Sistemul Monetar [PDF]

Zitiervorschau

TEMA 3.

SISTEMUL MONETAR INTERNAȚIONAL

PLANUL TEMEI

1. Sistemul Monetar Internaţional: etape premergătoare şi realizări 2. Sistemul Monetar de la Bretton Woods

3. Funcţionarea sistemului monetar internaţional actual 4. Drepturile Speciale de Tragere

PLANUL TEMEI

1. Sistemul Monetar Internaţional: etape premergătoare şi realizări

Sistemul monetar internațional Concept: un ansamblu de reguli, infrastructuri şi instituţii stabilite de statele membre în scopul dezvoltării schimburilor economice internaţionale şi al promovării cooperării monetare internaţionale  Obiective: - susţinerea creşterii comerţului internaţional - promovarea cooperării monetare internaţionale - promovarea stabilităţii cursurilor de schimb - eliminarea restricţiilor din schimburile internaţionale - asigurarea de asistenţă financiară ţărilor membre 

Principii



alegerea etalonului monetar;



stabilirea parităților și a cursurilor de schimb;



convertibilitatea monedelor;



constituirea de rezerve monetare oficiale;



echilibrarea balanțelor de plăți.

Etape premergătoare Convenţia prin care s-a creat Uniunea Latină, semnată la 23 decembrie 1865 de Franţa, Belgia, Italia şi Elveţia. Scopul acestei uniuni era protejarea etalonului monetar bimetalist. Conferinţa de la Genova, care a avut loc între 10 aprilie – 19 mai 1922, şi la care au participat 33 de state. Principala recomandare care se desprinde din această conferinţă este de a se limita utilizarea aurului, prin păstrarea disponibilităţilor de valute în conturile de la băncile din străinătate. Blocul aurului, creat prin convenţia din luna iulie 1933, la Conferinţa monetară şi economică de la Londra, unde Franţa, Belgia, Olanda, Italia, Elveţia şi Polonia, care aveau la baza sistemelor lor monetare etalonul aur, s-au angajat să menţină parităţile existente. Acordul monetar tripartit, încheiat între SUA, Anglia şi Franţa. Prin acest acord, de la 25 septembrie 1936, guvernele Statelor Unite şi Angliei apreciau reajustarea francului francez, promiţând evitarea greutăţilor în calea ajustării, împiedicarea unor deprecieri competitive.

Sistemul monetar internațional actual 

a fost creat în urma deciziilor adoptate la Conferinţa monetară internaţională de la Kingstone (Jamaicaian. 1976)



este un sistem tripolar asimetric (USD, EUR, JPY)



trebuie să se bazeze pe întărirea cooperării între cele trei mari blocuri monetare, în scopul asigurării stabilităţii sale

Planul temei

2. Sistemul Monetar de la Bretton Woods

Sistemul monetar de la Bretton Woods 

Între 1- 22 iulie 1944 are loc Conferinţa Monetară şi Financiară Internaţională a Naţiunilor Unite şi Asociate.



S-a considerat că ”pentru prima oară a fost stabilit un sistem monetar bazat pe un acord internaţional”.



Au fost înfiinţate două instituţii interguvernamentale: Fondul Monetar Internaţional şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.



Scopul principal al Sistemului Monetar Internaţional a fost realizarea cooperării monetare, pe baza mecanismelor sale de funcţionare.



Crearea acestui sistem monetar internaţional a reprezentat prima mare reuşită a ideii de cooperare internaţională în domeniul monetar.

Sistemul monetar de la Bretton Woods 

La baza sistemului a fost aşezat etalonul aur – devize, iar în cadrul acestuia dolarului i-a revenit rolul de etalon şi de principală monedă de rezervă şi plată.



Dolarul a fost definit prin valoarea paritară de 0,888671 grame aur, având la bază rezervele de aur de 24 mld. U.S.D. aflate la dispoziţia Sistemului Federal de Rezerve al SUA.



Valutele erau legate de aur fie direct, fie indirect, prin referinţă la dolar luat ca unitate de cont, însă cu un conţinut precis în aur.

Principiile SMI 

Cooperarea monetară internaţională



Creşterea echilibrată a comerţului internaţional



Dezvoltarea economică a tuturor membrilor



Stabilitatea cursului de schimb



Multilateralizarea plăţilor internaţionale



Convertibilitatea monetară



Lichiditatea



Echilibrarea balanţei de plăţi

Planul temei

3. Funcţionarea sistemului monetar internaţional actual

Sistemul monetar internațional actual 

a fost creat în urma deciziilor adoptate la Conferinţa monetară internaţională de la Kingstone (Jamaica- ian. 1976).



este un sistem tripolar asimetric (USD, EUR, JPY).



trebuie să se bazeze pe întărirea cooperării între cele trei mari blocuri monetare, în scopul asigurării stabilităţii sale.

Grupul Băncii Mondiale include:



Banca

Internaţională

pentru

Reconstrucţie

Dezvoltare; 

Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare;



Corporaţia Financiară Internaţională;



Agenţia de Garantare Multilaterală a Investiţiilor.

şi

Funcțiile FMI 

Supravegherea politicilor financiar – valutare internaţionale. Membrii sunt obligați de a colabora cu FMI şi cu ceilalţi membri pe probleme financiar valutare şi de politică macroeconomică.



Asistenţa tehnică acordată de F.M.I. statelor membre:

politicile

fiscale, monetare, balanţa de plăţi, sistemul bancar etc. Asistenţa financiară a F.M.I. 

Asistenţa financiară acordată de către F.M.I. are drept beneficiare statele membre care se confruntă cu dificultăţi în echilibrarea balanţei de plăţi.

Moneda în relațiile economice internaționale

DEVALORIZAREA:

REVALORIZAREA:



reducerea valorii paritare a unei monede



majorarea valorii paritare a unei monede



stimulează exportul



scumpeşte exportul



frânează importul



ieftineşte importul



mijloc de reducere a deficitului balanţei de plăţi



mijloc de corectare a excedentului balanţei de plăţi.

Clasificarea cursurilor valutare:



După modul de formare:

- curs valutar oficial - curs valutar de piaţă 

- După modul de variaţie:

-cursuri fixe -cursuri fluctuante -cursuri flotante

Cotarea monedei Cotare indirectă (certă)

Cotare directă (incertă) 





reflectă numărul de unităţi de monedă naţională ce corespunde unei unităţi de monedă străină, primul termen al egalităţii este reprezentat de moneda străină, iar al doilea termen este o sumă variabilă de monedă naţională se aplică la toate excepţie GBP şi EUR



reflectă numărul de unităţi de moneda străină ce corespunde unei unităţi de monedă naţională, primul termen al egalităţii este reprezentat de o unitate de monedă naţională, iar al doilea termen este o sumă variabilă de monedă străină



se aplică în Marea Britanie şi în ţările din zona euro



se numeşte certă sau sigură pentru că piaţa valutară exprimă direct (nemijlocit) suma variabilă de monedă străină ce revine unei unităţi de monedă naţională.

monedele,

se numeşte incertă sau nesigură pentru că piaţa valutară nu exprimă direct (nemijlocit) echivalentul în monedă străină al unei unităţi monetare naţionale

Planul temei

4. Drepturile Speciale de Tragere

Drepturile Speciale de Tragere



apariţia este legată de crizele înregistrate de SMI de

la Bretton-Woods 

a fost instituit în anul 1969 în cadrul primului amendament la statutul FMI



reprezintă o monedă de cont emisă de FMI

Funcțiile DST



Etalon monetar internaţional



Instrument de credit



Instrument de rezervă



Mijloc de plată

DST Avantaje

Dezavantaje



grad de stabilitate mult mai ridicat



nu îndeplineşte toate funcţiile unei monede internaţionale



emisiunea de DST nu conduce la apariţia deficitelor balanţelor de plăţi externe



circulă doar între autorităţile monetare (FMI, BRI, bănci centrale)



se poate înregistra inflaţie sau deflaţie de DST



dezavantajează ţările în curs de dezvoltare



nu au loc imobilizări de active monetare

TEMA 1.

Moneda: concept, funcţii, forme

PLANUL TEMEI

1.

Conceptul de monedă

2.

Apariţia şi evoluţia monedei

3.

Caracteristicile monedei

4.

Funcţiile monedei

5.

Formele monedei

PLANUL TEMEI

1. Conceptul de monedă

Etimologia cuvântului monedă – lat. “moneta”

În accepține - restrictivă (bani moneda) - noţiunea de bani = o denumire generică pentru toate felurile de monede şi semne de valoare; - noţiunea de monedă = doar un anumit tip de bani (piesele metalice); - largă (bani = monedă) - în prezent, noţiunile de bani şi monedă pot fi considerate ca fiind similare;

Definirea monedei



definirea funcţională („la ce foloseşte moneda?”) moneda = orice bun care reprezintă un mijloc de schimb și este folosit drept etalon al valorii (funcţia de măsură a valorii) şi ca rezervă de valoare (prezervare a valorii).



definirea statistică - moneda în sens restrâns = numerarul, depozitele la vedere.

- moneda în sens larg = ansamblul mijloacelor de plată general acceptate în schimbul de bunuri şi servicii sau în reglarea unei datorii. 

definirea tradițională (o convenție socială)



“lichiditatea prin excelență” (Keynes)

ABORDĂRI DOCTRINARE PRIVIND ORIGINEA BANILOR

Raționalistă Evoluționistă

Planul temei:

2. Apariţia şi evoluţia monedei

Planul temei

3. Caracteristicile monedei

Caracteristicile monedei



Portabilitate



Durabilitate



Divizibilitate



Omogenitate (uniformitate)



Recunoaştere uşoară



Acceptabilitate



Raritate

Planul temei

4. Funcțiile monedei

Funcţiile monedei (abordarea clasică) 

mijloc de schimb = permite separarea în timp a cumpărării de vânzare, făcând posibilă realizarea tranzacţiei fără dubla coincidenţă a nevoilor specifică trocului;

Trocul - schimbul direct de bunuri fără utilizarea banilor, care presupune o dublă coincidenţă a nevoilor;  Inconvenientele trocului: - presupune o dublă coincidenţă a nevoilor (complementaritatea intenţiilor); - este complicat şi relativ ineficient; - presupune un mare consum de timp; - pot apărea situaţii în care echivalenţa bunurilor să presupună cantităţi mari dintr-un anumit produs, care ar putea fi şi perisabil sau greu de stocat. 

Funcţiile monedei 

măsură a valorii permite:

- exprimarea valorii (evaluarea şi dimensionarea) celor mai diverse mărfuri şi servicii; - măsurarea şi compararea preţurilor acestora.

Într-o economie monetară, modernă - există atâtea preţuri câte produse sunt pe piaţă. În economia naturală - numărul de preţuri este mult mai mare.

Funcţiile monedei

prezervare a valorii - se are în vedere ca banii să păstreze valoarea,

puterea de cumpărare în timp; - putere de cumpărare în aşteptare.

dolarizare = fenomen elocvent în cazul economiilor afectate de hiperinflaţie;

presupune orientarea într-o mare măsură spre monede cu vocaţie internaţională, în condiţiile în care moneda naţională îşi pierde substanţial puterea de cumpărare într-un interval scurt de timp.

Alte abordări ale funcţiilor monedei 

funcţie de etalon al plăţilor amânate (viitoare) - evidenţiind

faptul că moneda foloseşte la definirea împrumuturilor în termeni monetari, fiind mai convenabil astfel decât în termeni de mărfuri; 

funcţia de unitate de cont - funcţie de comparare, măsurare a valorilor.

Planul temei

4. Formele monedei

Paleomoneda (moneda-marfă) 

Monedele-marfă „consumabile” e.g.: boabele de cacao (aztecii), baloturile de ceai presat (Tibet), morunul (Terra-Nova), zahărul (Indiile Occidentale - Antilele

actuale), sarea (Noua Guinee) 

Moneda marfă „neconsumabilă” .

După forma de existenţă a monedei

1. Moneda materială - Moneda de metal - Moneda de hârtie 2. Moneda scripturală

După obligaţia asumată de către emitent:



Monedă convertibilă



Monedă neconvertibilă

După valoarea intrinsecă:



Moneda cu valoare integrală



Moneda semn sau fiduciară

După capacitatea circulatorie



Moneda legală



Moneda facultativă



Moneda fracţionară

TEMA 2.

SISTEMUL MONETAR NAȚIONAL

PLANUL TEMEI

1. Sistemul

monetar: definire, conţinut, rol

2. Clasificarea 3. Evoluţia

sistemelor monetare

sistemului monetar din Moldova

PLANUL TEMEI

1. Sistemul monetar:

definire, conţinut, rol

Conceptul de sistem monetar național 





după Costin Kiriţescu: - o formă de organizare monetară instituită de stat prin acte normative, în cadrul căreia se prevede o circulaţie de monezi cu valoare proprie deplină. după alte opinii, sistemele monetare reprezintă forme de organizare a baterii şi circulaţiei monedei într-o ţară sau alta, organizare realizată prin norme dictate de stat, dar şi prin norme ce decurg din cutume. un sistem monetar se constituie dintr-un ansamblu de instituţii şi norme adoptate de autoritatea naţională în vederea facilitării îndeplinirii funcţiilor banilor pe teritoriul său.

Reglementări ale sistemului monetar național în variantă clasică:



metalul monetar;



unitatea monetară;



baterea și circulația monedei cu și fără valoare intrinsecă;



emisiunea și circulația bancnotelor convertibile, respectiv a banilor de hârtie

Metalul monetar Principalele momente ale procesului de demonetizare a aurului:  Primul Război Mondial - s-au sistat baterea şi circulaţia monedelor din aur şi convertibilitatea bancnotelor în metal preţios;  Anul 1971 - a fost eliminată convertibilitatea în aur a dolarului american;  Anii 1973-1974 - majoritatea ţărilor au renunţat la cursurile fixe bazate pe parităţile-aur şi au adoptat cursurile flotante;  Anul 1978 - ţările membre au renunţat să-şi mai definească monedele naţionale în metal preţios.

Unitatea monetară



Valoarea paritară



Paritatea monetară



Cursul de schimb

Valoarea paritară 

În condiţiile etalonului aur-monedă şi aur-lingouri, valoarea paritară era definită prin cantitatea de metal preţios stabilită prin lege de autoritatea monetară să îndeplinească funcţia de etalon.



În condiţiile etalonului combinat aur-devize, moneda unei ţări se putea defini fie în aur, fie prin raportare la valoarea paritară al unei alte monede ce avea rolul de etalon, de mijloc de rezervă şi de plată pe plan internaţional (această monedă a fost dolarul american).



În condiţiile etalonului actual, o monedă se defineşte prin raportare nu la o monedă, ci la un coş de monede, etalonul fiind cel al parităţii puterii de cumpărare.

Paritatea monetară 

Paritatea aur sau paritatea metalică specifică etalonului aur-monedă şi aur-lingouri, fiind sinonimă cu cursul oficial dintre două monede sau cursul paritar.



Paritatea valutară specifică etalonului aur-devize: valorile paritare a două monede care se comparau erau exprimate într-o altă valută, de regulă în dolar.



Paritatea DST se determină în condiţiile în care se cunoaşte valoarea paritară a fiecărei monede exprimată în DST.

Curs de schimb Cursul de schimb al unei monede faţa de alta poate fi interpretat ca putere de cumpărare externă a monedei. • cursul nominal exprimă preţul unei monede faţă de o altă monedă şi are importanţă din punct de vedere monetar, întrucât măsoară preţurile relative pentru două monede naţionale;

• cursul real exprimă preţul monedelor naţionale ca relaţie dintre preţurile mărfurilor comercializate în diferite ţări.

Planul temei

2. Clasificarea

sistemelor monetare

Sisteme monetare



sisteme monetare bimetaliste;



sisteme monetare monometaliste;



sisteme monetare bazate pe etalonul combinat aur-

devize; 

sisteme monetare bazate pe etalonul putere de

cumpărare.

Bimetalism

Bimetalismul Bimetalismul integral (varianta monedei duble)

paralel (varianta monedei

paralele)

Bimetalismul parțial (”șchiop” sau

”compozit”)

Bimetalismul integral



prin legea monetară se stabilea un raport de schimb fix

între AU şi Ag; 

baterea monedelor din aur şi argint era liberă, monedele având putere liberatorie egală;



Legea lui Gresham “Moneda rea scoate din circulație moneda bună”.

Bimetalismul paralel



raportul de valoare dintre Au şi Ag nu era fixat de stat, prin lege, ci pe piaţă;



această variantă s-a practicat în Germania;



preţul mărfurilor era exprimat atât în Au cât şi în Ag.

Bimetalismul parțial



a reprezentat o variantă a bimetalismului integral (raportul dintre Au şi Ag era stabilit prin lege);



presupunea utilizarea ambelor metale(Au şi Ag) ca monede principale, însă baterea era liberă numai pentru monedele din aur;



baterea monedelor divizionare din argint era controlată de către stat;



a fost practicat de către ţările Uniunii Monetare Latine (Franţa, Italia, Belgia, Elveţia şi Grecia).

Sistemele monetare bazate pe etalonul aur-monedă



Prima ţară: Anglia, în anul 1818. La baza funcţionării lor au stat principiile:

- baterea liberă a monedelor din aur şi libera lor tezaurizare - circulaţia liberă a aurului pe plan internaţional 

au fost abandonate în preajma Primului Război Mondial (cu excepţia S.U.A., care a menţinut acest sistem monetar până în anul 1923).

Sistemele monetare bazate pe etalonul aur-lingouri



au fost adoptate după Primul Război Mondial şi reprezintă o variantă redusă a etalonului aur clasic;



eliminarea din circulaţie a aurului, care era tezaurizat de băncile de emisiune sub formă de lingouri;



unitatea monetară era definită în aur, iar bancnotele convertibile în lingouri de aur;



din punct de vedere istoric, au reprezentat prima formă de restrângere a convertibilităţii în aur.

Sistemele monetare bazate pe etalonul aur-devize 

extinse la nivel mondial în urma acordurilor încheiate la Bretton Woods în iulie 1944.



aplicarea acestui etalon presupunea deţinerea unei rezerve de mijloace de plată internaţionale (aur, valute de rezervă, alte titluri de creanţă străine).



convertirea în aur a bancnotelor naţionale ale unei ţări se realiza indirect.



În anul 1978, cariera internaţională a etalonului aurdevize a luat sfârşit.

Sisteme monetare bazate pe etalonul devize



au fost instituite în anul 1978;



eliminarea definitivă a aurului de la baza sistemelor băneşti - se bazează pe puterea de cumpărare a monedei.

PLANUL TEMEI

3. Evoluţia sistemului monetar din Moldova

Banii în arealul românesc



Primele monede autohtone în spaţiul românesc au fost drahmele de argint, bătute de oraşul pontic Histria în sec. X-IV î. Hr.



Prima monedă în Moldova - groşul, a fost bătută pe timpul domniei lui Petru Muşatin (a.a. 1375 - 1391) în a. a. 1377 - 1378.



În Transilvania prima monedă a fost bătută în timpul lui Ioan Zapolya (a.a. 1510 -1540).