1 Instalatia de Centralizare Electronica ESTW L90 [PDF]

Zitiervorschau

REFERAT

STRUCTURA SITEMULUI DE CENTRALIZARE ELECTRONICA TIP ESTW-L 90 RO

SEF DISTRICT CE BUCURESTI NORD NITULESCU ION

Instalaţia de Centralizare Electronică ESTW L90 RO, realizată de firma ALCATEL

Sistemul ESTW L90 RO este un sistem electronic de centralizare a staţiilor de cale ferată, realizat de firma ALCATEL şi adaptat pentru România, în conformitate cu cerinţele CFR. Sisteme de centralizare electronică ESTW L90 RO au fost instalate în România, până în prezent, în patru mari staţii de cale ferată: Timişoara (135 macazuri), Arad (172 macazuri), Braşov (105 macazuri) şi Complexul Bucureşti Nord (233 macazuri). Instalaţia de Centralizare ESTW include ultimele realizări tehnologice şi întreaga experienţă dobândită în zeci de ani de operare la Calea Ferată Germană şi la alte administraţii de cale ferată din Europa. Instalaţiile de centralizare electronică ESTW sunt instalaţii care folosesc tehnica de calcul pentru realizarea funcţiilor de siguranţă ale instalaţiilor de centralizare tradiţionale. Sistemul a fost proiectat într-o structură modulară, atât din punct de vedere al harware-ului cât şi a software-ului, aceasta fiind o soluţie care simplifică adaptarea pentru cerinţele tehnice şi cerinţele de operare specifice la diferite administraţii de cale ferată. Cele mai importante caracteristici ale sistemului ESTW L90 sunt:  Sistemul este proiectat pentru instalaţii de centralizare mari şi medii care sunt tipice pentru căile ferate germane şi va satisface de asemenea cerinţele CFR;  O uşoară implementare a specificaţiilor clienţilor;  Instalare uşoară;  Configurare şi modificare asistată de calculator;  Întreţinere asistată de calculator;  Adaptabilă la sistemele şi echipamentele din cale existente;  Durată de viaţă lungă a produsului;  Sistem de diagnoză automată: software-ul de monitorizare şi testare care rulează continuu în ESTW L90;  Dispozitivele şi modulele individuale comunică prin echipamente pentru transmisii de date standard prin intermediul cablurilor convenţionale sau a

cablurilor de fibră optică. Este posibilă de asemenea integrarea în reţelele de semnalizare existente.;  Postul de lucru pentru ESTW L90 utilizează interfaţa BO L ISA, proiectată în conformitate cu cerinţele de siguranţă şi cu cerinţele ergonomice;  Prin separarea transmiterii informaţiei şi a procesării de electroalimentările locale este posibil în principal să se obţină distanţe de control nelimitate prin utilizarea transmisiilor sigure de date în reţele închise şi deschise;  Flexibilitatea sistemului de a satisface diferite cerinţe ale clienţilor prin intermediul modulelor uniforme, standardizate, cu avantajul adaptării sistemului la condiţiile de linie şi a cutiilor de aparataj destinate diferitelor utilizări. În conformitate cu cerinţele de bază ale CFR, stabilite în CRS (Customer Requirement Specifications) proiectul pentru România este în unele privinţe modificat faţă de proiectul iniţial construit pentru Deutsche Bahn. Sistemul ESTW L90 RO este construit cu următoarele produse:  Interfaţa Om-Maşină BO L ISA  Sistemul de centralizare electronică ESTW;  Sistem de documentare DOKU;  Sistem de diagnoză RIES;  Sistem număr de tren ZNS;  Sistem mers de tren ZLS;  Reţea de date. Principalele adaptări hardware, pentru România, sunt următoarele: ESTW L 9 RO are adaptări pentru treceri la nivel, bloc de linie automat, operare locală, circuite de cale utilizând interfaţa cunoscută, cu relee clasice la Calea Ferată Română. Serverul ZN are o interfaţă nouă la unităţile de introducere a numărului de tren din staţiile vecine. Serverul RIES are o interfaţă nouă la reţeaua de telecomunicaţie publică. Reţeaua pentru transmisia de date are componente pentru o interfaţă nouă la masa de manevră şi la unităţile de introducere a numărului de tren din staţiile vecine.

Descrierea funcţionalităţii instalaţiei de centralizare electronică: Instalaţia CE (Centralizare Electronică) este compusă în principal din interfaţa OmMaşină (sistem denumit BO L ISA) prin care impiegatul de mişcare primeşte informaţii şi introduce comenzi şi sistemul de centralizare (ESTW) care este în legătură cu echipamentele din teren (macazuri, semnale, circuite de cale, bariere automate, bloc de linie automat, coloane de manevră) şi prin care se realizează comanda efectivă, controlul elementelor şi funcţiile de siguranţă ale sistemului. Sistemul de interfaţă Om-Maşină reprezintă „Nivelul de Operare” şi realizează funcţii de afişare sigură, introducere de date şi comenzi, imprimarea mesajelor, stocarea de date şi diagnoza sistemului. Sistemul de interfaţă Om-Maşină este un sistem de calcul distribuit format din mai multe calculatoare server legate între ele prin switch-uri de comunicaţi. Serverul central al staţiilor de lucru – APS Serverul central al staţiilor de lucru (APS) este unitatea centrală de procesare a interfeţei de operare. APS implementează atât programele importante de siguranţă cât şi programele opţionale pentru servicii, ce nu concură la siguranţa sistemului. Principalele funcţii ale serverului APS sunt: 

Coordonarea tuturor componentelor MMI;



Administrarea şi inspecţia informaţiilor ESTW recepţionate;



Controlul şi inspecţia serverelor de monitoare (PMOS şi XMOS);



Administrarea şi inspecţia comenzilor introduse de operator;



Administrarea tuturor serverelor conexe;



Transmiterea telegramelor KF2 (necesare pentru procesarea comenzilor speciale) la MEM prin serverul KFS.



Disponibilitatea

interfeţei

menu”). APS-ul foloseşte sistemul de operare VMS.

de

mentenanţă

(„management

Figura 1: Schema bloc a Instalaţiei de Centralizare – ESTW L90 RO

Serverul de test – PMOS Serverul de test PMOS verifică funcţionarea corectă a serverului central al staţiilor de lucru (APS). Serverul de test PMOS, pentru realizarea siguranţei, are un sistem de operare şi un hardware diferit de cel al serverului central şi deţine în memorie un sistem ESTW virtual (simulat) pe suportul căruia se fac verificările. Serverul PMOS utilizează sistemul de operare „Windows 2000”.

Serverul de permisiune comenzi speciale – KFS Serverul pentru permisiunea comenzilor speciale KFS, adaugă informaţia dinamică la telegrama KF2 prin care se validează eliberarea comenzilor speciale către elementele din teren. Comenzile speciale sunt comenzile critice din punct de vedere al siguranţei care necesită atenţie deosebită din partea impiegatului de mişcare iar pentru aceasta sistemul prevede o deblocare separată dată de operator Exemple de comenzi speciale: deszăvorârea forţată a parcursului DFP, manevrarea forţată a macazului MFMZ, etc.). KFS foloseşte sistemul de operare Windows 2000. Siguranţa sistemului de interfaţă Om- Maşină este asigurată prin existenţa a două sisteme nucleu, redundante, formate din principalele calculatoare server (descrise mai sus), respectiv serverul central al posturilor de lucru (APS), serverul de test (PMOS) şi serverul pentru permisiune comenzi speciale (KFS). În momentul în care serverul de test PMOS detectează o eroare în funcţionarea serverului central APS, sau în cazul în care APS-ul detectează o eroare la PMOS (cele două servere se verifică reciproc), calculatorul server care a detectat eroarea întrerupe legătura cu serverul KFS, prin urmare nu se vor mai putea executa comenzi speciale. În continuare sistemul poate funcţiona în mod restrictiv, fără comenzi speciale, situaţie în care sistemul este „nesigur”. Acest fapt este semnalizat pe monitorul de operare impiegatului de mişcare printr-un indicator special „S” roşu (starea acestuia în condiţii normale – „sistem sigur” are culoare albă). În cazul în care sistemul este „nesigur” impiegatul de mişcare poate face trecerea pe sistemul nucleu redundant cu ajutorul unui „dispozitiv de comutare cu cheie”, aflat în biroul de mişcare. Această trecere pe sistemul nucleu redundant de către impiegatul de mişcare se poate face o singură dată, pentru o altă eventuală comutare este necesară activarea dispozitivului de către personalul de întreţinere, la nivelul unei „unităţi principale de comutare aflată în sala de echipamente”. Alte calculatoare server ale interfeţei Om-Maşină (sistemul BO L ISA): Serverul pentru monitor extins – XMOS Serverul pentru monitor extins XMOS gestionează toate elementele necesare pentru operare de la un post de lucru: monitoarele de afişare şi de comunicaţie, tastatura şi mouse-

ul prin care se pot introduce comenzi. Serverul XMOS prezintă o interfaţă adaptabilă de utilizator pentru toate serviciile şi aplicaţiile. Fiecare post de lucru din biroul de mişcare cuprinde până la patru monitoare cu rezoluţie înaltă pe care se găsesc imagini de lupă sau imagini de ansamblu ale zonelor de staţie, un monitor de comunicaţie unde se pot accesa diferite aplicaţii (meniuri) pentru logare, comutare imagine, diagnoză. Mai pot exista până la 4 monitoare (gestionate totuşi de un XMOS suplimentar) pe care se găsesc, doar pentru vizionare, imagini de ansamblu ale staţiei respective sau ale staţiilor vecine. Sistemul de documentare – DOKU şi ZDOK Sistemul de documentare DOKU şi ZDOK înregistrează şi salvează comenzile şi rapoartele de la diferite componente ESTW. Toate datele stocate pot fi consultate şi tipărite în orice moment. De asemenea, există funcţii de arhivare sau replicare prin care se pot salva în orice moment datele pe CD. Serverul de diagnoză – RIES Serverul RIES înregistrează deranjamentele apărute (evenimente) şi mesajele de stare vehiculate în cadrul unui ESTW, punându-le apoi la dispoziţie sub formă de informaţii în vederea diagnozei. Oferă mult mai multe informaţii decât DOKU. Există funcţii de tipărire, arhivare sau replicare prin care se pot salva în orice moment datele pe CD. De asemenea prin intermediul bazei de date din RIES se poate reconstitui întregul proces de operare, împreună cu toate mesajele de comandă, mesajele de eroare şi defect şi toate informaţiile de stare ale elementelor, într-un sistem de „Play-back”. Sistemul descriere de tren – ZN Sistemul descriere de tren ZN preia automat datele despre un tren şi le afişează la utilizator, pe baza rapoartelor recepţionate de la ESTW. Sistemul mers de tren – ZL Sistemul mers de tren ZL trimite comenzi de parcurs de tren către ESTW, monitorizează comenzile, transmite rapoartele ESTW la postul de operare. Pentru aceasta, ZL recepţionează date semnificative despre trenuri, despre ocuparea planificată a liniilor şi despre orarul trenurilor dată de graficul de mers de tren. Serverul administrator de sistem – ADSY Are rolul de a informa asupra tuturor proceselor ce rulează în sistem.

Serverul general de sistem – ASS Serverul general de sistem ASS oferă două funcţii diferite: funcţia de comutare automată pentru trecerea sistemului nucleu activ pe sistemul nucleu pasiv şi funcţia de activare comandă prin care este confirmată de către personalul de întreţinere comanda de comutare. Computerul de conversie a protocolului – PCC Computerul de conversie a protocolului – PCC conectează interfaţa om-maşină cu modulul MEM al sistemului ESTW. Principala sarcină a PCC-ului este să conecteze protocolul PROFIBUS utilizat de MEM cu protocoalele de transport de date utilizate de MMI: “TCP/IP” şi “Smart Socket”. PCC-ul nu monitorizează sau modifică date. Este disponibil redundant. PCC foloseşte sistemul de operare “Windows 2000” Sistemul de centralizare propriu-zis ESTW a fost proiectat într-o structură modulară, pe mai multe nivele funcţionale, format din calculatoare ce asigură o mare disponibilitate şi siguranţă prin utilizarea logicii de funcţionare 2 din 3. Astfel într-un modul format din 3 calculatoare, în care fiecare calculator utilizează aceeaşi structură hardware şi acelaşi software, sunt comparate datele primite în cele 3 calculatoare iar în cazul funcţionării incorecte a unui calculator din modul, situaţie în care datele acestuia ar diferi de ale celorlalte două, acesta poate fi blocat de celelalte calculatoare. În cazul nefuncţionării corecte a două calculatoare din modul va fi blocat întregul modul. Nivelul de comunicare este reprezentat de Modulul de Intrare-Ieşire (MEM) care face legătura între interfaţa om maşină şi echipamentul de centralizare, printr-o interfaţă serială redundantă PROFIBUS. Modulul MEM are încărcat un software specific de staţie. Funcţiile principale ale Modulului de Intrare-Ieşire sunt următoarele: -

Recepţionează şi supervizează informaţia introdusă în cadrul nivelului de operare;

-

Testează comanda introdusă de către operator, în nivelul de operare, din punct de vedere al sintaxei şi plauzibilităţii (prin existenţa unui tabel ce cuprinde toate comenzile de parcurs şi comenzile individuale);

-

Transmite numărul corespunzător al comenzii (parcursului) către modulul de securitate (centralizare) – SM;

-

Transmite schimbările de stare către nivelul de operare;

-

Transmite rapoartele de erori şi defecte spre nivelul de operare;

-

Identifică operaţiunea de eliberare a unei comenzi pe monitoarele operatorului;

-

Primeşte şi supervizează această comandă de eliberare;

-

Recepţionează şi controlează frecvenţa de lucru a echipamentelor;

-

Memorează înzăvorârile inclusiv motivul acestora şi le trimite mai departe la cerere .

Nivelul de centralizare (siguranţă) este reprezentat de Modulul de Siguranţă – SM. Acesta are încărcat de asemenea soft specific de staţie, dar care realizează alte funcţii decât modulul MEM. Funcţiile principale ale modulului siguranţă SM sunt următoarele; -

Verifică elementele unui parcurs din punct de vedere al disponibilităţii;

-

Trimite comenzile de poziţionare a unui element spre nivelul elementelor din teren;

-

Înzăvorârile elementelor unui parcurs;

-

Verifică parcursul inclusiv protecţia de flanc;

-

Determină ruta parcursului;

-

Supervizează parcursul;

-

Reacţionează la schimbările de stare ale elementului;

-

Gestionează deszăvorârea parcursului prin consumarea efectivă a acestuia de către tren;

-

Transmite rapoartele de stare de la Modulul de Control al Elementelor (EAM) la Modulul de Intrare-Ieşire (MEM);

-

Tratează comenzile auxiliare (regimul de zi/noapte, blocarea manevrării automate a lanţului de macazuri);

-

Memorează înzăvorârile;

-

Verifică şi asigură parcursurile de circulaţie pe variante;

-

Blochează / deblochează manevrarea automată a macazurilor;

-

Face schimb de date cu echipamentele vecine (alte sisteme ESTW) dacă acestea există.

Prin Nivelul Elementelor din Teren se face adaptarea prin interfeţe speciale şi legătura efectivă cu elemente din teren. Nivelul elementelor din teren cuprinde: Modulul de Control al Elementelor – EAM; Unitatea de Intrare-Ieşire – I/O; Unitatea de Control şi Supervizare – ESU.

Modulul de Control al Elementelor - EAM funcţionează pe principiul 2 din 3, la fel ca şi modulele MEM şi SM ce aparţin nivelelor superioare şi realizează următoarele funcţii: -

Recepţionează telegramele de comandă de la SM;

-

Trimite comenzile către elementele exterioare prin intermediul unităţilor I/O şi ESU;

-

Interoghează şi verifică rapoartele despre starea elementelor (la fiecare 200ms);

-

Trimite telegramele de stare recepţionate de la elementele de câmp către SM;

-

Asigură alimentarea în cascadă a macazurilor, în cazul comandării unui parcurs (primul EAM gestionând linia de alimentare cu energie a macazurilor);

-

Blochează manevrarea macazurilor în cazul suprasarcinii;

-

Supervizează alimentarea cu energie electrică.

Unitatea de Intrare-Ieşire I/O are următoarele funcţii: -

Recepţionează telegramele de comenzi de la EAM;

-

Transferă telegramele de comandă peste interfaţa paralelă redundantă, către grupele de relee sau ESU;

-

Recepţionează telegramele de stare de la interfeţele paralele;

-

Realizează numărul de interfaţă printr-un codaj hardware;

-

Realizează adaptare pentru:

- electromecanisme de macaz, - circuite de cale, - alimentare cu energie electrică.

Unitatea de Control şi Supervizare ESU are următoarele funcţii: -

Verifică şi transformă comenzile de la EAM în comenzi pentru element;

-

Transmite către EAM informaţia de stare a elementelor;

-

Verifică şi supervizează elementele conectate;

-

Reacţionează rapid la aspectele lămpilor semnalelor;

-

Supervizează grupurile de ansambluri din ESU la care sunt conectate elementele;

-

Realizează adaptare pentru:

- semnale, - bariere, - bloc de linie automat, - operare locală, - triaj.

Pentru elementele din teren controlate se urmăreşte de asemenea realizarea unei bune fiabilităţi în funcţionare, folosindu-se becuri cu filament dublu la lămpile semnalelor, electromecanisme de macaz hidraulice cu motor trifazic.

Procesarea unei comenzi Pentru procesarea unei comenzi de operare se disting mai multe etape după cum urmează: Pasul 1:

Introducerea comenzii

- Marcarea elementului sau parcursului De exemplu: Pentru comanda unui parcurs, prin selectarea cu mouse-ul pe monitor a elementului semnalului de început, coordonatele XY (pe verticală şi pe orizontală) de pe monitor, vor fi transformate în text (cum ar fi: A4), text pe baza căruia va lucra în continuare sistemul. Translatarea coordonatelor o realizează serverul XMOS. Acesta transmite la APS alegerea făcută de impiegatul de mişcare, iar serverul-ul APS va înainta către modulul MEM acest text şi înapoi la XMOS pentru afişarea comenzii în bara de comenzi. După selectarea elementului semnalului de destinaţie, se va aloca, în acelaşi mod, un alt text aferent coordonatelor XY ale elementului respectiv (de exemplu: B7). Pentru o comandă individuală de element, se va selecta elementul cu clic dreapta al mouse-ului şi va apărea un submeniu de comenzi pentru acest element, vor fi interpretate de asemenea coordonatele elementului respectiv împreună cu o comandă aleasă din meniul de comenzi. -

Confirmarea comenzii

Impiegatul de mişcare acţionează butonul “PRELUCREAZĂ” din meniul activ ce se găseşte în partea inferioară a ecranului de monitor, comanda asociată pentru cele două elemente selectate pentru un parcurs fiind: A4.B7. Pasul 2:

Verificarea Sintaxei şi Plauzibilităţii

Confirmarea comenzii activează ciclul de verificare a sintaxei şi plauzibilităţii în Modulul de Intrare-Ieşire (MEM). În memoria MEM este introdus, prin intermediul unui software special (specific de staţie), un tabel cu toate comenzile posibile, atât cele pentru parcursuri cât şi cele individuale, ce se pot executa în staţia respectivă. Comanda introdusă este comparată cu acest tabel:

-

dacă comanda nu se găseşte în acest tabel este afişat în linia de comandă mesajul “Eroare”;

-

dacă comanda respectivă este în tabel, MEM-ul transmite la SM numărul comenzii (de parcurs / individuală).

Pentru transmiterea datelor de la MEM către SM, în scopul de a reduce lungimea telegramelor de informaţie, textul de coordonate este transformat într-un număr hexazecimal de către MEM. Astfel devine posibilă transmiterea mai multor comenzi de la MEM; la SM într-o singură telegramă. Exemplu: A4.B7 devine 07hex. Pasul 3:

Verificarea DISPONIBILITĂŢII şi punerea pe liber a semnalului

Aceasta se face la nivelul modulului de centralizare – SM. Modulul SM prin intermediul unui soft specific de staţie (diferit de cel încărcat în modulul MEM) are memorat un tabel în care, la fiecare număr corespunzător unui parcurs sunt atribuite toate elementele corespunzătoare parcursului. Exemplu: A4.B7→07hex→elemente (macaz 7-, macaz 9+, circuite de cale 1, 3, ........, macaz 5+ de acoperire, drum de alunecare, semnalul care trebuie comandat pe liber). Modulul de Centralizare SM trebuie să interpreteze comanda şi să o pună în aplicare, cu respectarea tuturor regulilor. Pentru realizarea unei comenzi se pot identifica 6 etape: -

Marcarea elementelor din parcurs;

-

Testarea disponibilităţii;

-

Darea comenzilor de poziţionare şi înzăvorârea soft a elementelor;

-

Înzăvorârea parcursului;

-

Punerea pe liber a semnalului.

Testarea disponibilităţii: Toate elementele asociate parcursului (marcate) sunt verificate din punct de vedere al disponibilităţii, ceea ce înseamnă că modulul SM citeşte informaţia de stare a fiecărui element. Dacă un element nu este disponibil (este blocat, defect, alocat altui parcurs comandat anterior) atunci SM-ul transmite mesajul “RESPINS” spre nivelul de operare pentru afişare pe monitor. Operatorul este informat astfel caeste dată corect comanda, din punct de vedere al sintaxei, dar parcursul nu poate fi stabilit din motive de siguranţă. În această situaţie, operatorul verifică de ce acest parcurs nu poate fi stabilit prin consultarea informaţiilor oferite de monitorul de comunicaţie şi prin analizarea imaginii oferite de monitoarele active, asupra elementelor din parcurs. Dacă elementele din parcurs sunt

disponibile, dar nu au starea necesară, se trece la următoarea etapă din funcţionarea SMului. Figura 2:

Etapele de realizare a unei comenzi

Darea comenzilor de poziţionare şi înzăvorârea soft a elementelor Această etapă necesită un timp mai mare faţă de celelalte etape, deoarece trebuie să aşteptăm executarea pe teren a comenzilor de poziţionare, timp de câteva secunde. Modulul de control al elementelor exterioare (EAM) are memorată permanent starea elementelor ori de câte ori starea acestora se modifică. În lipsa unei comenzi, dată de impiegatul de mişcare, modulul de centralizare (SM) nu verifică informaţia de stare a elementelor exterioare, deşi are o copie a acestei informaţii dată de EAM. Verificarea elementelor exterioare o face EAM-ul la fiecare 200ms şi o memorează. Comenzile sunt transmise doar acelor elemente a căror stare trebuie schimbată. Pe măsură ce macazurile primesc control acestea se blochează pentru alt parcurs. Se realizează astfel înzăvorârea software a elementelor. Înzăvorârea parcursului

Când toate au starea cerută, pe monitor apare şi începe să clipească, un pătrat verde (pentru parcursurile de circulaţie) sau albastru (pentru parcursurile de manevră) în spatele semnalului de început pe trasa parcursului. Acesta se numeşte “Indicatorul de supervizare al parcursului” arătând că elementele sunt poziţionate corespunzător. Protecţia de flanc Se controlează şi se stabileşte protecţia de flanc, macazurile de acoperire. Punerea pe liber a semnalului În momentul când toate condiţiile de siguranţă sunt îndeplinite, modulul de centralizare (SM) dă comanda de punere pe liber a semnalului care autorizează parcursul. În acest moment indicatorul de supervizare a parcursului nu mai clipeşte şi îşi stabilizează indicaţia. Anularea parcursului -

Anularea parcursului înainte ca trenul să fi ocupat secţiunea de apropiere se face cu comenzi normale (respectiv comanda DP – deszăvorâre parcurs) fără contorizare şi nu se documentează în DOKU;

-

În momentul în care trenul ocupă secţiunea de apropiere, în dreptul semnalului de destinaţie va apărea pe monitor un “Indicator de înzăvorâre totală” (pe trasa parcursului) sub forma unei buline. Din acest moment deszăvorârea nu mai este posibilă decât cu comenzi speciale cu contorizare, după 90 secunde şi cu memorare în DOKU. Pe durata ciclului de deszăvorâre bulina este roşie şi clipeşte.

DESCRIEREA GENERALA AINSTALATIEI DE CENTRALIZARE ELECTRONICA TIP ESTW L 90 RO Instalatia de centralizare electronica tip ESTW L 90 RO se compune din urmatoarele parti: Instalaţiile interioare sunt amplasate în:  Biroul de mişcare  Sala de electroalimentare  Sala calculatoarelor  Sala bateriilor de acumulatoare  Sala repartitoarelor de cabluri  Sala instalaţiilor de telecomunicaţii Instalaţii exterioare  Secţiuni izolate (controlate prin circuite de cale)  Electromecanisme de macaz  Semnale  Coloane de manevră  Masa de manevra  Inductoare de cale  Reţea de cabluri  Instalaţie BAT/SAT

A. INSTALAŢII INTERIOARE

a. În biroul de mişcare: În biroul de mişcare se găsesc: 1. Cinci posturi de comandă (staţii de lucru), de tip BO L ISA ale IDM (patru operaţionale şi unul pentru supervizare), care cuprind: • patru monitoare color pentru operare; • un monitor de dialog; • 4 monitoare de imagine de ansamblu a staţiei (neoperabile) • tastatură standard; • un mouse Microsoft cu 3 taste; 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Pupitru de telecomunicaţii; Staţii radio pentru telecomunicaţii; Sesizor de incendiu; panou comandă-sesizare incendiu; Panou comandă instalaţie de climatizare. Imprimantă de protocolare şi deranjamente. Instalaţia de ventilaţie forţată a aerului.

b. În sala de electroalimentare: 1. Dulapul UPS pentru sursa neîntreruptibilă trifazată 380V/50 Hz, prin care se distribuie şi se controlează consumul de energie electrică pentru întreaga instalaţie;

2. Dulap de electroalimentare necesar pentru asigurarea tensiunilor de 230 V pentru staţiile de lucru, alimentarea semnalelor pe regim de zi/noapte, alomentarea opritorilor, alimentarea electromecanismelor de macaz cu tensiune de 380V, alimentarea cu 12 Vcc a dulapului de redresoare din care se face şi alimentarea ventilatoarelor modulului de intrare/ieşire şi a modulului de centralizare, alimentarea interfetelor cdc, a BAT/SAT din statie si BLA, a terminalelor BLA.

3. Dulap de redresoare care servesc la redresarea tensiunii alternative de 220 V/50Hz şi asigurarea tensiunilor continue de 60 V, necesare pentru alimentarea calculatoarelor precum si mentinerea in tampon cu bateria de 60V.

4. Doua convertizoare statice de fracventa, care asigura o tensiune alternativa de 220V/75 Hz, din tensiunea alternativa de 220V/50HZ, necesara pentru alimentarea cdc.

5. Un dulap cu transformatoare monofazate care asigură tensiunile alternative necesare alimentarii cdc si BLA.

6. Instalaţia de ventilaţie forţată a aerului.

c. În sala calculatoarelor: 1. 2. 3. 4.

Două dulapuri pentru modulele de siguranţă SM, MEM; Două dulapuri pentru modulul „Afişaj de siguranţă integrat” ISA-1/ISA-2; Un dulap pentru serverele de documentare DOKU şi RIES; Un dulap pentru comutatoare şi serverul “Adm0p ADSY” necesar pentru întreţinerea reţelei; 5. Un dulap pentru serverul “ASS” care gestionează comutarea celor două sisteme ISA redundante; 6. Un post de lucru pentru personalul SCB, având un monitor pentru imagini de staţii şi elementele de operabilitate (monitor, tastatură, mouse) şi imprimanta sistemului de diagnoză RIES;

7. Noua dulapuri pentru modulele de intrare /iesire I/O.

8. Sase dulapuri ce contin modulele EAM.

9. Rame pentru interfetele electromecanismelor de macaz.

10.

Rame cu relee si blocuri descifratoare pentru cdc.

11. Rame pentru filtrele de cale.

12. Rame pentru aparatajul aferent instalatiilor BLA si BAT.

13. Rama repartitor pentru conectarea retelelor de cabluri interioare.

d. În sala bateriilor de acumulatoare: 1. O baterie de acumulatoare de 400V/310Ah, necesară pentru asigurarea rezervării (continuităţii) alimentării instalaţiei CE, în cazul dispariţiei tensiunii reţelei de 3x380V/220V, 50Hz. Bateria de acumulatoare asigură o autonomie a electroalimentării de minim 2 ore.

2.

O baterie de acumulatoare de 60V/400Ah, necesară pentru asigurarea continuităţii alimentării calculatoarelor de comandă şi control în cazul dispariţiei tensiunii reţelei de 3x380V/220V, 50Hz şi pentru control macazuri. Bateria de acumulatoare asigură o autonomie a electroalimentării de minim 2 ore.

e. În sala repartitoarelor de cabluri: 1. Rame pentru conectarea cablurilor exterioare de semnale, macazuri, circuite de cale, BAT/SAT, BLA cu reţeaua de cabluri interne

2. Rame cu relee pentru interfaţarea instalaţiei cu CDS.

f. În sala instalaţiilor de telecomunicaţii: 1. Rame cu relee şi echipament de telecomunicaţii; 2. Repartitor TTR.