Sistemul Monetar Internațional Actual-Istorie Și Tendințe Actuale [PDF]

Zitiervorschau

Ministerul Educaţiei și Cercetării al Republicii Moldova Universitatea de Stat din Moldova FACULTATEA: Științe economice Specialitate: Contabilitate Departamentul ,, ECONOMIE, MARKETING și TURISM

Lucru individual la Monedă și Credit REFERAT TEMA:Sistemul Monetar Internațional actual-istorie și tendințe actuale

Autor:Ciubuc Victoria, gr.221 Conducător științific:dr.conf. univ., Gîrlea Mihai

Chişinău – 2022

CUPRINS INTRODUCERE..........................................................................................................................3 1. ARGUMENTE TEORETICE ÎN APRECIEREA ESENȚEI ȘI CONȚINUTULUI SISTEMULUI MONETAR INTERNAȚIONAL ACTUAL-ISTORIE ȘI TENDINȚE ACTUALE....................................................................................................................................6 1.1.Locul

Sistemului

Monetar

Internațional

în

Credit

și

Monedă

în

evoluția

istorică.............................................................................................................................................6 1.2.Conceptualizarea

și

noţiunea

Sistemului

Monetar

Internațional.Caracteristicile

Sistemului Monetar Internațional....................................................................................................8 1.3.Tendințe Actuale ale Sistemului Monetar Internațional.....................................................9 CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI....................................................................12 BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................13

2

INTRODUCERE Actualitatea și gradul de studiere a temei investigate. Actualitatea temei „ Sistemul Monetar Internațional actual-istorie și tendințe actuale” se manifestă prin determinarea sistemului monetar internațional, conceptului și definiției, istoric, tendințe actuale, evidențierea lacunelor existente în management în acest sens. Actualitatea temei supuse cercetării este determinată de necesitatea identificării sistemului monetar internațional în contextul monedei și credit, și reconfigurării perpetue a realității sociale și transformărilor recente sub aspect al monedei și creditului. În plus, tema de cercetare „ Sistemul Monetar Internațional actual-istorie și tendințe actuale” vine cu mai multe argumente pentru cercetarea sistemului monetar internațional din perspectiva Monedei și creditului, dezvăluirea ei, evidențierea istoricului și tendințelor actuale în cadrul monedei și creditului, ceea ce îi redă originalitate și actualitate sporită. Respectivul studiu își propune să acopere posibilele lacune în concepția monedei și creditului. Scopul și obiectivele lucării. Scopul lucrării constă în cercetarea sistemului monetar internațional actual ca parte componentă a monedei și creditului, prin prisma conținutului, rolului și locului sistemului monetar internațional actual în monedă și credit, fapt ce va contribui la argumentarea științifică a acestui concept, la aprofundarea cunoștințelor în teoria monedei și creditului, la formularea unor recomandări cu caracter normativ pentru o mai bună recunoaștere în monedă și credit, a sistemului monetar actual. Atingerea scopului propus implică realizarea următoarelor obiective: 1.analiza și elaborarea, în baza abordărilor științifice existente, a conceptului și modelului teoretico-practic a sistemului monetar internațional actual; 2.determinarea istoricului și tendințelor ce au loc în cadrul sistemului monetar internațional; 3. formularea trăsăturilor caracteristice sistemului monetar internațional; 4. identificarea și analiză sistemului monetar internațional; 5.formularea concluziilor și recomandărilor, prin analiza lacunelor monedei și creditului și propunerilor de perspectivă monetară și creditară, contribuind la eliminarea erorilor. Metodologia cercetării. Pentru efectuarea studiului asupra temei abordate au fost aplicate metoda analitică, logică, sistematică şi comparativă. Noutatea și originalitatea științifică. Caracterul novator al prezentei lucrări este determinat atât de scopul şi obiectivele ei multiaspectuale, cât şi de metodologia cercetării. Lucrarea constituie una dintre primele cercetări ample a monedei și creditului, o analiză a aspectelor ce țin de realizarea sistemului monetar internațional actual și a exprimării sale în special în monedă și credit. Printr-o analiză multilaterală și detaliată și nu în ultimul rând critică, studiul constituie o cercetare cu o reală abordare practică a sistemului monetar internațional actual ca categorie a 3

monedei și creditului, care a încercat să cuprindă cele mai inovatoare aspecte și dezbateri asupra problemei respective. Noutatea științifică a prezentei lucrări precum și a rezultatelor obținute, constau în abordarea conceptelor de mai sus din dubla perspectivă a cercetării teoretice dar și practice a tuturor factorilor cu impact determinant asupra monedei și creditului. Problema științifică soluționată constă în identificarea istoricului și tendințelor a sistemului monetar internațional actual, categorie a Monedei și Credit, fapt care a determinat identificarea semnelor distinctive. Importanța teoretică a lucrării decurge din faptul că concluziile formulate teoretic în lucrare concretizează, completează și dezvoltă, în mare parte, compartimentul fundamental al Monedei și Credit numit „Sistemul Monetar Internațional actual-istorie și tendințe actuale.” Totodată, concluziile și propunerile formulate la finele lucrării vor oferi soluții noi pentru completarea, modificarea și elaborarea unor informații, referitoare la tema lucrării. Ceea ce, la rândul său, va determina o selectare mai amplă a materiei existente în această direcție de cercetare – sistemului monetar internațional actual ca parte componentă a monedei și creditului. Valoarea aplicativă a cercetării. Gradul teoretic și practic de generalitate privind aplicabilitatea conceptuală a rezultatelor în urma cercetării noastre a metodelor și tehnicilor manageriale poate duce la identificarea principalei categorii a managementului. Ideile, analizele, concluziile reflectate în cuprinsul lucrării vor înlesni apariția unor noi cercetări, fiind destinate să creeze o anumită bază teoretică și practică, ce va constitui un instrument de lucru util pentru teoreticieni și practicieni. Prezenta lucrare, în lipsa lucrărilor în domeniul ce ţine de metodelor și tehnicilor manageriale, va suplini, cel puțin parțial, această lacună. Lucrarea reprezintă o sursă monografică pentru cercetătorii din domeniul Managementului, preocupați de metodele și tehnicile manageriale. Rezultatele cercetării pot fi utilizate: - în plan teoretico-științific, pentru o abordare conceptualizată a problemelor ce țin de aplicarea metodelor și tehnicilor manageriae ca parte componentă a managementului; - în plan normativ-managerial, rezultatele cercetării extind considerabil viziunile teoreticomanageriale existente vis-a-vis de fenomenul metodelor și tehnicilor manageriale, ce va contribui la elaborarea și modificarea unor idei ce țin de management; Sumarul compartimentelor lucrării. Lucrarea intitulată „Tipurile de metode și tehnicile manageriale-raționamentul aplicării” reprezintă o analiză a unui concept deosebit de important din domeniul managementului. Lucrarea este compusă din introducere, structurându-se într-un capitol care includ 3 subcapitole, concluzii și sursele bibliografice. Toate aspectele şi problemele 4

sunt tratate metodic, contributiv, creator şi direct proporţional cu importanţa fiecăreia în ansamblul subiectului cercetat. Partea introductivă a studiului constituie argumentarea ştiinţifică a temei supuse cercetării, realizată prin expunerea actualității şi importanţei temei investigate, gradului de cercetare, scopului şi obiectivelor propuse spre realizare. Capitolul 1.„Argumente teoretice în aprecierea esenței și conținutului Sistemului Monetar Internațional” conține trei secțiuni. Prima secțiune 1.1., denumită “Locul Sistemului Monetar Internațional în Credit și Monedă în evoluția istorică” debutează cu cercetarea aspectelor general-teoretice cu privire la Sistemul Monetar Internațional, în istorie, stabilind evoluția și modificarea acestora în contextual dezvoltării omenirii, precum și evidențierea principalelor trăsături ale Sistemului Monetar Internațional în evoluția istorică. Secțiunea

1.2.

„.Conceptualizarea

și

noţiunea

Sistemului

Monetar

Internațional.Caracteristicile Sistemului Monetar Internațional,” este prezentată noțiunea Sistemului Monetar Internațional, trăsăturile Sistemului Monetar Internațional ca parte componentă a Monedei și Creditului. Secțiunea 1.3. „ Tendințe Actuale ale Sistemului Monetar Internațional” sunt prezentate tendințele actuale ale Sistemului Monetar Internațional. La finalul fiecărui capitol sunt prezentate concluzii, iar lucrarea se finalizează cu un compartiment: Concluzii generale şi recomandări, care cuprinde un şir de idei generalizatoare la subiectul lucrării.

5

1. ARGUMENTE TEORETICE ÎN APRECIEREA ESENȚEI ȘI CONȚINUTULUI SISTEMULUI MONETAR INTERNAȚIONAL ACTUAL-ISTORIE ȘI TENDINȚE ACTUALE 1.1.Locul Sistemului Monetar Internațional în Credit și Monedă în evoluția istorică Sistemul Monetar Internațional a evoluat de-a lungul timpului, sub influența diferitelor nevoi economice și condiții politice, rafinându-se și datorită noilor cunoștințe și progresului tehnologic. Folosirea obiectelor prețioase sau a metalelor ca mijloc de schimb, din mileniul III î.Hr., a înlocuit trocul; a urmat apoi, în Răsărit şi apoi în polis grecesc din secolul al V-lea. î.Hr., practica baterii monedelor cu aceste metale. Acest ultim obicei lega indisolubil gestionarea monedelor de puterea politică, deținătoare exclusivă, în aproape toate locurile și perioadele istorice, a privilegiului de a decide conținutul metalului nobil (aur sau argint) și deci valoarea acestora. După o lungă perioadă de criză în utilizarea argintului, din diverse motive, decizia guvernului englez, la sfârșitul războaielor napoleoniene, de a adopta aurul ca referință în valoare a lirei a creat premisele unui Sistem Monetar Internaționașl bazat pe aur [5]. Regimul de aur, sau etalonul de aur, a intrat în vigoare între 1870 și 1914 și restaurat între cele două războaie mondiale, considerat de mulți ca fiind singurul exemplu istoric de Sistemul Monetar Internațional funcţiona bine, s-a bazat pe câteva reguli de bază acceptate informal de ţările participante: convertibilitatea reciprocă şi acceptabilitatea monedelor respective de către toate componentele; stabilirea unei parități de aur pentru fiecare monedă națională; reglementarea de către fiecare stat a masei monetare în funcție de disponibilitatea rezervelor de aur. În acest sistem, un deficit în conturile externe ale unei țări a determinat, prin reducerea rezervelor sale de aur, o restricție monetară și, în consecință, prin reducerea prețurilor și importurilor, o reechilibrare automată a balanței de plăți. În centrul etalonului de aur în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea. Marea Britanie a fost cea care a influențat circulația mondială a aurului monetar prin fluxurile comerciale cu coloniile sau fostele colonii ale sale și mișcările proprii de capital străin. Sunt 4 faze în evoluția Sistemului Monetar Internațional [7]: 1.Standard de aur (1875-1914); 2.Perioada interbelică (1915-1944); 3.Sistemul Bretton Woods (1945-1972); 4.Sistemul Monetar Internațional Actual (1972-prezent). 1. Standardul de aur. Etalonul aur este un sistem monetar în care fiecare țară a fixat valoarea monedei sale în termeni de aur. Cursul de schimb este determinat în consecință. Standardul aur a creat un sistem de curs valutar fix. A existat o convertibilitate liberă între aur și monedele 6

naționale. De asemenea, toate monedele naționale trebuiau să fie susținute de aur. Prin urmare, țările au trebuit să păstreze suficiente rezerve de aur pentru a emite monedă. Un avantaj al standardului aur a fost că dezechilibrele balanței de plăți (BOP) au fost corectate automat. Un alt avantaj a fost că etalonul aur a creat un sistem stabil de cursuri de schimb care a fost propice comerțului internațional. 2. Perioada interbelică. După ce a început războiul mondial în 1914, etalonul aur a fost abandonat. Țările au început să-și deprecieze monedele pentru a putea exporta mai mult. A fost o perioadă de cursuri de schimb fluctuante și de devalorizare competitivă. 3.Sistemul Bretton Woods. La începutul anilor 1940, Statele Unite și Regatul Unit au început discuții pentru a reconstrui economia mondială după distrugerea a două războaie mondiale. Scopul lor a fost să creeze un sistem de curs valutar fix fără standardul aur. Noul sistem monetar internațional a fost instituit în 1944 în cadrul unei conferințe organizate de Națiunile Unite întrun oraș numit Bretton Woods din New Hampshire (SUA). Conferința este cunoscută oficial ca Conferința Monetară și Financiară a Națiunilor Unite. La ea au participat 44 de țări. India a fost reprezentată la conferința de la Bretton-woods de Sir C.D. Deshmukh, primul guvernator indian al RBI. Bretton-woods a creat un sistem de curs de schimb fix bazat pe dolar. În sistemul Bretton-woods, doar SUA fixau valoarea monedei sale la aur. (Cola inițială a fost de 35 de dolari = 1 uncie de aur). În schimb, toate celelalte valute au fost legate de dolarul american. Li s-a permis să aibă o bandă de 1 % în jurul căreia monedele lor ar putea fluctua. Țările au primit, de asemenea, flexibilitatea de a-și devaloriza monedele în caz de urgență. Era similar cu standardul de aur și era descris ca un etalon de schimb de aur. Au fost unele diferențe. Doar dolarul american a fost susținut de aur. Alte valute nu trebuiau să mențină convertibilitatea în aur. De asemenea, această convertibilitate a fost limitată. Numai guvernele (nu oricine care a cerut acest lucru) și-au putut converti dolarii americani în aur. 4. Sistemul Monetar Internațional actual. Sistemul Bretton Woods s-a prăbușit în 1971. Statele Unite au fost nevoite să oprească convertibilitatea la aur din cauza inflației mari și a deficitului comercial din economie. Inflația a dus la creșterea prețului aurului. Prin urmare, SUA nu au putut menține o valoare fixă de 35 de dolari la 1 uncie de aur. În 1973, lumea a trecut la un sistem de curs valutar flexibil. În 1976, țările s-au întâlnit în Jamaica pentru a oficializa noul sistem. Sistemul de curs de schimb flotant înseamnă că cursul de schimb al unei monede este determinat de forțele pieței ale cererii și ofertei. Sistemul de politică monetară din India. India a gestionat un sistem de curs de schimb flotant. Cursul de schimb este determinat de forțele pieței. Dar, RBI intervine pe piața valutară pentru a reduce volatilitatea. 7

1.2.Conceptualizarea și noţiunea Sistemului Monetar Internațional.Caracteristicele Sistemului Monetar Internațional Autorul Rakesh Mohan [3], susține faptul că termenul de „Sistem Monetar Internațional” desemnează instituțiile sub care se fac plăți pentru tranzacțiile care depășesc granițele naționale. În special, Sistemul Monetar Internaţional determină modul în care sunt stabilite cursurile valutare şi cum guvernele pot afecta cursurile de schimb. Sistemul Monetar Internațional-poate fi defenit ca un ansamblu de reguli, instrumente, organisme și piețe referitoare la crearea, valorificarea și circulația monedelor internaționale [4]. Unii autori [5], consideră faptul că Sistemul Monetar Internațional- constă dintr-un de reguli și instituții, definite prin tratate internaționale sau convenții între țările participante, care reglementează plățile internaționale, cursurile de schimb între valute și metodele de creare și utilizare a rezervelor internaționale. Sistemul Monetar Internațional reglează buna funcționare, promovează creșterea și stabilitatea economică, sprijinirea comerțului internațional, promovarea stabilității cursului de schimb și ajustarea dezechilibrelor balanței de plăți între state și asigurarea unei oferte adecvate de mijloace de plată internaționale, în condiții normale, precum și în perioade de recesiune sau criză. În aceeași ordine de idei, Sistemul Monetar Internațional-este ansamblul instituțiilor, acordurilor și reglementărilor care reglementează tranzacțiile comerciale și financiare dintre țări [6]. Sistemul Monetar Internațional- se referă la sistemele de operare ale mediului financiar care constau din instituții financiare, corporații multinaționale și investitori[2] Obiectivele Sistemului Monetar Internațional. Principalele obiective de bază urmărite de Sistemului Monetar Internațional sunt următoarele [6]: 1.Cadru comun. Furnizează un sistem de reguli și norme larg acceptat, astfel încât țările să se poată înțelege și să schimbe liber fluxuri comerciale și financiare 2.Convertibilitate. Asigură convertibitatea valutelor printr-un sistem de schimb internațional (unde cursul de schimb este prețul relativ al valutelor) 3.Lichiditate-furnizează și asigură lichidități suficiente, astfel încât fluxurile dintre țări să nu fie limitate artificial. 4.Ajustare- pentru a corecta, pe cât posibil, dezechilibrele din balanța de plăți a țărilor. Cele de mai sus pot include acordarea de facilități de finanțare 5.Metode de plată la nivel mondial. Crează și dezvoltă mijloace de plată acceptate la nivel internațional. La Sistemul Monetar Internațional participă numeroase instituții financiare regionale și globale. Acestea sunt următoarele: 8

a)Internațional (global); b)Fondul Monetar Internațional (FMI); c)Banca Mondială (BM); d)Banca Reglementărilor Internaționale (BRI); e)Regional; f)Banca Inter-Americană de Dezvoltare (BID); g)Banca Africană de Dezvoltare (AFDB); h)Banca Asiatică de Dezvoltare (ADB); i)Corporația Andină pentru Dezvoltare (CAF); j)Uniunea Europeană (UE); k)Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Caracteristicile Sistemului Monetar Internațional. În prezent, Sistemul Monetar Internațional are 3 caracteristici esențiale [6]: 1.Flotare generalizată cu unele excepții. Majoritatea țărilor avansate și America Latină au cursuri de schimb flexibile, asta înseamnă că piața ajustează continuu valoarea valutelor fără a exista un curs de schimb fix. Cu toate acestea, China și unele țări din Orientul Mijlociu își fixează monedele la dolar. De menționat, de asemenea, că unele țări (inclusiv țările emergente din Asia, Japonia și Elveția, printre altele) au intervenit în valoarea monedelor lor direct sau indirect în perioade de criză sau în perioade în care există o variație puternică. Sumarizăm, în prezent nu există un acord general cu privire la modul de definire a valorii relative a monedelor diferitelor țări. 2.Încredere. Monedele nu sunt susținute de metale, active sau alte valute. Valoarea acestuia este determinată de încrederea pe care oamenii o au în Banca Centrală emitentă (care, la rândul ei, este determinată de mediul politico-economic). În orice caz, dolarul și euro (ca a doua monedă) sunt folosite ca rezerve și determină în mare măsură lichiditatea sistemului. 3.Acordurile internaționale. Organizațiile care alcătuiesc Sistemul Monetar Internațional negociază și ajung la acorduri cu privire la reglementări internaționale și iau decizii privind nivelul rezervelor internaționale, accesul la credite, crearea unei monede de rezervă nenaționale (cum ar fi DST) și alte aspecte care afectează relațiile comerciale internaționale. 1.3.Tendințe Actuale ale Sistemului Monetar Internațional Inovația digitală va juca cu siguranță un rol cheie în povestea creșterii pe termen lung, nu mai puţin prin impactul său asupra formei viitorului sistem monetar. Factorii politici se confruntă atât cu sarcini urgente, cât și cu sarcini importante. Unele dintre aceste sarcini importante nu figurează întotdeauna în comentariul tăiat al observatorilor pieței. Un critic una este de a pune în aplicare componentele unui viitor sistem monetar care să servească interes public. Ca exemplu 9

de referință asupra dimensiunilor duble ale politicii urgente și importante provocări, acest AER apare într-un moment de tulburare în universul cripto. Imploziile recente ale monedei stabile Terra și ale monedei sale gemene Luna sunt doar cele mai multe prăbușiri spectaculoase în sectorul cripto. În timp ce scriem, multe monede mai puțin cunoscute și-au văzut prețurile scăzând cu peste 90% față de vârfurile de anul trecut [1]. Preocupările tradiționale privind stabilitatea financiară care decurg din riscul de risc sunt o politică urgentă provocare. Cu toate acestea, concentrarea asupra prețurilor abate atenția de la cele mai profunde defecte structurale în cripto care o fac nepotrivită ca bază a unui sistem monetar care servește societatea. De asemenea, ar trebui să păstrăm pe noi aceste probleme structurale pe termen lung radar. În primul rând, prevalența monedelor stabile în universul cripto indică a nevoia omniprezentă ca crypto să se apropie de credibilitatea banilor băncii centrale. Doar Banca Centrală poate oferi ancora nominală pe care o tânjește cripto. Cripto a început prin a întoarce spatele banilor băncii centrale, dar a redescoperit rapid necesitatea funcției de unitate de cont a banilor băncii centrale. Același lucru este valabil și pentru funcția de mijloc de schimb al banilor. Monedele stabile sunt folosite pentru a facilita tranzacții cu peste 10.000 de criptomonede, toate concurând pentru atenție a cumpărătorilor speculativi. Proliferarea monedelor evidențiază și fragmentarea cripto-ului univers, cu multe straturi de așezări incompatibile care se împotriveau pentru un loc în lumina reflectoarelor. A dispărut orice pretenție că banii servesc un rol de coordonare. Banii sunt exemplu preeminent de efecte de rețea, care dau naștere cercului virtuos al utilizare mai mare și acceptare mai mare. Mai degrabă decât un singur bani câștigând general acceptare, proliferează mii de monede diferite. Sub sunetul plauzibil motto-ul „descentralizării și democratizării finanțelor”, au platformele cripto s-au ciupercat, toți pretinzând că oferă decontarea tranzacțiilor financiare. Cu excepția aglomerația și costurile ridicate ale acestor platforme au deschis calea pentru noi participanți, care au tăiat punctele de securitate pentru a oferi o capacitate de tranzacționare mai mare. Banii și efectele lor de rețea ar trebui să aibă proprietatea „cu atât mai mult, cel mai vesel”: cu cât mai mulți bani întâlnesc acceptarea generală, cu atât devin mai folositori servind interesul public. În schimb, universul cripto se îndreaptă spre opus direcția: „cu cât mai mult, cu atât mai rău.” Singurii participanți care profită sunt cripto persoane din interior, care extrag chirii de pe piața speculativă pe spatele noilor intrați a rămas ținând geanta. Acestea fiind spuse, ascensiunea cripto-ului evidențiază locul tehnologiei în imaginația populară și rolul său de galvanizare în dezbaterile despre forma lucrurilor a veni. În ciuda defectelor sale bine documentate, cripto oferă o privire tentantă asupra caracteristici tehnice potențial utile care ar putea îmbunătăți capacitățile sistemului sistemul monetar actual. Exemplele notabile includ composabilitate și automată 10

execuție, care reprezintă caracteristici cu potențial de a furniza instantaneu decontarea tranzacţiilor şi transformarea eficienţei aranjamentelor economice [1]. Punctele forte tradiționale ale sistemului pe două niveluri și divizarea munca dintre banca centrală și sectorul privat poate fi tradusă în a Raport economic anual BRI 2022 XVII stabilirea cu CBDC-uri angro, depozite tokenizate și alte titluri tokenizate sau active. Noțiunea clasică de decontare prin înscrierile în contabilitate ale intermediarilor poate găsiți o nouă expresie în platformele DLT pe care jetoanele sunt transferate în decontare. Economia rămâne aceeași, dar mediul tehnologic este transformat. Sisteme de plată rapidă de vânzare cu amănuntul cu interoperabilitate alimentată de aplicație interfețele de programare sau API-urile au o asemănare puternică de familie cu CBDC-urile de vânzare cu amănuntul. Metafora viitorului sistem monetar este aceea a unui copac. Cu un solid trunchi furnizat de banca centrală, copacul găzduiește un ecosistem bogat și vibrant de furnizorii de servicii din sectorul privat care deservesc utilizatorii în scopul satisfacerii lor economice are nevoie. Și acest ecosistem este înrădăcinat, la figurat vorbind, în așezarea de pe bilanțul Băncii Centrale. Băncile Centrale, ca gardieni ai sistemului monetar, sunt angajate într-o lungă perioadă de timp călătorie pentru a îndeplini viziunea de a-l face versatil și robust. Această călătorie este necesară să pună în aplicare aranjamente care să anticipeze evoluțiile viitoare, mai degrabă decât reacționează doar la evoluțiile trecute. Deci, în timp ce sunetul și furia prăbușirii prețurile cripto atrage toată atenția, ne revine în banca centrală comunitatea să privească în perspectivă spre aceste obiective pe termen lung. Căci dacă nu începem astăzi, nu vom ajunge niciodată acolo.

11

CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI Scopul principal al investigației a constituit cercetarea complexă și interdisciplinară a conceptului de Sistemului Monetar Internațional ca parte componentă a Monedei și Creditului, prin determinarea naturii sale din punct de vedere a Monedei și Creditului, a conținutului, caracteristicilor, scopului și principiilor de aplicare. În urma cercetării și generalizării materiei expuse în lucrare, formulăm următoarele concluzii: 1.Conceptul de Sistem Monetar Internațional – principala categorie ale Monedei și Creditului, nu a fost univoc cercetată și interpretată în literatura de specialitate. Analizând lucrările regăsite în literatura națională și străină, concluzionăm că o problemă identificată în acest sens se referă la lipsa unicității terminologice a noţiunii de „Sistem Monetar Internațional,” lipsă care răzbate indiferent din care unghi am privi abordarea temei date. 2. În urma studierii literaturii de specialitate, am ajuns la concluzia că literatura de specialitate nu dispune de o definiție precisă a noțiunii de „Sistem Monetar Internațional”. În literatura de specialitate se reflectă doar esența istoricului. 3. Inexistenţa unei cercetări ştiinţifice şi lipsa de cunoştinţe privind fenomenele noi generează neclarităţi şi dificultăţi în aplicarea Sistemului Monetar Internațional şi, în acest context, am considerat ca fiind benefică şi necesară o noua abordare asupra acestei teme din punct de vedere al Monedei și Creditului. Sintetizând asupra aspectelor ce țin de management abordate în studiul destinat Sistemului Monetar Internațional, relevăm următoarele recomandări: 1. Propunem spre recomandare în Monedă și Credit, definiția Sistemului Monetar Internațional. Astfel, “Sistemul Monetar Internațional se referă la sistemul și regulile care guvernează utilizarea și schimbul de bani în întreaga lume și între țări. Fiecare țară are propria sa monedă ca monedă, iar sistemul Monetar Internațional guvernează regulile de evaluare și schimb al acestor monede.” 2. La fel considerăm oportun să se pună accent pe perfecţionarea şi pregătirea continuă a unor metode de perfecționare a Sistemului Monetar Internațional.

12

BIBLIOGRAFIE 1.Anual Economic Report.June 2022.[online][citat 2022-11-29].Disponibil pe Internet:< https://www.bis.org/publ/arpdf/ar2022e.pdf> 2.International

Monetary

System.[online][citat

2022-11-29].Disponibil

pe

Internet:
3.RAKESH MOHAN.The International Monetary System:Where are We and Where Do where need to go?[online][citat 2022-11-29].Disponibil pe Internet: 4.Sistemul

Monetar

Internațional.[online][citat

2022-11-29].Disponibil

pe

Internet:
6.Sistema

Monetario

Internazionale

2021.[online][citat

2022-11-29].Disponibil

pe

Internet: 7.Stages of Evolution of International Monetary System since Gold Standard.[online][citat 202211-29].Disponibil pe Internet:< http://economyria.com/international-monetary-system/>

13