina vre!e a !urit# su=erise tot ti!pul dureri !ari ~i Incercarile !ele de a-i a!inti =ra"a tatalui ei au ra!as =ara succes7 Ea re3reta ca din cau"a acestei 0oli nu era In stare stare sa-l sa-l aute, pentru ca ea II iu0ea =oarte !ult, Nu stia de ce =usese lovita lovita de aceasta su=erinta, nu =usese niciodata 0olnava# toti # invidiasera pentru pentru sanatatea ei# ;lara a trait atat de 0ine ancorata In conventiile ei si, cu si@uranta# si@uranta# nu si-a cunoscut adevaratele senti!ente# Ast=el, trupul ei a Incercat sa se =aca au"it, dar, din pacate, n-a =ost ni!eni In =a!ilie care .-# aute sa desci=re"e sensulli!0aului lui# opiii ei !aturi n-au =ost nidodata capa0ili 22i dispusi .-# =aca#  Alt=el s-a tntarnplat cu pictorita# Ea a si!tit dar =uria asupra rna!ei ei cand i-a au"it reactia despre ta0lourile ei 0ine 0ine vandute# De atunci, 0ucuria =iicei a parali"at pentru cateva luni, era incapa0ila sa picte"e 22i ca"use iar In depresie# A decis sa nu-si !ai vi"ite"e nici !a!a, nici prietenii care

+

autau pe aceasta# A incetat sa ascunda

starea !a!ei ei In =ata cunoscutilor, a inceput sa se e>pri!e si atunci si-a re3asit 22i 0ucuria de a picta# eea ce i-a redat ener3ia a =ost ad!iterea Intre3ului adevar despre despre !a!a !a!a ei si renuntarea renuntarea treptata la relatia cu ea, adica# Intre altele, la !ila 22i la asteptarile de a-si =ace !a!a =ericita pentru ca intr-o 0una "i .-# poata iu0i# Ea a acceptat =aptul ca aceasta !a!a nu poate iu0i 22i stia e>act de ceo Istorii de 3enul acesta cu de"noda!ant de"noda!ant po"itiv se aud =oarte =oarte rar# dar rna @andesc ca vor

=

cu ti!pul !ai dese, pe !asura ce vo! re-

usi sa recunoaste! ca nu datorarn recunostinta 22i niciun =el de sacri=iciu parintilor care ne-au ne-au trau!ati"at 3rav# Face! aceste sacri=icii pentru niste =anto!e, pentru niste parinti ideali"ati care n-au e>istat niciodata# De ce continuarn continuarn sa ne sacri=icarn pentru niste =anto!eB De ce rarnane! le3ati de relatii care ne a!intesc de vechile chinuriB Pentru ca sperarn ca acest lucru se va schi!0a intr-o "i, daca vo! 3asi cuvantul potrivit, daca vo! avea atitudinea corecta, daca vo! aun3e sa intele@ern# Dar asta ar lnsemna sa ne de=or!arn din nou asa cu! a! =acut-o in copilarie pentru a capata iu0ire# Asta"i, Moral orala a trad tradrt rtio iona nala la In tera terapi piii Bi ceea ceea ce stie stie trup trupul ul

&+8 &+8

ca adulti, stirn ca e=orturile noastre au =ost e>ploatate 22i ca tot ce a! pri!it pri!it n-a =ost iu0ire# iu0ire# De ce asteptarn asteptarn totusi ca oa!enii oa!enii care, dintr-un !otiv oarecare, nu ne pot iu0i, s-o =aca in cele din urrnaB Daca reusi! reusi! sa scaparn de aceasta speranta, dispar 22i asteptarile noastre si# prin ele, 22i autoa!e@irea care ne-a rnsotit rnsotit toata viata# Nu !ai crede! ca nu sunte! de!ni de a =i iu0iti sau ca tre0uie sau pute! sa =ace! dovada acestui lucru# Nu tine de noi, ci tine de situatia parintilor nostri# de ceea ce au =acut ei din cau"a trau!elor copilariei lor, de cat de !ult au reusit sa 22i Ie procese"e sau nu# lar noi nu pute! sa schirn0arn toate acestea, nu pute! decat sa ne trairn viata 22i sa ne schirn0arn atitudinea# ei !ai !ai !ulti terapeuti sunt de parere ca relatiile cu parintii se pot lmbunatati pentru ca # atitudine !ai !ature a copiilor adult$ poate deter!ina pe  8arin2 sa Ie acorde !ai !ult respect# Nu pot neaparat con=ir!a aceasta conceptie# avand !ai de@ra0a e>perienta =aptului ca + schi!0are po"itiva a copiilor aunsi la !aturitate rareori 3enerea"a senti !ente po"itive si ad!iratia parintilor care i-au !altratat canova# Din contra, adesea ei reactionea"a cu invidie, rnani=esta un sindro! de retra3ere 22i doresc ca =iul sau =iica sa =ie la =el ca !ai inainte, adica o0edient, devotat, tolerant =ata de desconsiderari si, In principiu, depresiv 22i ne=ericit# onstiinta desteptata a copiilor !aturi"ati Ii sperie pe !ulti parinti si# in !ulte ca"uri, nici nu poate = ?or0a despre e>ista 22i contrae>e!ple$

#

lrn0unatatire a relatiei# Dar 

4 =e!eie

tanara, care s-a chinuit !ult ti!p cu senti!entele ei de ura, i-a spus !a!ei sale In cele din urrna, cu pulsul pu lsul !arit de =rica$ CNu-!i doresc # !a!a asa cu! ai =ost tu pentru !ine cand era! copil# te-a! urat 22i nici n-arn stiut-o#C Fe!eia a =est uirnita ca nu nu!ai ea Insa22i, ci si !a!a sa, constienta de vinovatia ei, a reac- tionat cu usurare la acest !esa# Pentru ca, in tacere, stiau arnan- dcua cu! se si!tisera, dar acu!, in s=arBit, adevarul =usese rostit# rostit# De atunci incolo s-a putut construi construi + noua relatie# una sincere# lu0irea i!pusa nu este iu0ire, in cel !ai 0un ca", ea conduce la + pseudorelatie, =ara co!unicare adevarata, la un inceput de (#&

REVOLTA TRUPULUI

a=ectiune care nu e>ists cu adevarat, ca

#

!asca ce acopera !a-

nia sau chiar ura, insa niciodata la + adevarata re@asire# na dintre operele lui Jue!ple e>e!ple

pot ilustra in !od coneret

acest lucru$ + tanara =e!eie este disperata pro=esionala, pro=esionala, Cu

cu! se rnta!pla

cat si :n cea personals se considers cat !a!a

:!i spune

!ai

!ult

ca atat In viata

pentru +

ca sunt

ratata# Ea scrie$

#

nulitate,

ca

nu pot sa reusesc ni!ic, cu atat !ai !ult dau @res :n toate#

Dar nu nu

vreau sa-!i

.-#

urasc !a!a,

vreau sa =ac pace cu ea, vreau

ca sa pot tn starsit starsit sa rna eli0ere" In ura !a si!t vanata poate =i adevarat, reusi

.-#

ra"0oi cu parintii

de ura !ea# Dar nu reusesc# Bi

de ea, ca 22i cand

nde @resescB .tiu ca

iert# Pentru ca terapeutul

ierta si si!t

!-ar #

uri Dar asta nu

sa su=ar daca nu voi voi

!eu !i-a .p. ca daca sunt In

!ei e ca 22i cu! as =i In ra"0oi cu !ine Insarni#

Fire22te ca stiu ca nu poti ierta daca nu !a si!t total total

iert

#

=aci din adancul

0ulversata

pentru

ca e>ista !o!ente

co!pasiune

pentru

parintii

ini!ii 22i

:n care pot

!ei, apoi rna cuprinde

0rusc =uria si !a revolta ce !i-au =acut ei !ie 22i apoi nu !ai vreau sa-rni vad deloc parintii#

9reau sa-rni traiesc viata, sa-rni 3asesc 3asesc li-

nistea si sa nu rna !ai 3andesc tot ti!pulla !a u!ileau

si cu! aproape

cu! rna 0ateau,

cu!

rna torturau#C

 Aceasta =e!eie este convinsa ca# daca :22i ia in serios a!intirile 22i ra!ane credincioasa (#/

I

REVOLTA TRUPULUI

trupului

ei, se a=la In ra"0oi cu parintii

sai

22i asta ar inse!na inse!na sa dues ra"0oi cu ea tnsasi# Asta i-a spus terapeutul# Dar consecinta acestei a=irrnatii este ca aceasta =e!eie nu poate =ace = ace a0solut deloc di=erenta intre viata ei 22i cea a parintilor sai, ca nu poate avea identitate si nu se poate intele3e pe sine decat ca pe + co!ponents a parintilor ei# u! a auns terapeutul sa =aca

+

ase!enea a=ir!atieB Nu stiu# dar sunt de parere ca in ase-

!enea declaratii se o0serve =rica terapeutului de propriii parinti# Nu este de !irare ca pacienta se lasa rnolipsita de aceasta tea!a 22i 0ulversare, 22i nu Indra9neste sa-22i descopere istoria copilariei ca sa-s$ poata lasa trupul sa traiasca cu adevarul lui# = oarte inteli@enta scrie ca n-ar dori sa lntr-un alt ca", + =e!eie =oarte dea sentinte pausale parintilor ei, ci ar dori sa vada lucrurile di=erentiat# Pentru ca, desi a =ost 0at  uta si a@resata se>ual cand era copil, a trait 22i dipe =ru!oase alatur$ de parinti# :erapeutul i-a con=ir!at =aptul ca ar tre0ui sa cantareasca dipele 0une Bi pe cele rele, Bi sa intelea3a ca adult ca nu e>ists parinti per=ecti 22i ca toti parintii =ac @reselile @reselil e lor# Dar nu despre asta este Jor0a, ci despre =aptul ca acu! =e!eia !atura tre0uie sa-si de"volte e!patia pentru =etita din ea, careia ni!eni nu i-a va"ut su=erintele# deoarece era =olosita pentru interesele parintilor, parintilor, pe care ea, datorita tn"estrarilor ei, Ie putea indeplini per=ect# Daca pana acu! a reusit sa si!ta aceasta su=erinta si sa-i acorde copilului din ea asistenta de care avea nevoie, atunci nu tre0uie sa co!pense"e clipele 0une cu cele rele, pentru ca prin asta iar intra in rolul =etitei care dorea sa irnplineasca dorintele parintilor$ sa-i iu0easca, sa-$ ierte, sa-si arninteasca de clipele =ru!oase etc# opila a incercat nestrarnutat acest lucru :nsperanta de a lntele@e contradictiile !esaelor si actiunilor panntesti la care a =ost e>pusa# Dar aceasta #!uncaC interioara a dat Bi !ai rnulta torta 0ulversarii ei# Deoarece copilului :iera i!posi0il sa lntelea5a ca !a!a ei s-a 0aricadat :ntr-un 0uncar interior :!potriva propriilor senti !ente si din aceasta cau"a nu avea nicio notiune despre nevoile =iicei sale# Bi daca adultul :ntele@e acest lucru, nu !ai tre0uie sa continue e=orturile "adarnice ale copilului, nu !ai tre0uie sa :ncerce sa o0tina cu =orta +

Moral orala a trad tradit itio iona nala la In tera terapi piii ~i ceea ceea ce stie stie trup trupul ul

&+' &+'

evaluare o0iectiva# sa puna :n 0alanta :n 0alanta 0inele 22i raul, ci sa se poarte con=or! propriilor senti !ente care sunt su0iective su0 iective ca to ate ernetiile$ Ce rn-a chinuit ln copilarieB e nu !i-a! dat voie sa si!tBC Nu este ?or0a despre conda!narea pausala a parintilor ei, ci despre descoperirea perspectivei perspec tivei copilului care a su=erit, care a tacut 22i despre renuntarea la + relatie pe care eu + nu!esc distructiva# Aceasta relatie consta# dupa cu! a! !ai spus, din recunostinta# co!pasiune, re=ulare, dor, eu=e!i"are a realitatii 22i nenurnarate asteptari care ra!an 22i tre0uie sa ra!ana vesnic ne:!plinite# alea spre !aturitate nu sta tn toleranta =ata de cru"i!ile su=erite, ci tn recunoasterea propriului adevar 22i In sporirea e!patiei pentru copilul 0atut# .ta in lntele5erea =elului tn care !altratarile au i!piedicat intrea3a viata a adultului, cat de !ulte posi0ilitati au =ost distruse si cat din aceasta su=erinta a =ost data !ai departe, =ara voie, @eneratiei ur!atoare# Aceasta constatare tra@ica este posi0ila nu!ai daca lncetarn sa !ai pune! in 0alanta partile 0une 22i partile rele ale parintilor care ne-au !altratat, pentru ca prin asta eade! iarasi in co!pasiune, In ne3area cru"i!ilor, in  in  ipote"a ca ar =i ?or0a despre + lntele5ere di=erentiata a lucrurilor# .unt de parere ca aici se o@lindeste e=ortul copilului 22i ca !aturul tre0uie sa evite aceasta punere tn 0alanta# pentru ca este 0ulversanta 22i ii t!piedica propria viata sa s a se des=asoare# /ineinte/inei nteles ca oa!enii care nu au =ost niciodata 0atuti in copilarie, care nu au =ost a@resati se>ual se> ual nu au nevoie sa =aca acest aces t e=ort2 ei se pot 0ucura de senti !ente po"itive in pre"enta parintilor lor, pot sa nurneasca neln5radit acest lucru iu0ire si nu au nevoie de re=ulare#  Aceasta povara este nu!ai a oa!enilor oa!enilor care au =ost rnaltratati rnaltratati canova# 22i anu!e daca acestia nu !ai sunt dispusi sa plateasca autoarna@irea cu 0oli# a aceasta este # re3ula a=lu aproape "ilnic#

4 =e!eie

scrie, de e>e!plu, pe =oru! ca a citit pe internet internet ca nu ar auta cu adevarat sa nu iti !ai ve"i parintii, Atunci te-ai sirnti sir nti ur!arit de ei# Bi e>act asta traia ea acu!# De cand nu si-a !ai vi"itat parintii se 3ande22te "i 22i noapte la ei 22i traieste Intr-o Intr- o per! anenta =rica# Acest lucru este =oarte user de lnteles; traieste in &&+

RE9OL:A

TRUPULUI

panics pentru ca asa-"isii e>perti de pe internet i-au potentat propria =rica de parinti# + !orals ast=el predicata spune ca o!ul n-ar  avea niciun drept la propria viata# la l a senti!entele 22i nevoile proprii# Pro0a0il ca pe internet nu se va 3asi ni!ic altceva decat asta pentru ca acolo se o@lindeste doar !entalitatea noastra pe care # pastrarn de !ii de ani$ cinsteste pe tatal tau 22i pe !a!a ta ca sa traiesti ani !ulti# In pri!a parte a cartii, 0io3ra=iile anu!itor scriitori arata ca nu se lntarn8la chiar asa, in specialla oa!enii care au =ost =oarte sensi0ili 22i inteli@enti de !ici copii# Dar nici + viata lun3a nu este dovada ca a!enintarea cuprinsa In cea de-a cincea porunca este Indreptatita# /a chiar di!potriva$ este vor0a despre calitatea vietii, Este vor0a despre =aptul ca parintii 22i 0unicii devin constienti de raspunderea lor si I22i cinstesc stra!osii pe cheltuiala copiilor 22i nepotilor lor, pe care Ii a@resea"a se>ual =ara discernarnant, ii 0at sau Ii chinuiesc, 22i asta nu!ai spre 0inele celor din urrna# Adesea parintii I22i pot eli0era trupul daca I22i descarca asupra copiilor lor  senti!entele senti!entele e>cesive, e>cesive, cau"ate cau"ate de propriii propriii parinti, parinti, Dar ei se pot I!0olnavi rapid cand acesti copii se Indepartea"a de ei, cel putin la nivel e>terior# lar adultii de asta"i au voie sa 0a3e de searna# au voie sa creada ce au va"ut 22i au sirntit cand erau copii, 22i nu tre0uie sa se sileasca la cecitate# Pentru ca ei au platit cecitatea i!pusa prin 0oli =i"ice sau psihice, ale carer cau"e au =ost ascunse atat de !ult ti!p# Daca nu !ai vor sa contri0uie la aceasta tainuire, au sansa de a rupe lantul violentei 22i al autoa!a@irii# 22i sa nu !ai pretinda sacri=icii de la copiii lor# De curand au =ost aratati tntr-o e!isiune e!isiune televi"ata televi"ata copii su=erind de nevroder!ita nevroder!ita## adica prurit, prurit, !ancari!i !ancari!i per!anente per!anente pe Intre3 trupul# trupul# .pecialistii .pecialistii pre"enti pre"enti la aceasta aceasta e!isiune e!isiune sustineau sustineau in unani!itate ca aceasta 0oala este este incura0ila# De cau"ele psihice ale acestor !ancari!i nici n-a =ost ver0a# desi era i"0itor  =aptul ca acesti copii au pre"entat arneliorari sau chiar s-au lnsanatosit cand s-au tntalnit la spital cu alti tovarasi de su=erinta#

Mora Morala la tradi traditi tion onal ala a In tera terapi piii si ceea ceea ce stie stie trup trupul ul

&&&

a telespectatoare,

acest =apt !-a =acut sa presupun ca acesti

copii au avut in spital un senti!ent de usurare prin contactul cu ceilalti, prin =aptul ca au descoperit descoperit ca nu sunt sin3urii oa!eni cu ast=el de si!pto!e de neinteles# La putina vre!e dupa aceasta e!isiune, a! cunoscut-o pe 9eroniclusiv se>ual# Dar 9eroni, cata vre!e persoanele carora Ii se datorea"a in pri!ul pri! ul rand aceasta =urie tre0uie tre0uie !enaate# !enaate# Laura a incercat incercat !ulte ase!enea ase!enea e>ercitii, e>ercitii, intotdeauna cu un succes te!porar# A0ia cand a =ost pre@atita sa perceapa a!ploarea ilu"iei sale cu privire la tata 22i sa si!ta, nu nu!ai =uria, ci si durerea si =rica, uterul ei s-a eli0erat de la sine, =ara e>ercitii de detensionare, de chinuitoarea tu!oare#

III

l\NOREIA!

DORUL DE COMUNICARE

REALI\.

C ### Fiindca n-a! putut 3asi rnancarea care sa-rni placa# Daca aB =i @asit-o# crede-rna ca n-as =i tacut atata valva, ci as =i !ancat pe sa-

turate ca tine si ca toti ceilalti#C FRAN ;AF;A, -n aris a# f"amei 

Intr4ducere la 8artea a treia

Do!eniul In care !orala cunoaste cel !ai !are triu!= este !odul de tratare a anore>iei# Este aproape # re3ula =aptul ca senti!entele de vinovatie ale tinerilor anore>ici sunt potentate prin rnustrari !ai !ult sau !ai putin e>plicite$ Ve9; cat de ne=ericiti Ii =aci pe parint= tal# cat tre0uie sa su=ere din cau"a ta#C .ensul =oa!ei, !esaul propriu-"is al acesteia, este Intotdeauna i3norat In aceste !ustrari# Dar toc!ai anore>ia arata =ara echivoc cat de dar sernnali"ea"a trupul adevarul 0olnavilor# Multi anore>ici @andesc ast=el$ #:re0uie #:re0uie se-!i iu0esc iu0esc si sa-!i cinstesc parintii, sa Ie iert totul, sa-i Intele3, sa 3andesc po"itiv, sa Invat sa uit, tre0uie sa =ac asta 22i ailalta, 22i nu a! In niciun ca" voie sa-rni arat neca"ul#C Dar pro0le!a se pune ast=el$ cine sunt eu daca Incerc sa-rni =orte" senti!entele 22i nu !ai tre0uie sa !ai stiu ce si!t cu adevarat, ce vreau, ce a! nevoie si de ceB Pot sa-rni cer per=orrnante !ari In !unca, In sport, In viata de "i cu "i# Dar daca vreau sa !a silesc la senti !ente %=ie cu sau =ara autorul alcoolului, dro3urilor sau !edica!entelor), !ai devre!e sau !ai tar"iu !a voi con=runta cu urrnarile autoarna@irii# Ma reduc la + !asca si nici nu stiu cine sunt cu

ade:arat7 Pentru ca sursa acestei cunoasteri se @aseste In senti!entele !ele adevarate, care concords cu e>perientele !ele# ~i pa"itorul acestor e>periente este trupul !eu# A!intirile lui#  Anore>ia$ dorui de co!unicare reala

&&' &&'

Nu ne pute! iu0i, respecta, Intele@e# daca i@norarn !esaele ernotiilor noastre, precu! precu! !ania# :otusi, e>ists + serie intrea3a de re3uli si si de tehnici CterapeuticeC de !anipulare a ernotiilor# Ne spune! =oarte in series cu! se poate opri tristetea 22i se poate produce 0ucuria# Oa!enii cu cele !al 3rave si!pto!e =i"ice sunt s=atuiti ast=el in spitale in speranta ca in acest !od se pot eli0era de ura lor ascunsa =ata de parinti#  Acest lucru poate sa reuseasca pentru + vre!e 22i sa aduca + a!eliorate prin =aptul ca ast=el o0tin apro0area din partea terapeuterapeutiler lor# Apoi, ca niste copii cu! inti care se supun !etodelor de edu- care ale !a!ei, ei se si!t acceptati 22i iu0iti# Dar daca nu va =  ascultat a0solut deloc, cu ti!pul trupul se va !ani=esta printr-o recidiva, La =el de 3reu se descurca terapeutii cu tratarea si!pto!elor copiilor hiperactivi# u! se pot inte3ra acesti copii in =a!ilie cand su=erinta lor este considerate, de e>e!plu, conditionata 3enetic sau ca necuviinta necuviinta erase ce tre0uie coriataB Bi toate astea nu!ai pentru ca adevaratele cau"e sa ra!ana secreteB Dar daca sunte! pre@atiti sa vede! ca aceste ernotii i22i au ori3inea in realitate, ca sunt reactii la ne3liare, !altratare sau# printre altele, la lipsa de co!unicare hranitoare# nu !ai vede! copii care se "0uciurna =ara rest# ci copii care su=era su=era 22i nu au voie sa stie de ceo Daca noi

ne dam voie .-# stirn# pute! sa ne autarn 22i sa-i auta!# Poate ca nu ne este %22i nu Ie este) atilt de !ult =rica de ernotii# ernotii# durere, =ries# =urie, cat de a cunoaste ce ne-au =acut =acut cu adevarat parinti$ nostri# cunoastere ce apare cdata cu ernotiile# O0li@atia %!orale) acceptata de !ai toti terapeutii, aceea de a o!ite cu orice pret sa atri0ui! parintilor vinovatia, duce la i3norarea de 0unavoie a cau"elor Irn0olnavirii Irn0olnavirii si, in consecinta, a posi0ilitattler de tratare# De cat iva ani neurolo3ii !oderni au a=lat ca lipsa unei relatii 0une 22i 0a"ate pe incredere cu !a!a In pri!ele luni de viata pana la trei ani lasa ur!e decisive pe creier 22i duce la tul0urari 3rave# De !ult ar =i tre0uit indusa aceasta teorie in pre@atirea terapeutilor# terapeutilor# Prin aceasta poate ca s-ar =i redus putin in=luentele

("#

I

REVOLTA TRUPULUI

daunatoare ale educatiei lor traditionale# traditionale# Pentru ca adesea educatia, peda3o3ia nea3ra, ne-a inter"is sa ne pune! pro0le!a =aptelor parintilor# i !oraia conventionala, preceptele reli3ioase reli3io ase si, nu In ulti!ul rand, anu!ite anu!ite teorii ale psihanali"ei psihanali"ei au contri0uit contri0uit la =aptul ca toc!ai psiholo3ii pediatri e"ita sa identi=ice In !od ! od clar raspunderea parintilor si  s-o dese!ne"e ca atare# .i  asta din tearna ca unui copil i-ar =ace rau ca parintii sa ai0a senti !ente de vinovatie# :otusi# eu sunt convinsa convin sa de contrariul acestui lucru# A spune adevarul poate avea 22i =unctie de desteptere, daca este asi@ureta asistenta terapeutica# /inelnteles, psiholo3ul pediatru nu-i poate schi!0a pe parintii copilului Ctul0uratC, dar poate contri0ui esential la trn0unatatirea relatiei lor cu copilul, daca Ie o=  era   era cunostintele necesare# EI Ie deschide, de e>e!plu, accesul la noi e>periente, daca Ii in=orrnea"a despre d espre i!portanta cornunicarii hra'

rutcete  ss Ii auta sa # tnvete# Adesea parinti$

re=u"a copilului, dar  nu dintr-o intentie rea, ci pentru ca ei nu au cunoscut aceasta =or!a de daruire cand erau copii Bi nici n-au stiut ca e>ista asa ceva# Ei pot Invata alaturi ala turi de copiii lor sa co!unice inteli3i0il, dar nu!ai daca nu Ie !ai este =rica# adica daca pri!esc tot spriinul de la terapeutul lor, care s-a eli0erat de peda3o3ia nea@ra, deci #

se a=la intru totul de partea copilului# .ustinut de Martorul onstient# adica de terapeut, un copil hiperactiv sau su=erind de altceva poate =i Incuraat sa IBi simta nelinistea, In loc sa + e>teriori"e"e, Bi sa IBi e>pri!e senti!entele alaturi de parinti, In loc sa se tea!a de ele si sa Ie disocie"e# Ast=el lnvata parintii de fa c"5i# ca poti avea senti  !ente =ara sa tre0uiasca sa te te!i de catastro=e, ca# di!potriva, poate aparea acel ceva ce acorda spriin spri in Bi creea"a Incredere reciproca# Eu cunosc + !a!a care, de =apt, datorea"a copilului ei salvarea din relatia rela tia distructiva cu parinti$ ei# A !ers la terapie !ai !ulti ani, dar se straduia necontenit sa vada partea 0una a parintilor ei de care =usese 3rav rnaltratata =n copilarie# .u=erea =oarte !ult de hiperactivitatea si i"0ucnirile a3resive ale =iicei ei, copil rnic# care Inca de la nastere se a=ta per!anent per!anent su0 trata!ent !edical#  Anore>ia  Anore>ia$$ dorui de co!unicare reaia

i

&*&

 Aceasta situatie nu s-a schi!0at ani de "ile, !er3ea cu copilul la !edic, Ii ad!inistra !edica!entele prescrise, =acea vi"ite re3ulate la terapeut si nu Inceta sa-22i doreasca sa-si disculpe parintii# onstient nici nu su=erise vreodata din cau"a parintiior ei, ci doar din cau"a copilului# Pana cand lntr-4 "i i s-a u!plut paharul, pana cand In s=ar22it a putut ad!ite In tata unui noi terapeut =uria ei =ata de parinti acurnulata In trei"eci de ani# lar atunci s-a inta!plat !inunea, care nu era de =apt nicio !inune$ In cateva "ile, =iica ei a Inceput sa se oace nor!al, si!pto!ele au disparut, punea Intre0ari Bi pri!ea raspunsuri clare# Era ca Bi cu! !a!a ei ar =i iesit dintr-o ceata deasa si a0ia acu! era capa0ila capa0ila sa IBi perceapa copilul# i un ast=el de copil, care nu este =olosit drept o0iect al prciectiilor# prciectiilor# se poate uca hnistit# nu !ai are nevoie sa aler3e de  ur I!preur ca un ne0un# opilul nu !ai are sarcina i!posi0ila de a-si salva !a!a sau cel putin# cu autorul propriilor Ctul0urariC, .-# =aca sa se con=runte cu adevarul ei#  Adevarata co!unicare se 0a"ea"a pe =a pte, ea da posi0ilitatea trans!iterii propriilor senti!ente si @anduri# o!unicarea 0ulversanta, dirnpotriva, se 0a"ea"a pe denaturarea =aptelor Bi pe tnvinovatirea altuia pentru propriie ernotii nedorite, care in principiu se re=era la parinti# Peda3o3ia nea@ra cunoaste nu!ai acest !od !anipulator de a0ordare# Pana de curand aceasta a =ost ornnipre"enta# dar acu! e>ists e>ists 22i e>ceptii# dupa cu! + arata 22i e>e!plul urrnator# Mar?, In varsta de sapte ani, re=u"a sa !ear@a la scoala pentru ca a 0atut-o pro=esoara# Ma!a ei, Flora, este disperata, dar nu poate sa-si duca copilul la scoala cu =orta# Ea Insa22i nu si-a 0atut copilul nlciodata# Face # vi"ita pro=esoarei, # con=runta cu =aptele 22i # roa@a sa I22i ceara scu"e scu"e copilului# copilului# Pro=esoara reactionea"a re- voltata$ unde aun3e! daca pro=esorul tre0uie sa-si ceara scu"e de la copilB Ea este de parere ca !icuta Mar?a !eritat 0ataia# pentru ca nu # asculta cand vor0ea cu ea# Flora spune cal!$ #,n copil care nu va asculta poate se te!e de vocea durnneavoastra sau de e>presia e>presia tetei durnneavoastra# Prin 0ataie nu va capata &**

i i

RE9OL:A TRUPULUI #

decat !ai rnulta =rica# :n loc sa-l loviti ar tre0ui sa vor0iti cu copilul, sa-i ca22ti3ati :ncrederea 22i ast=el sa Inlaturati tensiunea 22i tea!a# /ruse pro=esoarei is-au u!e"it ochii, s-a pra0usit pe scaun 22i a soptit$ Copil =iind, n-arn cunoscut decat 0ataia, ni!eni n-a vor-

rt 

0it cu !ine2 :nca + !ai aud pe !a!a tipand$ Nu rna asculti niciodata, ce-o sa !a =ac cu tineBSC Dintr-odata Flora este Induiosate# a venit cu intentia sa :ispuna pro=esoarei ca de !uit este inter"isa 0ataia copiilor copii lor la scoala 22i ca tre0uie sa + recla!e# Dar acu! :n =ata ei sta un o! adevarat, cu care poate vor0i# In =inal, cele doua =e!ei au chi0"uit :!preuna ce tre0uie =acut pentru ca !icuta Mar? sa capete din nou :ncredere# Pro=esoara s-a oterit acu! sin@ura sa ceara scu"e copiluui, ceea ce a 22i tacut# Ea i-a e>plicat copilului ca nu !ai tre0uie sa-i =ie =rica de ni!ic pentru ca 0ataia este oricu! inter"isa, iar ea a =acut ceva neper!is# opilul are dreptul sa se plan3a :n ase!enea situatie# pentru ca 22i pro=esorii =ac @reseli# Mar? a !ers din nou cu placere la scoala, de atunci :nainte i-a aratat si!patie acestei =e!ei care a avut curaul sa-s$ recunoasca @reseala# opilul tre0uie sa =i re!arcat =oarte 0ine ca ernotiile adul- # tiler depind de istoriile lor, 22i nu de purtarea copiilor# iii daca purtarea si neautorarea lor dedansea"a dedansea"a e!otii e!otii puternice in adulti# atunci copiii nu tre0uie sa se si!ta vinovati pentru asta nici chiar daca adultii lncearca sa dea vina pe ei %C te-a! 0atut  pentru eEltu !!! $%! n copil cu e>perienta lui Mar? nu se va sirnti, cu! + =ac atat de !ulti oa!eni, raspun"ator pentru ernotiile altora, ci doar penC tru ale sale#

urnalul 2icti: al Anitei @in> 

Printre !ultele !ultel e scrisori Bi urnale pe care Ie pri!esc adesea, ades ea, se a=la nenurnarate dove"i de !altratare crunta In copilarie# dar si ceva !ai rar - relatari ale terapiilor terapiilor ce dau posi0ilitatea posi0ilitatea celui care le-a scris sa IBi re"olve urrnarile trau!eor din copilarie# neori sunt ru@ata sa relate" relate" povestile vietii respective, dar e"it :ncele :ncele !ai !ulte dintre ca"uri pentru ca nu stiu daca# peste cat iva cat iva ani, persoana :n  cartea unui strain# :ntr-unul dinin cau"a s-ar re@asi cu placere :n  tre ca"uri !-a! hotarat sa scriu + poveste =ictiva, care se re=era totusi la =apte reale# Presupun ca =oarte !ulti oa!eni poarta tn ei # sursa de su=erinta asernanatoare# =ara a avea sensa sa =i 0ene=iciat de un trata!ent :ncununat de succes# + =e!eie tanara, t anara, pe care + voi nu!i Anita Finia# Nu se !ai contests tn 3eneral, nici chiar :ntre !edici, =aptul = aptul ca este ?or0a despre # 0oala de tip psihoso!atic, ca psihicul este cel Ca=ectatC cand un o! %cel !ai adesea tartar) pierde atat de !ult din 3reutate incat aun3e :n peri  peri  col de !oarte# :otusi# constitutia psihica a acestor oa!eni oa!eni ra!ane cel !ai adesea intr-4 lu!ina di=u"a# :n opinia !ea, acest lucru se lntarn8la calca cea de-a cincea porunca#

tot pentru a nu tn-

 A! a0ordat dea aceasta pro0le!a pro0le!a In Eas Erwachen, dar rn-a! oprit la pole!ica :!potriva :!potr iva practicii u"uale, al carei scop &*

RE9OL:A :RPLI

pentru tratarea anore>iei este luarea In 3reutate, In ti!p ce cau"ele i!0olnavirii ra!an ascunse# Nu vreau sa continui aici aceasta pole!ica, doresc In schi!0 sa ilustre" printr-o povestire ce =actori psihici duc la de"voltarea anore>iei si, ca In ca"ul de =ata, prin ce =actori aceasta poate =i re"olvata#

#Artistul =oa!eiC al lui ;a=ista Intre !a!a Bi copilul dorit al acesteia, In pri!a =a"a a vietii# Daca acest lucru nu se lntarnpla niciodata, daca un copil este hranit cu !inciuni, daca cuvintele Bi 3esturile servesc nu!ai pentru a respin3e copilul, pentru a !asca ura, scar0a# repulsia, atunci copilul se opune sa se de"volte cu aceasta 6rana1

#

re=u"a Bi !ai

tar"iu devine anore>ic, =ara sa stie de ce hrana are nevoie# Acest lucru nu se Btie din e>perienta# deci nu se stie ca e>ists#  Adultul poate avea doar + idee va3a ca aceasta hrana e>ista 22i Ii place sa se arunce In or3ii culinare, sa 0a3e In el totul la tnta!plare# tnta!plare# In cautarea acelui lucru de care are nevoie, dar pe care nu-l cunoaste, Apoi devine o0e", 0uli!ic# Nu vrea sa renunte# vrea sa rnanance, sa !anance nelncetat, =ara li!itari# Dar nici el nu stie, ca Bi anore>icii, de ce are nevoie, nu poate niciodata sa se sature de !ancare# 9rea sa =ie li0er, sa al0a voie sa !anance orice, sa nu tre0uiasca sa se supuna niciunei constran@eri, dar In cele din urrna traieste In constran@erea or3iilor sale culinare# Pentru a se eli0era de aceasta, ar tre0ui sa poata Irnpartas$ cuiva senti!entele sale, ar  tre0ui sa a=le a=le ca este as- cultat, tnteles si luat In series# ca nu !ai tre0uie sa se ascunda# A0ia atunci stie ca aceasta este hrana pe care a cautat-o + viata Intrea@a# #Artistul =oa!eiC al lui ;a=ia$ dorui de co!unicare reala

&*6

In =elul ln care

&*(

RE9OL:A :RPLI

trni vor0este vor0este =ru!os, vrea se-!i se-!i dea cura cura de a trai %cu! se CdaC

asta1)7 :!i e>plica =aptul ca toti cei de-aid vor sa !a aute, ca 0oala !ea si3ur va da :napoi daca voi capata :ncredere2 da, sunt 0olnava pentru ca nu a! :ncredere :n ni!eni# Asta voi tnvata aici#  Apoi se uita la ceas 22i se @andeste pro0a0il pro0a0il cat de 0ine va pre"enta diseara la se!inar acest ca", a @asit cheia anore>iei$ :ncrederea# La ce te @andeai, rna@arule# pe cand cand :!i predicai !ie :ncredereaB :oti t!i predica :ncrederea, dar ei nu

#

!erital Pre-

tin"i ca rna rna asculti# dar nu =aci altceva decat sa vrei sa te i!pui, vrei sa-rni placi, sa rna rna or0esti, sa te ad!ir 22i seara sa !ai !ai =aci

#

0una a=acere pe spinarea spinarea !ea, sa Ie povestesti cole3ilor de la se!inar cat de iscusit conduci conduci spre incredere

#

=e!eie inteli3enta#

:u, tap vanitos, !i-a! dat sea!a :nstarsit de ocul tau, nu !a !ai las !intita, nu tie :ti sunt recunoscatcare pentru a!eliorare, ci Ninei, portu3he"a, =e!eia de serviciu, care rarnanea lan3a lan3a !ine uneori seara si rna asculta cu adevarat, care se enerva pe =a!ilia !ea :nainte ca ca eu tnsa!i sa Indra9nesc

.-#

=ac 22i care !i-a dat ast-

=el posi0ilitatea sa rna revolt# Datorita reactiilor Ninei =ata de ceea ce Ii povestearn eu, a! :nceput sin@ura sa si!t si se-!i dau sea!a raceala si sin@uratate a! crescut, In ce i"olare totala# De ln ce raceala unde !i-as =i capatat :ncredereaB :ncredereaB A0ia discutiile cu Nina !i-au tre"it po=ta, atunci a! :nceput sa !ananc# atunci a! a=lat ca viata !ai are sa-rni o= ere o= ere ceva - co!unicare co!unicare adevarata, acel ceva dupa care a! tant intotdeauna#

Asa a! =ost silita sa accept

hrana pe care n-o voia!, pentru ca nu era hrana# hrana# ci raceala, raceala, prostia 22i =rica !a!ei !ele# Anore>ia Anore>ia !ea era =u3a de aceasta asa-"isa hrana# otravitoare otravitoare hrana# Nina !i-a salvat vista# rn-a =acut sa Intele@ nevoia !ea de caldura, tntele@ere# conversatie si schi!0are# ~i Nina nu este sin3ura# sin3ura# Acu! stiu ca e>ists ceea ce caut, e>ista, doar ca atat de !ulta vre!e n-a! stiut-o# Inainte de-a avea contact cu Nina nu stiarn stiarn deloc ca e>ista si alti oa!eni tn a=ara de voi, de =a!ilia !ea, de scoala# scoala# :oti erau atat de norrnali norrnali 22i atat de inaccesi0ili !ie !ie :uturor :uturor Ie era! de neEa =ace !ena lnteles ciudata7 Pentru Nina nu era! deloc ciudata# Ea =ace

 Anore>ia$ dorui de co!unicare reala

&*'

aici, in Ger!ania, iar In Portu3alia a Inceput studiile# Dar n-a !ai avut 0ani sa Ie continue pentru ca i-a !urit tatal la scurt ti!p dupa ce si-a dat 0acalaureatul 0acalaureatul ~i a tre0uit sa !unceasca# 22i totusi# ea i~i incepuse studiile, asta n-are ni!ic de-a rn-a inteles7 Nu pentru ca i~i incepuse =ace# In copilarie avea care

#

#

verisoara despre despre care irni povestise !ult si

ascultase, # luase In serios# 22i acu! poate si ea sa =aca asta

lan3a !ine, !ine, =ara e=ort si =ara pro0le!e# Ei nu-i sunt strains, desi ea a crescut in Portu3alia, iar eu -in Ger!ania# Nu e ciudatB lar acu!, in tara !ea, eu !a si!t ca # straina# cateodata ca

#

leproasa# doar 

pentru ca eu nu vreau sa =iu ~i nu vreau sa devin devin ceea ce ce vor vor altii Prin anore>ie putea!

.-#

de!onstre"# de!onstre"#

Priviti cu! arat# 9a 9a

de"@usta ln2atiseree !eaB u atilt !ai 0ine# 0ine# atunci veti re!arca =aptul ca e ceva in nere@ula cu !ine sau cu voi# 9a tntoarcsti privirea, !a considerati ne0una# Asta rna doare, dar nu e atilt de rau ca daca aB = =ost una dintre voi# Intr-un =el sunt ne0una, sunt respinsa de voi pentru ca re=u" sa !a adapte" voua Bi sa-rni trade" trade" =iinta, 9reau 9reau sa stiu cine sunt# pentru ce a! venit venit pe aceasta lu!e, de ce in epoca asta, de ce in sudul Ger!aniei, de ce la parintii !ei care care nu nu tntele@ a0solut ni!ic din !ine Bi nu !a pot accepta# De ce e>ist pe aceasta lu!eB e caut eu aiciB .unt 0ucuroasa ca de la discutiile cu Nina nu !ai tre0uie sa-!i ascund ascund toate aceste lntrebari in spatele anore>iei# 9reau sa caut

#

cale care care se-!i dea posi0ilitatea sa 3asesc raspunsuri la in-

tre0arile !ele ~i sa traiesc asa cu! cu! vreau# 7 noie!0rie &''6  A! =ost e>ternata din spital pentru ca a! atins 3reutatea !ini!a necesara# Era su=icient# De ce s-a tntarnplat asta nu stie ni!eni In a=ara de !ine ~i de Nina# Oa!enii sunt convinsi ca planul lor de ali!entatie a produs asa-"isa a!eliorare# a!eliorare# t#asa-i sa creada asta si sa =ie =ericiti, ln orice ca", eu sunt 0ucuroasa sa plec din spital# lar acu!, incotroB incotroB :re0uie :re0uie sa-rni caut

#

ca!era, nu vreau

sa ra!an acasa# Ma!i e ln5ri4rata ca Intotdeauna# lsi investeste Intrea3a vitalitate in a-si =ace 3rii pentru !ine, ceea ce rna calca

&7+

RE9OL:A :RPLI

pe nervi# Ma te! ca iar n-a! sa !ai pot !anca, daca !ai continua cu asta, pentru ca =elul ei de-a vor0i cu !ine irni taie po=ta de !ancare#

Ii si!t =rica,

as vrea

.-#

aut, as vrea sa !ananc ca sa nu-i

=ie tearna ca sla0esc iarasi, dar nu !ai suport !ulta vre!e teatrul asta# :o :otusi, nu vreau sa rnananc ca sa nu-i =ie !a!ei !ele tea!a ca sla0esc# 9reau sa !ananc pentru ca :!i place sa !ananc# Dar  =elul :n care se poarta cu !ine I!i strica toata 0ucuria# =!i strica siste!atic si alte 0ucurii# Daca vreau sa rna lntalnesc cu Moniercitii pentru ca in =inal sa traiasca acest !o!ent, ca parintii sa =ie rnandn de elB Dar  prin asta el se si!te iu0it de eiB Ar =i avut ei aceasta a!0itie prosteases si ar = considerat el ca este necesar sa sa pri!easca pri!easca

#

!eda-

lie de aur, daca ar =i =ost si3ur de dra3ostea parintilor saiB Pe cine Pe cine iu0eau eiB Pe casti@atorul !edaliei de aur sau pe copilullor,

care

poate a su=erit de lipsa dra3osteiB A! va"ut un ase!enea casti3ator pe ecran si, si, ln !o!entul ln care a a=lat de victoria sa, a i"i"0ucnit :n plans, se "3uduia de plans# Nu erau lacri!i de =ericire, se sirntea su=erinta su=erinta care :I"3uduia, :I"3uduia , doar ca nici el sin3ur nu era, pro0a0il, constient de asta#

(,#

REVOLTA TRUPULUI

8 !artie &''( Nu vreau sa =iu asa cu! vreti voi sa =iu#

Dar nu !ai a!

curaul curaul sa =iu asa cu! as vrea pentru pentru ca in continuare continuare su=ar de respin3erea voastra 22i de i"olarea !ea =ata de voi# Dar nu sunt sin@ura pentru ca vreau sa va =iu pe placB Ma trade" sin@ura, and and !a!i a =ost =ost 0olnav 0olnava a acu!

doua doua

sapta! sapta!ani ani

si a avut avut

nevoie de autorul !eu, aproape a! =ost 0ucuroasa ca avea! un prete>t ca sa vin acasa# suportat =elul in care ea se in3riea de !ine# lnsa curand n-a! !ai suportat Nu pot sa =ac ni!ic pentru asta pentru ca inca :i !ai si!t =atarnicia# Pretinde ca are 3rila de d e !ine si prin asta a sta i!i devine indispensa0ila# + e>peri!ente" ca pe-o ispita a credintei ca !a iu0este, dar, daca !-ar =i iu0it, nu l-as =i si!tit iu0ireaB :otusi, :otusi, sunt perverse, re!arc daca d aca rna place cineva, !a lasa sa ter!in de vor0it, se interesea"a de ceea ce ce spun# spun# Dar la !a!i nu si!t decat ca vrea sa a! 3ria de ea 22i .-# iu0ese# Bi, in in plus, vrea ca eu sa cred contrariul# Dar asta e santa Poate ca a! si!tit asa chiar de d e copil, dar nu a! pu- tut

.-#

spun, nu stiarn cu!# A0ia acu! t!i dau sea!a de

asta# Pe de alta parte, i!i pare rau pentru ea, =iindca =iindca si ea e =la!anda dupa relatii interu!ane# Dar ea poate .-# re!arce 22i .-# arate :nca si !ai putin decat !ine# Ea este captiva, iar in aceasta captivitate tre0uie sa se si!ta atat de neautorata, :ncat vrea sasl irnpuna per!anent puterea, in special =ata de !ine# lara22i :ncerc s-o lntele5 and !a voi eli0era, :n s=arsit, de astaB

and voi :nceta, :n starsit, sa sa =iu psiholo3ul !a!ei !eleB + caut, vreau

.-#

Intele57 vreau s-o aut# Dar totul este "adarnie# Ea nu

vrea sa =ie autata, nu vrea sa se dornoleasca# pare sa al0a nevoie nu!ai de putere# Bi eu nu rna !ai las prinsa :n acest oe# .per ca reusesc# u tati e alt=el# EI reactlonea"a prin a0sents# el evita totul, =ace irnposi0ila orice lntalnire# lntalnire# Nici atunci cand era! !ica si se uca cu trupul !eu nu a spus vreodata ceva# Ma!i e alt=el# Ea este ornnipre"enta, ornnipre"enta, chiar :n inurii si reprosuri, chiar :n nevoile 22i pretentiile ei# Nu Nu pot sa !a sustra3 niciodata pre"entei ei, dar nu nu pot considera aceasta pre"enta drept hrana# Ma  Anore>ia$  Anore>ia$ dorul de co!unicare reala

&7&

deranea"a# Dar si lipsa lui tati era derananta pentru !ine, pentru ca# si si copil

(,"

REVOLTA TRUPULUI

=iind, avea! nevoie neaparat de hrana# nde tre0uia

.-#

caut,

cand parintii !ei rni-o re=u"auB Hrana de de care avea! nevoie atilt de i!perios era

#

relatie, dar nici !a!i, nici tati nu stiau stiau ce era

asta si Ie era =rica de

#

relatie cu !ine pentru ca ei inBiBi au =est

!altratati si n-au =ost proteati in copilarie# lar incerc sa =ac chestia asta$ acu! incerc sa-l lntele@ pe tati, :i!p de saispre"ece ani a! =acut asta nelncetat, iar acu! vreau in starsit

.-#

re"olv# In ori-

ce ca" si tati a su=erit de sin@uratate# =apt este ca el rn-a lasat sa cresc in sin@uratate# cand era! copil !a lua la el nu!ai atunci cand avea nevoie de !ine, dar nu a =ost nicicdata alaturi de !ine, lar !ai !ai tar"iu rn-a evitat Int4tdeauna Nu vreau sa !a a0at de la aceste =apte# Nu vreau sa !ai ocolesc ocolesc realitatea# ' aprilie &''( lar a! sla0it puternic Bi psihiatrul de la spital ne-a dat adresa unui terapeut

+ chearna .usan, Dea a! vor0it de doua ori cu cu

ea, Pana acu! !er3e 0ine# Ea e alt=el decat psihiatrul# Lan3a ea !a si!t tnteleasa si asta este

#

!are usurare# Nu incearca sa rna

convin@a, asculta# dar da r vor0este Bi ea, spune spune ce @andeste si rna incuraea"a sa-rni e>pri! 3andurile Bi sa rna incred in senti!entele !ele, l-a! povestit despre Nina Nina si a! plans !ult# !ult# :ot :ot nu-!i =ace placers sa !ananc, dar acu! Intele5 !ai 0ine si !ai pro=und de ce e a~a, M-au hranit saispre"ece ani cu hrana =alsa si !i-a =ost de-auns# .au irni procur hrana corscta si 3asesc, cu autorul lui .usan, curaul pentru a =ace asta# sau t!i continui 3reva =oarnei, Este asta

#

3reva a =oa!eiB Eu nu pot

.-#

>#ad asa# Pur Bi si!plu

n-a! che= sa !ananc# n-a! po=ta de !ancare# Nu-!i plac !inciunile, nu-!i place pre=acatoria, nu-!i plac evitarile# Mi-ar placea atat de !ult sa pot vor0i cu parintii !ei, sa Ie povestesc despre !ine si sa aud de la ei cu! cu! le-a =ost cand erau copii, cu! si!t ei lu!ea a"i# Niciodata Niciodata n-au vor0it despre asta# Au incercat per!anent sa-rni dea # educatie 0una si au evitat ceea ce era personal# Acu! i!i dau sea!a de asta# Dar de ce nu !er3 pur si si!plu !ai departeB De ce !a tntorc lntotdeauna

acasa ~isutar de

 Anore>ia$ dorul de co!unicare reala

&7&

cu! se poarta cu !ineB Pentru ca !i-e !ila de eiB ~i asta, dar  tre0uie tre0uie

sa recunosc recunosc ca :nca a! nevoie nevoie de ei, ca :nca i!i

lipsesc, lipsesc, desi stiu ca n-au

putut

sa-rni sa-rni dea nicioda niciodata ta

ceea ce

voia! eu de la ei# Asta e adevarul, ratiunea !ea stie, dar copilul din !ine nu poate sa-l !telea@a, nu vrea sa-l stie, Nici el nu vrea sa stie, vrea pur 22i si!plu sa =ie iu0it si nu poate pricepe pricepe de ce de la Ince8ut n-a pri!it dra3oste# A! sa pot sa accept vreodata vreodata lucrul astaB .usan e de de parere ca pot tnvata sa-I accept# Din =ericire, =ericire, nu spune ca rna !sel ! senti!entele senti!entele !ele# Ma tncuraiea"a tncuraiea"a se-!i iau in serios perceptiile si sa cred ln ele# Asta e cu totul !inunat, n-arn !ai trait-o niciodata in ase!enea ase!enea !asura, and Ii povestesc ceva lui ;laus, adesea spune$ CA22a cre"i tuC, ca si cand el ar putea sti !ai 0ine decat !ine cu! si!t eu ceva# Dar saracul ;laus, care se crede atat de i!portant, nu =ace decat sa repete ce i-au spus parintii lui$ C.enti!entele tale te Insala7 stirn noi !ai !ai 0ineC s#a#rn#d# Parinti lui vor0esc asa pro0a0il din o0isnuinta, pentru ca asa se vor0este, pentru ca in principiu ei sunt alt=el decat parintii !ei# Ei Ei sunt !ult !ai pre@atiti sa-l asculte 22i sa-l accepte pe ;laus, !ai ales !a!a lui#

Ii

pune adesea tntre0ari si da sen"atia ca vrea

lntr-ade:ar  sa-l :ntelea3a# M-a22 =i 0ucurat daca !a!a rni-ar =i pus ast=el de lntrebari Dar lui ;laus nu-i place asta# I-ar placea sa II lase :npace si sa-l lase sa descopere sin3ur lucruri, =ara sa vrea sal aute tot ti!pul# ~i el are dreptate, dar acest co!porta!ent

allui

;laus creea"a distants dintre noi# Pur 22i si!plu nu !a pot apropia de el# Oare ce crede .usan despre astaB && iulie &''( Ma 0ucur ca e>ista .usan# Nu doar pentru ca !a asculta si !a !a tncurasa"a sa rna e>pri! in =elul !eu, ci si pentru ca stiu ca e cineva alaturi de !ine 22i ca nu tre0uie sa !a schi!0, pentru ca rna place# place# Ma place asa cu! sunt# Asta este coplesitor, coplesitor, nu tre0uie tre0uie sa =ac e=orturi sa rna =ac lnteleasa7 Pur22i si!plu !a lntele5e7 Este un senti!ent !inunat sa =ii lnteles Nu tre0uie sa =ac inconurul lu!ii sa 3asesc oa!eni care vor sa rna asculte si !ai tar"iu sa =iu  Anore>ia$ dorul de co!unicare reala

dece8ti4nata7  A! 3as  it un o! care poate sa =aca asta 22i 4ratie lui pot sa-rni dau sea!a sea!a cu! !-a! tnselat intotdeauna, de e>e!plu in privinta lui ;laus# leri a! a! =ost la cine!a si !ai tar"iu a! lncercat sa vor0esc cu el despre =il!# I-a! e>plicat de ce rn-a de"arna3it punerea in scena, desi criticile erau =avora0ile# A spus doar atat$ CAi pretentii prea !ari#C Atunci rn-a surprins =aptul ca el !ai =acuse si inainte ast=el de o0servatii# in loc sa se re=ere la ceea ce spunea!# Dar intotdeauna a! luat-o ca pe cea nor!al pentru ca 22i acasa tot asta au"ea! si era! o0isnuita, Dar ieri !-a surprins# Ma

3andea! ca .usan n-ar =i reactionat niciodata asa, ea intotdeauna raspunde la ceea ce ii spun si# daca nu rna intele@e, rna lntreaba /rusc a! inteles ca sunt prietena cu ;laus de un an 22i n-a! tndra"nit sa o0serv ca de =apt el nu !a asculta deloc, ca rna evita intr-un !od asernanator cu tati si ca eu consider asta nor!al# .e a schi!0a astaB De ce-ar tre0ui sa se schi!0eB Daca !a evita, ;laus are !otivele lui .-# =aca, pe care eu nu Ie pot schi!0a# Dar, din =ericire, a! inceput sa recunosc ca nu-!i place cand sunt evitata si ca pot sa e>pri! aceasta neplacere# Nu !ai sunt tetita lui taticu# &( iulie &''( I-a! povestit lui .usan ca ca uneori ;laus rna calca pe nervi 22i nu stiu de ceo dra3# .unt intotdeauna !aruntisun ceo :n de=initiv, !i-e dra3# care !a in=urie si din cau"a asta i!i =ac reprosuri, Are cele !ai 0une in- tentii cu !ine# .pune ca ca rna iu0este si eu stiu ca tine !ult la !ine# !ine# Atunci de ce sunt atat de !eschinaB De ce rna enervea"a rnarunti- surileB De ce nu pot =i 3eneroasaB A! :4rbJt atat de !ult despre asta, !-a! invinovatit, .usan !-a ascultat 22i la =inal !-a intre0at in ce constau !aruntisurile# 9oia 9oia sa stie totul totul cu e>actitate, iar eu nu "iam sa discut despre asta, dar :n =inal !ia! dat sea!a ca pu- tea! vor0i ore in sir despre despre asta 22i sa rna

ln:in4:atesc =ara sa lnte- le3 e>act ce rna enerva# Pur si si!plu pentru ca i!i conda!na! senti!entele inca dinainte de a Ie putea lua in serios si Intele5e7  Asa a! inceput sa vor0esc despre detalii concrete# Era  5")es'  5")es ' (,$

REVOLTA TRUPULUI

tea cu scrisoarea# l-a! scris

#

scrisoare =oarte lun3a si a! incercat

 Anore>ia$ dorul de d e co!unicare reala

sa-i spun :n ea cat de rau rna si!t cand tncearca sa-rnl rastal!aceases senti!entele# %and t!i spune, de e>e!plu, ca vad totul in ne3ru, ca despic =irul in patru, ca =ac speculatii despre toate lu-

crurile care nu !erita sa =ie discutate# dis cutate# N-ar tre0ui sa-!i =ac 3rii inutile, daca nu e>ista un !otiv pentru asta7  Aceste pareri !a intristea"a, !a si!t sin3ura Bi a! tendinta sa-rni spun si eu acelasi lucru, tncetea"a sa te !ai 3andeBti :ndelun3 la asta, ia partea 0una a  vietii, nu !ai = atat de co!plicate# Dar a! descoperit, @ratie te-

rapiei cu .usan, ca aceste s=aturi nu-!i =ac 0ine, i!i provoaca un e=ort inutil din care nu iese ni!ic 0un# Ma si!t asa cu! sunt, respinsa# :ot :ot !ai !ult respinsa# Respinsa si de !ine, ca !ai :nainte de !a!i# %u! poti iu0i un copil care vrei sa =ie cu totul alt=el decat Estel Daca per!anent vreau sa =iu alt=el decat sunt si daca si ;laus vrea asta de la !ine, nu rna pot iu0i Bi nu pot sa cred ca si ceilalti

#

=ac# Pe cine iu0esc ei atunciB Pe aceea care nu suntB Pe

aceea care sunt, dar pe care vor

.-#

Nu vreau sa =ac e=orturi pentru

#

schi!0e ca .-# poata suportaB

ast=el de #u0ireC, a! o0osit,

lar acu!, lncuraata de terapia !ea, i-a! scris toate astea lui ;laus# Ma te!ea! inca de cand scria! ea n-o sa intelea3a ni!ic# .au %si de asta !a te!ea! te!ea! eel !ai tare) ea

#

sa ia totul ca pe niste

reprosuri pe care i Ie =ac# Dar nu asta intentionarn, A! incercat, pur si si!plu, sa !a deschid si a! sperat ca ast=el ;laus rna va intele3e !ai 0ine# A! scris s cris =oarte clar de ce !a schi!0 In acest !o!ent si voia! sa-l =ae partas la asta, nu voia! sa-lias pe dina=ara# Raspunsullui n-a venit i!ediat Ma te!ea! dea de !ania lui, lui, de nera0darea lui =ata de indelun3atele !ele !editari# de respin3erea lui, dar asteptarn

#

atitudine =ata de ceea ce ii serisese!#

loe de asta, a! pri!it de la el dupa !ai !ulte "ile de asteptare

ln #

scrisoare din vacanta, care rn-a ui!it total# Imi rnulturnea pentru scrisoarea !ea, dar nu po!enea po!enea un cuvant despre continutul continutul ei#

lmi povestea ee =acea in vacanta, ee trasee !ontane ave a de 3and sa =acaBi cu ce oa!eni ieBea seara# A! =ost devastate# /unul-si!t ele!entar t!i spunea ca I-a! suprasolieitat cu scrisoarea !ea, nu era o0isnuit sa aecepte senti!entele altor oa!eni, nici !acar pe (,$

REVOLTA TRUPULUI

ale sale Insusi, si din cau"a asta nu avea ce =ace cu scrisoarea !ea# Dar daca voia! sa-rni iau iau in serios senti!entele,

atunci acest

0un-si!t ele!entar al !eu nu !a auta a0solut deloc# Ma si!tea! ni!icita, ca Bi cand n-as =i scris a0solut ni!ic# ine sunt, sunt, !a 3andea!, de toata lu!ea se poarta cu !ine ca si cu! aB a B =i un ni!icB Ma si!tearn ucisa psihic# and# in ti!pul terapiei cu .usan, !-a! apropiat de aceste senti !ente, a! plans ca un copil !ic care se a=la e=ectiv in pericol de a =i ucis# Din =ericire, .usan n-a incercat se-!i schi!0e acest senti!ent si sa-!i spuna ca nu e>ista e>ista niciun niciun pericol# M-a lasat sa plan3, rn-a luat in 0rate ca pe un copil rnic, r nic, rn-a !an@aiat pe spate si in clipa aceea rni-a rni-a =ost ciar ca in intrea3a !ea copilarie copilarie n-a! e>peri!entat ni!ic altceva a ltceva decat ca sunt ucisa psihic# eea ce !i se

lntarn8la nu era

acu! cu ;laus, care pur Bi si!plu lrni i3nora scrisoarea, #

e>perienta noua# + cunostearn dea de !ult# Nou era nu-

!ai =aptul ca pentru pri!a oara putea! reactions la acsasta e>perienta cu durere# ca putea! si!ti durerea# in copilarie# nu era ni!eni alaturi care se-!i dea aceasta posi0ilitate# Ni!eni nu rn-a luat in 0rate 0ra te si nu !i-a aratat atata intele@ere cu! sirntearn acu! alaturi de .usan# inainte durerea !ea era inaccesi0ila, inaccesi0ila, iar !ai tartar"iu a! !ani=estat-o prin anore>ie =ara sa # intele3#  Anore>ia spunea lntruna;

=larnan"esc daca ni!eni nu vrea sa

vor0easca cu !ine# !ine# u cat rna in=o!ete"

!ai tare, cu atat prip ri-

!esc din ur se!nale ale totalei lipse de intele3ere# a rsactia lui ;laus la scrisoarea !ea# Medicii !i-au dat diverse prescriptii, parintii le-au du0lat, du0lat, psihiatrul psihiatrul rn-a arnenintat arnenintat cu !oartea !oartea daca nu tncep sa rnananc si !i-a dat !edica!ente ca sa pot !anca# :o :oti voiau sa !a o0li3e o0li3e sa a! po=ta de rnancare, dar nu avea! nicio po=ta de =elul acesta, de =alsa co!unicare ce-!i era o=erita, lar  ceea ce cautarn eu parea de nei!plinit# Pana in ciipa in care !-a! si!tit atat de pro=und inteleasa lan3a .usan# Acest !o!ent !i-a redat speranta pe care, poate, =iecare o!

#

are inca de la nastere, ca poate e>ista un schi!0 de

senti!ente adevarat# Fiecare copil lncearca tntr-un =el sa aun3a (,&

I I

REVOLTA TRUPULUI

la !a!a lui# Dar cand raspunsul lipseste cu desavarsire# I22i pierde speranta, In acest re=u" al !a!ei I22i are pro0a0il radacinile disperarea# Dar acu!, 3ratie lui .usan, speranta pare sa reinvie In !ine# Nu !ai vreau sa =iu alaturi de oa!eni care, ca si ;laus, ;laus, ca !ine !ai inainte, au renuntat renuntat la speranta de a avea

#

discutie deschisa$

vreau sa intalnesc alti oa!eni, cu care sa pot vor0i despre trecutul !eu# elor !ai !ulti i se va =ace pro0a0il =rica daca voi a!inti de copilaria !ea, dar poate unul sau altul se va deschide si el# Nu!ai cu .usan rna si!t ca tntr-o alta lu!e# Nu !ai pot Intele3e cu! I-a! suportat atata vre!e pe ;laus# u cat rna apropii !ai tare In In a!intire de co!porta!entul

tatalui !eu, cu atat !ai clar recu-

nose ori3inea relatiei !ele cu ;laus 22i cu alti ase!enea a se!enea prieteni# 7& dece!0rie *+++ De !ult n-arn !ai scris ni!ic si a"i# dupa doi ani, i!i citesc Insernnartle din urnalul din perioada perioada trata!entului#

N-a durat chiar 

atat de !ult, co!parativ cu terapiile de durata pe care a tre0uit sa Ie suport din cau"a anore>iei# anore>iei# Acu! trni dau sea!a clar cat cat de !ult t!i disocia! senti!entele si cu! tinearn inca la speranta de a putea putea avea candva candva

#

relatie adevarata cu parintii parintii !ei# Dar to-

tul s-a schi!0at intre ti!p# N-a! !ai =ost de un an an la terapie la .usan si nu !ai a! nevoie de ea pentru pentru ca acu! Intele3 copilul din !ine, pe care la ea l-a! cunoscut pentru pri!a oara In viata#  Acu! sunt lns4tlt4area copilului ce-a! =ost odata, care !ai traieste Inca in !ine# Pot respecta se!nalele se!nalele trupului !eu, pot sa nu e>ercit nicio constran@ere asupra lui 22i vad ca si!pto!ele au disparut# Nu !ai su=ar de anore>ie, a! po=ta de rnancare si de viata#  A! cativa prieteni cu care pot vor0i deschis, =ara =rica de a =i udecata# Asteptarile !ele de odinioara pe care Ie avea! =ata de parintii !ei s-au re"olvat de la sine, de cand nu nu!ai partea rnatura, dar 22i copilul din !ine au inteles ca dorul acesta a =ost total respins 22i re=u"at# Acu! nu !a !ai si!t atrasa de oa!eni care-!i =rustrea"a nevoia de sinceritate si onestitate# Gasesc oa!eni care au aceleasi nevoi ca si !ine, nu !ai su=ar de palpitatii nocturne,

 Anore>ia$ dorul de co!unicare reala

&76

nici de =rica de a conduce prin tunel# A!

#

3reutate norrnala,

=unctiile corpului !eu s-au sta0ili"at, nu !ai !ai iau !edica!ente, dar si evit contactele la care stiu stiu ca as reactiona aler3ic# 2ii stiu de ceo lntre aceste contacte se nu!ara si parintii !ei si anu!ite ru0edenii care ani ani de "ile !i-au dat dear s=aturi 0une#C

ln ciuda acestei lntorsaturi po"itive, persoana reala pe care a! nu!it-o aici Anita a avut # recidive serioasa# !a!a ei a reusit .-# o0li3e sa # vi"ite"e din nou# .-a trn0olnavit# iar Anita a dat vina pe ea InsaBi pentru asta, desi ar =i tre0uit sa stie ca !a!a sa este vinovate pentru recidiva ei# Dar cu! ar =i putut sa-i =aca una ca astaB Foarte des se lnta!pla acest scenariu, po"itia !a!ei Ii da In !od cert + putere nelirnitata asupra constiintei =iieei sale adulte, iar cu eeea ce n-a putut pri!i de la propria !a!a cand era copil, pre"enta Bi 3ria ei, poate cu usurinta sa # santae"e pe =iiea ei, daca Ii creea"a re3ulat senti !ente de vinovatie# :ntrea3a reusita a terapiei parea In perieolln rno!entul in eare  Anita s-a va"ut iarasi coplesita de vechile senti !ente de vinovatie, Din =ericire, si!pto!ele anore>iei nu au reaparut, dar vi"itele la !a!a sa au =acut-o pe Anita sa recunoasca In !od dar ca tre0uie sa se astepte la noi depresii daca nu ia deei"ia de a =i CduraC, idee ce i-a =ost irnpusa prin santa e!otional, Bi daca nu lncetea"a vi"itele# Dupa aeeea s-a int4rs la .usan In speranta unui autor si spriin din partea aeesteia# .pre !area ei ui!ire, a lntalnit aiei # .usan pe care n-o cunoseuse pana atunci# Aceasta a Incercat sa-l e>plice ea !ai are de lucrat din punet de vedere psihanalitic daca vrea sa-si sa-si re"olve de=initiv senti!entele de vinovatie, Bi anu!e tre0uie sa-s$ re"olve eo!ple>ul lui Oedip# E>ploatarea incestuoasa de catre tata i-a lasat drept !ostenire senti!entele ei de vinovatie# pentru eare a InHeat + viata lntrea@a lntrea@a sa Ie atri0uie !a!ei sale#  Anita n-a putut Intele@e ni!ic din aeeste interpretari# n-a putut sirnti ni!ie In a=ara de !anie# s-a si!tit !anipulate# Aeu! o resirntea pe .usan ea pe # pri"onier pri"oniera a a scolii scolii psihanalitice psihanalitice,, care

&7(

I RE9OL:A :RPLI

in !od evident, in ciuda oricaror a=irrnatii, nu si-a pus destul pro0le!a do3!elor acesteia# .usan ar =i putut .-# scape de !odelul peda3o3iei ne3re, dar acu! i22i !ani=esta dependents =ara de perspectiva pre@atirii ei pro=esionale, care suna pe deplin =als in urechile Anitei# Era cu aproape trei"eci de ani !ai ti!ara decat .usan 22i nu avea nevoie sa se supuna do3!elor care au =ost considerate =iresti de @eneratia anterioara#  Ast=el s-a despartit Anita de .usan 22i a @asit un 3rup de oa!eni de aceeasi varsta, care au avut e>periente asernanatoare in cadrul terapiilor 22i care cautau =or!e de co!unicare =ara le@atura cu procesul de educare# Atunci a pri!it con=ir!area de care avea nevoie pentru a se putea rupe de torta de atractie e>ercitata de =a!ilie 22i pentru a nu se lasa convinsa de niste teorii care nu-i erau total neclare# Depresia a disparut si anore>ia n-a !ai recidivat#  Anore>ia trece drept + 0oala deose0it de cornple>a, uneori cu de"nodarnant =atal# O!ul se chinuieste de !oarte# :otusi, pentru a intele3e aceasta 0oala, aceasta 0oala, tre0uie sa ne =ie clar de ce a su=erit o!ul respectiv cand era copil 22i cu! 22i cu! a =ost chinuit psihic de parintii sai pe vre!ea cand Ii re=u"au i!portanta i!portanta hrana e!otionala# Aceasta a=irrnatie pare sa tre"easca !edicilor atat de !ulta indispo"itie, lncat !ai de@ra0a tin la ideea ca anore>ia ar =i + 0oala de neinteles 22i ar putea =  tratata cu !edica!ente, dar niciodata !tr-adevar vindecata# Aceasta vindecata# Aceasta neintele@ere provine din =aptul ca povestea spusa de trup e i@norata si, in nu!ele celei de-a cincea porunci, ert=ita pe altarul !oralei#  Anita a =nvatat = nvatat !ai =ntai de la Nina, apoi de la .usan, iar =n =inal in 3rup, ca avea dreptate sa insiste pe nevoia nevoia ei de comuni-

care nutritive, ca nu tre0uie sa renunte niciodata la aceasta hrana si ca nu va putea trai in apropierea !a!ei sale, =ara a plati asta cu pretul depresiilor# A =ost su=icient pentru trupul ei care nu !ai avea nevoie sa + averti"e"e de acu! inainte pentru ca ea i22i respecta nevoile si nu s-a s-a !ai lasat lnvincvatita lnvincvatita vre!e a rarnas credincioasa senti!entelor senti!entelor ei#

de ni!eni, ni!eni, cata

 Anita a a=lat, @ratie Ninei, pentru pri!a oara in spital, ca poate e>ista ceea ce se chearna caldura u!aria 22i co!pasiune tara ($#

I I

REVOLTA TRUPULUI

pretentii Bi :nvinuiri# Apoi a avut norocul sa 3aseasca ln .usan un terapeut care putea sa asculte Bi sa si!ta, lan3a care si-a descoperit propriile ernotii si a indre"nit indre"nit sa Ie e>peri!ente"e e>peri!ente"e Bi sa Ie e>pri!e# De acu! :ncolo a stiut ce hrana cauta Bi de ce hrana avea nevoie, a putut sa sta0ileasca noi relatii Bi sa :er!ine cu cele vechi de la care astepta ceva, dar nu stia ceo  Acu! stia ca lan3a .usan a pri! it ceea ce astepta Bi a putut recunoaste !ai tar"iu li!itele terapeutului, rapeutului, @ratie acestei e>periente# e>periente# 2$2iniciodata 2$2i niciodata n-a !ai tre0uit sa se ascunda pentru a scapa de !inciunile ce i se o=  ereau#  ereau# De =iecare data s-a :!potrivit :!potrivit acestora cu adevarul adevarul ei si n-a !ai tre0uit sa =la!an"easca niciodata pentru ca acu! viata !erita sa =ie traita# Povestea Anitei n-are nevoie, de =apt, de co!entarii, co!entarii , =aptele pe care Ie descrie indica le3iti!itatea le3iti!i tatea care se o@lindeste tn aceasta poveste# La ori3inea 0olii sta s ta :n=o!etarea Anitei din lipsa de contact a=ectiv real cu parintii parintii si cu partenerii# partenerii# lar Insanatosirea Insanatosirea a =ost :ns=arsit posi0ila de lndata ce Anita a a=lat a=lat ca e>ista asta"i Bi pentru ea oa!eni care vor Bi pot sa Intelea5a7 Printre ernotiile repri!ate %respectiv re=ulate sau disociate) din copilaria noastra# care sunt pastrate :ncelulele corpului nostru, se a=la :nainte de toate =rica# nui copil copil 0atut ar tre0ui sa-l =ie per!anent =rica de noi 0atai, dar nu po ate trai stiind ca va =i tratat cu cru"i!e# :re0uie tnlaturata cunoasterea acestui =apt# In !od si!ilar, un copil ne3liat ne3li at nu :Bipoate trai In !od constient durerea, cu atat !ai cutin n-o poate e>pri!a, din =rica de a nu =i parasit cu totul# Ast=el, ei persista lntr-4 lu!e ireala, cos!eti"ata# ilu"orie#  Acest lucru :Iauta sa supravietuiasca# supravietuiasca# hiar daca adultii IBi re"olva e!otiile odinioara repri!ate cateodata prin trairi trairi a0solut 0anale, ei tot nu :ntele3# #MieB Frica de !a!a !eaB Dar e intru totul ino=ensiva, ino=ensiva, se poarta prietenos cu !ine, IBi da toata silinta# u! poate sa-rni =ie =rica de eaBC .au :n .au :n alt ca"$ CMa!a !ea este :n3ro"itoare# :n3ro"itoare# Dar stiu stiu ca de asta a! rupt toate relatiile cu ea, sunt total independent independent de ea#C Asta poate =i vala0il pentru oa!enii !aturi# Dar se poate Inta!pla ca panica si

 Anore>ia$ dorul de co!unicare reala

&7'

spai!ele copilului

!ic, neinte3rat, neinte3rat,

n-au putut =i niciodata tate spre alti oa!eni# !otiv

aparent,

acceptate

2$2i ne pot produce produce

traita In pre"enta

poate

unui Martor

La Anita, de e>e!plu,

sa =ie lndrep-

ne pot reveni 0rusc, =ara un

panica#

dura decenii

Frica inconstienta Intre3i

=ata

daca nu este

onstient#

s-a !ani=estat

personal al spitalului

Increderea

si traite constient,

Aceste te!eri

de !a!a sau de tata

Intre3ul

ce Inca traieste In ei, spai!e ce

prin nelncrederea nelncrederea

2$2i prin neplacerea

a =ost adesea usti=icata,

 Asta este ceea ce 0ulversea"a# 0ulversea"a#

de a rnanca, Ne-

dar poate

:rupul :rupul

=ata de

nu Intotdeauna#

#Nu vreau

a spus !ereu$

astaC, =ara sa poata spune ce vrea# A0ia dupa ce Anita si-a putut trai e!otiile In pre"enta ea te!erile

=oarte

lui .usan, a0ia dupa ce si-a descoperit

ti!purii

=ata de

+

!a!a cu totul

Inchisa

In din

punct de vedere e!otional,

a putut sa se eli0ere"e eli0ere"e de ele# Din Din acel

!o!ent,

In pre"ent

s-a putut

orienta

pentru

ca putea =ace !ai

0ine di=erenta#  Acu! stia ca nu !ai tre0uie

sa =aca e=orturi

ca sa-l o0li3e pe

;laus la un dialo3 cinstit, deschis, pentru ca nu!ai de el depindea sa-si schi!0e co!porta!entul# co!porta!entul#

;laus a Incetat sa =ie suro3atul

!ei ei# Pe de alta parte, parte, a descoperit

dintr-odata

rna-

oa!eni In urul ei

care erau alt=el decat !a!a 2$2itatal ei si de care nu nu !ai tre0uia sa se apere# Pentru ca acu! se o0isnuise cu povestea !icutei Anita, nu era nevoie sa se !ai tearna 2$2i

repete iar 22i iar# Putea sa se

.-#

oriente"e tot !ai 0ine In pre"ent si sa taca di=erenta di=erenta  Atunci#

ln

placerea nou descoperita

ria ei de a avea contact

de a !anca se o3lindea

cu oa!eni

.avura pe de-a Intre3ul

latia pe care-o avea cu acestia Bi cateodata

se lntre0a

care au separat-e

nu !ai era In@hitit

.tirn ca !ulti tineri tntarnpina lasa user convinsi

de =aptu

ea, re-

ui!ita unde atat de !ulta

vre!e de aproape toti se!enii ei# Acestea disparusera disparusera cand pre"entul pre"entul

0ucu-

care erau deschisi pentru

=ara ca ea sa tre0uiasca sa =aca e=orturi# e=orturi# au ra!as ne:ncrederea ne:ncrederea 2$2ite!erile

Intre Acu! si

e=ectiv de

de ne3ura trecutului# psihiatria

cu ne:ncredere# ne:ncredere# Nu se

ca CIi se se vrea 0ineleC, 0ineleC,

acesta este este purul adevar# .e asteapta

nici chiar daca

la tot =elul de tertipuri,

la

 Anore>ia$ dorul de co!unicare reala

&&

prea 0ine cunoscutele ar3u!ente ale peda3o3iei ne3re In =avoarea !oralei, la tot ceea ce Ie este cunoscut 22i suspect de !ici# :erape:erapeutul tre0uie sa-22i do0andeasca !ai tntai increderea pacientului, paci entului, dar  cu! poate .-# taca atunci cand cel din =ata lui a constatat in totdeauna ca increderea sa a =ost a0u"ata 6 Nu tre0uie sa !unceasca luni sau ani la rand pentru construirea unei relatii re"istente 6 Nu credo  A! a=lat din e>perienta ca 22i oa!enii =oarte nelncre"atori asculta cu atentie 22i se deschid daca se si!t cu adevarat intele22i si acceptati# Ast=el s-a Intarn8lat  Anitei cand a lntalnit-4 pe Nina, =ata portu@he"a, iar !ai tar"iu pe .usan, terapeutul ei# :ru:rupul ei a autat-o repede sa renunte la neincredere, a lnce8ut sa-si de"volte po=ta de rnancare pe !asura ce recunostea adevarata hrana# Dorinta sincere de a Intele5e este user de recunoscut pentru ca ea nu poate =i = i si!ulate# Daca un a! a! autentic se ascunde in spatele acesteia, 22i nu in spatele unei =atade# = atade# acest lucru se re!arca i!ediat, chiar de catre un tanar suspicios2 de aceea :nautorul o=erit nu tre0uie sa se ascunda nicio urrna de =alsitate# :rupul va o0serva acest lucru !ai devre!e sau !ai tar"iu 22i nici cele !ai =ru!oase vor0e nu-I vor !ai putea induce tn eroare, cel putin nu pe ter!en lun3#

Sinte9a

 A 0ate un copil !ic este intotdeauna # !altratare cu urrnari 3rave, adesea pentru intrea3a viata# violenta cunoscuta in copilarie va =i pastrata in trupul copilului si, !ai tar"iu# directionata de adult catre alti oa!eni sau chiar popoare, sau copilul 0atut canova Bi va aun3e la depresii, dependents ova indrepta catre sine insusi Bi va de dro3uri, 0oli 3rave, suicid sau !oarte ti!purie# ti!pur ie# Pri!a parte a cartii ilustrea"a caile pe care ne3area adevarului violentei vio lentei cunoscute canova atectea"a atectea"a sarcina 0iolo@ica a trupului de !entinere a vietii Bi 0lochea"a =unctiile vitale# Ideea ca ar tre0ui sa ne purtarn cu parinti# nostri pana la starsitul vietii noastre cu + tearna idolatra se 0a"ea"a pe doi doi piloni# Pri!ul consta din relatia %distructiva) a copilului !altratat odinioara cu tortionarii tortionarii sai, asa cu! nu rareori se !ani=esta prin co!porta!entul co!porta!entu l !asochist care aun3e pana la perversiuni 3rave#  AI doilea pilon consta din !orala care de !ilenii ne a!eninta cu !oartea pre!ature daca lndra"nirn lndra"nirn sa nu ne cinsti! parintii, indi=erent de ce ne-ar =i 2acut7  Ar tre0ui sa =ie evident ce e=ect !onstruos e>ercita aceasta !orale ln2ric4sat4are asupra unui copil !altratat candva# Oricine Oricine a =ost 0atut cand era copil este es te predispus la =rica si oricine n-a cunoscut iu0irea cand era copil taneste dupa ea, de cele !ai !ulte ori toata viata# Acest dor# care contine + searna de asteptari Sinte9a

($,

asociate cu =rica, creea"a un !ediu de culture adecvat pentru !entinerea celei de-a cincea porunci# Aceasta repre"inta puterea adultului =ata de copil si se o@lindeste =ara tndoiala in toate reli3iile# In aceasta carte lrni e>pri! speranta ca odata cu de"voltarea cunoasterii psiholo3ice, puterea celei de-a cincea porunci va v a seadea in =avoarea respectarii nevoilor 0iolo3ice, esentiale vietii, pe care Ie are trupul$ nevoia de adevar# de devota!ent =ata de sine tnsusi# =ata de perceptiile, senti!entele senti!entel e Bi cunostintele proprii# Daca voi cauta e>pri!area verita0ila verita0il a tntr-o co!unicare adevarata, atunci rna voi lepada de tot ceea ce a =ost construit pe !inciuna Bi ipocri"ie# ipocri"ie# Atunci nu !ai tind spre

+

relatie in care sa pretind ca

senti !ente a! senti!ente pe care nu Ie si!t sau sa Inabus alte senti !ente pe care Ie si!t in !od clar# clar# Nu pot nu!i iu0ire + iu0ire care e>clude sinceritatea#  Aceste @anduri sunt sinteti"ate sinteti"ate in urrnatoarele urrnatoarele puncte$ 1.

Dra54stea1 copilului candva !altratat =ata de parintii sai nu este dra3oste# Este # reaie lncarcata de asteptari# ilu"ii

Bi ne3are, care solicita un pret !are de la toti cei irnplicati# /. &reu# acestei relatii este platit ln pri!ul rand de propriii copii, care cresc tn spiritul !inciunii pentru ca parintii Ie dau auto!at ceea ce lorC le-a =acut 0ine C# ~i respectivul va plati adesea cu pro0le!e de sanatate pentru pentr u ne3area sa, pentru ca #recunostintaC #recunostintaC sa este In contradictie contradictie cu ceea ce stie trupul sau#

&! Esecu# f"are mu#"r era5ii se e>plica prin =aptul ca =oarte !ulti terapeuti se a=la ei :nBiBi ln capcana !ora lei traditionale si, pentru ca nu cunosc altceva, incearca incearca sa-i tra@a tn aceasta capcana Bi pe pacientii lor# De tndata ce# de e>e!plu, + pacienta tn cepe sa sirnta Bi este capa0ila sa udece =ara echivoc =aptele tatalui ei incestuos, tn =e!eia terapeut se naste =rica de pedeapsa din partea propriilor propr iilor parinti# daca ar lndra"ni sa-Bi recunoasca si sa-si e>pri!e adevarul, u! alt=el s-ar putea lntele@e =aptul ca iertarea este o=erita ($$ I REVOLTA TRUPULUI I

drept !iloc de vindecareB :e :erapeutii propun adesea acest lucru pentru a se linisti ei inBiBi, asa cu! au =acut-o si parintii# Dar pentru ca !esaul terapeutului surra si!ilar cu eel al parintilor de odinioara, insa adesea este rostit !ult !ai prietenos, pacientul are nevoie de !ult ti!p pentru a tntele3e peda3o3ia# Daca in cele din urrna # recunoaste, nu-si poate paras# terapeutul pentru ca tntre ti!p ti! p dea s-a de"voltat + noua relatie to>ica# Acu!, pentru el terapeutul este !a!a care I-a I -a autat sa se nasca# pentru ca el aici a :nceput sa sirnta# Ast=el continua sa astepte salvarea de la terapeut#n loc sa-Bi asculte propriul trup, care ii o= era autorul prin se!nalele lui# # Daca totusi are norocul sa @aseasca asistenta unui !artor e!patic, poate sa-s$ traiasca Bi sa-si lntelea5a =rica de parinti %sau de =i3urile paterne) si, incetul cu incetul, sa iBi li-

chideze relatiile relatiile distructive! Reactia po"itiva a trupului nu se va lasa !ult asteptata# !esaele acestuia vor deveni din ce :n ce !ai de lnteles va inceta sa vor0easca In si!pto!e eni3!atice# Atunci va descoperi ca terapeutii sal s-au tnselat si I-au Inselat %adesea neintentionat), pentru ca ne3area

impi impied edica ica

In !od clar cicatri"area ranilor, de vindecare nernaiputand =i ver0a# Bi nu va =i niciodata in stare sa scape de repetarea o0li3atorie a !odelului parintesc# Asta poate oricine constata Bi sin3ur#  A! :ncercat sa arat in aceasta carte ca anu!ite puncte de vedere pre"u!tiv corecte au =ost de!ult depasite de e>perienta# Aici se nurnara# de e>e!plu, convin3erile ca iertarea poate vindeca, porunca poate produce iu0ire Bi si!ularea senti!entelor este co!pati0ila cu revendicarea sinceritatii# Prin critica pe care # =ac acestor  idei derutante nu vreau sa spun in niciun ca" ca ca eu n-as recunoaste niciun =el de valori !orale sau ca re=u" !orala pe de-a intre3ul# hiar di!potriva, toc!ai ca pentru !ine sunt atat de i!portante anu!ite valori precu! inte3ritatea, constiinta# responsa0ilitatea sau Sinte9a

($.

credinta in sine, inta!pin 3reutati cu ne3area realitatilor pe care Ie consider adesea evidente si care pot =i de!onstrate e!piric# Fu3a de su=erintele e>peri!entate in copilarie poate =i o0servata atat in supunerea reli@ioasa, cat si in cinis!, In ironie Bi In alte =or!e de tnstrainare de sine, care sunt !ascate, ! ascate, tntre altele, prin =ilo"o=ie sau literature# Dar In cele din urrna trupu se revolts# hiar daca se linisteste te!porar cu autorul dro3urilor, ti3arilor sau !edica!entelor, el are de o0icei ulti!ul cuvant pentru ca el tntele@e autoarna@irea !ai repede decat ratiunea noastra, In spespecial daca aceasta a =ost educate sa =unctione"e intr-un sine =als# Mesaele trupului pot =i i3norate sau pot =i luate in 0ataie de oe, dar revolta lui !erita in orice ca" sa =ie luata in searna# Li!0a lui este toc!ai e>presia autentica a sinelui nostru adevarat Bi a =ortei noastre vitale#

P4st2ata  'evolta trupului - #  8r4:4 care

 Aproape toate cartile !ele au produs reactii contradictorii, dar  :n ca"ul acesta acesta intensitatea intensitatea ernotionala consta :n =aptul ca, prin aceste reactii, cartea va =i con=irrnata sau respinsa# A! i!presia ca aceasta intensitate e>pri!a indirect cat de aproape sau de departe se a=la cititorui =ara de sine tnsusi, Dupa ce ln !artie *++ a aparut  'evolta trupului, !ulti cititori rni-au scris ca se 0ucurau ca nu !ai tre0uie sa se sileasca la senti!ente pe care nu Ie aveau cu ade:arat7 .e 0ucurau ca# In s=arsit, nu !ai tre0uiau sa-si inter"ica senti!entele ce e>istau In continuare neschi!0ate :n ei# :o :otusi, :n anu!ite reactii# :nainte de toate :n presa# a! lntalnit adesea # neintele@ere =unda!entala# la care pro0a0il eu tnsarni a! contri0uit pentru ca a! =olosit cuvantul #rnaltratareC lntr-un sens !ult !ai lar3 decat tn !od o0isnuit, .unte! o0isnuiti sa asocie! cu acest cuvant i!a3inea unui copil vatarnat vatarnat pe :ntre3 trupul# ale carui rani indica i ndica =ara echivoc trau!ele su=erite# Dar ceea ce eu descriu ln aceasta carte 22i ceea ce nu!esc prin ter!enul rnaltratare1

repre"inta !ai !ult trau-

!ele inte@ritati$ psihice a copilului, care !ai :ntai ra!an nevezute! r!arile acestora sunt sunt inre3istrate inre3istrate adesea a0ia dupa cateva "eci de ani si chiar 22i atunci le@atura cu trau!ele su=erite :n copilarie este rareori va"uta 22i luata :n serios# Atat respectiva persoana, cat P4st2ata ?e)"#a ru5u#ui '

#

 5r")"care  5r")"care

1@ 

~i societatea %!edici, consilieri, pro=esori si, din pacate# !ulti terapeuti) nu vor sa stie ni!ic despre cau"ee #=ul0urarilorC ulterioare sau ale Cco!porta!entului deviantC, cau"e ce vin din copilarie# Daca nu!esc aceste trau!e neva"ute #rnaltratariC# rna lovesc adesea de re"istenta Bi revolta pura, Eu pot sa si!t e!pa-tic e!p a-tic aceste senti!ente pentru ca le-arn t!partasit rnulta vre!e# Mai lnainte a~ = protestat vehe!ent daca rni-ar = spus cineva ca a! =ost un copil !altratat# A0ia acu! stiu cu certitudine, datorita visurilor, picturii pe care + practic si# nu in ulti!ul rand, datorita !esaelor trupului !eu, ca a tre0uit sa suport ani la rand trau!ele psihice, pe care la !aturitate =oarte !ulta vre!e vr e!e n-a! vrut sa Ie recunosc %ve"i capitolul #ntroducere$ :rupul si !oralaC)# a atat de !ulti alti oa!eni, !i-a! "is$ EuB Dar eu n-a! =ost niciodata 0atuta# 4 pereche de pal!e nu lnseamna aproape ni!ic# 22i !a!a !ea si-a dat toata osteneala cu !ine#C %In capitolulll#& capitolulll#& cititorul cititorul va 3asi declaratii si!ilare#) Dar nu tre0uie sa uitarn ca urrnarile urrnarile 3rave ale trau!elor neva"ute de odinioara constau toc!ai toc!ai in 0a3ateli"area su=erintelor su=erintelor in=antile, prin ne3area tnsernnatatil tnsernnatatil acestora# Orice adult i22i poate i!a3ina cu usurinta ca s-ar sirnti Ins8aimantat de !oarte ~i u!ilit, daca 0rusc un urias I-ar ataca cu =urie# :otusi, ne asteptarn de la un copil !ic sa nu resi!ta aceasta aceas ta reactie# cu toate ca pute! usor  o0serva cat de destept 2ii de co!petent reactionea"a copilul =ata de cei din ur %ve"i Dornes, &''72 uul, &''6)# Parintii 3andesc ca pal!ele in niciun n iciun ca" nu dor, dor, acestea nu tre0uie decat sa transrnita copilului anu!ite valori 22i copilul preia aceasta deci"ie# nii copii invata chiar sa rada de ele 22i sa-si 0ata oe de durerea lor =ata de u!ilirea u!ilirea 22i lnosirea e>peri!entata e>peri!entata de ei# ei# a adulti adulti ei pastrea"a pastrea"a aceasta 0ataie de oe, sunt !andri de cinis!ul lor, chiar =ac literatura din asta, cu! se poate vedea la a!es o?ce, Fran< Mcourt 22i altii# Daca su=era de si!pto!e precu! =rica 22i depresii, ceea ce este inevita0il in ca"ul senti!entelor adevarate re=ulate, 3asesc =ara pro0le!e !edici care sa-i aute pentru # perioada cu !edica !ente#  Ast=el pot sa-si pastre"e linistiti autoironia, ar!a con=irrnata 22i

I I

I

Ast=e l a8redata i!potriva tuturor senti!entelor ce vin din trecut# Ast=el &(



RE9OL:A :RPLI

ei se adaptea"a cerintelor cerintelor societatii societatii pentru care !enaarea !enaarea parintiler repre"inta porunca supre!a# Multi terapeuti se straduiesc sa-22i devie"e pacientii de la copilarie# ArM =oarte dar In aceasta carte cu! si de ce + =ac# ititorul :Bipoate da sea!a Bi sin3ur pe 0a"a descrierii !ele daca, In =elul acesta, a =ost condus catre cat re sine sau lnstrainat de sine# .ituatia din urrna este, din pacate# =recvent intTlnita# n autor =oarte apreciat in cercurile analitice a=ir!a in cartea sa ca nu poate e>ista adevaratul sine 22i ca ar =i derutant deruta nt sa vor0i! despre asta# u! poate po ate un adult ast=el asistat pe calea terapiei sa-si 3aseasca realitatea copilarieiB u! poate el a=la in ce neputinta a trait cand era copilB In ce disperare se a=la cand aveau loc rnaltratarile# rnaltrataril e# iar 22i iar, ani de de "ile, =ara ca el sa se poata apara# =ara sa-i poata percepe realitatea, pentru ca nu era ni!eni sa-l aute sa + vadaB Asa tre0uie sa =i incercat copilu sa se salve"e sin3ur, sin3ur, pentru asta s-a re=u3iat in 0ulversare Bi uneori In In deri"iune# deri"iune# Daca !ai tar"iu adultul nu reuseste sa re"olve aceasta aceasta de3rin3olada de3rin3olada printr-o terapie, care sa nu 0loche"e accesul senti!entelor senti!entelor uitate ale copilului, copilului, el va rarnane pri"onier :n  deri"iunea propriei sorti# Dar daca totusi reuseste cu autorul senti!entelor lui din pre"ent sa aun3a la ernotiile cele !ai si!ple, lndre8tatite Bi puternice ale copilului !ic 22i sa Ie Intelea3a drept reactii =iresti la cru"i!ile %intentionate sau neintentionate) neintentionate ) ale parintilor sau ale celor care Ie tin locul# atunci atun ci Ii trece rasul# dispar 0atocura, cinis!ul 22i autoironia# .i dispar !ai ales a les si!pto!ele cu care a platit pentru acest lu># Atunci poate =i trait adevaratul sine, adica vor putea =i traite senti!entele Bi nevoile autentice ale individului# Eu tnsarni a! =ost total uirnita cand ca nd !i-a! privit viata In retrospectiva# cu ce consecinte# perseverenta 22i intransi@enta s-a i!pus sinele !eu adevarat asupra tuturor piedicilor e>terioare 22i interioare, 22i !i-a! dat sea!a ca acest lucru s-a lntarn8lat =ara autorul terapeutilor, pentru ca eu a! devenit Martorul onstient al sinelui !eu# Fireste ca nu este su=uala a copiilor si a incercat sa inte3re"e aceste =apte in 3andirea teoretica, dar din pacate aceste incercari au esuat adesea din cau"a celei de-a cincea porunci# Rolul parintilor la aparitia si!pto!aticii copilului a =ost !ai departe eu=e!i"at Bi ascuns# Nu sunt eu in rnasura sa udec daca lrrtr-ade:ar asa-"isa lar3ire a ori"ontului a schi!0at atitudinea interioara a rnaoritatii terapeutilor, dar din pu0l