David Mamet - Ora Blu [PDF]

Zitiervorschau

Ora Albastră de David Mamet

Traducere de : Cristina Juncu

Prolog : Amurg american

Una’ : La ora blu, doar în oraşele mari, particule de praf purtate de vânt fac ca blocurile să pară uşor învăluite în umbră. Cu toţii se grăbesc acasă. Iau un taxi, unii merg pe jos… sau se înghesuie în autobuze, tramvaie şi metrou. Sau, merg la bibliotecă, unde e mai e deschis la ora aia, sub pretextul că aşteaptă ca masele să se împrăştie. Asta e Ora Blu. Cerul e blu. Oamenii se simt blu. Când vor ridica privirea, vor vedea o pulbere blu-bleu către Vest, pe când înspre Est, va fi deja blu-ul blu al nopţii ; pe urmă, umbra se caţără până la zenit şi dincolo de el, şi schimbă blu-ul cel bleu în blu blu, şi, în final, în beznă. Clădirile îşi pierd conturul, ca un decor de teatru în lumina reflectoarelor. Asta e Ora Albastră (Blu) – letargia unui apus metropolitan.

La doctor Doctoriţa: Spuneţi-mi, deci, care este problema. Pacienta: Eu nu plătesc asta. (flutură chitanţa) Doctoriţa: Scuzaţi-mă, ce anume nu plătiţi ? Pacienta: Nu plătesc asta. Doctoriţa: Bine, să vedem ce e atunci. (ia chitanţa) Nu văd care e problema !? 2

Pacienta: Nu vedeţi…e scandalos. Aveam o programare la dumneavoastră la patru jumate şi am intrat abia după şase. Doctoriţa: Desigur înţelegeţi că… Pacienta: Nu, nu, nu. Nu înţeleg, nu. Deloc. Ce vă face să credeţi că timpul dumneavoastră este mai preţios, că e mai bine să se piardă din al meu? Dacă aţi făcut o programare, ar fi cazul să o respectaţi. Doctoriţa (Pauză): Doamnă, ascultaţi… Pacienta: Nu, dumneavoastră s-ascultaţi ! Eu sunt ok, sunt bine. Dar sunt şi alţii acolo, aşteptand, sunt oameni îngrijoraţi acolo, speriaţi. Stând de…cine ştie când, şi îi ţineţi acolo, stau şi aşteaptă după pofta dumneavoastră. (Pauză) Doctoriţa: Ştiţi că nu e vorba de pofta mea… Pacienta: Atunci ? Doctoriţa: Doamnă… Pacienta: Deci..? Ce înseamnă două ore din timpul meu ? Pentru dumneata, evident nimic. Doctoriţa: Există necesităţi de natură economică. Pacienta: Sigur că există. Doctoriţa: Da, există. Pacienta: Şi, ce sunt ? (Pauză) Ce sunt ? Credeţi că vă dau dreptul să trataţi oamenii ca pe animale şi apoi să le mai şi cereţi asemenea sume ? Doctoriţa: Doamnă, sunt angajată la trei spitale din oraş, încerc să menţin o… Pacienta: În interesul dumneavoastră. Nu eu v-am obligat să faceţi asta. Astea vă sunt nevoile. De ce ar trebui eu să plătesc pentru asta ? (Pauză) Doctoriţa: Doamnă, care vă este…deci care e de fapt nemulţumirea dumneavoastră ? 3

Pacienta: Nu voi plăti acest bon. Doctoriţa: Deci, nu. Pacienta: Deci vin aici cu degetul rupt, stau degeaba trei ore, trei ! Şi apoi dumneavoastră mă duceţi la raze X ca să îmi spuneţi că…ce surpriză, am degetul rupt ! Pentru asta, îmi cereţi 75 de dolari. Eu nu plătesc. Doctoriţa: Ăsta e tariful meu pentru un consult. Cel puţin, pentru primul. Pacienta: Atunci, să găsiţi pe cineva care îl va plăti, pentru că eu nu am de gând. (Pauză) Doctoriţa: Ştiţi că există, avem un contract. Pacienta: Avem ? Şi ce ? Doctoriţa: Aţi abuzat, deci, de serviciile mele ; uitaţi, nu îmi place să vorbesc despre asta. Pacienta: E de înţeles şi de ce. Ia, uitaţi-vă în ochii mei. Avem un contract ? Am abuzat de serviciile dumneavoastră ? Îmi cereţi 40 de dolari pe o radiografie, încă 75 pe consult, ca să îmi spuneţi că am degetul rupt şi pentru asta mă lăsaţi să aştept trei ore. Bineînţeles, normal că nu vă place să vorbiţi despre asta, pentru că ştiţi foarte bine că n-aveţi dreptate. Ştiţi că greşiţi ! Doctoriţa: E, atunci o să discutaţi problema cu avocaţii mei. Pacienta: Bine. Cu avocaţii. Bine. O să vorbesc şi cu ei. Ne vedem la tribunal. Nu-mi pasă. Ce s-a întâmplat nu e ok, nu e în regulă. Vă spuneţi doctor, când sunteţi doar o hoaţă. Trăiţi de una singură. Ah, nu, scuze. La cât de mari sunt preţurile, vă străduiţi, munciţi ca să supravieţuiţi. Vă întreţineţi familia prin ceea ce faceţi, ca apoi să-mi spuneţi mie că ar trebui să vă plătesc aia ! Hai, faceţi-o ! Nu are nicio importanţă pentru dumneavoastră ! Nici una, să vă 4

cocoţaţi deasupra celorlalţi. Să vă jucaţi cu oamenii speriaţi, răniţi, poate chiar, nu ştiu, care cred că-s pe moarte şi să-i ţineţi acolo pentru că sunt terifiaţi, ca apoi să-i jecmăniţi. Să vă ia dracu`. Să vă ia dracu` ! V-am dat dracu` , m-aţi auzit ? M-aţi auzit? Cu tot ambulanţele-alea pe care le numiţi necesităţi financiare ! Puteţi să vă duceţi dracului. O să mor înainte să plătesc bonul ăla. Jur pe tot ce-am mai sfânt, m-auziţi ? Doctoriţa: Se poate totuşi să… Pacienta: Mă pupi.

Pălăria Clienta: Ce credeţi? Vânzătoarea: Arătaţi minunat. (Pauză) Clienta: Credeţi? Vânzătoarea: Serios. Clienta: Cu voalul ? Vânzătoarea: Nu ştiu, hai să vedem. Clienta: Dar cu paltonul, totuşi ? Vânzătoarea: Da. Bineînţeles. (Pauză) Clienta: Să mă duc mâine aşa la interviu ? Vânzătoarea: Aha. Clienta: Nu. Nu-mi place cu voalul. Pălăria, însă, cu paltonul ăsta. (Vânzătoarea aprobă) Da. 5

Vânzătoarea: Cred că este cel mai frumos palton din colecţia nouă. Clienta: Credeţi ? Vânzătoarea: De departe. De departe ! Clienta: Ok. Am nevoie de pălărie. Pălăria asta, paltonul ăsta. Geanta asta ? (Pauză) Vânzătoarea: Pentru un interviu ? Clienta: Da. Vânzătoarea: Va trebui să zic ‘nu’. Clienta: Nu. Ştiam că asta o să ziceţi . Nu. Aveţi dreptate. E-n regulă. Pălăria, paltonul...oh, asta o să mă coste. Ştiu, cizmele astea nu, aşa-i ? Vânzătoarea: Nu. Clienta: Prea…de toată ziua. Vânzătoarea: Exact. Clienta: Ok. Cizme. Ceva închis la culoare. Negru. Vânzătoarea: …V-ar plăcea astea, până la gleznă ? Clienta: Nu, nu. Vreau cizme adevărate. Închise. Lungi. Vânzătoarea: Sobre. Clienta: Foarte sobre…ok. Am nevoie de cizme. (Pauză) Pantaloni ? Vânzătoarea: Sau o fustă. Clienta: Mă gândeam la pantaloni. Ceva verde închis, ştiţi ? (Pauză) Vânzătoarea: Bine, dar va trebui să aveţi grijă… Clienta: Ştiu, ştiu. Da, o să am. Şi mă mai gândeam la un pulover pe gât. Ceva…pufos. Vânzătoarea: Aha. Clienta: Alb. (Pauză) Alburiu. Unt? Vânzătoarea: Sigur. Bun. Clienta: Asta o să mă costee…Dar vreau, înţelegeţi? 6

Vânzătoarea: Da. Clienta: Vreau. Când intru acolo… Vânzătoarea: Ştiu. Clienta: Vreau. (Pauză) Ce credeţi ? Pantalonii ? Vânzătoarea: Dacă vă simţiţi comod… Clienta: Mă simt, mă simt. Dar ştiţi de ce ? Pentru că spune ceva. Vânzătoarea: Aha. Clienta: Şi mă ţine acolo. Mă… creşte. Am văzut deja ce vreau. Vânzătoarea: Aici ? Clienta: La etaj. Da. O suta douăzeci de dolari. (Pauză) Ce ziceţi să pun în sus ? Vânzătoarea: Aveţi deja puloverul. Clienta: Sub. Vânzătoarea: …păi ăă… Clienta: Oh. Oh! Ştiţi ce ? L-am văzut luna trecută. Ştiţi, sigur ştiţi. Desuuri, un ceva de pus pe dedesubt. (Pauză) Dintr-o bucată, ştiţi, ca un maieuţ mai lung. Vânzătoarea: Un body. Clienta: Da, cu puţină danteluţă. Vânzătoarea: Ar fi drăguţ. Clienta: Mătase. (Pauză) Un body. Umpic decoltat. Cu umpic de flash….cum se zicea ? Bej. Vânzătoarea: Aha. Clienta: Nu chiar bej. Umpic de blush! (Zâmbeşte) Dau cu puţin blush pe dedesubt. (Pauză) chiar pe lângă danteluţă. Mmm ? (Vânzătoarea aprobă) Clienta: Ok. Deci, pantalonii, body-ul, geanta nu, cizmele, puloverul. (Pauză) Asta o să mă coste 500 de dolari. Vânzătoarea: Nu. 7

Clienta: Ba da. Cu o geantă nouă. Da. (Pauză) Dar merită, nu? Dacă ştiu în că momentul în care intru acolo..? Vânzătoarea: Da. Clienta: Uitaţi! Uuuu, uitaţi ce şi-a luat ea. Geanta aia, da ! Da ! Ce credeţi? Cu paltonul ăsta. Vânzătoarea: Da. Clienta: Pentru că, pentru căă…ştiţi de ce? Pentru că o ai! Exact aici, sub (aşeaza o geantă imaginară sub braţ). Ca atunci când intru acolo….ştiţi? Doar o…doar o mică… doar...pur şi simplu perfectă, ştiţi? Trebuie să am geanta aia! (Pauză. Ridică din umeri) Da, geanta aia. Pantalonii, body-ul, pulover… cizmele astea nu merg, nu ? Vânzătoarea: Nu. Clienta: Ştiu. Totuşi, sunt tare frumoase… Vânzătoarea: Da, chiar sunt. Clienta (Oftând): Geanta aia trebuie să coste cam 200 de dolari. (Pauză) Cât era pălăria? Vânzătoarea: Cu voal sau fără? Clienta: Fără. Vânzătoarea: 58 de dolari. Clienta: Şi sigur îmi stă bine? Vânzătoarea: Vă stă foarte bine. Clienta: Cu paltonul ăsta. Vânzătoarea: Cu paltonul, bineînţeles. Clienta (Pauză): Şi eu cred. (Pauză) O iau. Mulţumesc mult. Aţi fost foarte… Vânzătoarea: Pentru nimic. Clienta: Nu, nu. Serios, aţi fost. Foarte amabilă. Vânzătoarea: Nici o problemă. Clienta: Pentru că vreau să arăt bine mâine. Vânzătoarea: Veţi arăta. 8

Clienta (aprobă): Da. Mulţumesc. (Propriei persoane) Cu pălăria asta. Vânzătoarea: Vă mai ajut cu ceva? Clienta: Nu.

Cu afaceri În avion A: Da, da. Am mâncat acolo! B: Şi…cum a fost? A: Păi ăă… B: Ce v-aţi luat? A: Am luat peşte. B: Noi n-am luat niciodată peşte. A: N-a fost bun. (pauză) B: Nu? A: Nu. Chiar deloc. B: Noi n-am luat chiar niciodată peşte. A: N-a fost bun. B: Nu? A: Nu. (Pauză). Poate a fost doar în seara aia ceva… B: Aha. A: Nu ştiu… (Pauză) B: Eh, oricum întotdeauna ne-am distrat acolo. 9

A: Sunt sigură, sunt sigură. Nu. (pauză) Atmosfera a fost ok. Vinul, vinul a fost bun. B: Aham. A: Servirea… B: Da. A: Nu. (Pauză) Nu, ar trebui sa mai mergem. B: Ar trebui. A: Nu. Cred că noi ar trebui. B: Poate chiar a fost ceva doar în seara aia… A: Da. Chiar, chiar se poate să fi fost. B: Ce era? A: Păstrăv. B: Mm. Cu sos? A: Da. De vin alb. B: Aha. A: Ştiţi, cu un sos….galben, aşa. B: Aha. A: Nu, sunt sigur că a fost de la peşte, da. Peşte proaspăt (aprobă din cap). Poţi să ştii? (Pauză) Nu. Odată, când eram la liceu tot anul trei a bolit o săptămână întreagă după ce-a mâncat la cantină. B: Peşte? A: Aham. B: Da? A: Supă de peşte. B: Aa. Nici nu mă mir. A: Curată holeră. B: Unde era asta? A: La St. Sheridan’s. B: Aham. A: Lângă Chicago. 10

B: Aha. (Pauză) A: Holeră-n toată regula!(Pauză) B: Liceul dumneavoastră? A: Nu. A, nu, slavă Domnului! B: Aha. (Pauză) A: Nu. M-am transferat din ăla în anul 2. B: Mmm. (Pauză) A: Mi-e dor de el, într-un fel. B: Aha. A: De fapt, cred că e singurul de care mi-e dor. B: Dah…. (Pauză) A: Yep. (Pauză). Obişnuiam să mai merg în Chicago weekendurile… B: Aha. A: Ce mai distracţie … B: În Chicago? A: Păi, da. Liceul era la 30 de minute de centru… St. Sheridan’s… B: Aha. A (Meditând): Yep. (Pauză) Obişnuia să fie un băruleţ mexican acolo, fix vizavi, la doi paşi de autobuz pe, pe colţ… Clark colţ cu Lake. Fix sub pod. (Pauză) B: Aha. A: Buuun chilli. (Pauză) Bun chilli. (Pauză) Bună cafea. (Pauză) Doamne, ce bine pica afară, în frigul ăla de-afară. (Pauză) În iernile-alea reci. (Pauză) Încă îi simt gustul. Stăteam, stăteam la geam, aburit. Fumam. (Pauză) Aburiţi… (Pauză) Păi, eu ar cam trebui să mă apuc de treabă. (Scoate un caiet şi un pix). B: Da, şi eu la fel. A: Mergeţi acasă? 11

B: Nu, la muncă. (Pauză) Şi dumneavoastră? A: Acasă. B: A, frumos.

Frig Un om, A, aşteaptă metroul; un alt om, B, se apropie şi se uită în ambele direcţii. A: Toţi se uită totdeauna în ambele direcţii. Chiar dacă ştiu din ce parte vine metroul. Aţi observat ? B: Da. Am observat. (Pauză) A: Mergeţi acasă? B: Da. (Pauză) A: Şi eu tot acasă… Aţi observat cum, uneori, când e frig vă simţiţi udă? B: Da. (Pauză. Se uită în direcţia din care ar trebui să vină metroul) A (Despre grilajul de aerisire): Astea-s ca să intre aerul… B: Aha. A: De afară. Auziţi, auziţi… (Pauză). Unde mergeţi? B: Acasă. A: Staţi pe-aici? B: Nu. A: Unde locuiţi? (Pauză) B: În centru. 12

A: Unde? B: În centru. A: Unde în centru? (Pauză) B: În Soho. A: Şi e frumos pe-acolo? B: Da. A (Pauză): E cald în casă? E bine? B: Da. Dar uneori nu e aşa de cald. A: Când intră vântul, nu? Când intră vântul? B: Da. A: Şi ce faci, atunci? (Pauză) Ce faci? B: Îl… ţii afară. A: Aha. (Pauză) B: Adică….poţi să pui ceva la ferestre. A: Copertine? B: Da. De furtună. A: Da. Copertine de furtună. (Pauză) B: Ca să ţii afară rafalele. A: Şi merge? B: Da. A: Aşteptaţi de mult? B: Nu. (Pauză) A: De puţin? (De când?)(Pauză) B: Câteva minute. A: Mergeţi acasă ? B: Da. (Se uită după sunetul metroului apropiindu-se) A: E la cealaltă linie. (Amândoi privesc metroul trecând). Locuiţi singură? B: Nu. (Pauză) A: Locuiţi cu cineva? B: Da 13

A: Sunteţi fericită? (Pauză) B: Da. A: Deci ei sunt acolo, acuma? B (Pauză): Cred că da. (Pauză) A: Cum le cheamă? B: Auziţi, uitaţi, ce e treaba dumneavoastră cum le cheamă? (Pauză) `nţelegeţi? (Pauză)

Epilog Una`: Îmi place cum apune soarele aici. Pentru o singură clipă, e întuneric. Şi apoi, lumină.

14