Actiune Divort Instanta [PDF]

Model de acțiune de divorț 1. ACŢIUNE DE DIVORŢ CU PARTAJ DOMNULE PREŞEDINTE, Subsemnatul(a)_, domiciliat(ă) în _, chem

33 1 221KB

Report DMCA / Copyright

DOWNLOAD PDF FILE

Actiune Divort Instanta [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

Model de acțiune de divorț

1. ACŢIUNE DE DIVORŢ CU PARTAJ DOMNULE PREŞEDINTE, Subsemnatul(a)_, domiciliat(ă) în _, chem în judecată pe pârăta(ul) , domiciliat(ă) în_, pentru DIVORŢ urmând ca pe baza probelor ce vor fi administrate instanţa să hotărască: 1. în baza art. 373 lit. b și 379 alin. 1 Noul Cod Civil, desfacerea căsătoriei înregistrată sub nr._din_la_din vina părâtului(ei). 2. în baza art. 398 alin. 1 Noul Cod Civil, să-mi fie atribuită exercitarea exclusivă a autorității părintești a copilul minor_ , născut la data de_ conform certificatului de naştere nr._ înregistrat la_. 3. în baza art. 402 și din Noul Cod Civil, obligarea părâtului(ei) să contribuie la cheltuielile de creştere, învăţătură, educare şi pregătire profesională a copilului, potrivit dispoziţiilor art. 529 Noul Cod Civil. 4. în baza art. 669 și urm. din Noul Cod Civil, împărţirea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei; 5. în baza art. 389 alin. 2 din Noul Cod Civil., părâtul(a) să fie obligat(ă) să-mi acorde întreţinere pentru că mă aflu în nevoie din pricina incapacităţii de muncă survenită înainte de căsătorie (ori în timpul căsătoriei); 6. în baza art. 383 alin. 1 Noul Cod Civil, să reluăm numele avute înainte de căsătorie. Rog ca părâtul(a) să fie obligat(ă) la plata cheltuielilor de judecată pe care le voi face cu acest proces. Motivele acţiunii: În fapt, ne-am căsătorit la data de , iar din căsătorie au rezultat (sau nu) copii minori. În continuare trebuie făcute referiri scurte la toate capetele de cerere enunţate mai sus, şi anume: 1. precizarea, dacă sunt despărţiţi în fapt, de la ce dată, şi apoi prezentarea motivelor temeinice datorită cărora raporturile dintre soţi sunt atât de grav şi iremediabil vătămate, încât continuarea căsătoriei este vădit imposibilă pentru cel care cere desfacerea ei; 2. dacă din căsătorie au rezultat copii minori, trebuie arătat sub a cui creştere şi îngrijire se găsesc şi motivat de către cine să fie exercitată autoritatea părintească în continuare. Atenție, conform NCC, regula este exercitarea în comun a autorității părintești, astfel că cererile de exercitare exclusivă a autorității părintești vor fi respinse dacă nu se probează că părintele care se dorește a fi decăzut din drepturile părintești nu pune în pericol viaţa, sănătatea sau dezvoltarea copilului prin relele tratamente aplicate acestuia, prin consumul de alcool sau stupefiante, prin purtarea abuzivă, prin neglijenţa gravă în

1/9

Model de acțiune de divorț

îndeplinirea obligaţiilor părinteşti ori prin atingerea gravă a interesului superior al copilului. 3. dacă se solicită întreţinere pentru copiii minori, se vor indica date privitoare la starea materială a părinţilor; 4. dacă soţul reclamant este în nevoie şi solicită întreţinere, trebuie arătat dacă incapacitatea de muncă s-a ivit înainte de căsătorie ori în timpul căsătoriei, dacă este totală sau parţială, temporară sau permanentă şi cum o dovedeşte; 5. dacă se cere împărţirea bunurilor comune, acestea trebuie enunţate şi trecută valoarea fiecărui bun, pentru că, dacă soţul pârât contestă existenţa unor bunuri, reclamantul (a) este obligat(ă) să mai timbreze acţiunea la valoarea bunurilor nerecunoscute. Dacă soții nu se înțeleg cu privire la divorț, însă se înțeleg cu privire la împărțirea bunurilor, este recomandat să încheie partajul de comun acord la un cabinet notarial deoarece costurile sunt mai reduse; 6. cu privire la numele pe care urmează să-l poarte după desfacerea căsătoriei, dacă reclamanta doreşte să poarte numele de familie al celuilalt soţ şi după desfacerea căsătoriei, trebuie arătate motivele care justifică această cerere; 8. dacă se cer cheltuieli de judecată, trebuie arătat din ce se compun. În drept, îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 373 lit. b și 379 alin. 1 din Noul Cod Civil., cât şi pe dispoziţiile celorlalte texte enunţate mai sus. Pentru dovedirea acţiunii înţeleg să mă folosesc de proba cu acte şi proba cu următorii martori_. Anexez la prezenta acţiune, pe care o depun în dublu exemplar, următoarele acte: certificatul de căsătorie, copia certificatului de naştere al copilului minor , copia contractului de închiriere. Pentru stabilirea taxei de timbru depun adeverinţa privind veniturile din muncă realizate în ultimele 12 luni şi certificatul de la primăria_ privind starea materială. Depun timbrul judiciar în valoare de_ lei. Data depunerii_ Semnătura_ DOMNULUI PREŞEDINTE AL JUDECĂTORIEI_

2. ACŢIUNE DE DIVORŢ CÂND AMBELE PĂRŢI SUNT DE ACORD CU DESFACEREA CĂSĂTORIEI DOMNULE PREŞEDINTE,

2/9

Model de acțiune de divorț

Subsemnaţii soţi: 1 ._, cu domiciliul în_şi 2 ._, cu domiciliul în_, vă rugăm să dispuneţi DESFACEREA CĂSĂTORIEI NOASTRE PRIN ACORD, căsătorie înregistrată sub nr. din_la Primăria , pe baza acordului nostru. Totodată, prin aceeaşi hotărâre, vă rugăm să dispuneţi: a) exercitarea în comun a autorității părintești cu privire la copilul minor (sau copii minori)_ , născut (sau născuţi) la data de_ și stabilirea domiciliului acestuia la_. b) obligarea mea (soţ sau soţie, să contribui la cheltuielile de creştere, învăţătură, educare şi pregătire profesională a copilului (sau copiilor), potrivit art. art. 402 și 529 din Noul Cod Civil, cu suma de_lei lunar; c) împărţirea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei potrivit tranzacţiei pe care o anexăm (art. 2267 Noul Cod Civil.); d) soţul (sau soţia, mă oblig să acord întreţinere soţiei (sau soţului) pentru că se află în nevoie din pricina incapacităţii de muncă survenită înainte de căsătorie (sau în timpul căsătoriei); e) să-mi fie atribuit mie (soţ sau soţie, beneficiul contractului de închiriere privitor la locuinţă. f) să reluăm numele avut înainte de căsătorie. Motivele acţiunii: În fapt, ne-am căsătorit la data de_şi suntem despărţiţi în fapt de la data de_, deci până la această dată a trecut mai mult de un an de la încheierea căsătoriei. Din căsătorie au rezultat copiii_(sau n-au rezultat copii), care se află sub întreţinerea mea (soţ sau soţie). Pentru că, relaţiile de familie sunt grav şi iremediabil vătămate (se poate enunţa cauza), am hotărât să divorţăm, şi pentru că am căzut de acord asupra tuturor problemelor, înţelegem ca cererea de divorţ să se întemeieze pe acordul nostru. De aceea, vă rugăm să admiteţi acţiunea, să desfaceţi căsătoria pe baza acordului nostru, iar cererile accesorii divorţului să fie rezolvate în modul următor: Autoritatea părintească cu privire la minorul(a)_ , născut(ă) la_, să fie exercitată de către ambii părinți, iar soţul(soţia. se obligă să plătească lunar suma de_lei cu titlu de obligație de întreţinere;

3/9

Model de acțiune de divorț

Am convenit de comun acord ca domiciliul minorului să fie stabilit la_ (soț sau soție), la adresa_. c) consfinţirea tranzacţiei pe care o anexăm cu privire la modul cum înţelegem să ne împărţim bunurile comune dobândite în timpul căsătoriei; d) beneficiul contractului de închiriere, privind locuinţa în care locuiesc eu: soţ sau soţie, să fie atribuit mie: soţ sau soţie; e) eu: soţ sau soţie, mă oblig să plătesc soţului sau soţiei, lunar, obligația de întreţinere de_ lei, pentru incapacitatea de muncă ivită până la despărţirea noastră, în fapt până la_; f) noi, soţii, revenim la numele avute anterior încheierii căsătoriei, urmând ca în viitor soţul (soţia, să se numească_). În drept, ne întemeiem acţiunea pe dispoziţiile art. 375 din Noul Cod Civil. Pentru dovedirea acţiunii înţelegem, dacă va fi cazul, să ne folosim de proba cu acte şi de consimţământul nostru privind desfacerea căsătoriei prin acordul nostru. Anexăm următoarele acte: certificatul de căsătorie, copia certificatului de naştere al copilului minor , copia contractului de închiriere, tranzacţia. Pentru stabilirea taxei de timbru depunem adeverinţele privind veniturile din muncă realizate în ultimele 12 luni şi timbrul judiciar în valoare de_lei. Data depunerii_ Semnăturile soţilor_ DOMNULUI PREŞEDINTE AL JUDECĂTORIEI

Explicații teoretice 1. CONCEPT ŞI REGLEMENTARE 1. SEDIUL MATERIEI. Dispoziţiile art. 37-43, 86-96 şi 107 C. fam. şi art. 607-619 C. proc. civ. Potrivit art. 37 alin. 2, „căsătoria se poate desface prin divorţ, iar potrivit art. 38 alin. 1 „instanţa judecătorească poate desface căsătoria prin divorţ atunci când, datorită unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă”. Divorţul este supus unei proceduri speciale, iar admiterea lui produce efecte multiple, care vizează întregul complex de relaţii personale şi patrimoniale ce s-au stabilit între soţi, între ei şi copii, precum şi cu terţe persoane.

4/9

Model de acțiune de divorț

2. MOTIVELE ACŢIUNII. În cererea privind admiterea acţiunii trebuie precizate motivele temeinice din cauza cărora raporturile dintre soţi sunt grav vătămate, şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă şi se impune să fie desfăcută. Divorţul poate fi pronunţat şi numai pe baza acordului ambilor soţi dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: a) până la data cererii de divorţ a trecut cel puţin un an de la încheierea căsătoriei Şi b) nu există copii minori rezultaţi din căsătorie (art. 28 alin. 2 C. fam.). Oricare dintre soţi poate cere divorţul atunci când starea sănătăţii sale face imposibilă continuarea căsătoriei (art. 38 alin. 3 C. fam.). Din practica judiciară se pot cita, cu titlu de exemplu, următoarele împrejurări care pot constitui motive temeinice, în sensul art. 38 C. fam, şi anume: a) soţul(soţia) pârât(ă) suferă de alienaţie mintală sau de debilitate mintală cronică ori de o boală gravă şi incurabilă survenită înainte sau în timpul căsătoriei; b) nepotriviri de ordin fiziologic, care afectează raporturile conjugale; c) refuzul nejustificat al unuia dintre soţi de a locui împreună cu celălalt soţ şi despărţirea în fapt îndelungată; d) comportarea imorală a soţului pârât, care, chiar în locuinţa comună, trăieşte în concubinaj cu o altă femeie; e) părăsirea domiciliului de către unul dintre soţi şi refuzul de a se înapoia; f) soţul pârât şi-a părăsit soţia, stabilindu-se în străinătate; g) soţul pârât a fost condamnat pentru tentativă sau complicitate la tentativa de omor împotriva soţului reclamant, instigare la omor împotriva acestuia, îi vatămă grav integritatea corporală, nu denunţă aceste fapte, ori favorizează pe cei ce le-au comis, sau a fost condamnat pentru săvârşirea unei infracţiuni privitoare la viaţa sexuală; h) soţul pârât a fost condamnat pentru una sau mai multe infracţiuni săvârşite cu intenţie, altele decât cele prevăzute mai sus la lit. g, să execute o pedeapsă cu închisoare de cel puţin 3 ani, pe care o execută sau urmează să o execute; i) neîndeplinirea obligaţiilor conjugale chiar în condiţiile în care traiul în comun nu a fost întrerupt;

5/9

Model de acțiune de divorț

j) alcoolismul, care determină degradarea morală a soţului care are acest viciu. 3. CEREREA de CHEMARE ÎN JUDECATĂ. Potrivit art. 612 C. proc. civ, cererea de divorţ va cuprinde, pe lângă cele prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, respectiv condiţiile prevăzute de art. 112 C. proc. civ, numele copiilor minori: a) născuţi din căsătorie, care se bucură de starea legală de copii legitimi faţă de amândoi soţii sau b) recunoscuţi de aceştia. După expunerea motivelor temeinice datorită cărora căsătoria a devenit vădit imposibilă, cererea de chemare în judecată trebuie să se refere şi la următoarele probleme (art. 38 alin. 4 C. fam.): 1) încredinţarea spre creştere şi educare a copiilor minori rezultaţi din căsătorie sau care au starea copiilor născuţi din căsătorie, cu indicarea numelui, prenumelui, a vârstei pe care o au, sub a cui creştere şi îngrijire se găsesc şi cui socoteşte soţul reclamant că trebuie încredinţaţi spre creştere şi educare. în mod normal, sunt încredinţaţi unuia dintre părinţi, dar, în mod excepţional, în baza art. 42 alin. 2 C. fam, pentru motive temeinice, copiii pot fi încredinţaţi şi unor rude, ori unor alte persoane, cu consimţământul acestora, sau unor instituţii de ocrotire. în timpul procesului, soţii se pot învoi cu privire la încredinţarea copiilor şi la contribuţia fiecăruia la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a acestora. Această învoială, potrivit art. 42 alin. ultim C. fam, îşi produce efecte numai dacă a fost încuviinţată de instanţa judecătorească. 2) Stabilirea pensiei de întreţinere pentru copiii minori, în conformitate cu dispoziţiile art. 107, 86 şi 94 C. fam. 3) Stabilirea pensiei de întreţinere pentru soţul aflat în nevoie. Spre exemplu, dacă personal soţia pretinde întreţinere de la soţul pârâtul, drept prevăzut de art. 41 alin. 2 C. fam, aceasta trebuie să dovedească că se află în nevoie din pricina unei incapacităţi de muncă survenite înainte de căsătorie ori în timpul căsătoriei, sau că incapacitatea s-a ivit în decurs de un an de la desfacerea căsătoriei, cu condiţia să se fi datorat unei împrejurări în legătură cu căsătoria. Dovada se poate face cu acte medicale. Soţul vinovat beneficiază de dreptul la întreţinere numai în decurs de un an de la data desfacerii căsătoriei. Acest drept încetează prin recăsătorirea soţului beneficiar. Când incapacitatea se iveşte în decurs de un an de la desfacerea căsătoriei, pensia se solicită pe calea unei acţiuni civile separate. 4) Atribuirea beneficiului contractului de închiriere privitor la locuinţă (vezi art. 27 din Legea nr. 114/1996). 5) împărţirea bunurilor comune. Dacă soţul reclamant pretinde ca instanţa să se pronunţe şi asupra împărţirii bunurilor comune odată cu pronunţarea hotărârii de divorţ, prin aceeaşi sentinţă, trebuie enunţate bunurile care urmează să fie supuse partajării. Dacă Codul familiei nu prevede obligativitatea

6/9

Model de acțiune de divorț

instanţei să se pronunţe concomitent cu divorţul şi asupra împărţelii bunurilor comune, literatura juridică şi practica judiciară recunosc instanţelor acest drept. Cererea de chemare în judecată trebuie însoţită de următoarele acte: certificatul de căsătorie şi certificatele de naştere ale copiilor minori (în copie) (art. 612 alin. 3 C. proc. civ.). Pârâtul nu este obligat să facă întâmpinare. Interogatoriul nu pateu fi cerut pentru dovedirea motivelor de divorţ. 4. Desfacerea căsătoriei prin acordul părţilor Potrivit art. 6131 c. proc. civ, în cazul în care cererea de divorţ se întemeiază pe acordul părţilor, ea va fi semnată de ambii soţi. Atunci când este cazul, în acţiunea de divorţ, soţii vor stabili şi modalităţile în care au convenit să fie soluţionate cererile accesorii divorţului. Primind cererea de divorţ, preşedintele instanţei va verifica consimţământul soţilor, după care, va fixa un termen de două luni în şedinţă publică. La termenul de judecată, instanţa va verifica dacă soţii stăruie în desfacerea căsătoriei pe baza acordului lor şi, în caz afirmativ, trece la judecarea cererii, fără a administra probe cu privire la motivele de divorţ. Pentru soluţionarea cererilor accesorii, privind numele pe care soţii îl vor purta după divorţ, pensie de întreţinere şi atribuirea locuinţei, instanţa va putea dispune, atunci când consideră necesar, administrarea probelor prevăzute de lege. în acest caz, cererea de chemare în judecată se va putea formula de ambii soţi, urmând să achite o singură taxă de timbru. Acordul celuilalt soţ poate interveni pe tot parcursul procesului. 5. CEREREA RECONVENŢIONALĂ. Este reglementată de dispoziţiile art. 608 C. proc. civ, care dă dreptul soţului pârât să facă şi el cerere de divorţ, cel mai târziu până la prima zi de înfăţişare, în şedinţă publică, pentru faptele petrecute înainte de această dată. Nerespectarea acestui termen atrage sancţiunea decăderii. Motivele respective pot fi însă invocate în apărare şi pot conduce la desfacerea căsătoriei şi din vina reclamantului, chiar în cadrul acţiunii acestuia. Pentru faptele ivite după prima zi de înfăţişare în şedinţă publică, soţul pârât va putea face cerere reconvenţională până la începerea dezbaterilor asupra fondului. Potrivit art. 609 C. proc. civ, când motivele de divorţ s-au ivit după începerea dezbaterilor la prima instanţă şi în timp ce judecata primei cereri se află în apel, cererea pârâtului va fi făcută direct la instanţa învestită cu judecarea apelului. 6. INSTANŢA COMPETENTĂ CU JUDECAREA ACŢIUNII. În materie de divorţ competenţa teritorială nu este lăsată la alegerea reclamantului, fiind determinată

7/9

Model de acțiune de divorț

imperativ de lege, după criteriile prevăzute de art. 607 C. proc. civ. Potrivit acestui text, cererea de divorţ este de competenţa judecătoriei în circumscripţia căreia se află cel din urmă domiciliu al soţilor. Dacă soţii nu au avut domiciliu comun sau dacă nici unul din soţi nu mai locuieşte în circumscripţia judecătoriei celui din urmă domiciliu comun, este competentă judecătoria în circumscripţia căreia îşi are domiciliul pârâtul, iar când pârâtul nu are domiciliu în ţară, este competentă judecătoria în raza căreia îşi are domiciliul reclamantul. Competenţa teritorială are caracter absolut. împrejurarea că după introducerea acţiunii de divorţ reclamantul şi-a schimbat domiciliul, în raza teritorială a altei instanţe, nu atrage necompetenţa instanţei legal sesizată. în cazul în care se solicită şi împărţirea bunurilor comune, competenţa aparţine instanţei care judecă acţiunea de divorţ, soluţie care răspunde cerinţelor privind mai buna administrare a justiţiei. Principiul acesta se aplică şi în cazul în care cererea respectivă se formulează în timpul căsătoriei, chiar dacă singurul bun ar fi un imobil situat în raza teritorială a altei instanţe. Motivul este acela că instanţa de la ultimul domiciliu comun al părţilor este în măsură să finalizeze mai bine procesul. 7. PREZENTAREA ACŢIUNII. Cererea de divorţ, redactată cu respectarea condiţiilor prevăzute de art. 112 şi 612 C. proc. civ, trebuie prezentată personal de soţul reclamant preşedintelui instanţei, iar acesta este dator să-i dea sfaturi de împăcare şi în cazul în care acesta susţine că nu se împacă, preşedintele instanţei va fixa termen pentru judecarea cauzei (art. 613 C. proc. civ.). 8. Prezenţa personală a soţilor la instanţa de fond. Potrivit art. 614 C. proc. civ, în faţa instanţei de fond, părţile sunt obligate să se înfăţişeze personal, regulă de la care sunt prevăzute patru excepţii, şi anume când unul dintre soţi: a) execută o pedeapsă privativă de libertate; b) este împiedicat de o boală gravă; c) este pus sub interdicţie; d) are reşedinţa în străinătate. In aceste cazuri, părţile se pot înfăţişa prin mandatar. 9. Consecinţele lipsei părţilor la instanţa de fond. Sunt în număr de două, şi anume: a) dacă la termenul de judecată, în primă instanţă, reclamantul lipseşte nejustificat şi se prezintă numai pârâtul, cererea va fi respinsă ca nesusţinută, fiind singurul caz, în sistemul nostru procesual civil, în care este posibilă această soluţie (art. 616 C. proc. civ.); b) când ambele părţi lipsesc, judecata se suspendă (art. 242 pct. 2 C. proc. civ.).

8/9

Model de acțiune de divorț

10. Renunţarea la acţiune sau împăcarea părţilor. Potrivit art. 618 alin. 1 C. proc. civ, reclamantul poate renunţa la cerere în tot cursul judecăţii instanţei de fond, chiar dacă pârâtul se împotriveşte. Renunţarea reclamantului nu are nici o înrâurire asupra cererii reconvenţionale făcute de pârât, care, la rândul său, poate şi el renunţa la cererea sa. Acelaşi text, prin alin. 2, prevede că acţiunea de divorţ se stinge prin împăcarea părţilor, soluţie posibilă chiar în instanţa de apel sau de recurs, iar alin. 3 arată că reclamantul va putea introduce o nouă acţiune de divorţ pentru faptele petrecute după împăcare, şi în acest caz el se va putea folosi şi de faptele vechi. La renunţare nu se poate reveni. 11. LUAREA UNOR MĂSURI VREMELNICE. Potrivit art. 6132 C. proc. civ, la cerere, pe cale de ordonanţă preşedinţială, instanţa poate lua, pe tot timpul procesului de divorţ, măsuri vremelnice cu privire la încredinţarea copiilor minori, la obligaţia de întreţinere, la alocaţia pentru copii şi la folosirea locuinţei. încredinţarea copiilor minori până la pronunţarea hotărârii de divorţ se va face totdeauna ţinându-se seama exclusiv de interesele copiilor. Măsurile luate pe cale de ordonanţă preşedinţială îşi produc efectul până la rămânerea definitivă a hotărârii de divorţ, prin care pot fi modificate în cazul în care împrejurările care le-au determinat s-au schimbat. De fapt, măsurile respective, în afară de problema locuinţei, au un caracter vremelnic, chiar când sunt luate prin hotărârea de divorţ, pentru că se poate reveni asupra lor în momentul în care s-au schimbat împrejurările de fapt avute în vedere la data luării lor. 12. CĂILE DE ATAC. Termenul de apel, precum şi cel de recurs este de 30 de zile, care se calculează de la comunicarea hotărârii pentru părţi. Apelul sau, după caz, recursul reclamantului împotriva hotărârii prin care i s-a respins acţiunea de divorţ se va respinge ca nesusţinut, dacă la judecată se prezintă numai pârâtul (art. 619 alin 3 C. proc. civ.). Apelul sau recursul pârâtului va fi judecat chiar dacă se înfăţişează numai reclamantul. Privind căile extraordinare de atac, dispoziţiile art. 619 alin ultim C. proc. civ, prin derogare de la dreptul comun, interzic revizuirea. Hotărârea care se pronunţă, în condiţiile art. 6131 alin 1 C. proc. civ, este definitivă şi irevocabilă, în ce priveşte divorţul (art. 619 alin. 4 C. fam.).

LegeAZ.net

9/9 Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)