270 [PDF]

Zitiervorschau

1) Structură bacterienă mai frecvent implicată în adeziunea microorganismului de ţesut este: a) [ ] Capsula b) [ ] Peptidoglicanul c) [x] Pilii d) [ ] Antigenul O e) [ ] Flagelii 15) De selectat elementul permanent de structură al celulei bacteriene: a) [ ] Capsula b) [ ] Flagelii c) [x] Membrana citoplasmatică d) [ ] Fimbriile e) [ ] Granulaţiile de volutină 30) Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la un pol se numesc: a) [ ] Monotriche b) [x] Lofotriche c) [ ] Amfitriche d) [ ] Peritriche e) [ ] Politriche

31) Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la ambii poli se numesc: a) [ ] Monotriche b) [ ] Lofotriche c) [x] Amfitriche d) [ ] Peritriche e) [ ] Politriche 36) Capsula bacteriană: a) [ ] Conţine 90% peptidoglican b) [ ] Conţine 5-20% lipoproteine c) [ ] Este factor de menţinere a speciei în condiţii nefavorabile d) [x] Este un factor care asigură virulenţa bacteriei e) [ ] Participă la sinteza peretelui celular 35) Referitor la flagelii bacterieni se poate afirma: a) [ ] Numărul lor variază până la câteva sute per celulă b) [ ] Sunt factori de adeziune la celula gazdă c) [x] Sunt constituiţi din proteine d) [ ] Joacă rol în conjugarea bacteriană e) [ ] Sunt fixaţi de ribozomi

34) Referitor la flagelii bacterieni se poate afirma: a) [ ] Numărul lor variază până la câteva sute per celulă b) [ ] Sunt factori de adeziune la celula gazdă c) [ ] Sunt constituiţi din lipopolizaharide d) [ ] Participă în conjugarea bacteriană e) [x] Se fixează de celulă prin corpusculii bazali 221) După numărul şi dispoziţia flagelilor bacteriile se împart în: a) [x] Monotriche b) [x] Amfitriche c) [x] Lofotriche d) [x] Peritriche e) [ ] Politriche 223) Sporii la bacterii se pot situa: a) [ ] Bipolar b) [x] Terminal c) [x] Subterminal d) [x] Central e) [ ] Lateral

226) Capsula bacteriană realizează următoarele funcţii: a) [x] Protejează bacteria de acţiunea factorilor imuni umorali b) [ ] Este sediul oxidoreductazelor c) [ ] Asigură rezistenţa bacteriei în mediul extern d) [ ] Participă activ în sporogeneză e) [x] Este un factor antifagocitar 224) În componenţa membranei citoplasmatice intră: a) [x] Proteine b) [ ] Glucide în cantităţi mari c) [x] Fosfolipide d) [ ] Acidul teichoic la bacteriile grampozitive e) [x] Oxidoreductaze 227) Din componenţa chimică a capsulei fac parte: a) [ ] Flagelina b) [ ] Peptidoglicanul c) [x] Polizaharide d) [ ] Fosfolipide e) [x] Polipeptide

231) Caractere utilizate pentru identificarea bacteriilor sunt prezenţa: a) [ ] Fimbriilor b) [x] Capsulei c) [ ] Pililor sexuali d) [x] Flagelilor e) [x] Granulaţiilor de volutină

225) Formele sferice de bacterii se pot aranja în frotiu: a) [x] În perechi b) [x] În lanţuri c) [ ] În formă de brăduţ inversat d) [ ] În formă icosaedrică e) [x] În ciorchine 230) În structura peretelui celular al bacteriilor gram-pozitive predomină: a) [x] Peptidoglicanul b) [ ] Lipoproteine c) [ ] Lipopolizaharide d) [x] Acizi teichoici

e) [ ] Sulfolipide 236) Se divid într-un singur plan următorii coci: a) [x] Micrococcus b) [x] Diploccus c) [ ] Tetracoccus d) [x] Streptococcus e) [ ] Sarcina --------------------------------------------------------------------237) Se divid în câteva planuri : a) [ ] Micrococcus b) [ ] Diplococcus c) [x] Tetracoccus d) [x] Staphylococcus e) [x] Sarcina --------------------------------------------------------------------238) Se divid în câteva planuri reciproc perpendiculare: a) [ ] Micrococcus b) [ ] Diploccus c) [x] Tetracoccus

d) [ ] Staphylococcus e) [x] Sarcina --------------------------------------------------------------------239) Pentru streptococi sunt caracteristice următoarele particularităţi: a) [ ] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare b) [x] Se divid într-un singur plan c) [ ] Se divid în câteva planuri d) [x] Se aranjează în lanţuri de diferită lungime e) [ ] Se aranjează în grămezi --------------------------------------------------------------------240) Pentru stafilococi sunt caracteristice următoarele particularităţi: a) [ ] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare b) [ ] Se divid într-un singur plan c) [x] Se divid în câteva planuri d) [ ] Se aranjează în lanţuri de diferită lungime e) [x] Se aranjează în grămezi neregulate --------------------------------------------------------------------241) Către formele alungite de microorganisme se referă: a) [x] Bacterium b) [ ] Mycoplasma c) [x] Bacillus

d) [ ] Rickettsia e) [x] Clostridium

245) Din categoriile taxonomice enumerate de selectat denumirile de specii: a) [ ] Schizomycetes b) [ ] Micrococcaceae c) [x] Staphylococcus aureus d) [ ] Bacillus e) [x] Bacillus anthracis --------------------------------------------------------------------246) Posedă mobilitate următoarele grupe de bacterii: a) [ ] Coccus b) [x] Bacterium c) [ ] Rickettsia d) [x] Vibrio e) [x] Spirillum --------------------------------------------------------------------247) Plasmidele bacteriene posedă următoarele particularităţi: a) [ ] Prezintă elemente genetice cromozomiale b) [x] Sunt elemente genetice extracromozomiale

c) [x] Sunt independente de cromozomul bacterian d) [ ] Poartă un caracter de specie e) [x] Poartă un caracter de tulpină --------------------------------------------------------------------248) Nucleoidul bacterian se caracterizează prin următoarele: a) [ ] Este înconjurat de membrană nucleară b) [x] Este legat de mezosomii laterali c) [ ] Este legat de mezosomii septali d) [x] Conţine o macromoleculă circulară de ADN e) [x] Constituie o moleculă de ADN dublucatenară --------------------------------------------------------------------249) Despre pilii bacterieni se poate afirma: a) [x] Sunt mai scurţi şi mai subţiri decât flagelii b) [ ] Sunt mai lungi şi mai groşi decât flagelii c) [ ] Au o grosime şi lungime egală cu a flagelilor d) [x] Sunt constituiţi din subunităţi proteice e) [ ] Conţin subunităţi lipopolizaharidice --------------------------------------------------------------------250) Despre pilii bacterieni se poate afirma: a) [ ] Reprezintă organe de locomoţie ale bacteriilor b) [x] Joacă rol în adeziunea bacteriilor la substratul celular

c) [x] Pilii sexuali au o structură tubulară d) [x] Joacă rol în conjugarea bacteriilor e) [ ] Conţin proteină de tip "flagelină" --------------------------------------------------------------------251) Membrana citoplasmatică bacteroiană este constituită din următorii compuşi chimici: a) [ ] Acizi nucleici b) [x] Fosfolipide c) [ ] Steroli d) [x] Proteine e) [ ] Porine --------------------------------------------------------------------252) Membrana citoplasmatică realizează următoarele funcţii biologice: a) [ ] Este sediul enzimelor de biosinteză a flagelilor b) [x] Prin ea are loc eliberarea enzimelor hidrolitice c) [ ] Menţine forma stabilă a celulei d) [x] Prezintă o barieră osmotică e) [x] Asigură transportul activ al nutrienţilor în interiorul celulei --------------------------------------------------------------------253) Peretele celular al bacteriilor grampozitive este compus din: a) [ ] Lipopolizaharide b) [ ] Membrana externă

c) [x] Acizi teihoici d) [x] Acizi lipoteichoici e) [x] Peptidoglican --------------------------------------------------------------------254) Aranjarea sporilor în celula bacteriană poate fi: a) [x] Terminală b) [ ] Bipolară c) [x] Subterminală d) [x] Centrală e) [ ] Haotică 24) Se divid în două planuri reciproc perpendiculare următorii coci: a) [ ] Micrococcus b) [ ] Diplococcus c) [x] Tetracoccus d) [ ] Sarcina e) [ ] Staphylococcus --------------------------------------------------------------------25) Se divid în trei planuri reciproc perpendiculare următorii coci: a) [ ] Micrococcus b) [ ] Diplococcus

c) [ ] Tetracoccus d) [x] Sarcina e) [ ] Staphylococcus --------------------------------------------------------------------26) Se divid în câteva planuri următorii coci: a) [ ] Micrococcus b) [ ] Diplococcus c) [ ] Tetracoccus d) [ ] Sarcina e) [x] Staphylococcus --------------------------------------------------------------------27) Pentru streptococi este caracteristică următoarea particularitate: a) [ ] Se aranjează în perechi b) [x] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi c) [ ] Se aranjează în grămezi neregulate d) [ ] Se divid în câteva planuri e) [ ] Se divid în planuri perpendiculare --------------------------------------------------------------------28) Pentru stafilococi este caracteristică următoarea particularitate: a) [ ] Se aranjează în perechi b) [ ] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi c) [x] Se aranjează în grămezi neregulate

d) [ ] Se divid într-un singur plan e) [ ] Se divid în planuri perpendiculare --------------------------------------------------------------------29) Pentru tetracoci este caracteristică următoarea particularitate: a) [ ] Se aranjează în perechi b) [ ] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi c) [ ] Se aranjează în grămezi neregulate d) [ ] Se divid într-un singur plan e) [x] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare 52) Bacterii cu o rezistenţă mai sporită la factorii mediului ambiant: a) [ ] Patogene b) [ ] Cultivate în laborator c) [x] Formele sporulate d) [ ] Mobile, cu echipament enzimatic de patogenitate e) [ ] Care au capacitatea de adeziune --------------------------------------------------------------------53) Culturile bacteriene în faza de declin se caracterizează prin următoarele particularităţi: a) [ ] Rata de creştere devine nulă b) [ ] Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar c) [ ] Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică d) [x] Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor

e) [ ] Sensibilitatea la antibiotice este maximală 259) O cultură microbiană trece prin următoarele faze de multiplicare: a) [x] De lag b) [ ] De sporulare c) [x] Staţionară d) [x] De declin e) [ ] Anabioză --------------------------------------------------------------------263) După consistenţă mediile de cultură se clasifică în: a) [ ] Vâscoase b) [x] Lichide c) [x] Semilichide d) [ ] Intermediare e) [x] Solide --------------------------------------------------------------------269) Epuizarea inoculului pe suprafaţa plăcilor Petri cu scop de izolare a culturii pure se realizează cu: a) [ ] Pipeta Pasteur b) [x] Ansa bacteriologică c) [ ] Acul bacteriologic

d) [x] Tamponul e) [x] Spatula 272) Coloniile bacteriene forma S posedă următoarele particularităţi: a) [x] Forma rotundă b) [x] Suprafaţă netedă c) [ ] Suprafaţă rugoasă d) [x] Consistenţă omogenă e) [x] Margini regulate --------------------------------------------------------------------273) Coloniile bacteriene de forma R posedă următoarele particularităţi: a) [ ] Structură omogenă b) [x] Suprafaţă rugoasă c) [ ] Margini regulate d) [x] Opace e) [x] Margini dantelate --------------------------------------------------------------------290) Coloniile forma R se caracterizează prin următoarele particularităţi: a) [ ] Au dimensiuni mici b) [ ] Sunt transparente sau semitransparente c) [ ] Suprafaţa este umedă şi lucioasă

d) [x] Marginile sunt neregulate e) [x] Au structură neomogenă --------------------------------------------------------------------295) Coloniile forma S se caracterizează prin următoarele particularităţi: a) [x] Au suprafaţă netedă b) [x] Sunt transparente sau semitransparente c) [x] Se detaşează uşor de la mediu d) [ ] Marginile sunt neregulate e) [ ] Au structură granulară --------------------------------------------------------------------8) Peretele celular al micobacteriilor patogene alcoolo- şi acidorezistente conţine: a) [ ] Cantitate mare de proteine b) [x] Cantitate mare de ceruri şi acid micolic c) [ ] Cantitate mare de peptidoglican d) [ ] Cantitate mare de polizaharide e) [ ] Toate de mai sus --------------------------------------------------------------------9) Metodă de colorare pentru evidenţierea bacteriilor acidorezistente: a) [ ] Gram b) [x] Ziehl-Neelsen c) [ ] Neisser

d) [ ] Loeffler e) [ ] Burii-Hins --------------------------------------------------------------------16) Metodă microscopică utilizată pentru identificarea rapidă a microorganismelor în prelevatul patologic: a) [ ] Microscopia cu fond întunecat b) [x] Microscopia imunofluorescentă c) [ ] Microscopia cu contrast de fază d) [ ] Microscopia optică cu sistem de imersie e) [ ] Microscopia optică cu obiectiv uscat --------------------------------------------------------------------19) Fixarea frotiurilor se face prin următoarea metodă: a) [ ] Biologică b) [ ] Biofizică c) [x] Fizică d) [ ] Sintetică e) [ ] Biochimică --------------------------------------------------------------------20) Fixarea frotiurilor se face prin următoarea metodă: a) [ ] Biologică b) [ ] Biofizică

c) [x] Chimică d) [ ] Sintetică e) [ ] Biochimică --------------------------------------------------------------------32) Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii: a) [ ] Coci b) [ ] Spirochete c) [ ] Rickettsii d) [ ] Mycoplasme e) [x] Vibrioni --------------------------------------------------------------------33) Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii: a) [ ] Coccus b) [ ] Spirochaeta c) [ ] Rickettsia d) [ ] Mycoplasma e) [x] Bacterium --------------------------------------------------------------------37) Mediile de cultură uzuale pentru cultivarea bacteriilor pot fi sterilizate prin:

a) [x] Autoclavare la o atmosferă b) [ ] Tindalizare în baia de apă la 58 C c) [ ] Filtrare d) [ ] În pupinel la 160 0C e) [ ] Prin metode chimice --------------------------------------------------------------------45) Congelare cu deshidratare în vid ce permite păstrarea îndelungată a microorganismelor: a) [x] Liofilizare b) [ ] Congelare c) [ ] Sterilizare prin căldură uscată d) [ ] Pasteurizare e) [ ] Tindalizare --------------------------------------------------------------------46) Se efectuează la 160-1800C : a) [ ] Pasteurizarea b) [ ] Sterilizarea cu vapori fluenţi c) [ ] Liofilizarea d) [x] Sterilizarea prin căldură uscată e) [ ] Tindalizarea --------------------------------------------------------------------47) Permite distrugerea microflorei asporulate în substrat:

a) [ ] Congelarea b) [ ] Liofilizarea c) [ ] Filtrarea d) [x] Pasteurizarea e) [ ] Tindalizarea --------------------------------------------------------------------48) Este o metodă de sterilizare fracţionată: a) [ ] Cu vapori sub presiune b) [ ] Cu căldură uscată c) [x] Tindalizarea d) [ ] Pasteurizarea e) [ ] Filtrarea --------------------------------------------------------------------49) Relaţii de concurenţă între membrii unei microbiocenoze: a) [x] Antagonism b) [ ] Sinergism c) [ ] Simbioză d) [ ] Interferenţă e) [ ] Metabioză --------------------------------------------------------------------50) Catalizează diferite procese metabolice ale celulei bacteriene:

a) [ ] Nutriţia bacteriană b) [ ] Respiraţia bacteriilor c) [x] Enzimele microbiene d) [ ] Mediile de cultură e) [ ] Metabolismul microbian --------------------------------------------------------------------51) Despre enzimele bacteriene se poate afirma: a) [ ] Sunt de natură polizaharidică b) [x] Catalizează reacţiile chimice din celula bacteriană c) [ ] Posedă activitate la temperatura 00C d) [ ] Posedă activitate la temperatura 650C e) [ ] Sunt sintetizate de peretele celular --------------------------------------------------------------------55) Ansamblul măsurilor prin care se evită contaminarea substratelor cu microorganisme din mediului ambiant se numeşte: a) [ ] Sterilizare b) [ ] Antisepsie c) [x] Asepsie d) [ ] Dezinfecţie e) [ ] Tindalizare --------------------------------------------------------------------56) Distrugerea completă a microorganismelor din substrat la temperaturi mai joase de 600C se numeşte:

a) [x] Tindalizare b) [ ] Pasteurizare c) [ ] Sterilizare d) [ ] Congelare e) [ ] Liofilizare --------------------------------------------------------------------59) Bacteriile psichrofile cresc şi se multiplică în limitele de temperaturi: a) [x] 0 - + 200C b) [ ] + 20 - + 400C c) [ ] + 45 - + 600C d) [ ] - 10 - + 100C e) [ ] > 600C --------------------------------------------------------------------60) Distrugerea microorganismelor patogene din substratul infectat se numeşte: a) [ ] Tindalizare b) [ ] Pasteurizare c) [ ] Sterilizare d) [x] Dezinfecţie e) [ ] Liofilizare ---------------------------------------------------------------------

61) Sterilizarea în autoclav se realizează în următorul regim: a) [ ] 1000C - 20 minute b) [ ] 1150C - 60 minute c) [x] 1200C - 15-20 minute d) [ ] 1600C - 30 minute e) [ ] 1800C - 60 minute --------------------------------------------------------------------62) Bacteriile carboxifile se cultivă în următoarele condiţii: a) [ ] Aerobe b) [ ] Anaerobe c) [ ] 5-10% azot d) [x] 5-10% bioxid de carbon e) [ ] 5-10% oxid de etilen --------------------------------------------------------------------206) Bacteriofagul după integrare în cromozomul celulei gazdă se numeşte: a) [ ] Fag temperat b) [ ] Fag lizogen c) [ ] Fag interferat d) [ ] Fag virulent

e) [x] Profag 278) Sterilizarea în autoclav se realizează la următoarele regimuri de temperatură: a) [x] 1000C b) [x] 1100C c) [x] 1200C d) [x] 1340C e) [ ] 1600C --------------------------------------------------------------------283) Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte se realizează prin următoarele căi: a) [x] Fracţionată cu vapori fluenţi b) [ ] Pasteurizare c) [x] Prin filtre bacteriene d) [x] Tindalizare e) [ ] Cu căldură uscată 333) Despre exotoxinele microbiene se poate afirma: a) [x] Sunt secretate în mediul extracelular b) [ ] Au origine glucidolipidoproteică c) [x] Pierd toxicitatea sub acţiunea formolului d) [ ] Sunt rezistente la acţiunea temperaturii e) [ ] Determină o intoxicare generală a organismului

--------------------------------------------------------------------334) Exotoxinele posedă următoarele caractere: a) [ ] Sunt parte componentă a peretelui celular bacterian b) [x] Sunt de natură proteică c) [x] Se inactivează la temperaturi înalte d) [x] Au o putere toxică foarte pronunţată e) [x] Pot fi transformate în anatoxine --------------------------------------------------------------------335) Despre exotoxinele bacteriene se poate afirma: a) [x] Posedă specificitate pentru anumite organe şi ţesuturi b) [x] Sunt imunogene c) [x] Se transformă în anatoxine d) [ ] Se obţin prin cultivare în medii solide e) [ ] Sunt elaborate de toate speciile patogene --------------------------------------------------------------------336) Endotoxina bacteriană: a) [ ] Este de natură proteică b) [x] Este de natură lipopolizaharidică c) [x] Este rezistenţă la acţiunea temperaturii d) [ ] Posedă tropism pentru anumite organe şi ţesuturi e) [ ] Se inactivează sub acţiunea formolului

--------------------------------------------------------------------337) Despre endotoxina bacteriană se poate afirma: a) [ ] Este termosensibilă b) [x] Nu se inactivează sub acţiunea formolului c) [ ] Posedă imunogenitate pronunţată d) [x] Se eliberează la distrugerea celulei bacteriene e) [ ] Are acţiune toxică puternică --------------------------------------------------------------------338) De la poarta de intrare răspândirea infecţiei în organism se petrece prin următoarele căi: a) [x] Prin continuitate b) [x] Pe cale limfatică c) [x] Pe cale hematogenă d) [ ] Prin intermediul trombocitelor e) [x] Pe cale nervoasă --------------------------------------------------------------------339) Căile de transmitere ale agenţilor patogeni sunt: a) [x] Transmisivă b) [x] Aerogenă c) [ ] Anaerobă d) [x] Alimentară e) [x] Contact direct

--------------------------------------------------------------------340) Procesul infecţios evoluează în următoarele perioade: a) [ ] De infectare b) [x] Incubaţie c) [x] Prodromală d) [x] De stare e) [x] Convalescenţă 325) Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de : a) [x] Agentul cauzal b) [ ] Doza infectantă c) [x] Poarta de intrare d) [x] Localizarea primară a agentului în organism e) [ ] Prezenţa endotoxinelor --------------------------------------------------------------------326) Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism pot determina: a) [ ] Paralizii b) [x] Febră c) [x] Leucopenie d) [x] Hipotensiune e) [ ] Hepatosplenomegalie

314) Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism determină: a) [ ] Paralizii b) [x] Febră c) [x] Leucopenie d) [x] Hipotensiune e) [ ] Hepatosplenomegalie 299) O anatoxină este o exotoxină modificată care: a) [ ] Şi-a pierdut imunogenitatea b) [x] Şi-a păstrat imunogenitatea c) [ ] Şi-a păstrat toxicitatea d) [x] Şi-a pierdut toxicitatea e) [x] Şi-a păstrat antigenitatea 66) Responsabile de hipersensibilitatea de tip IV sunt: a) [ ] Limfocitele B b) [x] Limfocitele T c) [ ] Ig A d) [ ] Ig G e) [ ] Ig M --------------------------------------------------------------------67) Sunt implicate în reacţiile de hipersensibilitate de tip I (anafilactice) :

a) [ ] Ig A b) [ ] Ig M c) [ ] Ig G d) [x] Ig E e) [ ] Ig D --------------------------------------------------------------------68) Traversează în formă activă bariera placentară: a) [ ] Ig A b) [ ] Ig M c) [x] Ig G d) [ ] Ig E e) [ ] Ig D --------------------------------------------------------------------69) Realizează funcţii antimicrobiene la nivelul mucoaselor: a) [x] Ig A b) [ ] Ig M c) [ ] Ig G d) [ ] Ig E e) [ ] Ig D --------------------------------------------------------------------70) Reprezintă clasa macroglobulinelor:

a) [ ] Ig A b) [x] Ig M c) [ ] Ig G d) [ ] Ig E e) [ ] Ig D --------------------------------------------------------------------71) Indică şi predomină in infecţia acută a) [ ] Ig A b) [x] IgM c) [ ] Ig G d) [ ] Ig E e) [ ] Ig D --------------------------------------------------------------------72) Asigură imunitatea postinfecţioasă: a) [ ] Ig A b) [ ] Ig M c) [x] Ig G d) [ ] Ig E e) [ ] Ig D --------------------------------------------------------------------73) Sunt sensibile la cisteină:

a) [ ] Ig A b) [x] Ig M c) [ ] Ig G d) [ ] Ig E e) [ ] IgD --------------------------------------------------------------------74) Se caracterizează printr-o evoluţie comparativ scurtă cu simptomatică caracteristică: a) [x] Infecţia acută b) [ ] Infecţia cronică c) [ ] Infecţia secundară d) [ ] Reinfecţia e) [ ] Suprainfecţia --------------------------------------------------------------------75) Constituie o infectare repetată cu aceeaşi specie de microorganisme după vindecare: a) [ ] Infecţie acută b) [ ] Infecţie cronică c) [ ] Infecţie secundară d) [x] Reinfecţie e) [ ] Suprainfecţie --------------------------------------------------------------------76) Constituie o reinfectare a organismului până la reconvalescenţă:

a) [ ] Infecţia acută b) [x] Suprainfecţie c) [ ] Infecţie secundară d) [ ] Reinfecţie e) [ ] Infecţie cronică --------------------------------------------------------------------77) Boală infecţioasă declanşată în rezultatul scăderii rezistenţei organismului pe fondul unei primoinfecţii : a) [ ] Infecţie acută b) [ ] Infecţie cronică c) [x] Infecţie secundară d) [ ] Suprainfecţie e) [ ] Reinfecţie --------------------------------------------------------------------78) Se caracterizează printr-o evoluţie de lungă durată cu persistenţa agentului în organism: a) [ ] Suprainfecţie b) [ ] Reinfecţie c) [ ] Infecţie acută d) [ ] Infecţie secundară e) [x] Infecţie cronică --------------------------------------------------------------------79) Complementul poate fi activat pe calea:

a) [ ] Butilen-glicolică b) [ ] Fermentativă c) [ ] Acidă mixtă d) [x] Clasică e) [ ] Oxidativă --------------------------------------------------------------------80) În reacţiile anafilactice sunt implicate: a) [ ] Ig A b) [x] Ig E c) [ ] Ig D d) [ ] Ig M e) [ ] Ig G --------------------------------------------------------------------81) Prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sânge fără a se multiplica: a) [x] Bacteriemie b) [ ] Toxinemie c) [ ] Septicopiemie d) [ ] Virusemie e) [ ] Septicemie --------------------------------------------------------------------82) Stare patologică caracterizată prin persistenţa şi multiplicarea bacteriilor în sânge:

a) [ ] Virusemie b) [x] Septicemie c) [ ] Bacteriemie d) [ ] Toxinemie e) [ ] Septicopiemie 65) Capabile să traverseze bariera placentară este următoarea clasă de Ig: a) [ ] Ig M b) [x] Ig G c) [ ] Ig A d) [ ] Ig D e) [ ] Ig E --------------------------------------------------------------------87) Se manifestă în prezenţa complementului următoarea reacţie: a) [ ] Hemaglutinare b) [ ] Coombs c) [x] Hemoliză d) [ ] Precipitare e) [ ] Inhibare a hemaglutinării 89) Antigen termolabil prezent la bacteriile mobile:

a) [ ] Antigenul O lipopolizaharidic b) [ ] Antigenul K superficial c) [x] Antigenul H flagelar d) [ ] Antigenul Vi din peretele celular e) [ ] Antigenul F --------------------------------------------------------------------90) Antigen termostabil caracteristic bacteriilor gramnegative: a) [x] Antigenul O lipopolizaharidic b) [ ] Antigenul K superficial c) [ ] Antigenul H flagelar d) [ ] Antigenul Vi din peretele celular e) [ ] Antigenul F --------------------------------------------------------------------270) În dependenţă de particularităţile de respiraţie se deosebesc următoarele grupuri de bacterii: a) [x] Microaerofile b) [x] Anaerobe c) [x] Facultativ anaerobe d) [x] Aerobe e) [ ] Intermediare aerobe