Dicționar frazeologic francez-român și român-francez [PDF]

Zitiervorschau

Elena Gorunescu

DICŢIONAR FRAZEOLOGIC FRANCEZ-ROMÂN Şl ROMÂN-FRANCEZ

Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti, 1981

D IC ŢIO N A R . FRAZEOLOGIC F R A N C E Z -R O M Â N Şl R O M Â N -F R A N C E Z

Elena Gorunescu

DICŢIONAR FRAZEOLOGIC FRANCEZ-ROMÂN Şl ROMÂN-FRANCEZ

(D Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti, 1981

PREFAŢĂ

P rezen tu l Dic[ionar frazeologic francez-romăn ţ i român-francez, care ap a re p e n tru p rim a o ară în ţ a r a n oa stră, reun eşte expresii, locuţiuni, galicisme din tre cele m ai des folosite în v o rb irea c u re n tă. A m introdus însă şi unele expresii m ai vechi, deoarece se înlîlnesc în beletristica u n o r epoci m ai în d e p ă r ta te . A m ţi n u t, de asemenea, să figureze în acest dicţion ar şi expresii po pu lare şi argotice, în tru c ît acestea au o frecvenţă d in ce în ce m ai a c c e n t u a tă îndeosebi în lim b a franceză c on tem p orană. In m a j o r i ta t e a cazurilor, ne-am s t r ă d u it să găsim echivalentele cele m ai exacte. Acolo u n d e aceasta n u a fost cu p u ti n ţă , am d a t expli­ c a ţia expresiei respective. A m indicat adesea u n n u m ă r mare de sino­ nimii, m arcînd registrele stilistice din care provin, fără a fi epuizat, desigur, b o g ă ţia lexicală a celor d ou ă limbi. M aterialul din acest dicţionar a fost organizat în ordine alfabetică, n tr u c ît — d u p ă p ărerea n o a s tră — celelalte criterii de organizare prezen ta u dificultăţi şi carenţe, îngreim îndu-i folosirea. N ă d ă jd u im că tinerelul studios v a găsi în acest v o lum u n in s tru ­ m e n t de lucru util în vederea însuşirii cit m ai corecte a limbii franceze. AÜT9AREA

L IS T A A B R E V IE R IL O R

arg. argou. arg.siucl. argou studenţesc. arg.şcol. argou şcolar. arg.teatru argou de te a tru . fam . fam iliar. fig. figurat. ir. (sens) ironic. ist. istoric. tnv. învechit. ju r . juridic. lit. literar. mar. (term en) m arinăresc. mii. militar. peior. peiorativ. po p. popular. reg. regionalism. şcol. şcolar. vulg. vulgar.

b ib l io g r a f ie

A L P H O N S E D E P R A S , Le français de tous les jours, Léon Pominerot éd iteu r, P aris, 1926. Dicţionar analogie ş i de sinonim e al lim b ii române, E d i t u r a Ştiinţifică şi Enciclopedică, B ucureşti, 1978. Dicţionar explicativ al lim bii române, E d i t u r a Academiei R .S .R ., 1975. Dicţionar frazeologic român-englez, E d i t u r a Ştiinţifică, Bucureşti, I960. R O B E R T E D O U A R D , Dictionnaire des injures, Claude Tchon éditeur, Paris, 1967. G A S T O N E S N A U L T , Dictionnaire historique des argots, Larousse, P aris, 1965. H E N R I G U IL L O T , Ce qu'il fa ut savoir — Gallicismes, expressions pittoresques de la langue française, comparaisons les p lu s usitées, P aris, Fo u ch er, 1969. H E N R I G U IL L O T , Pour enrichir le vocabulaire, Paris, Foucher, 1972. R . G U IR A U D , Les locutions françaises, collection „ Q u e sais-je?“ , 1961. U . L A C R O I X , Les mots et les idées. Dictionnaire cadrant avec les idées, Paris, F e r n a n d N a t h a n éd iteur, 1961. Larousse de la langue française (l e x is ) , Paris, 1977. A U G U S T E L E B R E T O N , L'argot chez les vrais de vrai, éd. F ran ce Loisirs, 1975. Dictionnaire de la langue française — L e Petit Robert, Société d u N ouveau L it tr é , P a ris, 1978. L E R O U X D E L IN C Y , Livre des proverbes français, 1842. E M I L E L I T T R Ê , Dictionnaire de la langue française, éditions U n i­ ve rsitaires, Paris, 1958. D I D I E R L O U B E N S , Les proverbes et locutions de la langue française, leurs origines et leur concordance avec les proverbes et locutions des autres nations, 1889. M A U R I C E M A L O U X , Dictionnaire des proverbes, sentences et m axim es, P aris, L arou sse, 1960. B A R B U M A R IA N , Dicţionar de citate ş i locuţiuni străine, E d it u r a Enciclopedică R o m â n ă , 1973. C. D E M É R Y , H istoire générale des proverbes, adages, sentences, apo­ phtegmes, 1828, 3 vol. É L I S A B E T H P R A D E Z , Dictionnaire des gallicismes, Paris, P a y o t , 1914. M A U R IC E R A T , Dictionnaire des locutions françaises, Paris, Larousse, 1957.

1

DICŢIONAR FRAZEOLOGIC FRANCEZ-ROMÂN

a & aucun prix cu nici u n preţ,/cliip; nic.i în ru p tu l cap ulu i; o d a tă cu capul; să-l pici cu c ea ră; penl.ru nim ic în lu m e; în nici un caz. abaisser les paupières d’un mourant a închide ochii cuiv a (la m oarte), abandonner la partie ( f ig .) a. a d a b ir cu fugiţii; a o lu a la fugă/la picior/la să n ă to a s a ; b. v. faire son deuil d ’une chose. abandonner le pavé & qn. (fig .) a lăsa cîm p liber de acţiu ne cuiva, abandonner ses études a se lăsa de în v ă ţ ă tu r ă , abandonner tout espoir a-şi lua n ă d ejd e a de la ceva. à bâtons rompus ala n d a la ; la întîm plare. nbatteur de besogne om harnic, abatteur de pègres (arg.) ju decător. abattre de la besogne a d a în brînci (m uncind); a-i ieşi cuiv a sufletul; a m unci din greu; a m unci pe brînci/pe ru p t e ; a tr u d i din greu; a se omorî cu lucrul; a se ru p e în coş; a se speti m u n c in d ; a trage la h a m /la ju g ; a trag e tare ( fa m .) abattre l ’enthousiasm e de qn. a-i tă ia cuiv a elanul, abattre l ’orgueil de qn. a îni'rînge tr u fia cuiva; a-i m uta cuiva gîrliţa; a tă ia cuiva din u ng h işo a ră (f a m . ) . abattre ses cartes a d a cărţile pe faţă. abattre son jeu a d a cărţile pe faţă. abbaye de m onte-â-regret (arg.) spînzurătoare. à beaucoup près nici pe d e p a rte ; lipseşte m u lt ca să. ù belles dents a. cu înv erşu na re; b. cu poftă, à bientôt! pe curînd! abîme de science to b ă / b u r d u f de carte. abîmer le portrait à qn. (p o p .) a face pe cineva zo b /tă rîţe ; a-i m u t a / s t r ă m u t a cu iva fălcile; a-i stîlci cuiv a m u tra , abîmer qn. (p o p .) v. battre à bras raccourcis. à bon compte ieftin. abonder dans le sens de qn. a-i c în ta cu iva în s t r u n ă ; a pluti în apele cuiva; a-i ţin e cuiv a isonul, à bon droit pe b u n ă d re p ta te ; pe d r e p t c u v în t; cu d re p t cuvînt. à bon escient cu d iscernăm in t; cu seriozitate, à bon m arché ieftin. à bouche que veux-tu după pofta/voia inimii. aboule-toil (p o p .) fă-te-ncoal ii boulets rouges fără m e n a ja m e n te ; cu b ru ta lita te . à bout de forces la c a p ă tu l puterilor. ù bout de souffle cu răsuflarea t ă i a t ă ; cu sufletul la gură. 11

aboutir à une impasse a ajunge în im pas. al)«,vc“r il la lune a l à I r a l a l u n ă . aboyer aux cliausses de qn. a liărţui po cineva. aboyer contre/après qn. a se da la cineva; a strig a la cineva. aboyer qn. (arg.) a striga d u p ă aju to r. à bras-le-corps de mijloc; de talie. à bras raccourcis cu violenţă; din to a te puterile. à bref délai în curînd ; în s c u r t timp. abreuver qn. do caresses/de com plim ents a copleşi pe cineva cu mînfîieri/cu complim ente, abreuver qn. d’insultes/d’injures a d a pe cineva îu tărb acă/in tă rb ă c e a lă ; a face pe cineva albie de porci; a face cuiva o sa la tă b u n ă ( f a m . ) ; a face pe cineva c um îţi vine la g u r ă ; a face pe cineva cu ou şi cu o ţ e t ; a face pe cineva de do uă p ara le; a îm proşca pe cineva cu injurii; a u m p le pe cineva de bo g d a p ro s te; a potopi pe cineva cu în ju ră tu ri; a r e v ă r sa insulte a su p ra cuiva, il brûle-chandail din sen in; hodoro nc-tron c; n ita m -n isa m ; pe n e p u să masă. il brûle-pourpoint v. à brûle-cliandail. à cause de din c au za; din pricina. accabler q n .d e bienîaits/de provenances ( i r .) a copleşi pe cineva cu atenţii. accéder au trône a se u rc a pe tro n; a v e n i/a se urca în scaun, accepter qeh. les yeux fermés ( f a m . ) a a ccep ta ceva cu ochii închişi, accomplir le souhait de qn. a face cu iva pe plac/pe voie; a laee voia cuiva. accorder une grfice/une faveur a aco rd a/a face o favoare, accordez vos violons! p un eţi-vă de acord! accoucher aux fers ( f ig .) a realiza ceva cu m u ltă caznă, accoucher d’une souris ( f a m . ) a n u face m a ie scofală, accourir dare-dare a veni în tr-u n suflel/cu sufletul la gură. accrocher il une patère ( f ig .) a a g ă ţa /a pune în cui. accrocher un paletot (arg.) v. aller à Cracovie. accroître la productivité a ridica p ro d u ctiv ita tea, accuser le coup a sim ţi lo vitura, accuser les événem ents a da v in a pe îm prejurări, accuser qn. à faux a acu z a /a învinui pe cineva pe n e d re p t; a-i a tîrn a cuiva ceva de co a d ă ; a-şi face p ă c a t cu cineva; a-1 încărca pe cineva de d o a m n e - a ju t ă ; a v o rb i cu p ăcat, accuser réception a confirm a primirea. à en compte d acă aşa-i p o vestea ; d acă aşa sta u lucrurile; d acă e vorba pe-aşa; în acest caz; în aceste condiţii; în cazul acesta, à cela près cu ex cep ţia fa p tu lu i că. à ce m om ent-lâ în m o m e n tu l acela, à ce point de vue din acest p u n c t de vedere, à ce qu’il dit d u p ă cîte spune, à cet effet în acest scop. à cet égard in ac e a stă priv in ţă, il cette fin/il ces fins în acest scop. il ce titre a. în această c a lita te ; b. p en tru acest motiv, à chaque pas la t o t pasu l; pe to a te cărările; la fiecare pas. à (la) charge de (in v .) cu condiţia. 12

,

ik oliarţţc (le revanche pe b a z ă de reciprocitate, acheter à crédit a c u m p ă r a pe credil/pe dalorie. acheter à h a u t p rix a c u m p ă r a eu bani grei, acheter à lu ïo iie d’empoigne (f a m .) a şi b ăga iuiinile pînă-n co aie; a fura ca-n codru, acheter à prix d’or a c u m p ă r a eu bani grei. acheter il tempérament a c u m p ă r a în rate, acheter au noir a c u m p ă r a la negrn. acheter au prix de fabrique (arg.) a face un pui de giol; a trage la slinga. acheter au prix doux/dans les prix doux a cu m p ă ra ieftin. acheter au prix fo rt a c u m p ă r a cu b a n i grei. acheter chat/liillcs en poche a c u m p ă r a cu ochii închişi, acheter cliat e.n sac a c u m p ă r a cu ochii închişi, acheter (au) comptant a c u m p ă r a cu bani gheaţă, acheter d’occasion/de seconde main a c u m p ă r a de oca/.ie/la m ina a doua. acheter du beau ( f a m . ) a c u m p ă r a m arfă grozavă, ex Ira. acheter la com plicité de qn. a milui pe cineva; a îm pinge cuiva bani: a atinge pe cineva la m a n ş e tă (arg.). acheter le chat pour le lièvre a c u m p ă r a cu ochii inchişi. acheter pour un morceau «le pain/pour une bouchée de pain a cu m p ăra pe nimica toată, acheter qil. v. acheter la cam plicite de qn. acheter sur pied a c u m p ă ra pe lcc. acheter une conduite ( f a m .) a-i veni cuiva minţile acasă; a se în v ă ţa minte. à ciel ouvert In aer liber; sub cerul liber, à cœur déboutonné cu in im a deschisă. A cœur joie cu plăcere, cu desfătare. ù cœ ur ouvert n. cu inim a deschisă; sincer; pe fa ţă : I). din ţ o a l ă inim a; cu amin două miinile. ù compter de începînd cu. à condition de cu condiţia. à contre-cœur în silă; fără tragere de inim ă; c o n tra voinţei sale; cu neplăcere; fără plăcere. t\ contre-jour cu spatele la lum ină, ù contre-poil în răsp ăr, à cor et ik cri sus şi tare. à corps perdu cu în v erşu n a re; nebuneşte, à coups de bâton cu forţa. à coup sûr cu s ig u ra n ţă ; în mod sigur; fără îndoială; fără d o a r şi p o ate ; vezi bine. & courte vue lipsit de perspectivă, acquérir de l ’expérience a do bin di/a cîştiga experienţă, acquérir du renom a dobîndi fa im ă ; a-şi face un nume. acquiescer il qch. a-şi d a a sen tim en tu l la ceva. acquiescer du bonnet/de la tête a da afirm a tiv din cap. acréo donc! (agr.) v. bouche close/cousue ! actionner qn. ( f a m . ) a p un e în mişcare pe cineva, à d’autres! aiurea! ; a s ta să i-o spui lui m u t u l ; c a u tă pe allul ! ; h aida de! ; la alţii! & découvert pe f a ţ ă ; deschis; sincer. & défaut de u. în lipsă de; b. in loc de. 13

à demain! pe mîinc! à demeure in mod perm anent, ù dépêche-compagnon rtisolil ; i'ărut, de mînluinlă. il deux m ains eu n m în do uă mîinile. à (leux pas do la doi paşi de; la o z v îrlitu ră de băţ. ù Dieu ne plaise! ferească sTîntuI! à distance de d e p a rte ; de la d is tan ţă , adm ettons que să a d m ite m /s ă zicem/să punem că. administrer une prcure ( j u r . ) a p re z e n ta o do vad ă administrer une salade ù qn. ( f a m . ) v. Lattre à bras ic.ccourcit. admirer com m e une brute a a d m ira prosteşte, ii dom icile la domiciliu. adorer le veau d ’or a av e a cultul b a n u lu i; a fi a h t i a t d u p ă b a n i; a ţine la ban. adoucir les angles a a te n u a neînţelegerile/asperităţile, adoucir une peine/un chagrin/une douleur a alina durerile, adresser une question à qn. a pune cu iva o întreb are, à droite la d r e a p t a ; pe m în a d re a p tă , advienne que pourra! fie ce-o fil à faire plaisir pesle m ăsu ră, à faux pe n e d rep t. affaler son grelot (a rg .) v. avaler sa langue. affecter (lo grands «irs a-şi d a aere; a av e a turnuri în c a p ; a-şi da im p o r­ t a n ţ ă ; a-şi d a ifose; a fi/a u m b l a /a se ţin e cu n asul pe sus; a face pe g rozavul; a face pe m în d ru l/p e rîiosul; a fi/a u m b la cu capu l m are; a-şi lu a aere; a o lu a pe m a r e ; a av e a te r e re m ; a călca p o p e şte; a se ţin e m a r e /m în d r u ; a şedea cu c o a d a b îr li g a tă ; a ţine c o ad a sus; a-şi u m f la nările, afficher des prétentions a rid ica nasul. affirmer mordicus une chose ( f a m . ) a susţine cu încăpăţînare ceva; a su sţin e m o rţiş u n lucru, affranchir la couleur à qn. (arg.) v . mettre qn. au courant. affranchir le carreau (a rg.) a s t a la p înd ă. affronter corps à corps la réalité a lu a în p ie p t realitatea, affûter ses crochets/ses crocs/ses m eules/ses tabourets (p o p .) a îm bu ca lu p e ş te ; a d a fălci; a-şi um p le b u r t a ( f a m . ) ; a b ă g a la jg h e a b /la g hiozdan ( p o p . ) ; a-şi u m p le ghiozdanul ( p o p .) . affûter ses pincettes (arg.) v. déguerpir sans demander son reste. à foison din belşug; cu c a ru l; cu n em ilu ita ; din a b u n d e n ţă ; cu priso­ s i n ţă ; cu g r ă m a d a ; din gros; cu s ta m b o a l a ; cu d u iu m u l; cu ghio­ t u r a ; din plin. à gauche la stîn ga. agir à contre-cœur a-şi călca pe inimă, agir à la grosse mordienne a se p u r t a ca u n bădăran, agir & l ’étourdie a se p u r t a ca u n zănatic, agir & son gré a pro c ed a d u p ă b u n u l său plac. agir au nez et à la barbe de qn. ( f a m . ) a a c ţio n a sub nasul cuiva, agir auprès de qn. ( f i g ) a in terv eni pe lîngă cineva; a p u n e o v o rb ă p e n tr u cineva, agir dans le dos de qn. ( f ig .) a lu c r a pe la spate, agir de moitié avec qn. ( f a m .) v . être de moitié avec qn. agir en conséquence a p ro ceda în consecinţă, agir en franc-tireur v. en faire à sa tête. M

agir en l’air a acţion a fără să gîndeaseă. agir en maître a se p u r t a ca uii sUipîn. agir obliquement a se p u r t a nesincer, agir ouvertement a lucra pe faţă. agir sourdement a lucra pe dedesubt, agir sous main a lucra pe dedesubt, à gogo v. à foison. à grand-peine cu chiu cu vai; cu m are caznă; anevoie; cu tr u d ă ; cu opinteală. à grands frais a. cu m u l tă cheltuială; cu muri cheltuieli; b. cu m u ltă osteneală, à liaute-voix cu voce tare. à huis-clos cu uşile închise. aiguiller qn. sur une voie de garage ( f a m .) a pune pe cineva po linie m o artă. aiguillonner qn. (fig .) a b ăg a pe cineva în v iteză (f a m .) . aiguiser l ’nppctit v. crcuser Vcslomac. aimable comm e un fagot d’épines/com m e un bouledoguc/couiine un chardon/comme une porte de prison a. politicos ca gard u l; b. uricios ca u n urs. aimer ailleurs (lit.) a iubi pe altcineva. aimer la bouteille ( f a m . ) a a vea daru l su p tu lu i; a b ea cit şa p te ; a bea ţe a p ă n /v îr to s; a d a cu p a h a ru l; a duce/a trage la m u s t a ţ ă ; a-şi face b u r t a b u tie şi g u ra pîlnie; a-şi face gilul leică şi pîntecele balercă; a fi bo ln av de oală; îi c a tă m u stăţile spre fun du l oalei; a se p u p a cu clondirul; a suge b ine; a tr a g e /a lu a la m ăsea; a tu r n a ca într-u n vas s p a r t ; a-şi umple/a-şi îneca pipota, aimer le baroud (arg.) a fi g a ta să sa r ă Ia bătaie, aimer le cotillon (fig .) a se ţin e /a alerga d u p ă fuste; a sări gardurile, aimer Ie panache a-i plăcea fastul, strălucirea, aimer les bons morceaux a fi a m a t o r de mîneare bu nă. aimer qn. à la rage (U w .) a iubi pe cineva la nebunie, aimer qn. com m e la prunelle de ses yeux a iubi pe cineva ca ochii din cap. aimer ses aises a ţine la tab ieturile sale. aimer son chez soi a-şi iubi casa, căminul. ainsi va le monde aşa e lum ea. à jam ais pe n tru to td e a u n a . à jet continu fără în tre ru p e re ; fără oprire. à jeun pe n e m în cate; pe stom acu l gol. à jour nom m é în ziua stabilită. à. jouter foi à qch. a d a crezare la ceva. à juste raison/titre pe d re p t cuvînt. ajuster son coup (fig .) a-şi cîntări bine lo vitura. ù la barbe de qn. a. în ciu d a cu iva; b. sub nasul cuiva. à la belle étoile a. sub cerul liber; b. în plin cimp. à la bonne franquette sincer; deschis; sim plu ; fără fasoane. à la bonne heure! (să lie) în tr-u n ceas bun! à la brune în am u rg ; în fa p tu l serii; pe în serate ; pe la toacă; pe la cina cea b u n ă (r e g .); cînd amurgeşte, à la ehaudo pe loc; im e d ia t; pe d ală . à la débandade în dezordine; vraişte, à la demande generale la cererea generală. à la dérobée pe ascuns; pe furiş; din u m b r ă ; pe tă c u te ; pe neştiute. 15

à ln descente la roborîre. à la diable c um o d a D um nezeu ; rasolit; filent de m întuialâ. A la dragonne în m o d b r u t a l; fără m e n a jam e n te, à la dure eu asprim e; fără m en aja m en te, à la faveur de cu a ju t o ru l ; d a to rită . & la file la rîn d ; unu l în spatele celuilalt, il la fin în cele din u r m ă ; pînă la u rm ă. il la fin des tins la u r m a u rm ei/u rm elo r; în definitiv; în cele din urm ă. il la fin (lu compte v. à la fin des fins. ü la fois în acelaşi t.irnp; co n c o m ite n t; to to d a tă . (dîner) à la fortune du pot sincer; deschis; sim p lu ; fără fasoane, à la fraîeho pe răcoare. il la franch e Marguerite sincer; deschis; sim p lu ; fără fasoane, il la gare! (p o p .) v. débarrassez-moi le plancher. il la hâte in g ra b ă ; în p rip ă ; la repezeală; pe fugă. à la hussarde în m o d b r u t a l; fără m en ajam en te, â Pa ide cu aju to rul. A l ’aise în voie. il la lettre aid o m a; în toc m ai: literă cu literă; cu v îu t cu cuvînt à la longue cu tim p u l; cu v re m e a ; in cele din urm ă. 1 I’amiaOle prin b u n ă înţelegere; eu b u n ă tocmeală, il la m i-tem ps (sport) la pauză, à la m ontée la urcare. il l'anglaise ( f a m .) pe ascuns; pe furiş; din u m b r ă ; pe neştiu te; pe tă c u te . il la nuit close/tom bnnte la căderea no p ţii; la aprinsul lum inărilor; în cap de n o a p te ; in capul nop ţii; în am u r g it; în amurg, à la papa a. pe înd elete; fără g ra b ă ; b. lavă risc. à la perfection la perfecţie, à la pointe de l'argent prin mijlocirea banilor. il la pointe de I’épée/des baïonnettes a. cu ja p c a ; b. cu de-a sila; cu anasina; prin fo rţă; c. cu m ari efo rtu ri; d. cu arm ele în mină. à la pointe du jour în zorii zilei; la r e v ă r s a tu l zorilor; la răsăritu l so a ­ relui; în fap tu l dim ineţii; cînd se c rap ă de ziuă; cînd se îngînă ziua cu noaptea, il la prière de qn. la ru g ă m in te a cuiva, il la prochaine! ( f a m . ) p e c u rîn d !; la revedere! à la queue leu leu în şir in d ian ; în rînd cite u n u l; u nu l d u p ă altu l; unul cîte vmul; în trim b ă /in flanc (cîte unul), il la recherche de în c ă u ta re de. à la réflexion d u p ă o m a t u r ă chibzuinţă, à la renverse pe spate, à la rescousse în ajutor, à l ’arraché cu efort mare. à l ’articlo do la mort în ceasul morţii. à la saint-glinglin la sfin tu -a şte a p tă ; la moş a ş t e a p tă ; la pastele cailor; la moşii ăi verzi; cînd n-o avea, cînd n-o p u te a şi d u p ă m o a rte : joi d u p ă p aşti; la amil cînd o-nflori b o stan u l; la anul cu bostanul/cu brinză. à la sauvette în g ra b ă ; în p rip ă ; la repezeală; în pripă, à la seule Idéc/pensée n u m ai la gîndul că. il Ia six-quatre-deux ( f a m .) v. en cinq sec. à la sueur du front cu su do area frunţii, ù la tête du eamp (arg.) în faţa tu tu ro r; în văzul lumii. 16

à la tombée (le lu nuit y. à la nuit close/tombante. à l’aube v. à la pointe du jour. ù la va-com m e-je-te-pousse a. în dorul lelii ; 1). ra solit; fă c u t de m tntuială. à la vapeur în g ra b ă ; în p rip ă ; la repezeală; pe fugă. ù la va-vite a. repede, rasolit; b. în g ra b ă ; în p rip ă ; la repe zea lă; pe fugă. à 1’aTcnturo v. au hasard. à l ’aveuglette ( f a m .) orbeşte; pe orbecăile; pe n e v ă z u te ; pe dibuite; Ia intîm plare. à la vie (et) îl la mort p e n tru to td e a u n a , à la volée dintr-o d a tă ; din zbor. à l ’égard de a. v. en ce qui concerne; b. în c o m p a r a ţie cu. ù Fcmportc-picce a. m u ş c ă to r; sarcastic; b. dintr-o b u c a tă , lipsit de n u a n ţe . à l ’on croire dacă ne-am lu a d u p ă el; dac-ar fi să-i d ă m crezare, à l'envers pe dos. alandala. ù l ’envi care m ai de care; pe c ap e te; pe întrecute, à l ’essai pe încercate, à l’estime din ochi; cu aproxim aţie, à l’état lirut in stare b ru tă , n l ’étourdie n eb u n eşte; besmetic. ù l’lieure actuelle n. la ora a c tu a lă ; în m o m e n tu l de fa ţă ; în p re z e n t; 1). în v rem urile/in zilele noastre, à l ’lieure battante la ora fixă. à l ’lieure qu’il est a. la ora a c tu a lă ; în m o m en tu l de fa ţă ; în p re z e n t; 1). în v rem urile/in zilele noastre, à l ’horizon în zare; la orizont, aligné au cordeau tra s cu sfoara, alimenter la conversation a în tre ţine conversaţia, à l ’improviste pe n e a ş te p ta te ; pe n egîndite; de n ă p ra s n ă (reg.). à l ’intérieur pe d in ă u n tru , il livre ouvert pe loc; pe d a t ă ; imediat, aller à Arcenton (p o p .) a primi bani. aller il îlride abattue v . courir à toutes jambes. aller à l'achnn (p o p .) a se a scu nd e; a se piti. aller ii Canossa (fig .) a face m e a culpa; a-şi recunoaşte vina/greşeala; a se recunoaşte v in o v a t; a-şi pu ne cenuşă-n cap. aller il contre-courant a. a m erge/a lu p t a îm p o triv a cu re n tu lu i; a înota co n tra v alu rilo r; 1). a n u m erge în pas cu vrem ea, aller ù Cracovic (p o p .) a spu ne b ra ş o a v e /p ră p ă s tii; a tă i a (la) piroane; a sp u n e/a t u r n a la p alav re; a sp u n e /a vo rbi cite in lu n ă şi în stele/in soare; a m înca praz. aller à Crevant (p o p .) a da ortul/pielea popii; a-şi da obştescul sfirşil; a-şi d a duhul/sfîrşitul/sufletul; a-i a p u n e cuiva s t e a u a ; a-şi închina l'runtea în ţ ă r în ă ; a i se tă ia cuiva zilele; a se s t r ă m u t a din v ia ţă ; a se duce pe lu m ea ceala ltă; a-I lua a g h iu ţă ; a i se cu rm a cuiva zilele; a se c u r ă ţ a ; a i se împlini cu iva sorocul; a încrucişa miinile pe p iep t; a b ă u t zeam a clopotului; a-1 lu a m o arte a /D u m n e z e u ; a pleca spre cele veşnice, aller à dam/à dingue/à domino/à plat (arg.) a face o trîntă. aller à Dormillon (p o p .) a se duce/a merge la culcare, aller à Lourdan (p o p .) a mînca b ă ta ie ; a milieu trinteala. 17

nller/ad patres y. aller à Crevant. aller ù foud de train a goni n eb u n e şte ; a merge cu m are viteză, aller à la botte (fig-) a sp u n e lu cruri picante. aller à la dérive a. v. aller à vau-l'eau; b. a se lăs a în voia soai’l,ei/a întîm plării. aller à la dorme (p o p .) a se d uce/a merge la culcare, aller à la marmite (arg.) a face u n d e n u n ţ poliţiei, aller à l ’âm e a merge la inimă, a impresiona, aller à la m esse d’une heure ou deux (p o p .) a ră s p u n d e p re a ü r a u la drag o ste a cuiva. aller à la pêche (p o p .) a fi pus pe liber; a fi d a t afară din slujbă, aller à la poule (a rg.) a face rec lam a ţie; a b ă g a o plîngere. aller à la rebiffe (arg.) a se revolta. aller à la rencontre de qn./à sa rencontre a ieşi/a se duce/a merge în calea/în în tîm p iu a re a cuiva, aller à la ronfle/à la rouflette (p o p .) a se d uce/a merge la culcare, aller à l ’as (arg.) a face o trîn tă . aller à l ’autel ( f a m . ) a-şi p u n e pirostriile; a se căsători, aller à l ’encontre de qn. v . mettre à qn. des bâtons dans les roues. aller à Lunel (p o p .) v. avoir la têle fêlée. aller à M ontretout (p o p .) a se a r ă t a la doctor, aller à Niort (p o p .) a lu a pe „ n u “ in b ra ţe , aller à pattes ( f a m . ) a merge pe jos; a merge apostoleşte. aller à pied a merge pe jos; a merge apostoleşte. aller à ravir a i se p otriv i/a-i şedea de m inune, aller il reculons (fig .) a da înapoi ca racul, aller à Rouen (p o p .) a se ruina, aller t\ Saint-Bazet (p o p .) v. avoir le diable au corps. aller à ses affaires a-şi v e d e a de t r e a b ă ; a-şi v e d e a de d ru m ; a-şi vedea de c.îlţii săi; a-şi c ă u ta de sărăcie; a-şi c ă u ta de obiele; a s e ’ţine de ale sale; a-şi păzi c a le a /d ru m u l; a se duce în /la tr e a b a lui. aller à tâtons a bîjbîi. aller à tout vent a se lăsa u şor influenţat, aller à travers cliou s a se p u r t a ca u n zănatic, aller au bain (p o p .) a se duce dracu lu i; a se duce la to ţi dracii, aller au caisse (a rg.) a plăti. aller au deuil (arg.) a face re clam a ţie; a b ă g a o plîngere. aller au dentiste (arg.) a c ă u ta ceva de m încarc. aller au-devant de qn. a veni în în tîm p in area cuiva, aller au-devant de qn. avec la croix et la bannière a-i ieşi cuiva înainte cu pîine şi sare. aller au dodo (p o p .) a se d u ce/a merge la culcare, aller (droit) au fait (fig .) a in t r a d irect în subiect, aller au feu (fig .) a pleca la război/la lu p tă, aller au fond (le l’âme a merge p în ă în inim a lucrurilor, aller au page/'pageot (p o p .) v. aller à Dormillon. aller au pas a mergo la pas. aller au pieu (p o p .) a se d uce/a merge Ia culcare. aller au plum e (p o p .) a se d u ce/a merge la culcare. aller au plus court a proceda energic şi rapid. aller a u plus pressé a începe cu ceea ce e m ai u rg ent. aller au plus sûr a alege calea cea m a i b u n ă . aller a u refil ( balast. jeter feu et flam m e a se face foc şi p a r ă ; a se face foc şi c a t r a n ; a tu na şi a fulgera; a t u r b a de furie; a fi cu o falcă-n cer şi cu alta-n p ă m în t; a se face n e g ru ; a se face D u năre de mînie; a se face roşu de mînie. jeter la confusion a se m ă n a confuzie, jeter l ’ancre a a ru n c a ancora. jeter la pierre à qn. a a ru n c a cu p ietre/cu p ia t r a în cineva; a acuza pe cineva. jeter la pierre et caclier Ie bras a face răul pe ascuns. jeter la plu m e/la paille a u vent a. a se lăsa în voia so a r te i/a în tîm plării; b. a v edea/a sim ţi dincotro b a te v întu l. jeter l ’a rg e n t p a r la fen être a arun ca banii pe fereastră; a cheltui n e b u ­ n eşte; a fi t o t cu m în a în b u z u n a r; a zvîrli/a a ru n c a cu b a n ii; a-şi b a te averea la tă lpi; asp în z u ra /a -şi risipi b an ii; a m în ca a u r cu lin gu ra ; a lua cu o m înă şi a da cu alta/cu zece; a se ju c a cu banii, jeter l ’argen t p a r la fen être et lésiner p o u r deux sous a fi scum p la tărîţe şi ieftin la făină. jeter le c h a t a u x jam bes de qn. a. a face g re u tă ţi c u iv a; b. a aduce a c u ­ zaţii cuiva. jeter le discrédit su r qn. a discredita pe cineva, jeter le froc au x orties a se răspopi; a se lăsa de popie, jeter le gan t à qn. a a ru n c a cuiv a m ă n u ş a ; a provoca pe cineva la duel. jeter le m an che après la cognée a lăsa b a lt ă ; a se lăsa p ă g u b a ş ; a-şi lua gîndul de la ceva; a pune cruce la ceva. jeter le m a sq u e a-şi scoate/a-şi ridica masca. 183

Jeter l ’éponge (arg.) a a b a n d o n a l u p t a (box). jeter l'é pouvante a b ă g a sp a im a în oameni. jeter les armes a înceta lu pta. jeter les bnses a p un e bazele. jeter les clés sur la losse a renunţa la m oştenire. jeter les dés a d a cu zarul. jeter les fondem ents a pune temelie. jeter les hauts cris a. a p ro te s ta su s şi ta r e ; b. a se văicări. jeter les yeux sur qn. a pu ne ochii pe cineva. jeter le trouble a se m ă n a nelinişte. jeter l’or à pleines m ains v. jeter l'argent p ar la fenêtre. jeter par-dessus bord a a ru n c a peste bord. jeter par la fenêtre a a ru n c a /a d a pe fereastră. jeter par terre a doborî; a dărîm a. jeter qch. à la tête de qn. a-i a ru n c a cuiva ceva în f a ţ ă ; a face caz de c e v a; a-i rep ro şa cuiv a ceva. jeter qn. à la rne a a ru n c a pe cineva în stra d ă , jeter qn. au rencart a p u n e pe cineva pe linie m oartă, jeter qn. dans l ’embarras a p u n e pe cineva în în curcătură, jeter qn. dans les ters a a ru n c a pe cineva în te m n iţ ă ; a b ă g a /a pu ne pe cineva la s e c re t/la m ititica/la răcoare, jeter qn. dehors a da a fară pe cineva ; a se descotorosi de cineva, jeter qn. hors de ses gonds/hors de lui v. courir à qn. sur l'haricot. jeter qn. sur le carreau a p u n e /a culca p e cineva la p ă m în t. jeter qn. sur le pavé ( f a m. ) a a ru n c a pe c inev a în stra d ă , jeter sa gourme a-şi face de cap ; a face n u m a i ce-i place, jeter son argent par la fenêtre v. jeter l ’argent p a r la fenêtre. jeter son bonnet par-dessus les moulins a-şi d a poalele peste cap ; a-şi da barişul pe ceafă, jeter son dévolu sur qn. a p u n e ochii pe cineva, jeter son feu a se potoli. jeter son froc aux orties a se răspo pi; a se lăsa de popie, jeter son venin sur qn. a-şi v ă rs a veninul a su p ra cuiva, jeter un coup d’œil a a ru n c a o privire, jeter une lum ière sur a a ru n c a o lu m in ă asupra. jeter une pierre/des pierres dans le jardin de qn. a. a face aluzii rău tăcio ase la ad resa cuiv a; a pocni la adresa c u iv a; b. a a ta c a pe cineva pe la s p a te ; c. a lovi/a plesni pe cineva în pălărie, jeter un os k ronger à qn. a d a cuiv a u n os de ros. jeter un poids dans la balance a a ru n c a ceva în c u m p ă n ă /în b a l a n ţ ă ; a aduce u n a rg u m e n t h otărîto r. jeter un regard furtif a a ru n c a o privire furişă, jeter un regard noir à qn. a a ru n c a o privire u cigătoare cuiva, jeter un regard torve a se u i t a chiorîş/strîm b la cineva; a se u it a ca cîinele-n urcior, jeter un sort à qn. a face farmece cuiva. jeter u n voile sur qch. a d a uită rii; a a tî r n a / a lega/a pune la ciochină. jetés dans le m êm e m oule făcuţi pe acelaşi calapod. jeux de prince distracţie pe socoteala altuia. je vais vous expliquer la cliose să-ţi explic despre ce e vorba. je veux être pendu si să mor eu dacă. 183

voudrais vous y voir! ( f a m . ) aş v re a să văd ce-ai face în locul meu! vous eu ficlio m ou billet sîn t g a ta să pariez. vous en prie peniru nimic (răspuns la „ m u lţu m esc "); p e n tr u puţin, vous fais (bien) excuse! mii de scuze! vous la souhaite lionne et heureuse! (p o p . ) u n An nou cu s ă n ă ta te ! ; un An non fericii'!; la mulţi ani! je vous le donne en d ix/cent m ă prind că n u ghiceşti, je vous le vends ce que ça m ’a coûté ( p o p . ) aşa am c u m p ă ra t-o , aşa ţi-o vînd. je vous revaudrai cela o să ţi-o p lătesc. je vous y prends ( f a m. ) te-am prins. jo in d re le geste à la parole a însoţi v o rb a de fap tă. joindre les deux bouts a o sco ate la c a p ă t; a face fa ţă ch eltu ielilo r. joindre les mains a-şi îm preu na miinile. jo u e r à barres ( p o p . ) v. déguerpir sans demander son reste. jo u e r ù cache-cache a se juca de-a v-aţi ascunselea. jo u er à coup sû r a m erge/a juca la sig u r; a călca pe iarbă verde. jo u e r à je u sû r a m erge/a juca la sig ur; a călca pc ia r b ă v«rde. jo u e r à In B ourse a ju c a la bursă. jo u er à pile ou face a da cu banul. jo u e r a u g ran d seigneur/les gran d s seigneurs a face pe boierul, jo u e r a u p e tit soldat ( f a m . ) a face pe viteazul, jo u er a u plus fin a ved ea care pe care. jo u er a u x affran ch is a v re a să treacă d re p t om fără p rejudecăţi jo u e r a u x carte s a ju c a cărţi, jo u e r a u x courses a ju c a la curse, jo u e r a u x osselets a ju c a arşice, jo u e r avec le fou (f ig.) a se juca cu focul, jo u er bien son jeu a-şi rezolva bine treburile, jo u e r cartes su r table a ju c a cu cărţile pe laţ.ă; a ju c a cinstit, jo u e r de b o n h eu r a av ea noroc/baftă, jo u er de bricole a se folosi de subterfugii, jo u e r de Ia flûte des A llem ands a lu a luleaua N eam ţului, jo u e r de la harpo ( po p . ) a fi la zd u p /la răcoare, jo u er de Ia prunelle/de l’œ il a a ru n c a ocheade, jo u er de l’épee à deux ta lo n s v. déguerpir sans demander son reste. jo u e r de m a lh e u r a n u av e a n o ro e /p a rle ; a nu av ea trişte (înv. ). jo u e r des lm digoiiices/des dom inos ( arg. ) n da din fălci, jo u e r des castag n ettes (pop. ) v. avoir froid dans le dos. jo u e r des coudes a d a din coate; a-şi face/a-.şi croi d ru m cu coatele, jo u er des flûtes/des guibolles ( p o p . ) v. déguerpir sans demander son reste. jo u e r des gam bettes ( p o p . ) v. déguerpir sans demander son reste. jo u er des jam bes ( f a m. ) v. déguerpir sans demander son reste. jo u er des m âchoires ( pop. ) a d a din fălci, jo u er des m ains a şterpeli. jo u e r de son ascen d an t a face uz (le in fluenţa sa. jo u er de son reste a-şi pu ne în joc ultim ele resurse, jo u e r des quilles ( p o p . ) v. déguerpir sans demander son reste. jo u er des yeux a a ru n c a ocheade. jo u er d ev an t/p o u r les b an q u e tte s (la teatru) a ju ca cu sala goală.

Je je je je jo

18 4

jouer jouer jouer jouer

(lu bec et (les ongles ( f a m. ) a se apârn cu dinţii, (lu compas ( p o p . ) v. déguerpir sans demander ton reste. (lu couteau ( f a m. ) a se b a te cu cuţitul, îranc jeu a ju c a cinstit.

jouer gagnant a m erge/a ju c a Ia sigur; a călca pe iarb ă vw do. jouer gros a ju c a ta re ; a risca mult,, jouer la comédie a se preface. jouer la fille de l ’air ( p o p . ) a se face n e v ă z u t ; a se eclipsa; v. şi déguer­ pir sans demander son reste. jouer le grand jeu a. a pu ne Lotul în joc/în mişcare; a juca o c a ile m are; b. a j u r a cuiv a dragoste eternă, jouer le jeu a respecta regulile jocului. jouer le jeu de qn. a face c u iv a pe p lac/pe voie: a faco voia cuiva. jouer les casse-pieds ( f a m . ) V. casser la tète/le bonnet à qn. jouer les durs/les cassants ( p o p . ) a face pe grozavul/pe zmeul. jouer les fier-à-bras a scoale flăcări pe nas ( f a m. ) . jouer les im m oles ( f a m. ) v. affecter de grands airs. jouer les petites filles a face pe tinerica. jouer les potiches ( f a m . ) a fi un om de paie. jouei les Saint-Bernard ( f a m . ) a face pe salvatorul. jouer le tout pour le tout a miza to t u l pe o c a rie ; a-şi ju ca u lt im a carte. jouer rip (arg.) v. ficher le camp. jouer sa chance a-şi încerca norocul. jouer sa dernière carte a-şi ju c a u lt im a carte. jouer/engager sa dernière chem ise a-şi risipi fot avutul. jouer sa fortune/sa réputation a-şi risca av e re a /re p u ta ţia . jo u er sa p e au /sa v ie/sa tê te a-şi risca v ia ţ a jouer serré ( f a m . ) a ju c a s t r i n s / a t e n t ; a ju c a pru d en t. jouer son dernier atout a-şi ju c a u lt im a carte. jouer son va-tout a m iza to t u l pe o c a rte ; a-şi ju c a u ltim a carte. jouer sous jambes a v eni de hac cuiv a fără g reutate. jouer sur la corde du souvenir a trezi aminliri. jouer sur Ies deux tableaux a m iza pe do uă tablouri. jouer sur les mots a vo rb i echivoc. jouer sur le velours (fig.) a o bţin e u n lucru fă ră g reu tate , jouer un bout de rôle a ju c a u n rol secundar/episodic, jouer un jeu dangereux a ju c a u n joc m are/periculos, jouer un jeu d’enfer a merge la risc; a-şi risca v iaţa. Jouer un rôle a ju c a u n roi. jouer un tour à qn. a ju c a u n reng hi cuiv a; a i-o face cuiva b u n ă /l a tă / coaptă/cu vîrf; a-i face cuiva u n topor/toporul ; a-i face cuiva u na (şi) b u n ă ; a-i face/a-i ju ca cu iva festa/o festă, jouer un tour de cochon à qn./'un tour pendable/un sale tour ( f am. ) a-i face cuiv a o măgărie/o figură urîtă. jo u e r de gobelet şarla ta n . jouir de son reste a p ro fita de coca ce a m ai răm as dintr-o s itu aţie; a se b u c u ra de ultim ele plăceri ale b ătrîn eţii. jouir d’une bonne réputation a av e a u n ren u m e b un /o re p u t a ţi e b u n ă. jouir d’un grand crédit auprès de qn. a se b u c u ra de încrederea cuiva, jour après jour zi d u p ă zi; zi de zi. joyeux compère chefliu; b ă i a t de v iaţă.

185

joyeux drille/lurou chefliu; b ă ia t de viaţă, juger à sou idée a ju deca d u p ă capul său. juger avec passion a ju d eca cu părtinire/cu patim ă, juger bon a crede/a socoti de cuviinţă. juger d’une chose com m e un aveugle des couleurs a ju d eca în necunoşt i n ţ ă de cauză, juger les gens sur lu mine a ju deca d u p ă aparen ţe, juger (de) qn./qcli. a-şi d a p ăre re a asu p ra cuiva/a ceva; a face a pre­ cieri a s u p r a cu iv a /a ceva. juger qn. a l ’œuvre a ju d e c a pe cineva d u p ă fapte, juger sans appel a em ite o ju d e c a tă c ate go rică/fără d re p t de apel. juger sur les apparences a ju d eca d u p ă ap arenţe, juger sur les on-dit a se lu a d u p ă vorbe, juger sur l’étiquette du sac a ju d e c a d u p ă apa ren ţe, jurer am itié à qn. a j u r a p rietenie cuiva, jurer avec qch. a n u se p o triv i deloc; a co n tra sta , jurer comm e un charretier/un portefaix /un païen a su dui ca u n surugiu; a în ju ra ca u n b i r ja r ; a în j u r a de to ţi sfinţii, jurer de qch. a-şi p u n e capul, jurer par le sang de q n. a ju r a pe cap ul cuiva, jurer ses grands dieux a se j u r a pe to ţ i sfinţii; a p ro t e s ta energic, jusqu’à ce que mort s’ensuive p în ă la m o a r te ; pînă-n p ăm în t. jusqu’à la m oelle des os p în ă în m ă d u v a oaselor; p înă la oase. jusqu’à nouvel ordre p în ă la noi ordine, jusqu’à plus Boii pe să tu ra te , jusqu’au bout p în ă l a cap ăt. j ’y trouve m on com pte îmi convine; aşa îmi vine la socoteală, j ’y vais de ce p a s m ă d a c c h ia r acu m .

I

la bailler belle à qn. a duce pe cin ev a de nas; a face pe cineva să joace d u p ă cum îi c în tă ; a j u c a pe c in e v a pe degete ; a-i p u n e cuiva l'unia în c o a m e ; a-i trag e cu iva u n tr o m b o n /tro m b o a n e , là basse pègre borfaşii de rînd. la beauté du diable strălu c irea tre c ă to a re a tinereţii, la belle affaire! a. n u e chiar a t î t de greu ; b. ( i r. ) b u n ă tre a b ă ! ; c.e mai t r e a b ă ! ; ce m ai procopseală! lu boucler ( pop. ) a-şi p un e g a r d / b o tn i ţă / la c ă t la gură. labourer le rivage de la mer a t ă i a frunză la ciini; a a rde gazul de p o m a n ă ; a s t a de p o m a n ă ; a duce cîinii la a p ă ; a freca m e n t a ; a pune miinile sub fălci; a s t a pe c u p to r/p e cotlon; a tă ia dracului bureţi. la bourse où la vie! banii sau v ia ţa ! la casser à. qn. ( p o p . ) a b a te pe cineva la cap ; a-i roade cuiv a urechile; a-i s t a cuiva d ă d a c ă pe cap ; a s t a lipcă pe capul cuiva; a toca pe cineva la cap; a plictisi pe cineva de moarte, la cause est entendue ( j ur . ) c u rte a este lă m u r i tă ; p ăre re a este form ată, l ’accorder à qn. a fi do acord cu cineva. la chair de sa cliair (lit.) carne din c arnea lui; un ul din copiii săi. la cliair lu i démange îl m ăn în c ă pielea/spinarea, la chambre à alr (arg.) p lăm inii; bojocii, la chambre à goz (arg.) m etroul, la chance a tourné s-a în to rs n o ro cu l/ro a ta norocului, lâclic-m oi le coude! ( f a m . ) lasă -m ă în p ace !; lasă -m ă p ăcate lo r mele!; ia mai slăbeşte-m ă! ; mergi în tr e a b ă - ţ i! ; nu-m i b a t e cap u l!; du-te cu D u m n ezeu!; scuteşte-m ă! ; lasă-m ă că-s u rm ă rit! (p o p . ) . la chercher ( f a m . ) a o c ă u t a cu lu m in a re a ; a-şi face de lucru, lâcher du Iest (fig. f a m . ) a. a face concesii; b. a a ru n c a lest; a m ai lăsa din p re ten ţii; a s că p a de b alast, lâcher la bride a da friu liber; a slobozi friul; a slăbi din friu/din chingi; a lăsa în voie. lâcher la bride au cheval a da frîu calului, lâcher la rampe/la perche (p o p . ) v. aller à Crevant. lâcher le m orceau/le paquet (p o p . ) a ciripi (pop. ) ; a face m ărturisiri; a-şi d e n u n ţa complicii. Lâcher les cataractes (f ig.) a-şi v ărs ă focul asu pra cuiv a; a-şi v ărs a inînia pe cineva. lâcher les chiens a da frîu liber; a slobozi M ul ; a slăbi din friu/din chingi; a lăsa in voie. 187

lâch er les écluses ( p o p . ) a v ă rsa lacrim i, lâcher les rên es ( f a m . ) a re n u n ţa ; a abdica. lâcher pied ( f am. ) a. a d a înapoi (f i g. ) ; a sc eschiva; b. v. aller à Creva ni. lâcher prise ( f a m . ) a da d ru m u l; a ab and on a, lâcher qn. ( f a m . ) a p ărăsi pe cineva la nevoie, lâcher s;i proie a lăsa să-i scape p rada. lâcher son p a q u e t ( f a m . ) a . a v o rb i/a sp un e pe şleau; a v o rb i ră s p ic at; I). v. donner à qn. son paquet. lâcher un coup (le m ain (arg.) a aplauda, lâcher u ne hounle a face o g afă; a scăpa porum belul, lâcher un m ot a scăpa u n cuvin I/o vorbă, la cheville ouvrière miezul problemei, la chose jugée h o tă r îre a judecătorească, la chose parle (l’elle-m êm c lucrul vo rb eşte de la sine, la clôture! (pop. ) taoă-ţi fleanca!; ţin e-ţi bolul, la coincer (arg.) a ard e gazul de p o m a n ă ; a lăia frunză la cîini. la coupe est pleine s-a u m p l u t paharul. la couper à qn. (pop. ) a. a lua cuiva p iu ilu l; li. a tă ia v o rb a cuiva. la cour du roi P étau d ţa r a Iui Cremene/lui I’a p u ră -V o d ă ; s a t fără cîini. la course a u x arm em en ts cursa înarmărilor. la crever (pop. ) a m uri de foam e; a fi m o r t de foame. la danser (pop. ) a încasa o chelfăneală/o m a m ă do bătaie. la déchirer (arg.) v. aller à Crevant. la dévisser (arg.) v. aller à Crevant. lu d er des ders (p o p . ) u llim a d in tre u ltim e (ullima oră, ultim ul război etc.). la discussion to u rn e à l'a ig re discuţia degenerează in jigniri, la donner belle à qn. v. la bailler belle à qn. la donner lionne a păcăli; a d a d re p t bună. la faire ( f a m . ) a-şi face de cap ; a face mimai ce-i place, la faire à l'o seille à qn. (po p . ) v. dauber (s u r ) qn. l'a ffaire craq u e afacerea se cia lină. l'a ffa ire est dans le sac tr e a b a este ca şi fă c u tă ; tre ab a este sigură; s-a făcut; e-n regulă, l ’affaire prend couleur afacerea începe să se înfiripe. la fille aînée des rois de F ran c e (fig. ) U niv ersitatea, la flèche du P a rth e cu v in t de spirit spus la sfirşi Iul unei conversaţii, la foire n ’est pas su r le p o n t n u e nici u n zor/nici o grabă, la folle du logis im aginaţia, la fourchette du p ère A dam ( f a m . ) degetele, la fu ite! ( p o p . ) v a le a !; v. şi débarrassez-moi le plancher ! la fum ée ne vous gêne p as? nu v ă su p ă r ă f u m u l? ; v ă su p ă ră fumul? la garder bonne à qn. a i-o coace c u iv a ; a-i coace cuiva turta, la glisser (arg.) v. aller à Crevant. la graisse ne l ’étouffe pas e slab ca u n ţîr/c a un ogar. la g rande bleue/tasse ( f a m . ) marea. la grande m u ette ( f a m . ) a r m a ta (care se su p u n e ordinelor). la, griffe du lion p ecetea talentului. la guerre en dentelle răzb o iu l în s e c o l u l al X Y IlI-le a . la h a u te (arg.) în a lta so cieta te: lu m ea mare. la h a u te couture croitorie de lux. la haute m ousse crem a societăţii. la h a u te pègre escrocii de anvergură. 188

la h a u te volée (Inc.) lum ea m are; în a lta societate, laisse qulm per! (arg.) nu insista!; las-o b altâ! laisser à désirer a lăsa do dorit, laisser il l ’ahandon a lăsa în paragină, laisser aller les choses a lăsa lucrurile să m eargă de la sine, laisser à penser a d a de gîn d it; a p u n e pe ginduri. laisser à qn. les coudées fran ch es ( f a m . ) a d a cuiva m in ă liberă; a da deplină lib e rta te de acţiun e cuiva, laisser clioir qn. a a b a n d o n a pe cineva. laisser co u rir/co u ler les eaux a lăsa lucrurile să m ea rg ă de la sine. laisser dans l ’om brc a lăsa în u m b ră. laisser de côté a lăsa la o p a r t e ; a lăsa deoparte. laisser des plum es (f ai n. ) a se pîvli. laisser dormir noblesse a lăsa fudulia la o parte. laisser dorm ir qch. a lăsa b a l t ă ; a o lăsa în c u r c a tă /m o a rtă -n păpuşoi. laisser en frim e (pop. ) a lăsa b a l t ă ; a o lăsa înc-urcată/moavtă-n păpuşoi. laisser en h éritag e a lăsa moştenire. laisser en plan/en rade a o lăsa în c u r c a tă /m o a rtă -n păp u şo i; a lăsa b altă . laisser entendre a da de înţeles; a d a să în ţeleagă; a lăsa s ă se înţeleagă, laisser faire a nu se sinchisi de nim ic; a u m b la cu flori la pălărie, laisser là a lăsa b a l t ă ; a o lăsa în c u r c a tă /m o a rtă -n păpuşoi, laisser la bride sur le cou a da frîu liber; a slobozi iïîul. laisser la porte ouverte à a d a posibilitatea, laisser là qn. a o ru p e /a o sfîrşi/a te rm in a cu cineva, laisser la vie sauve à q n . a c r u ţ a pe cin eva ; a-i lăsa cuiv a viaţa, laisser le cham p libre ( f a m . ) a lăsa cimp liber; a d a lib e rta te totală, laisser les choses en l'é ta t a lăsa lucrurile aşa cum sint. laisser lieu (î nv.) a perm iie; a d a limp. laisser passer l ’eau sous le p o n t a-şi v edea de tr e a b ă /d e drum . laisser p asser/v o ir/m o n trer le bout de l ’oreille a-şi d a a ra m a pe faţă; a-şi lepăda/a-şi scoate m asca; a se d a în s t a m b ă ; a-şi a r ă t a a d e v ă ­ r a t a faţă; a se a r ă t a in a d e v ă r a t a lu m in ă ; a-şi arunca/a-şi sm ulge masca. laisser pisser Ie m érinos (pop. ) a lăsa lucrurile să m earg ă de la sine. laisser qch. en suspens a lăsa ceva în suspensie, laisser qn. à sec. a c u r ă ţ a pe cineva (fam..). laisser qn. derrière soi p o u r le ta le n t/le m érite (Ut.) a întrece ne cineva in talent/in m er it; a-1 lăsa la barieră, laisser qn. en carafe a lăsa pe cineva m ască/cu buzele um flate, laisser qn. en doute a lăsa pe cineva în incertitudine, laisser qn. su r la bonne bouche a l'ace cu iva o b u n ă impresie finală, laisser qn. tran q u ille/en p aix a lăsa pe cineva în pace. laisser refroidir qch. ( f a m . ) a lăsa apele s ă se liniştească, laisser ro u ler la boule a lăsa lucrurile să m earg ă de la sine. laisser sa raison au fond d 'u n e bouteille a-şi b e a minţile, laisser ses h ouseaux quelque p a r t a-i pu trezi/a -i răm îne oasele pe u n d ev a; a le p ă d a papucii, laisser tom ber a lăsa b a l t ă ; a o lăsa îu c u r c a fă /m o a rlă -n păpuşoi, laisser tom b er/m ettre/p o ser des beignes / des boehoiis/des broqucs/ries châtaignes/des gnons/une in an d ale/u n e pâtée (p u p . ) v. batire à Lra* raccourcis.

189

laisser tomber qn. a d a pe cineva la/în b urd u fu l dracului, laisser toute (attitude a da cuiva m înă liberă; a da deplină libertate de acţiun e cuiva, laisser une plume/des plum es a suferi o pierdere, laisser un goût d’amertume ( l i t . ) a lăsa un gust amar. lu lance d’A chille lancea lui Aliile (care răneşte şi vindecă). Ja langue lui a fourché i s-a în c u rc at limba, a spus un cu v in t în loc de altul. la langue lui démange ave rnînoărime la limbă. ia langue lui va comm e la navette d’un tisserand îi merge gu ra ca o m e liţă/c a la o coţo fan ă; îi merge g u ra ca o m oară hodorogită, la langue lui va comm e un elaquet de moulin v. la langue lui va comme la navette d ’un tisserand.

In inain de l ’ennem i u n e a lta duşm anului, la ma:n sur la conscience cu mînu pe con ştiin ţă/p e inimă, la m anquer belle a scăpa ocazia; a lăsa să-i scape ocazia/prilejul; a scăpa ciolanul din m în ă; a scăp a căciula pe a p ă ; a pierde trenul ( f i g . ) : a răm îne de căruţă, la mesure est comble s-a în trecut/s-n depăşit m ă s u ra ; s-a mers prea departe. la mettre en veilleuse ( a r g . ) a nu sufla o v o r b ă ; a nu zice nici circ/nici m iau/nici pis; a nu zice bob/neam . In mort dans l ’âme cu spaim ă/eu m o a rte a in suflet, la moutarde lui monte au nez i-a v e n it n m ş la ru l la nas; i-a să rit muştarul. lamper un verre a suge u n pahar. lancer des brocards à/contre qn. a lua pe cineva în şfichi; a lua pe cineva în zeflemea/in batjocurii/in băşcălie, lancer qch. à tour de bras a arun ca cu putere, lancer un ballon d’essai a încerca m area cu degetul; v. şi sonder le terrain.

lancer un coup de pied à qn. a trage cuiva un picior în spate. lancer une nîïaire a pu ne pe roaLe o treabă. lancer une attaque a dezlănţui un alac. là n ’est pas la question nu despre a s ta e vorba. langue d’aspic lim bă otrăvită; gură rea. langue de vipère lim b ă o tr ă v it ă ; gu ră rea. langue verte vo rb ire populară. la nuit (lu tombeau m oartea. la part du lion p artea leului. la partie n ’est pas égale părţile nu sîn t egale. la peau! ( p o p . ) cotul şi pişcotul!; p u n e-ţi pnfla-n cui! la peau lui démange îl m ă n în c ă spinarea. Ia péter ( a r g . ) a-i fi foame. Ia poiré est m olie/mure ( f a m. î n v . ) m o m en tu l esle favorabil pen tru a acţiona. 190

la prendre (p o p .) a Incasa o chelfăneală/o m a m ă de bălaio. la qneue entre les pattes cu coada îjil.re picioare. la queue en trompette cu coad a birzoi. la ramener (p o p .) a face gălăgie/gît; a se u m fla în bojoci. larder de coups d’épée a s tră p u n g e cu sabia. la refiler (arg.) a nu avea nici casă nici masă. l ’argent file entre ses doigts nu i se lipesc banii d e degete. larguer qcli. ( f a m .) a se descotorosi de ceva. larmes de crocodile lacrimi de crocodil. la roue de la fortune r o a t a norocului. la route est toute tracée ştim ce av em de făcut. la ruée vers l’or goana d u p ă aur. la rue n ’est pas assez large pour lui merge pe două c ărări ; e b e a t mort. la sauter (p o p .) a fi lih nit de foam e; a fi r u p t in coş de foame. la sem aine des quatre jeudis la sfîn tu -a şte a p tă . lasser la patience de qn. v. courir à qn. sur l ’haricot. l ’assiette au beurre sursă de profituri. la tête m e tourne mi se în virteşte cap u l; s î n t am eţit. l’autre jour m ai ieri (alaltăieri); deu năzi; (mai) zilele tre cute . la vache est à nous v icto ria e sigură. la vallée des larm es v alea plîngerii. la vérité, rien que la vérité adevărul, n u m ai adevărul. la vérité toute nue ad ev ăru l gol-goluţ. laver la mém oire de qn. de tout reproche (lit.) a reab ilita pe cineva, laver la tête à qn. (fig. f a m . ) v. donner à qn. son paquet. laver la tête à qu, avec du plomb (p o p .) a-i face c u iv a de petrecanie; a-i ră p u n e cu iva ca pul/viaţa/zilele; a-i p u n e cu iva capul su b picior; a s c u r ta cărările cuiv a; a-i m în c a cuiv a paosul. laver le béguin à qn. v. donner à qn. son paquet. laver un affront/une injure a s p ă la o ruşine, l’avoir à la caille (arg.) a fi en erv at, l’avoir à la joie/à la rigolade (arg.) a fi bine dispu3. l’avoir à la m ouscallle (arg.) a fi scîrb it de ceva. l’avoir beau/belle a avea sorţi de izbîndă. l ’avoir dans le dos ( f a m . ) a. a suferi o decepţie; b. v . crever dans la main. l’avoir dans l ’os (arg.) a. a suferi o înfrîngere/o decepţie; b. v. couper dans le pont. l ’avoir sec (p o p .) a fi decepţionat. l’avoir sur lo langue ( f a m .) a-i s t a pe lim bă; a-i um bla vorba prin gură. la voix comm une opinia generală, la voûte céleste b o lta cerească, la voûte du firm am ent b o lta cerească, la voûte éthérée b olta cerească, le baptême du feu botezul focului. le bruit court aşa merge cin tecul; circulă zv on ul; u m b lă vorba, le cas échéant d acă e cazul; ev entu al, le céder à qn. ( tn v .) a se recunoaşte inferior cuiva, le chant du cygne cîntecui lebedei. l ’échapper belle a s căp a ieftin; a scăpa ca p rin urechile acului, l’écharpe d’Iris curcubeul. U I

lo chemin tics écoliers d m mul cel m ai lung/cel m ai oc.olit. lécher les bottes/les pieds/les genoux de qn. a linge cizmele cu iv a; a peria pe cineva; a u m b la cu m ăturică, lécher les vitrines ( f a m . ) a căsca ochii la vitrine. Iéclicr un ours a i'orma/a edu ca pe cineva. le cœur léger cu inim a uşoară. le cœur lui m anque n are curaj. le cœur serré cu in im a strînsă. le combien som mes-nous? ( f a m . ) în cîte sîntem azi? lo concéder a ii de acord. le coup de pied de l’une lo v itu ra /c o p ita m ăgarului. Ic c reu x prouv6 b u n şi aprobat.. lui aller droit au cœ ur a-i merge la inimă lu tte r à qui m o rd rait la te rre le p rem ier ( f a m . ) a lu p ta p în ă la doborirca adversarului, lu tte r nu eoude à coude a l u p t a cot lu cot. lu tte r corps à corps a lu p t a corp la corp. lu tte r de to u tes ses forces a l u p t a din to a t e puterile, lu tte r de vitesse a re c qn. a se lu a la întrecere cu cineva, luxe de détails lux de a m ăn u n te.

m

mâclier à vide a înghiţi în sec. mâcher de haut a m înca cu p o ftă ; a-şi înghiţi lim ba ( f a m. ). mâcher la besogne/le travail à qn. a d a cuiva m u ră -n gură. mâcher la rampe (pop. ) v. aller à Crevant. mâcher les m orceaux à qn. a d a cuiva m u ră-n gură. m achin-chouette ( po p . ) un tip oarecare. m a [oi! pe legea mea! maigre chère m asă p roastă. maigre raison m o tiv neîntem eiat. maigre réception primire rece. maigre sujet p ricină ne însem nată. maigrir de figure a slăbi la faţă. main de fer dans un gant de velours a u to r it a te e x e rc ita tă cu blîndeţe. m aintenant vous voilà averti/prévenu să n u zici că nu ţi-a m spus. m aintenir Ia balance égale a ţine b a la n ţ a d re a p t ă ; a fi im parţial, m aintes fois de m ulte ori; în re p e ta te /in mai m u lte rîn d u ri; nu o d ată. maison de redressement casă de reeducare, maîtrise de soi stăpîn irc de sine. malade comm e un chien foarte bolnav, mal de l’air rău de avion; ră u de înălţime. (avoir) mangé de l’oseille (p o p . ) a i'i pro st dispus; a fi în Ioane rele. (avoir) mangé le lard a fi v in ov at. manger à belles dents a mînca cu p o ftă ; a-şi înghiţi lim b a ( f am. ) . manger à deux/à plusieurs/à tous les râteliers a suge la d ou ă oi. manger ù la m êm e écuelle a m înca dintr-o s tra c h in ă /d in tr-u n blid. manger ù la table qui recule a se hrăni eu aer/cu vint, manger à sa faim a m inca pe s ătu ra te . manger à s’en, faire péter le ventre a m înc a cît ş a p te /p o p e şte ; a mînca ca o căpu şă; a fi b ă r b a t la gură. manger au râtelier de qn. ( f a m . ) a tr ă i/a şedea pe sp in a rea cuiva, manger comm e quatre a mînca cît şap te/p o p eşte; a m inca ca o căpuşă; a fi b ă r b a t la gură. manger comm e un cochon a m înca ca u n porc, manger comm e une mauviette a m înca ca o păsărică; a ciuguli ca o vrabie. manger comm e un m oineau a ciuguli ca o v ra b ie ; a m inca ca o păsărică, manger comme 1111 ogre ( f a m . ) a m inca cît ş a p te /p o p eşte ; a mînca ca o căpu şă; a fi b ă r b a t la gură. 19 7

m an g er de la vache enragée a m înca ră b d ă r i p ră jite ; a se hrăni ru aer; a m înca coaste fripte; a o duce zgîriat; a l'înji la s Lele; a I rage m ila de coadă. m an g er de to u tes scs dents a m înca cu p o ftă ; a-şi înghiţi limba f'fam.). m an g er du bout des dents/des lèvres a m înca în silă; a mînca ca o mireasă. m an g er du crique (arg.) a duce o e x is ten ţă precară. m an ger du lard (arg.) a face m ărtu risiri; a-şi d e n u n ţa complicii. manger du mérinos (arg.) a juca biliard. m an ger en Suisse a m înca de u n u l singur. m an g er la grenouille a fu ra banii unei tovărăşii. m an g er le m orceau (pop. ) a face m ă rtu risiri; a-şi d e n u n ţa complicii, m a n g er les pissenlits p a r la racine a l'i oale şi ulcele; a av ea g răd iniţă pe p ie p t; a s t a cu p ă tr u n je l pe b u r t ă ; a mirosi viorelele la ră dăc ină ; a păzi cim itirul; a se duce la rogoz; a nu mai călca iarb ă verde; a nu m ai b ea a p ă rece. m an g er les raisins et laisser les pépins ( f a m . ) a alege ce-i mai bun. m an g er sa soupe avec ses larm es a înghiţi cu noduri, m an g er ses m ots y. avaler sa langue. m an g er son blé en lierbe/cn vert a-şi toca av erea fără a o lăsa să producă, m an g er son capital ( f a m . ) a-şi toca averea, m an g er son fonds avec son revenu a-şi toca averea, m an g er son p ain blanc le prem ier a. a porni cu d reptul ; b. a începe eu ce e mai plăcut. m an g er son pain dans sa poclie a-şi m înca de sub unghie/de sub tălpi, m an g er su r le pouce ( f am. ) a. a mînca la b o tu l calului; b. a minca în fugă. m anger su r l ’orgue de qn. (arg.) a face m ărtu risiri; a-şi d e n u n ţa com ­ plicii. m anger tout ce qui tous tombe sous la dent a m înca şi pietre/şi mere p ădu reţe. m an g er to u t son soul a minca pe s ă tu rate . m anger u n lapin (arg.) a merge la în m o rm in larea unui coleg. m an g er un m o rceau ( f a m . ) a pune ceva in g u ră; a lua o gustare. (uvoir) m angé ses q u atre sous v. avoir la bourse plaie. mange ta soupe! (pop. ) vezi-ţi de treabă/d e ale laie!; nu te amesteca! m an ier la brosse à reluire ( f a m . ) a u m b la cu m ăturică. m an ier l ’encensoir a linguşi/a tăm îia pe cineva; a cin ta osanale cuiva. m a n q u e r à la consigne a încălca regulam entul. m a n q u er à l’étiq u ette a n u l'i formalist. m a n q u e r à sa parole a n u se ţine de cuvînt. m a n q u e r à son devoir a a b d ic a /a se a b a te de la d atorie; a nu-şi lace d a to ria ; a nu-şi îndeplini îndatoririle, m a n q u e r au c o n tra t a nu respecta contractul, m a n q u e r de cbic a l'i lipsit de eleganţă (fig.). m a n q u e r de cœ ur a l'i fără inim ă; a n u avea in im ă; a fi de p iatră, m a n q u e r de c ra n /d ’estom ac ( f a m . ) a l'i lipsit de c u raj; a fi moale, m a n q u e r de goût a fi lipsit de gust. m a n q u e r de m étier a fi novice în meserie, m a n q u e r de nerf a l'i lipsit de nerv/de energie, m a n q u e r de pot/bol (pop. ) a avea gh in io n ; a călca în p ia tră seacă, m a n q u e r de souffle n. a obosi repede; b. a fi lipsit de inspiraţie, m a n q u er d’esprit d ’à-propos a nu avea prezen ţă de spirit, m a n q u e r d’usage a încălca regulile bunei cuviinţe. 198

manquer lo luit a- şi ra!. a t i u i a . manquer Io eoftlie a s c ă p a o c a z i a : a r ă m î n e dp c ă n i t ă , manquer lo train a. a p i e r d e / a s c ă p a t r e n u l ; ’o. a s e f l p a o c a z i a ; a r ă m î n e de căruţă.

manquer qn. d’un cheveu a l'i cît p-aci să nim ereşti pe cineva, manquer sa vie a-şi r a t a v iaţa. manquer sou but a nu-şi atinge scopul; a r a t a lo v itu r a ; v. şi crever dans la main. manquer son coup a da greş; a da în b a r ă ; v. şi crever- dans la main. manquer une occasion a scăp a ocazia; a răm ine de c ă ru ţ ă ; a scăp a ciolanul din m înă; a s căp a căciula pe apă. manquer un travail a ex ecu ta p ro s t o treabă, maquiller la vérité a d e n a tn r a adevărul, maquiller Ies brèmes (arg.) a ju c a cărţi, marchand d’orviétan şarlatan, marchander les consciences a m itu i pe cineva, marcher à côté de scs lattes (p o p . ) v. avoir la bourse plate. marcher à iront découvert a merge en fru n te a sus; a nu avea nimic să-ţi reproşezi. marcher à griffe (arg.) a. a merge pe jos; I). a merge apostoleşte. marcher à la rencontre de qn./à sa rencontre a ieşi/a se d u ce/a merge în calca/în întîm pin area cuiva, marcher à l ’oubli (pop. ) a se face că uită. marcher à pas comptés a. a merge încet; b. a fi pru d en t, marcher à pas de géant a face progrese rapide, marcher à pas de loup a merge ea o pisică, marcher à pas/d’un pas de tortue a merge ca melcul, marcher à pas lents a merge încet, marcher à quatre pattes a merge în p a tr u labe. marcher à reculons a da înapoi ca racul. marcher il souhnit/à plein a merge ca pe ro ate; a merge stru n ă /g ă ita n , marcher au coude à coude a merge cot la cot. marcher au doigt et à l ’œ il a nu ieşi din v o rb a /d in cuv în tu l cuiva, marcher au thé (arg.) a d a în darul/în p a tim a beţiei; a se a p u c a de b ă u tu r ă . marcher aux ordres ( pop. ) a se supune. marcher avec qn. a. a se p otriv i; a merge m ină-n m înă ( f i g - ) ; b. a îm b ră ţişa cauza cuiva, marcher cahin-caha a o duce tîrîş-grăpiş; a-şi cirpi v iaţa/traiul, marcher comme un canard ( f am. ) a se leg ăna /a merge ca o raţă. marcher com m e une écrevisse ( f a m . ) a m erge/a în a in ta ca racul, marcher contre le vent a merge îm p o triv a cu ren tu lu i; a se lu p t a cu greutăţile. marcher dans les eaux de qn. a călca/a p ăşi/a merge pe urm ele cuiva, marcher dans les sentiers/les chem ins battus a merge pe cărări b ă tu t e / b ă tă to rite /p e d ru m b ă tu t, marcher dans l ’histoire de qn. a. a fi credul; b. v. couper dans le pont. marcher droit ( f am. ) a n u se a b a te de la d ru m u l cel d rep t/calea cea dreaptă. marcher d’un bon pas a merge cu paşi repezi, marcher Ia main dans la inaiu ( f ig. ) a m erge/a lu cra m în ă -n mînă. marcher Ia tête/l’oreille basse ( f a m . ) a merge cu coada în tre picioare, marcher le ne* dans son manteau a lăsa nasul în jos. 199

marcher sous la bannière de qn. a lu p la sub drapelul cuiva; a îm b răţişa cauza cuiva. marcher sur des charbons ardents a s t a ne eărb un i aprinşi; a s t a ca pe je r atic ; a se perpeli; a l'i în m are pîr pără. marcher sur des œ uf a ( f a m . ) a merge eu p re cau ţie; a călca ca pe ace. marcher sur la corde raide a fi la an ang hie/la strîm to are. marcher sur la tete ( f a m . ) a acţion a n eb u n eşte; a o lua razna, murener sur le corps/le ventre de qn. ( f a m . ) a. a călca peste cad avre; I). a-i veni cuiv a de hac; a-i p un e cuiva capul sub picior ( f a m . ) . marcher sur le(s) pied(s) de qn. a călca pe cineva pe b ă t ă t u r ă / p e coadă/ pe picior. marcher sur les brisées de qn. a călca/a m erge/a păşi pe urm ele cuiva, marcher sur/dans les plates-bandes de qn. a călc a/a m erge/a păşi pe urm ele cuiva, marcher sur les talons de qn. a fi pe urm ele cuiva, marcher sur les traces de qn. a călea/a rnerge/a păşi pe urm ele cuiva, marcher sur l’or v. avoir la bourse ronde. marcher sur ses pointes ( f a m . ) a fi ţa n ţ o ş ca u n cocoş; a fi mindru/a se ingîmfa ca u n p ă u n ; a se um fla în pene ca curcanul, marcher sur ses principes a-şi călea principiile, marcher vent debout ( p o p . ) v. avoir le p i m e n t sale. (avoir) marché sur quelque herbe/sur une m auvaise herbe a nu-i fi boii acasă; a n u fi în apele sale; a nu-i fi cuiva b ine; a n u se simţi în apele sale. marquer bien a fi ch ipeş/arăto s; a se prezen ta bin e; a a r ă t a bine, marquer le coup a. a sublinia u n lucru p rin v orbe sa u fa p te ; b. a să r­ b ăto ri u n evenim ent, marquer le pas a. a b a te m ă s u ra cu piciorul; b. a b a te p asu l pe loc. marquer mal a a r ă t a rău. marquer un but a m arca u n gol. marquer un point a cîştiga o victorie; a obţine u n a v a n ta j, m ater une révolte a p oto li/a înăbuşi o răscoală, mauvais coucheur om arţăgos/ciufut/ursuz, m auvaise engeance soi r ă u ; p o a m ă rea; s a l b a /p o a m a dracului, m auvaise fortune nenorocire. mauvaise graine soi ră u ; p o am ă rea; sa lb a /p o a m a dracului. m auvaise herbe b u ru i a n ă ; ia r b ă rea. mauvais pas în c u r c ă tu r ă ; bucluc. m auvais quart d’heure m om ent greu de trecut. mauvais sujet derbedeu. ma vieille branche ( f a m . ) vechiul m eu prieten, méchante affaire în c u r c ă tu r ă ; bucluc, médecin de tous arts şarlatan. médicament à usage interne/externe m e d icam en t de uz intern /ex tern , méditer un m auvais coup/une farce a p u n e la cale o lovitură, m élanger les torchons avec les serviettes ( f a m . ) a p u n e /a b ă g a în aceeaşi oală; a pu ne pe toţi într-o ciorbă, m êler son grain de sel ( f a m . ) a. a-şi b ă g a nasul u n d e nu-i fierbe oala; b. a se b ăg a în v o rb ă ca m ă ra ru l in ciorbă, m êle-toi de tes oignons! ( p o p . ) vezi-ţi de tr e a b a t a ! ; nu te amesteca! ménager ses effets a şti să faci impresie, ménager une surprise a face o surpriză. mener à bonne fin/à bien/à terme a duce la b u n sfirşit; a aduce la în de­ plinire; a face o tr e a b ă p în ă la cap ăt. 200

mener à fond de train a goni nebuneşte. mener bien sa barque (fig. f a m . ) a-şi conduce bine b a rc a ; a se deseu"ca bine în viaţă, mener de Caïplic à Pilate a m îna de la A n a la Caiafa, mener do (orco a aduce cu a nasîna/cu sila; a duce tîrîş. mener de front plusieurs affaires a se o cupa sim u lta n de m ai mnlle lucruri; a lu cra la mai m ulte războaie (fig. fam,.). mener cn barque ( f a m . ) a in duce pe cineva în eroare, mener en branle a da cel dinţii exemplul. mener en double ( f a m . ) v. mener qn. p a r le bout du nez/par le bec. mener grand bruit/tapage a face tă r ă b o i/ ta m - ta m ; a se u m fla in bojoci, mener grand train a tr ă i pe picior mare. mener joyeuse vie a o duce trai pe v ă t r a i ; a o duce de m in u n e; a huzuri. mener la barque ( f a m . ) a fi în capu l b u cate lo r; a ţine frînele. mener la danse (peior.) a conduce o ban d ă. mener la vie à grandes guides a tr ă i pe picior mare. mener la vie de palace ( fam. j a o duce trai pe v ă tr a i ; a o duce de minu ne. m ener la rie dure à qn. a-i face cuiva zile fripte/sînge rău. mener le jeu a fi s tă p în pe situaţie. mener le raisin au pressoir a da strug urii la teasc; a stoarce struguri, mener les poules pisser ( f a m . ) a duce cîinii la a p ă ; a tăia fru n z ă la cîini. mener loin a av e a consecinţe grave. mener qn. à la baguette/en laisse a ju c a pe cineva pe degete. mener qn. à la cravache a strînge pe cineva în chingi; a ţine h ăţu rile; a ţine pe cineva din scurt, mener qn. bon train a lu a repede pe cineva (f ig. ). mener qn. en bateau a duce pe cineva cu preşul/cu zăhărelul, mener qn. le bâton haut v. mener qn. à la cravache. mener qn. par de belles paroles a duce pe cineva cu preşul/cu zăh ărelu l/ cu cobza/cu vorbe dulci, mener qn. par le bout du nez/par le bec ( f a m . ) a duce pe cineva de nas; a face pe cineva să joace d u p ă cum îi c în tă; a ju ca pe cineva pe de­ gete; a-i pu ne cuiva funia în coarne; a-i trag e cuiva un tro m b o n / tro m b o a n e ; a p u r t a pe cineva pe la icoane; v. şi faire voir à qn. des étoiles en plein midi. mener qn. rudement v mœner qn. à la cravache. mener qn. tambour battant v. mener qn. bon train. mener un enfant à la dure a creşte un copil cu severita te, mener une vie de bâton de chaise a-şi face de cap ; a o duce t ô t într-un chef. mener une vie de château v. avoir la vie belle. mener une vie de chien a duce o v ia ţă de ciine; a duce o v ia ţ ă grea. mener une vio de galérien v. mener une vie de chien. mener une vie de pacha ( f a m . ) a trăi ca u n paşă. mener une vie de patachon a o ţin e to t în tr-u n chef; a o duce în tr-u n chef. mener une vie de plaisirs a-şi face de cap ; a o duce t ô t în tr-u n chef, mener une vie errante a nu se fixa nicăieri; a nu-şi găsi locul în viaţă, mener une vie obscure a duce o v ia ţ ă retrasă. mener un train de tonnerre a face tă r ă b o i/ ta m - ta m ; a se u m fla în bojoci mentir com m e un arracheur de dents a m inţi de la o b raz; a m inţi cu n eru şin are; a sp un e gogoşi; a croi la minciuni; a tă ia (lai piroane, menton à double otage bă rb ie dublă. 201

me prenez-vous pour un id io tî chiar aşa do p ro s t mă crezi? mépriser le danger a în f r u n ta prim ejdia. mépriser ses engagements a nu-şi respecta angajam entele. mériter la corde a fi b u n de ştreang. merle blanc p asăre rară. mesurer la terre a face o trin tă. mesurer les autres/qn. à son aune/à sa toise a ju d e ca pe alţii d u p ă sine. (toutes) m es condoléances! condoleanţele mele! mesurer ses paroles a-.şi ciuturi (bine) vorbele. mésuser de sa chance a a b u za (le norocul său. métier de cliicn meserie grea/oiiinuitoare. mettez ceci sur votre calepin/cela sur vos tablettes ia n o tă de acest lu cru ; ţi ne m in te ; vezi să nu uiţi. mettez que je n ’ai rien dit consideră că n-am spus nimic, mettre ù bas a d ă rîm a ; a distruge; a dobori, mettre à chef a isprăvi, mettre à couvert a p un e la adăpost. mettre (un pays) ii feu et à sang a trece (o ţară) prin foc şi sabie ; a face pîrjol; a trece sub tăişul săbiei, mettre à garant a ga ran ta. mettre (de l ’argent) à gauche (p o p . ) a prinde cheag; a p un e bani la ciorap. mettre à jour a a ctu a liz a ; a p u n e/a aduce la zi. mettre à l ’abri a p un e la adăpost. mettre à la Caisse d’épargne (pop. ) a b ă g a la jg h eab /la gh iozdan; a-şi um p le ghiozdanul, mettre à la carre (arg.) a prinde cheag; a pune ban i la ciorap, mettre à la erapaudine (ar%.) a pune (un deţinut) în lanţuri, mettre ù la ferraille a da la fier vechi, mettre à la gêne a to r tu ra , mettre à l’amende a pune la a m en d ă /la ştraf. mettre ù la réforme a s c o a t e / a d a l a reform ă; a a ru n ca Ia coş/la gunoi/ la fier vec.hi; a da pe girlă. mettre à la torture a pune/a su p u n e la to r lu r ă / la ch in uri, mettre à la voile/les voiles v. ficher le camp. mettre à l ’épreuvc/à l’essai a p un e la încercare/la p ro b ă ; a sup un e unei încercări. mettre à l ’index a pune la index; v. şi clouer au pilori. mettre à mal a strica; a deteriora, mettre à mort a co n d a m n a la moarle. mettre à nu a da in vileag; a da la iveală/la lu m in ă; a da pe faţă/pe bete. mettre à pied (pop. ) a se descotorosi de cineva; a da papucii cuiva (f ain.) ', a o ru pe c,u cineva; a-i face v in t cuiva, mettre ù plat (arg.) a face economii, mettre à prix a propune spre vînzare; a scoate in vinzare. mettre à profit a p ro fita din plin de ceva; a trage folos din ceva. mettre à qn. des bâtons dans les roues a p u n e / a b ăg a cuiva beţe-n ro a te; a ţine cuiva dru m u l leg at; a ţine in loc; a pune cii'lig; a s c u r ta cărările cuiv a; a se pune cruce, mettre à qn. du ploinb dans la tête v. mettre qn. à la raison. mettre à qn. la corde au cou a p un e cuiva funia/laţul de git. mettre à qn. la fişurc cn marmelade (p o p . ) a face pe cineva z o b /tăriţe; a-i m u la/slrâm uL a cuiva fălcile ; a-i slüci cuiva m utra.

Z03

mettre à qn. la puce à 1*oreille a proveni pe cineva de o prim ejdie; a trezi bănuieli; v. şi donner l'éveil. mettre à qn. le marché en main (f a m . ) a sili pe cineva să aleagă din două m i a .

mettre à qn. le pain à la main a pune pe cineva în pîine; a b ă g a /a pune pe cineva în p ită ; a da de lucru cuiva, mettre à qn. l ’épée dans Ies reins a pn ne cu iva sula-n co astă; a pune cuiva cuţitul/unghi-a-n git; a slrînge m ila de coad ă; a b ă g a cuiva cu ti tul în git. mettre à qn. le pied à l ’étrier ( f a m . ) a croi d ru m în v ia ţ ă cu iva; a-i deschide cuiva cale n e ted ă /c arie ră ; a tace pe cineva om; a se pu ne piuă cuiva; a tr a g e de p ă r pe cineva (f ig. ). mettre à qn. les nerîs à vif v. courir à qn. sur l'haricot. mettre à quia v. clore/clouer la bouche/le bec à qn. mettre à rançon a jefui, a p răda. mettre à renaud/à ernn/à ressaut/à tube (arg.) v. courir à qn. sur f h a ­ ricot. mettre à snc a face p raf şi p u lbere; a face u n a cu p ă m în tu l; a face o a p ă şi u n p ă m î n t ; a stin ge/a şterge/a ra d e /a nimici de pe fa ţ a păm intu lu i; a face (o) h a ra - p a ra ; a preface/a tr a n sfo r m a în cenuşă, mettre à sec a seca. mettre à terre a debarca. mettre au ban a. a p un e la in dex ; b. a ţi n tu i pe cineva la stilpul infa­ miei. mettre au clair a scoate ceva la lu m in ă; a descurca iţele; a-i d a de cap. mettre nu clou (pop. ) a pu ne amanet/zălog, mettre au compte de qn. a p un e in socoteala cuiva, mettre au croc a p un e-n cui; a ren un ţa. mettre au grand jour a d a în vileag/la iveală/la lu m in ă; a da pe faţă. mettre nu monde a aduce pe lu m e; a d a naştere, mettre au net a trece pe curât. mettre au panier/à la poubelle ( f a m . ) a a ru n c a la coş/la gunoi/la fier vechi; a d a pe gîrlă. mettre au pilon v. mettre à sac. mettre au premier plan a p un e pe prim ul plan, mettre au rancart ( f a m. ) a pu ne pe linie m o artă, mettre au rebut- a a ru n c a la coş/la gunoi/la fier vechi: a d a pe gîrlă» mettre au second plan a pune pe planul al doilea, mettre au supplice a p u n e /a su p u n e la t o r t u r ă /la chinuri, mettre aux arrêts a pnne la arest, mettre aux enchères a scoate la licitaţie/la m ezat, mettre aux nues a ridica pe cineva în slăvi; a sui pe cineva in sla v a ce­ rului. mettre aux oubliettes a. a d a u ită rii; b. a refuza s ă te ocupi de ceva/de cineva. mettre aux prises a a s m u ţi; a în t ă r i tă ; a face să se certe, mettre aux voix a pu ne ia vot. mettre bas a făta. mettre lias les armes a depune arm ele; a c a p itu la; a se da b ă tu t , mettre bon ordre a face ordine/rînduială. mettre bout à bout a pune cap la cap. mettre cartes sur tal>!« a da cărţile pe faţă. mettre dans Je même panier/sac a pun e/a b ăg a iu aceeaşi oală; a pune pe toţi intr-o ciorbă.

203

mettre dans le pétrin/le bain a b ă g a pe cincva in biu’.lun/în în c u r c ă tu r ă / Ia ap ă/in cofă; a trag e pe cineva la fu n d ; a trim ite pe cineva in gura tu n u lu i (f ig.) ; a b ăg a pe cineva in corn de capră, mettre dans son cüêgne (arg.) v. aimer la bouteille. mettre de côté a pu ne b a n i la ciorap; a p rin d e /a strîng e cheag; a pune sub s a lte a ; a pu ne b a n pe b a n ; a lega gu ra pînzei. mettre dedans ( f a m. ) a duce pe cineva cu preşul/cu zăhărelul/cu cobza, mettre de la sauce ( f a m. ) a lungi pelteaua. mettre de l ’eau dans son viu a o lăsa mai moale; a se potoli; a o lua m ai domol. mettre de l ’ampéragc dans scs yeux (arg.) v. entrer en colère. mettre de l’huile dans les rouages a a te n u a asperităţile. mettre de l ’huile sur le îeu a p u ne paie pe foc; a t u r n a gaz peste foc; a stinge focul cu paie, mettre de l ’huile sur les plaies de qn. a alina durerile cuiva, mettre de l ’ordre a face ordine/rinduială. mettre des ailes aux talons v. courir à toutes jambes. mettre des gants a se p u r t a a te n t/c u m ănuşi ; a tr a ta pe cineva cil mănuşi. mettre deux choses en regard a c o m p a r a ; a face co m paraţie, mettre dos ù dos (deux personnes, deux parties) a nu d a c-îştig de cauză • nici u neia d intre p ărţi. mettre du baume dans le cœur a unge la inimă, mettre du beurre dans les épinards a-şi î m b u n ă tă ţ i s im ţito r situa ţia, mettre du coeur au travail a m unci cu tragere de inim ă/cu însufleţire, mettre du cœur au ventre à qn. a d a cu raj cuiva, mettre du foin dans les râteliers/dans ses bottes ( f a m. ) v. arrondir sa pelote. mettre du noir sur du blanc a scrie; a c om p un e opere, mettre du plomb dans la cervelle/la tête de qn. ( f a m ) , a p u n e plum b în capul cu iva; a-i b ăga/a-i vîrî cuiv a minţile în c a p ; a pune pe cineva cu b o tu l pe la b e ; a da pe cineva pe brazdă, mettre en accusation a pune sub acuzare. mettre en appétit a deschide p o fta de m îneare; a face p oftă de mîneare. mettre en balance a p un e în b a la n ţ ă /î n c u m p ă n ă /la cîntar. mettre en bobine (arg.) a pu ne amane t/zălog, mettre en branle a p un e în mişcare, mettre eu butte a expune. mettre cn capilotade ( f a m . ) a. v. battre à bras raccourcis ; b. casser du sucre sur le dos de qn. mettre en cendres v. mettre à sac. mettre cn coupe réglée a im p un e cu rb e de sacrificiu, mettre cn danger a p un e în primejdie, mettre en défaut a zădărnici; a dejuca. mettre en doute a p un e la îndoială; a p u n e su b sem nul întrebării, mettre en échec a zădărnici; a dejuca. mettre en évidence a p un e în e v id en ţă ; a scoate în relief; a sublinia ceva cu tărie, mettre en exergue v. mettre en évidence. mettre en exploitation a d a în ex plo atare, mettre en fuite a p u n e pe fugă/pe g o a n ă ; a lu a la goana, mettre en gage a pu ne amane t/zălog, mettre en garde a pu ne în gardâ. mettre en jeu a pu ne în joc. 204

mettre en joue a ochi (cu o armă d e foc). mettre en lambeaux v. hacher m en u comme chair à pâté. mettre en liberté sous cautiou (j u r .) a elibera pe cauţiune. mettre en (pleiuc) lum ière a pune în lu m in ă; v. şi mettre en évidence. mettre en m ouvem ent v. mettre en branle. mettre en œuvre a pu ne în aplicare. mettre en ordre a pu ne în ordine. mettre en peine a mîhni. mettre en perce a da cep. mettre en pièces v. hacher m en u comme chair à pâté. mettre en plant (p o p .) a pune amane t/zălog. 'mettre eu plein dans le mille (f a m .) a o nim eri; a o brodi bine. mettre en plein jour a d a în vileag/la iveală/la lu m in ă ; a da pe faţă. mettre en poudre a pisa. mettre en pratique a p un e în practică. mettre en prison a b ă g a la închisoare. mettre en quarantaine a p u n e în ca ran tin ă. mettre eu quartiers v. hacher m enu comme chair à pâté. mettre en question a p u n e în d is cu ţie. mettre en rellet v . mettre en évidence. mettre en route a porni; a dem ara. mettre en sûreté a p a n e la adăpost. mettre en taule (p o p .) a b ă g a la m ititica/la răcoare/la z d u p/la gros, mettre en train a. a pu ne în acţiune/in mişcare; b. a crea b u n ă dispo­ ziţie. mettre en vedette ( f a m .) a pune (pe cincva) în evid enţă /în valoare, mettre cn veilleuse a o lăsa niai m oale; a se potoli; a o lu a mai domol, mettre cn vente a pune/a scoate în vînzare; a oferi spre vînzare. mettre tin à qcli. a p u n e c a p ă t la ceva. mettre lin à sa vie/à ses jours a-şi pu ne c a p ă t zilelor; a-şi face seam a; a-şi curma/a-şi ră p u n e viaţa, mettre flamberge au vent a scoate sab ia ; a porni la lu ptă, mettre Irein à sa langue a-şi p u n e i’rîu limbii/gurii, mettre habit bas a se dezbrăca, meitre hors de cause a scoate din cauză, mettre hors de combat a scoate din lup tă, mettre hors de soi v. courir à qn. sur l'haricot. mettre hors la loi a scoate în afara legii. mettre la (double) boucle (arg.) a p un e (un deţin ut) în lanţu ri, mettre la bride sur le cou a d a frîu liber; a slobozi friul; a slăbi din M u / din chingi; a lă s a în voie. mettre l’accent sur a p u n e accentul pe. mettre la chance/toutes les chances de son côté a-şi asigura sorii de izbindă. mettre la charrue avant/deTant les IkbuIs a p u n e carul în a in te a boilor, mettre In clé sous la porte a. a pleca pe furiş/pe şest/pe n e sim ţite; a o şl.erge englezeşte; b. a d a falim ent, mettre la clé sur la corniche v. mettre la clé sous la porte. mettre la crosse en l ’air a se preda. mettre la débouclante sous le paillasson (arg.) y. déguerpir sayis dem an­ der son reste. m ettre là dernière m ain à qch. a face/a aduce un ultini relaş, m ettre l’adversaire échec et m a t a-şi l’ace ad ve rsarul şuh-niat. 205

mettre la faucille dans la moisson d’autrui a so b ă g a pcsl-0 ail ni; a sp hâg'a pu !ir {f i n i . ) . mettre lu lum ière sous U* boisseau a p u n e lum ina sub oboroc ; a ascunde a d evărul sub oboroc, mettre la main à la pâte/à l’œuvre a pu ne u m ărul (la r o a lă ); a împinge la ro a tă cu cineva, mettre la main dessus a pu ne nïîna pe; a apuca, mettre la main sur qn. a aresta pe cineva. mettre la pagaille partout ( f am. ) a produce dezordine peste lot. mettre la pièce à côté du trou a nim eri ca Ieremia cu oişten-n gard. mettre la poule au pot a trăi în belşug/în răsfăţ; a avea/u duce zile allie; a ţine casă m are; a trăi cu banii în ladă. mettre la puce à l’oreille do qn. a av e rtiz a pe cineva; a p un e în gardă pe cineva. mettre la tête au carré ( f a m . ) v. battre à bras, raccourcis. mettre la tète de un. à prix a pu ne un prem iu pe capul cuiva. mettre la viande au saloir (arg.) a se b ă g a în scutece. mettre la viande dans les biîches/les toiles (arg.) a se băg a în scutece. m ettre le cap sur ( m a r . ) a se în d r e p ta sp re; a lua direcţia. mettre le cap sur qn. (arg.) a pîndi pe cineva. mettre le eliapelet de Saint-Francois (arg.) a pu ne (un delinut) în la n ­ ţuri. mettre le comble à qch. a p une capac la ceva. mettre le couteau sur/sous la gorge à qn. a pune cuiva cu ţitu l/un g hia-n g ît; a b ăg a cuiva cu ţi lui în gît; a pu ne cuiva sulâ-n co astă; a strînge m iţa de coadă, mettre le couvert/la table a pune masa. mettre le doigt dessus a o nim eri; a nim eri în plin; a o brodi, mettre le doigt sur la plaie a pu ne degetul pe rană. mettre le feu a d a foc. mettre le ïeu aux poudres a. a în fierb înta spiritele ; a aprinde b u to iu l cu pulbere; b. a scoate pe cineva din sărite/d in b alam ale/d in ţ.îţîni/ din răb d ă r i/d in oprele; a scoate pe cineva din boii lui; a scoate din răboj. mettre le grappin sur qn. a pune gheara pe cineva, mettre le holà a pune piciorul în prag. mettre l'embargo sur a pune un em bargo asupra, mettre le nez dehors ( f a m . ) a scoate nasul afară, mettre le nez dessus ( f a m. ) a ghici despre ce este vorba, mettre le pain en un four froid a face lucrurile pe dos; a îm piedica la deal şi a despiedica la vale; a p un e caru l în a in te a boilor, mettre le paquet (f a m . ) a face m a x im u m de efort ; a pu ne la b ă ta ie to ute forţele. mettre le pied a l’étrier a p u n e piciorul în scară. mettre le pied dans la vigne du Seigneur v. aimer la bouteille. ni?t(re le pied dehors a scoate nasul afară. mettre le rideau (pop. ) a-şi lu a ră m as b u n ; a-şi lua ziua b u n ă ; a-şi lua la revedere. mettre les basruettes/les bâtons/les iriques/Ies cannes (arg.) a-şi lua picioarele la sp in are; a o în tin d e ; a o c.îrpi/a o croi/a o ra d e /a o îm ­ p u n g e /a o tuli la fugă; a o tu n d e ; a o dosi; a o lu a din loc; a-şi lua coada la spinare. mettre les bouchées doubles ( f am. ) a d a bice; a d a b ă ta ie ; a da zor. 206

mettre les bouts de Itois (pop. ) a-şi Iun picioarele la spinare ; a o in linde ; a o cîrpi/ a o croi/ a o rade/ a o îm punge/ a o Luli la fu gă/ a o (unde; a o dosi; a o lua din loc; a-şi lua coada la spinare, mettre les l)ras cn croix a s ta cu b raţele încrucişate; a încrucişa'braţele; a-şi incopcia mîinile; a sta cu mîinile în sin/in şolduri/iu brîu/m b u z u n a r; a sta cu degetul în gură. mettre les eliiens en défaut ( f a m. ) a induce pe cineva în eroare; a trage o leapşa cuiva, mettre les ciels sur la fosse a re n u n ţ a la moştenire, mettre les fers au feu a se o cu pa intens de ceva. mettre les gaz (auto) ( f a m . ) a b ă g a în viteză. mettre les loubés (arg.) a o şterge; a spăla/a rade p u ti n a ; a o întin de ; a o şparli; a o şterpeli; a o vira ; a o zbughi; a o tăia; a-şi lua trais 1a-n b ă ţ ; a se duce duluta. mettre les m orceaux eu double a m înea în fugă. mettre les petits plats dans les grands ( f a m . ) a primi pe cineva cu toate onorurile; a în tin d e m a s ă m are; a d a o m asă de zile mari. mettre les pieds dans les plats ( f a m. ) a călca în străchini, mettre les pieds quelque part a se duce undeva, mettre les points sur les i a p un e p u n c tu l pe i. mettre les portes en dedans (p o p . ) a comite un fu rt prin spargere. mettre les pouces ( f a m. ) a se da b ă t u t ; a se recunoaşte învins. mettre les rieurs de son côté a-1 l'ace de rîs pe adversar. mettre les scellés a p u n e sigiliul. mettre les torts de son côté a lu a a su p ra s a u n lucru. mettre les voiles (arg.) v. déguerpir sans demander son reste. mettre noir sur blanc a scrie negru pe alb. mettre pavillon bas a. a cobori pavilionul; b. a se d a b ă tu t . mettre pied à terre a descăleca; a coborî d in tr-u n vehicul. mettre qcli. à prix a evalu a u n lucru. mettre qch. dans la tête de qn. a-i b ăg a cuiva ceva în cap. mettre qcli. dans l ’oreille du chat ( f a m . ) a vorbi la pereţi, mettre qch. en lieu sûr a pune ceva la loc sigur/la păstrare, mettre qcli. sur le dos de qn. ( f a m . ) a pu ne ceva in sp in area cuiva, mettre qcli. sur le métier a se a p u c a de u n lucru, mettre qeh. sur ses tablettes (lit.) a-şi n o ta /a reţine ceva. mettre qn. à bout v. courir à qn. sur l'haricot. mettre qn. à Ilot ( f a m . ) a readuce pe cineva pe linia de plutire, mettre qn. à la besace v. mettre qn. sur la paille. mettre qn. à l’air ( pop. ) a-i l'ace cuiva de petrecanie, mettre qn. ù Fais e/à son aise a face pe cineva să se s i m t ă bine, mettre qn. à la porte a d a afară pe cineva; a da papucii cuiva, mettre qn. à la raison a-i baga/a-i vîrî cuiva minţile în cap; a d a pe cineva pe b ra z d ă ; a p un e pe cineva cu b o tu l pe labe; a p u n e pe cineva la respect; a p u n e pe cineva la rezon ( f a m . ) ; a p un e p lu m b în capul cuiva. mettre qn. à l'aum ône v. mettre qn. sur h paille. mettre qn. à l ’ombre ( p op . ) a b ă g a pe cineva la m ilitiea/îa răcoare/ la gros ( p o p . ) j la zdup (po p . ) ; a tu r n a pe cineva la hirdăul lui Petcache (pop. ) . mettre qu. à plat ( f a m . ) a obosi pe cineva, mettre qn. à rude épreuve a sup un e pe cineva la grea încercare, mettre qn. à son aise a tace pe cineva să se sim tă bine; a-1 încuraja, mettre qn. à toutes les sauces ( f a m . ) a l'ace pe cineva fală la toate. «07

ban de la société a linl.ui pe cineva la stîlpul infamiei, mettre qn. au bloc/au violon (arg.) a b ă g a pe cineva la m ititica/la râeoare/la gros ( p o p . ) l la zdup ( p o p . ) ; a tu r n a pe cineva la hîrdăul lui P e tra ch e ( pop. ) . mettre qn. an coup (arg.) v. mettre qn. au courant. mettre