Didactica Generala [PDF]

Zitiervorschau

1. Definiţi conceptele pedagogice: didactică generală, metodică, predare, învăţare, evaluare, proces de învăţămînt, principii didactice, sistem de învăţămînt Didactica generală, în calitatea de ştiinţă pedagogică fundamentală, a fost definită drept teoria generală a procesului de învăţământ. Termenul didactică şi-a păstrat de-a lungul timpului înţelesul său etimologic, gr. didaskein – a învăţa pe alţii; didaktike – arta învăţării; didasko – învăţare, învăţământ; didactikos – instrucţie, instruire; lat. didactica – ştiinţa învăţării (predarea învăţării). Teoria generala a instruirii sau didactica generala este o subteorie a teoriei despre educatie, stiinta pedagogica fundamentala. Didactica este stiinta organizarii si desfasurarii procesului de invatamint, stiinta educatiei priin instructie si arta de a invata pe altii(Comenius). Aceasta disciplina studiaza componentele de predareinvatare-evaluare si functionalitatea acestora, principiile didactice si tehnologiile educationale. Didactica generala ofera didacticilor specifice teoria generala a procesului de invatamin. Obiectul de studiu al didacticii este procesul de invatamint. Didactica generala ofera didacticilor speciale o teorie generala a procesului de invatamint, principiile generale din perspectiva carora se desfasoara multitudinea activitatilor de aceasta natura. Predarea-este actiunea de comunicare pedagogica(didactica) propusa de profesor in diferite variante si forme de organizare, este o actiune de instruire a profesorului, adresata elevului, pt stimularea activitatilor de invatare(receptarea cunostintelor, prelucrarea, asimilarea, interiorizarea si aplicarea lor in diferite situatii, in calitate de: informatii logice, deprinderi, strategii de rezolvare a problemelor si a situatiilor-problema. Predarea constituie: -dezvoltarea motivatiei pt invatare -transmiterea cunostintelor -antrenarea studentilor in cautari -demonstratii, aplicatii, exercitii. -analize si comentarii -formare de capacitati si atitudini -elaborare de strategii didactice Predarea a fost cunoscuta in didactica traditionala ca activitate de comunicare, transmitere a informatiilor, de prezentare a materiei de invatat de catre profesor si implica formarea elevilor prin instruire. Predarea reprezinta actiunea cadrului didactic de transmitere a cunostintelor la nivelul unui model de comunicare uniderectionala, dar aflat in concordanta cu anumite cerinte metodologice, care conditioneaza invatarea in general. Evaluarea-este actiunea initiata de profesor pentru verificarea gradului de indeplinire a sarcinilor de predare-invatare, proiectate si realizate conform obiectivelor programelor scolare la nivelul fiecarei activitati didactice(lectie). Aceasta actiune, realizabila sub diferite forme, la diferite intervale de timp

(evaluare initiala, evaluare continua, evaluare finala), prin diferite tehnici specifice(orale, scrise, lucrari practice, teste de cunostinte, examene) vizeaza reglarea-autoreglarea permanenta a activitatilor didactice. In perspectiva elevul insusi trebuie sa se autoevalueze. Evaluarea este: -informare asupra stadiului de formare -controlul cunostintelor, capacitatilor, atitudinilor -masurarea rezultatelor invatarii -reglarea procesului de invatare -diagnosticarea cauzelor insuccesului scolar -constatarea eficientii influentelor formative. Proces de invatamint-este principalul subsistem al sistemului de invatamint in cadrul caruia se realizeaza predarea-invatarea-evaluarea in vederea atingerii deziderentelor educatiei. Procesul de invatamin vizeaza activitatile didactice/educative reprezentind forma cu „cel mai inalt nivel de organizare a activitatii de instruire si educatie, de modelare a personalitatii umane”, procesul de invatamint este principalul mijloc prin care societatea educa si instrueste tinerele generatii. Procesul de invatamint constituie dimensiunea dinamica a sistemului de invatamint, deoarece in cadrul acestuia are loc activitatea de invatare, iar elevii si studentii sint indrumati de catre profesori cum sa invete. Predarea se mai defineste ca integrare organica a celor trei aspeccte fundamentalepredare-invatare-evaluare, accentul punindu-se pe interactiunea dintre acestea.

Principii didactice- reprezinta idei de actiune pedagogica cu valoare de norme/reguli derivate dintr-un complex de legi ale dezvoltarii, invatarii, calauzitoare pentru organizarea si conducerea activitatii didactice. Pedagogul polonez V. Okon defineste principiile didactice ca „ norme generale de activitate didactice”, reguli de urmat, avind caracter reglator. Principiile didactice au fost formulate si teoretizate pentru prima data de catre Comenius in monumentala sa lucrarea „Didactica Magna” (1632). Sistem de invatamint-reprezinta principalul subsistem al sistemului de educatie, care se refera la organizarea institutionala a invatamintului, cuprinde si institutii de educatie nonformala(cluburi, tabere scolare, centre de pregatire profesionala, programe de televiziune scolara, agentii sociali(economici,politici, culturali, religiosi, comunitari, familia)).

2. Caracterizaţi stadiile de evoluţie a teoriei generale a instruirii

Din punct de vedere istoric teoria generala a instruirii a cunoscut diferite stadii de evolutie reprezentative: didactica traditionala, didactica moderna, didactica postmoderna(S. Cristea) Didactica traditionala- intre sec XVII-XIX, concepe procesul de invatamint, mai ales, ca activitate de predare. Rolul prioritar revine cadrului didactic, care este centrat aproape exclusiv asupra transmiterii cunostintelor in vederea memorarii si a reproducerii acestora de catre elevi si studenti. Didactica moderna- sf. sec. XIX si prima jumatate a sec. XX- concepe procesul de invatamint, in mod special, ca activitate de predare-invatare. Predarea implica, in esenta, procesul de formare a elevilor-prin instruire. Didactica postmoderna se refera la a doua jumatate a sec. XX si concepe procesul de invatamint, in mod special, ca activiatte de predare-invatare-evaluare, proiectata in sens curricular prin centrarea pe obiecte si realizarea corespondentei pedagogice dintre obiective-continuturi-metodolie-evaluare. Didactica postmoderna identifica problema principala a invatamintului- problema invatarii.

3. Analizaţi problematica didacticii generale din perspectiva profesorului Problematica didacticii generale din perspectiva profesorului vizeaza: -regindirea documentelor conceptuale si normative ale procesului de invatamint din perspectiva reformei curriculare; -elaborarea, revizuirea si aplicarea pieselor curriculare(documentelor scolare) -selectarea stiintifica si structurarea modulara a continuturilor invatamintului; - operationalizarea obiectivelor pe domenii:afectiv, psihomotor, cognitiv. - optimizarea tehnologiilor didactice( combinarea adecvata a metodelor de predareinvatare-evaluare); - proiectarea activitatii didactice; -elaborarea instrumentelor de determinare a eficientei activitatii didactice; -sporirea randamentului scolar; -asigurarea calitatii cadrelor didactice; -consumarea eficienta a timpului scolar; -implementarea inovatiilor pedagogice in invatamint; -analiza dificultatilor si factorilor constructivi in relatia profesor-elev. 4. Analizaţi problematica didacticii generale din perspectiva elevului Problematica didacticii generale din perspectiva elevului vizeaza: -diagnosticarea capacitatii de invatare a elevilor; -educarea conduitei active, participative, interogative, creative; -dezvoltarea deprinderilor de invatare eficienta si autoformare; -formarea competentei informational-tehnologice de munca intelectuala; -ameliorarea ascultarii elevilor ca premisa a comunicarii didactice nonviolente; -formarea personalitatii empatice;

-dezvoltarea capacitatilor de adaptare la schimbarile sociale; -promovarea meritocratiei; -folosirea mijloacelor informationale( multimedia).

5. Stabiliţi dimensiunile generale ale procesului de învăţămînt după S.Cristea Din perspectiva sistemica, procesul de invatamint poate fi abordat pe tri planuri:functional, structural si operational), numite de catre Cristea dimensiuni generale ale procesului de invatamint: 1. Dimensiunea functionala a procesului de invatamint vizeaza: finalitatile macrostructurale( idealul educatiei, scopurile educatiei) care determina finalitatile microstructurale( obiectivele generale si cele specifice). 2. Dimensiunea structurala vizeaza resursele pedagogice(materiale, umane, begetare, informationale). Avem in vedere: a) baza didactico-materiala existenta la nivelul unei scoli, unei clase de elevi, unei discipline de invatamint; b) calitatea unei anumite generatii de elevi si calitatea unei anumite generatii de profesori; c) resursele bugetare alocate la nivel national, teoretic si local; d)resurse informationale existente in scoala. Dimensiunea structurala reflecta modul de organizare a sistemului de invatamint in ansamblul sau:organizarea pe niveluri, trepte, cicluri, discipline scolare si organizarea anului scolar(trimestre, semestre, vacante scolare,examene, evaluari globale periodice). Componentele procesului de invatamint: obiectivele didactice, continuturile didactice, strategii didactice de predare-invatare-evaluare, resursele umane. 3.Dimensiunea operationala vizeaza cadrul didactic angajat in activitatea de proiectare, realizare si dezvoltare a unor activitati didactice/educative concrete:lectii, ore de dirigentie. 6. Explicaţi funcţia generală a procesului de învăţămînt. Determinaţi

caracteristicile procesului de învăţămînt. Functia generala a procesului de invatamint la toate dimensiunile sale presupune formarea-dezvoltarea personalitatii elevului in vederea integrarii sale sociale la nivel cultural, civic si economic, implicind un amplu proces de culturalizare si socializare a elevului. Caracteristicile procesului de invatamint. Analiza activitatilor didactice/educative, proiectate, realizate si dezvoltate la nivelul procesului de invatamint, permite sesizarea a trei trasaturi generale ale procesului de invatamint(Cristea) a)interactiunea subiect-obiect la nivelul relatiei de comunicare pedagogica dintre cadrul didactic si prescolarul, elevul, studentul. b)unitatea informativ-formativ (informare-formare-dezvoltare), proiectata si realizata de cadrul didactic prin informarea(cunostinte), formarea de capacitati si atitudini ale prescolarului, elevului, studentului. c)reglarea-autoreglarea activitatii, proiectata si realizata de cadrul didactic in

functie de raspunsul elevului, studentului, la nivelul unor circuite de conexiunea inversa pozitiva pe tot parcursul activitatii cu scopul (auto)perfectionarii. Descrierea caracteristicilor procesului de invatamint va permite intelegerea si asigurarea acestora procesului didactic. Caracterul formativ presupune dezvoltarea calitatilor intelectuale si se exprima in formularea, precizarea, operationalizarea obiectivelor educatiei corespunzatoare domeniului cognitiv, prioritare in instruire: operatii, capacitati de cunoastere simpla, percepere(definire, identificare, recunoastere, dobindire), de intelegere(ilustrare, reprezentare, exprimare proprie, interpretare, diferentiere, explicare, demonstrare) de aplicare(concretizare, generalizare,dezvoltare, clasificare, deducere,comparare) de sinteza (relatare, documentare, proiectare, modificare, derivare,dezvoltare, formulare noua) de evaluare (apreciere, argumentare, judecare,decizie) Caracterul informativ al procesului de invatamint atentioneaza asupra practicii scolare tradidtionale dominata de predarea, transmiterea, invatarea unui continut informativ, cu caracter aplicativ redus.Informarea trebuie sa preceada formarea. Caracterul logic, rational al procesului de invatamint se exprima in proiectarea, dirijarea actiunilor rational ordonate in activitatea didactica, alegerea strategiilor, crearea situatiilor in jurul unui scop, realizarea comunicarii in procesul de predare, urmarind principiile logicii. Caracterul normativ al procesului de invatamint indica asupra literaturii de specialitate care asociaza normativitatea cu categoria de principiu. Caracterul axiologic al pr de inv scoate in evidenta actiunea instructiv-educativa care contribuie la educatia pentru si prin valori. Caracterul sistemic al procesului de inv indica asupra viziunii integratoare asupra procesului de invatamint, reflectata de raportul intre modul de antrenare a elementelor componente si rezultate, orecizarea obiectivelor, resurselor, strategiilor, organizarii si evaluarii. Caracterul bilateral al pr de inv presupune interactiunea a doi factori umani de grup:educatori si elevi. Caracterul educativ se asociaza cu caracterul formativ, fiind utilizata chiar sintaagma “formativ-rducativ” Caracterul magistral vizeaza conducerea sistemului de invatamint, a unitatilor scolare, a activitatilor de predare-invatare-evaluare a unei discipline potrivit unei politici a educatiei. 7. Relataţi despre nivelul de organizare a procesului de învăţămînt Nivelul de organizare al pr de inv poate fi analizat in sens macrostructural si in sens microstructural. In sens macrostructural, nivelul de organizare a pr de inv depinde de structura de organizare a sistemului de inv, respectiv de modul de organizare al sist de inv pe trepte si cicluri scolare, pe discipline scolare concepute mono- sau interdisciplinar. Structura cantitativa a anului scolar vizeaza nr de zile rezervate pt scoala-vacante, nr de ore stabilit pe discipline/annual, semestrial, saptaminal, pe module de studiu,

pe capitole, pe subcapitole. Structura calitativa a anului scolar vizeaza logica organizarii disciplinelor pe semestre sau trimestre scolare, raporturile dintre timpul scolar si vacantele scolare. In sens microstructural, nivelul de organizare a pr de in depinde de formele de activitate adoptate. Din aceasta perspectiva, procesul se inv include formele de organizare si realizare a activitatiii: formele de organizare a procesului de inv pot fi clasificate in 2 criterii: -raportarea la formele generale ale educatiei -raportarea la nr celor instruiti Formele de realizare a pr de inv pot fi clasificate dupa 2 criterii: -ponderea sarcinilor didactice si educative -spatiul realizarii activitatilor:activitati scolare si activitati extrascolare. 8. Relataţi despre nivelul acţiunilor principale în cadrul procesului de învăţămînt Nivelul actiunilor principale desfasurate in cadrul procesului de invatamind vizeaza predarea,invatarea si evaluarea. Predarea-este actiunea de comunicare pedagogica(didactica) propusa de profesor in diferite variante si forme de organizare, este o actiune de instruire a profesorului, adresata elevului, pt stimularea activitatilor de invatare(receptarea cunostintelor, prelucrarea, asimilarea, interiorizarea si aplicarea lor in diferite situatii, in calitate de: informatii logice, deprinderi, strategii de rezolvare a problemelor si a situatiilor-problema. Predarea a fost cunoscuta in didactica traditionala ca activitate de comunicare, transmitere a informatiilor, de prezentare a materiei de invatat de catre profesor si implica formarea elevilor prin instruire. Predarea reprezinta actiunea cadrului didactic de transmitere a cunostintelor la nivelul unui model de comunicare uniderectionala, dar aflat in concordanta cu anumite cerinte metodologice, care conditioneaza invatarea in general. Invatarea-este actiunea elevului, realizata initial in mod dirijat, ca efect direct al instruirii proiectata de profesor si presupune dobindirea unor cunostinte, deprinderi si strategii conform obiectivelor incluse in cadrul programelorscolare, are o finalitate adaptiva la mediul scolar. Evaluarea-este actiunea initiata de profesor pentru verificarea gradului de indeplinire a sarcinilor de predare-invatare, proiectate si realizate conform obiectivelor programelor scolare la nivelul fiecarei activitati didactice(lectie). Aceasta actiune, realizabila sub diferite forme, la diferite intervale de timp (evaluare initiala, evaluare continua, evaluare finala), prin diferite tehnici specifice(orale, scrise, lucrari practice, teste de cunostinte, examene) vizeaza reglarea-autoreglarea permanenta a activitatilor didactice. In perspectiva elevul insusi trebuie sa se autoevalueze.

Rolul acordat celor trei actiuni-predarea,invatarea,evaluarea- si raporturile din cadrul procesului de invatamint, difera de-a lungul istorii pedagogiei, in functie de conceptia didactica dezvoltata si afirmata la scara sociala. 9. Relataţi despre nivelul structurii de bază a procesului de învăţămînt Nivelul structurii de bază a procesului de învăţămînt vizeaza obiectivelecontinutul-evaluarea realizate si dezvoltate la toate nivelurile sistemului de invatamint. Societatea Sistemul de educatie Sistemul de invatamint Procesul de invatamint

Relatia functionala dintre societate,sistemul de educatie, sistemul de invatamint si procesul de invatamint. Schema relatiei functionale dintre societate, sistem de educatie, sistemul de invatamint si procesul de invatamint vizeaza societatea care cuprinde: cimpul de influente sociale(economice, politice), sistemul de educatie este format din totaliatea institutiilor, organizatiilor(economice,politice,culturale), infrastructurilor si comunitatilor socioumane (familie,anturaj) care contribuie la formarea si dezvoltarea personalitatii umane prin exercitarea unor functii si roluri pedagogice explicite sau imlicite, in mod direct sau indirect.

10.Interpretaţi tendinţele de modernizare ale sistemului de învăţămînt Acestea se refera la urmatoarele aspecte: -deschiderea pe orizontala spre educatia permanenta prin o mai buna corelare a educatiei formale cu cea informala si nonformala; -initierea unui amplu program de reforma a invatamintului general obligatoriu, indeosebi prin prelungirea duratei sale pina la 16-18 ani; -concentrarea continutului in jurul unui trunchi comun de cultura generala; -pina la virsta de 16 ani, chiar daca exista posibilitati de diversificare prin sistemul obiectelor de studiu optionale; -reforma invatamintului superior prin schimbarea raportului dintre universitati de stat si universitati private; -diversificarea statutului juridic al universitatilor de stat, particulare sau confesionale;

-crearea a trei trepte de invatamint superior(colegii, inv superior de lunga durata, invatamint postuniversitar), extinderea retelei de invatamint superior s.a. -initierea unor reforme ale invatamintului secundar(liceul) prin restringerea profilurilor la citeva directii principale cu scopul reorientarii pe parcurs si crearea optiunii profesionale dupa virsta de 16 ani. Noile abordari referitoare la invatamint urmaresc racordarea sistemului educational national la exigentele si tendintele dezvoltarii sistemului educational european. Note: -durata studiilor la masterat constituie 1-2 ani -durata studiilor la doctorat constituie 3-4 ani -durata studiilor la postdoctorat este de pina la 2 ani -examenele de trecere se sustin dupa fiecare nivel, cu exceptia educatiei prescolare si a pregatirii obligatorii pentru scoala -educatia intre 3 si 18 ani este insotita de educatia speciala si facultativa(in afara scolii) Structura sistemului de invatamint:

20. Argumentaţi importanţa şi necesitatea dezvoltării culturii emoţionale a cadrului didactic debutant. Profesiunea de educator,profesor, ca si alt fel de profesiuni este rezultatul educatiei si pregatirii sale prin acumularea unei culturi profesionale, al formarii unor calitati specifice pe care le presupune aceasta profesie. Componentele culturii profesionale a cadrelor didactice sint:cultura generala si filozofica, cultura de specialitate si cultura psihopedagogica( in care se inscrie si cultura emotionala). Analiza comunicarii didactice emotionale face actuala necesitatea de a lua in discutie, in mod detaliat, conceptul de cultura emotionala a profesorului, intrucit discursurile profesorului produc nu doar efecte cognitive, ci si afective (emotional/atitudinale), atit in plan personal al elevului, cit si in plan interpersonal, avid caracter explicit/clar sau implicit/subinteles. Actul cunoasterii devine o veritabila constructie din materie de cunostinte si din relatia proprriu-zisa. Acest tip de relatie comunicativa se caracterizeaza prin empatie profesorului( rezonata afectiva cu elevii). Profesorul are directa functie de a dirija circuitul continuturilor scolare si de a asigura circuitul continuturilor afective/emotionale/atitudinale care se degaja in conditiile interactiunii cu elevii prin 2 coduri comportamentale distincte: codul mesajelor scolare si codul mesajelor emotionale. Experienta emotionala comunicativa are un serios impact cognitiv si social.(B. Rime) Cultura emotionala a cadrelor didactice constituie o subcompetent a culturii profesionale de natura psihopedagogica, formatiune dinamica a personalitatii reflectata in unitatea dimensiunilor intrapersonale cu componente structural subordonate: imaginea de sine, motivational normativa( principii, reguli), cognitive, conotativa( conduita) si dimeniunea comunicativ- realationala cu componentele: discursiva, manageriala, interogatoare, axiologice, prezentate intr-un sistem de valori emotionale, elaborate/adaptate de prof pt maximizarea eficientei profesionale/sociale.Profesorul tr pregatit prin studii sistematice atit pt aplicarea codului comunicativ scolar, cit si pt valorizarea/aplicarea codului afectiv al comunicarii, deoarece doar convergenta acestora asigura eficients circuiturilor comunicative in actiunea didactica. Calitatea discursului si a comunicarii didactice este data nivelului de dezvoltare a competentei de comunicare didactica. Pentru aceasta tr sa abordeze sa dobindesca capacitatea de a fi comunicabil, carisma pedagogica. Calitatea discursului didactic este data de : claritatea mesajelor, vivacitatea expunerii, adecvare si adresativitate. Efectul de sporire a impactului persuasiv a discursului poate fi obtinut si prin resursele de paralimbaj. Competenta de comunicare este rezultatul achizitiei de cunostinte, deprinderi, priceperi, atitudini si trasaturi temperamental caracteriale de indeplinire a functiilor comunicarii, dobindirea prin dezvoltarea capacitatilor de comunicare rationala, deasemenea acestea tr sa favorizeze circuitul continuturilor afectiv atitudinale,exprimate prin acceptare, izolare, aprobare, conformare, renuntare, protest, apreciere valorica...

21. Prezentaţi funcţiile obiectivelor pedagogice. Analizaţi cele trei planuri sau nivele de analiză a obiectivelor după D.Potolea: nivelul superior, nivelul intermediar, nivelul operaţional. Functiile obiectivelor pedagogice: - de orientare axiologica, orientarea elevilor catre valorile educationale; - predictiva, indicarea performantelor deziderabile; - evaluativa, constituie un reper in functie de care apreciem daca ceea ce tr de realizat s-a realizat; - de organizare si reglare a procesului didactic, ofera criterii referentiale pentru dirijarea actiunilor.. Conform criteriilor de generalitate, Dan Potolea, distingem: 1) Nivel superior, obiective generale, scopuri; 2) Nivel interimar, obiective specifice, intermediare; 3) Nivel operational, obiective concrete, comportamnetale, operationale. Nivelul superior este cel abstract, care exprima principii de orientare pentru nivelele urmatoare. Obiectivele generale indica domeniile si tipurile de schimbari educative care sunt coordonate cu finalitatile invatamintului, in general, ca fiind desemnat profil de personalitate care se propune a fi format. Obiecyive generale, pe disciplina includ principalele categorii de cunostinte, capacitati si atitudini care se structureaza prin studierea de anumite dicipline, in formarea acestora adesea sint consemnate prin termenul de scop. Nivelul intermediar traduce scopurile in termeni educationali specifici si se definesc prin termeni de capacitati sau operatii mintale( a fi capabil..., sa analizeze....) Obiectivele cadru se refera la formarea unor capacitati, atitudini, aptitudini specifice ale disciplinei, componentele cheie fiind orientate spre asigurarea calitatii, relatiile de colaborare dintre actorii lectiei, indica performantele ce tr sa le atinga elevii de-a lungul studiilor. Obiective de referinta, se exprima in termeni de actiune concreta, relative la o situatie educativa prin programa scolara, orientind spre rezultate recomandate, adica spre cunostintele, capacitatile, comportamentul si atitudinile elevilor vizte de procesul didactic Nivel operational este caracterizat de obiectivele definite concret, prin comportamnete observabile si masurabile, fiind elaborate si realizate in cadrul unei unitati concrete de invatamint Obiectivele operationale vizeaza performantele de invatare ale elevului/studentului proiectate de fiecare de fiecare profesor la activitatile didactice in termeni de actiune ale elevului. Clasificare obiectivelor operationale: Obective cognitive- asimilarea de cunostinte, la formarea de capacitati intelectuale; Obiective afective- vizeaza formarea convingerilor, sentimentelor, atitudinilor; Obiective psihomotorii- se refera la operatii manuale, la formarea de conduite motrice si prectice.

22. Definiţi conceptul de operaţionalizare. Stabiliţi criteriile operaţionalizării. Prezentaţi modelul lui Mager de operaţionalizare a obiectivelor. Operationalizarea consta in derivarea/transpunerea scopurilor procesului didactic in obiective specifice si a acestora in obiective concrete, precizind componentele observabile si masurabile.

Pentru a evita probleme ale oprationalizarii oricarui obiectiv didactic tr sa satisfaca criteriile constatate in modele propuse de Gagne, Miller,Mager, De Landasheere. Mager, dupa modelul lui, acetse presupune respectarea a tre pasi: 1. Descrierea, precizarea comportamentului final observabil(precizarea modificarilor cantitative/ calitative ale capacitatilor celor care invata). 2. Precizarea conditiilor in care se va exersa si se va demonstra atingerea, schimbarea comportamentului preconizat in primul pas. 3. Stabilirea criteriului de reusita( ca nivel de performanta acceptabil).

23. Definiţi conceptul de curriculum. Determinaţi caracteristicile definitorii ale componentei - conţinuturile educaţionale. Prezentaţi funcţiile conţinutului învăţămîntului. Curriculum este un document de politica educationala in care sunt obiectivate continuturile, elemnt al procesului de invatamin care stabileste sistemul de obiective , valori contextuale, domenii de realizare si evaluarea produsului educatiei. Curriculum este format din 4 componente definitorii: telelogia educatiei, continuturile educatiei, tehnologiiile,metodologiile educatiei si epistemologia educatiei. Caracteristicile continutului: Stabilitate- ce asigura valabilitatea anumitor cunostinte( idei,teorii, formule, principii, tehnologii) si reprezinta fondul de aur al cunoaterii si practicarii umane, de ex. Formulele lui putagora; Varietatea si precizia stiintifica; Innoirea, mobolitatea, deschiderea continutului- propietatea continutului de a se schimba se de a se innoi in functie de transformarile sociale si de uzura anumitor cunostnte teoretice si practice; Amplificarea treptata a continutului- presupune profundarea continutului in functie de trecere de la o treapta la alta a invatamintului; Diversifiacrea si specializarea-implica dezvoltarea profilelor si specializarea in educatie. Functile continutului invatamintului: 1. de scop,ideal-presupune selectarea continuturile in raport cu finalitatile educationale,scop, obiectieve; 2. de mediere- vizeaza mijlocirea continutului i proiectarea-desfasurarea procesului de invatamint; 3. de asigurare a cantitatii- exprima prin volum cunostintele practice si teoretice la o anumita disciplina; 4. de asigurare a calitatii-reprezinta valoarea, esentialitatea , consistenta valabilitatea eficienta formativa a ceea ce am transim si invatat.

24. Definiţi conceptul pedagogic de lecţie. Numiţi tipuri şi variante de lecţii studiate. Lectia reprezinta o unitate de actiune didactica ce tinde in mod deliberat catrea realizarea unui scop, in conditii bine determinate cu ajutorul unor mijloace adecvate. Traditional lectiei ii specific urmatoarele caracteristici: Este forma oganizata si de baza a procesului de invatamint; Eset forma de activitate comuna a unei clase; Asigura acdrul pt realizarea unor sarcini de invatare; Utilizeaza continutul bine stabilit, prelucrat, adaptat; Utilizeaza anumite metode, mijloace, moduri de actiune...

Tipul lectiei desemneaza un anumit mod de organizare si desfasurare a activitatii de predareinvatare-evaluare, posibil si necesar in vederea realizarii sarcinii didactice fundamentale.

25. Explicaţi corelaţia termenilor: metodă didactică, procedeu didactic, strategie didactică, tehnologie didactică. Metodele didactice reprezinta modalitatile de programare a activitatii didactice, actiuni care angajeaza anumite cai de invatare eficienta, produse de prof si valorificate de elvi. Metodologia didactica include definirea, clasificarea si valorificarea metodelor-procedeelormijloacelor in vederea optimizarii permanente a activitatii de predare-invatare- evaluare. Strategii didactice reprezinta modele de interactiune a metodelor de instruire, ce implica o succesiune de operatii raportate la obictivele genereale sau specific in functie de anumite criterii:continut, particularitatile de virsta, unitate de instruire.

Tehnologii didactice desemneaza ansamblul de forme, metode, mijloace, tehnici si relatii cu ajutorul carora se vehiculeaza continuturi in vederea atingerii obiectivelor. Utilizarea acestor termeni de catre cadrul didactic reprezinta o activ instructiv educativa, un ansamblu de actiuni ce srveste unui scop partial sau intermediar ce mijloceste realizarea unui general, astfel fiecarei activ ii revine o anumita metodologie sau tehnologie proprie. Procedeele dint definite drept tehnici mai limitate in actiuni, detalii sau componente particulare in cadrul metodei. Elucidarea raportului metoda- procedee este fovorabil aintelegerii actiunilor care conduc programat operatiile de realizare a obiectivelor propuse.

25. Reproduceţi conceptul de mijloc didactic. Expuneţi taxonomii a mijloacelor didactice propuse de didactica modernă. Mijloacele didactice de invatamint reprezinta instrumentele materiale,naturale, tehmice...sobordonate metodelor si procedeeilor didactice angajat in realizarea sarcinilor specifice, proiectate la nivelul activitatii didactice/educative. Datorita caracterului lor instrumental,mijloacele didactice sunt definite drept mijloace auxiliare. Baza de sustinere senzoriala ofera un criteriu de clasificare :mijloace didactice vizuale,sonore si audiovizuale.

27. Argumentaţi ştiinţific necesitatea proiectării didactice S. Cristea defineste proiectarea didactica „activitate de structurare a actiunilor care asigura functionalitatea sistemului si procesului de invatamint la nivel general, specific/intermediar si concret/operational conform finalitatilor elaborate in termeni de politica a educatiei. Activitatea de proiectare pedagogica valorifica atiunile si operatiile de definire anticipativa a obiectivelor, continuturilor, strategiilor de invatare, probelor de evaluare si mai ales a relatiilor dintre acestia, in conditiile unui mod de organizare a procesului de invatamint. Proiectarea actiunilor este necesara ca o conditie de baza a optmizarii rationalizarii acestora, deoarece constituie pentru cadrele didactice: Expresie a pregatirii psihopedagogice si afirmarii creativitatii didactice;

Cadru la care se poate raporta si evaluarea actiunilor, a rezultatelor, in termeni de eficienta si eficacitate; Echilibreaza doua tendinte extrem de constante in practica: una care respinge proiectarea, afirmind ca intuitia este esentiala si alta care cere o maxima rigoare, detaliere.Sau una care se bazeaza pe redactarea de proiecte deosebite, dar realizarea sub nivel in practica(formalism didactic) si alta contrar( maiesrie didactica); Priveste ansamblul activitatii didactice, nu numai transmiterea cunostintelor si aprecierea insusirilor. N.Silistraru defineste proiectarea didactica o actiune complexa de concepere anticipativa intr-o viziune sistematica, a modelelor activitatilor didactice, in functie de care vor fi indeplinite la un nivel ridicat de competente si eficienta componetele procesului de invatamint, obiectivele, continuturile, strategiile didactice, evaluarea si indeosebi formele de activitate didactica. Proiectarea lectiei evidentiaza modul cum devin operationale continuturile, cum se utilizeaza metodele si mijloacele, cum participa elevii, care sunt actiunile de predare si invatare, cum se aplica variantele strategii, cum profesorul devine managerul actiunilor de invatare, in loc de transmitator dominant. In concluzie proiectarea anticipeaza modalitati de organizare/realizare a sistemului de actiuni instrutiv-educative la nivel conceptual, teoretic. Cu cit sint schitate, anticipate mai multe variante ale proiectului, cu atit creste precizia rezolvarii eficiente a situatiilor din etaps desfasurarii. 28. Relataţi despre dezvoltarea proiectării: de la proiectarea tradiţională la proiectarea curriculară. Proiectarea traditionala reprezinta un model centrat asupra continuturilor, respectiv asupra actiunii de predare subordonind obiectivele, metodologia si evaluarea intr-o logica proprie”invatamintului formativ”, care suprasoliciteaza transmiterea de cunostinte, dirijarea exclusiva a instruirii, unilateralizarea procesului de formare a elevilor. Aceasta structura mentine relatiile dintre elementele componente ale activitatii didactice subordonate continutului (obiective-metodologia-evaluarea), care exclude posibilitatea reglarii-auto-reglarii proiectului didactic, mesajului educational, comportamentului de rs a elevilor, circuitelor de conexiune inversa. Proiectarea curriculara, promovata la nivel didactic moder, este centrata asupra obiectivelor activitatii de instruire/educatie, urmarind, cu prioritate, optimizarea raporturilor de corespondenta pedagogica intre elementele componente (obiective-continuturi-metodologieevaluare), intre actiunile de predare-invatare-evaluare, subordonate finalitatilor angajate la nivel de sistem si de proces. Structura acestui proces valorifica rolul centrat acordat obiectivelor pedagogice, urmarind realizarea unui invatamint care vizeaza formarea-dezvoltarea optima a elevului prin valorificarea tuturor resurselor de autoreglare/autoinstruire.

29. Prezentaţi etapele proiectării didactice. Estimaţi rolul şi importanţa proiectării riguroase a lecţiei. In proiectarea activitatii didactice semnifica este conexiunea elementelor componente de baza:obiective, continut, strategii, evaluare.

30. Analizaţi modelul proiectului didactic pentru lecţia de predare-învăţare în învăţămîntul modern