Curs Master KTS 2018 [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” din IAŞI FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Studii universitare de masterat Programul de master: Kinetoterapia în Traumatologia Sportivă

REGLEMENTĂRI ORGANIZATORICE ŞI LEGISLATIVE ÎN KINETOTERAPIE

Suport de curs

Lucian POPESCU

2

CUPRINS

Capitolul I. Formarea kinetoterapeutului ȋn ȋnvăţămȃntul universitar de specialitate .................. 4 I.1. Normativele ARACIS – Standarde specifice pentru domeniul de licenţă Kinetoterapie 4 I.2. Planurile de ȋnvăţămȃnt – ciclul I + ciclul II .............................................................. 14 I.3. Fişele de disciplină (ciclul I + ciclul II) ...................................................................... 19 Fişe de disciplină – Ciclul I – studii universitare de licenţă – seria 2013-2016................ 19 Fişe de disciplină – Ciclul II – studii universitare de masterat – seria 2016-2018 ........... 74 Capitolul II. Legislaţia ȋn vigoare. Documente, acte normative şi proiecte legislative .............. 95 II.1. Codul Muncii – Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, republicată ȋn Monitorul Oficial nr. 345/18 mai 2011, cu modificările şi completările ulterioare (a se vedea Anexa 1).... 95 II.2. Legea nr. 95/2006 privind reforma ȋn domeniul sănătăţii, republicată ȋn Monitorul oficial nr. 652/28.08.2015 cu modificările şi completările ulterioare (a se vedea Anexa 2) 102 II.3. Nomenclatorul ocupaţiilor din Romȃnia ................................................................. 102 II.4. Clasificarea Ocupaţiilor din Romȃnia ..................................................................... 103 II.5. Proiectul de lege privind exercitarea profesiunii de kinetoterapeut, constituirea, organizarea şi funcţionarea Ordinului Kinetoterapeuţilor din Romȃnia ......................... 104 II.6. Declaraţia Europeană de Referinţă ȋn Formarea Kinetoterapeuţilor ....................... 124 II. 7. Legea nr. 229/2016 privind organizarea și exercitarea profesiei de fizioterapeut, precum și pentru înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Fizioterapeuților din România .......................................................................................................................... 139 II.8. Legea nr. 78 din 24 iunie 2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat ȋn Romȃnia (a se vedea Anexa 6) ........................................................................................ 147 Capitolul III. Recunoaşterea studiilor ....................................................................................... 151 Proceduri pentru străinătate............................................................................................. 152 Adeverinţe privind sistemul de învăţământ din România .............................................. 152 Adeverinţa de conformitate a studiilor cu Directivele Uniunii Europene....................... 154 Vizarea actelor de studii pentru plecarea în străinătate .................................................. 162 Capitolul IV. Particularităţi privind formarea şi recunoaşterea kinetoterapeutului ȋn ţări aparţinȃnd spaţiului european ......................................................................................... 168 IV.1. Marea Britanie ....................................................................................................... 168 IV.2. Italia ....................................................................................................................... 183 IV.3. Franţa ..................................................................................................................... 196 Capitolul V. Securitatea şi Sănătatea în Muncă ....................................................................... 199 Anexe........................................................................................................................................ 216

3

Capitolul I. Formarea kinetoterapeutului ȋn ȋnvăţămȃntul universitar de specialitate

I.1. Normativele ARACIS – Standarde specifice pentru domeniul de licenţă Kinetoterapie1

I. MISIUNEA SPECIFICĂ 1. Instituţiile de învăţământ superior de Educaţie Fizică şi Sport, licență în Kinetoterapie, au misiunea de a asigura transferul de informaţie specializată, de a stimula şi susţine creaţia şi performanţa sportivă în domeniul de ierarhizare educație fizică și sport. 2. Instituţiile de învăţământ superior de Educaţie fizică şi sport au misiunea didactică de a forma specialişti în Educaţie fizică, Sport de performanţă, Kinetoterapie, precum şi în alte direcţii ale motricităţii umane. 3. Instituţiile de învăţământ superior de Educaţie Fizică şi Sport au misiune de cercetare ştiinţifică prin care asigură înnoirea fondului de date științifice pentru suportul necesar cunoaşterii aprofundate, dezvoltării şi evoluţiei atât a domeniului cât şi a omului în general. Misiunea științifică presupune promovarea cercetărilor fundamentale și aplicative în domeniu, a studiilor și proiectelor interdisciplinare asimilate cercetării științifice. 4. Obiectivele impuse de misiunea specifică, se materializează în conţinuturile învăţământului şi cercetării ştiinţifice. II. STANDARDE PRIVIND PERSONALUL DIDACTIC 1. Personalul didactic trebuie sa îndeplinească cerinţele legale pentru ocuparea posturilor didactice. 2. Cadrele didactice cu gradul de lector, conferenţiar sau profesor universitar trebuie să aibă experienţă didactică în activitatea de învăţământ superior, cercetare stiinţifică, recuperare în sport / posttraumatică / postoperatorie / în diferite tipuri de afecțiuni, să deţină studii, cercetări și publicaţii în domeniu EFS.

1

http://www.aracis.ro/proceduri/

4

3. Cadrele didactice de predare a disciplinelor cu profil teoretic (prelegeri și seminarii) și practic-aplicativ (proiecte, lucrări practice, stagii de practică) atât din categoria celor fundamentale, din domeniul licenței, cât și din cea aferentă direcției de specializare trebuie să aibă experienţă didactică, studii, cercetări, publicaţii în domeniu și în problematica disciplinei respective, confirmate prin curriculum vitae. Activitatea de cercetare – proiectare - creație trebuie desfășurată cu preponderență în domeniul Educație fizică și sport - licență Kinetoterapie. 4. Titularii de disciplină trebuie să aibă titlul stiinţific de doctor în domeniul de ierarhizare sau într-o disciplină înrudită. Celelalte cadre didactice trebuie să dovedească pregătirea iniţială și competenţe în domeniul disciplinei predate. 5. Cadrul didactic asociat, care nu este titularizat în învăţământul superior, poate ocupa temporar un post vacant din Statul de funcţii și personal didactic, numai dacă satisface cerinţele legale pentru ocuparea postului respectiv. 6. Toate cadrele didactice au obligaţia de a face cunoscut, prin declaraţie scrisă, conducătorului instituţiei la care are funcţia de bază, precum și conducătorului instituţiei la care este asociat, numărul orelor prestate prin asociere. 7. Cadrul didactic titularizat în învăţământul superior nu poate ocupa mai mult de două norme didactice, în același an universitar, indiferent de instituţia de învăţământ în care își desfășoară activitatea. 8. Personalul didactic universitar complementar, medicii care predau discipline prevăzute în curricula specializării, trebuie să aibă studii, cercetări și publicaţii în direcția respectivă. Cadrele didactice care predau discipline corespondente în învăţământul superior medical trebuie să aibă şi titlul de medic primar. 9. Cadrele didactice cu gradul de profesor universitar, specialiști de înaltă clasă din domeniul Educaţie fizică și sport sau din domenii înrudite acestuia, care au depășit vârsta de pensionare, nu trebuie să reprezinte mai mult de 20% din numărul total de posturi din statul de funcţii. 10. Raportul dintre numărul de posturi pentru personalul didactic auxiliar şi tehnicadministrativ și numărul de posturi didactice din statul de funcţiuni trebuie să fie de 1/5 - 1/7. 11. Pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare provizorie instituţia de învăţământ superior trebuie să aibă la fiecare structura instituţională, pentru fiecare program din ciclul de licenţă care duce la o calificare universitară distinctă, cel puţin 40% din totalul posturilor din statul de funcţiuni constituite conform normativelor legale, acoperite cu cadre didactice titularizate în învăţământul superior conform normelor legale, iar dintre acestea cel puţin 25% să fie profesori universitari şi conferenţiari, dar nu mai mult de 50%.

5

12. Pentru obţinerea acreditării instituţia de învăţământ superior trebuie să aibă la fiecare structură instituţională, pentru fiecare program de studii din ciclul de licenţă care duce la o calificare universitară distinctă, cel puţin 70% din totalul posturilor din statul de funcţiuni constituite conform normativelor legale, acoperite cu cadre didactice cu norma de bază, sau cu post rezervat, titularizate în învăţământul superior conform normelor legale, iar dintre acestea cel puţin 25% să fie profesori universitari şi conferenţiari universitari, dar nu mai mult de 50%. 13. Personalul de conducere al instituţiei de învăţământ superior (rector, prorector, decan, prodecan, şefii de departament) trebuie să fie cadre didactice titularizate în învăţământul superior, cu norma de bază în instituţia respectivă. III. STANDARDE PRIVIND CONȚINUTUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ÎN DOMENIUL DE LICENŢĂ KINETOTERAPIE Domeniul de Licenţă Kinetoterapie are un volum de 180 credite de studiu transferabile în sistemul european (ECTS). Programul de studii/specializarea de referinţă aprobată, potrivit H. G. Nr. 966 / 29 sept. 2011 privind organizarea studiilor universitare de licenţă și aprobarea nomenclatorului domeniilor și specializărilor din cadrul acestora, este: 1. Kinetoterapie și motricitate specială • Direcţia de specializare se diferenţiază printr-un conţinut specific integral, propriu acesteia, în cuantum de 60 credite de studiu transferabile în sistemul european (ECTS). Disciplinele care asigură direcţia de specializare constituie un PACHET DISTINCT, nemodificabil în conţinut, care odată ales, devine obligatoriu pentru student. • Pachetul de discipline pentru specializarea pe o direcţie de studiu, poate fi introdus cel mai devreme începând cu semestrul 3. • Volumul de activitate în domeniul licenţei corespondent celor 180 credite ECTS este de 4500 ore convenţionale. Acesta este compus dintr-un număr de cel puțin 50% unităţi credit dobândite prin pregătire frontală și un număr de cel mult 50% unităţi credit dobândite prin studiu individual şi activităţi practico-metodice conexe, desfășurate în mod independent de către student. • Unitatea de credit este echivalentă cu 25-28 ore convenţionale efectuate de către student, în cadrul activităţilor de pregătire frontală și individuală / independentă, în scopul asimilării cunoștinţelor pentru fiecare disciplină de studiu în parte. 6

STANDARDE PRIVIND PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT Planul de învăţământ este un document obligatoriu pentru organizarea studiilor în domeniul licenţei. El cuprinde în forma propusă de către ARACIS, toate elementele necesare programării și derulării activităţii, în concordanţă cu standardele de conţinut aprobate, cum sunt: -

Disciplinele de studiu (repartizate pe semestre, cu volumul de ore convenţionale/ credite ECTS, număr total de ore fizice și convenţionale /credite pe tipuri de pregătire: frontală și studiu individual);

-

Numărul total credite / semestru: 30 ECTS

-

Numărul de săptămâni pentru fiecare semestru

-

Stagii și aplicaţii (practică, tabere etc.) cu denumire, durată, volum de ore fizice/ore convenţionale/credite alocate, condiţionările pentru promovarea disciplinelor etc.

-

Numărul şi formele de evaluare a nivelului de pregătire din cadrul sistemului de evaluare;

-

Numărul total de ore de: predare (curs), de seminar, de lucrări practice/laborator, aplicaţii, stagii, forme de practică etc. și numărul de credite corespondente. STANDARDE PRIVIND DURATA STUDIILOR Durata studiilor de licenţă este de 3 ani, 14-15 săptămâni / semestru, la care, după caz

se pot prevedea 2-3 săptămâni pentru aplicaţii practice / stagii. Durata unui semestru nu poate depăși 17 săptămâni. Fiecare semestru se încheie cu o sesiune de examene cu durata de 3 săptămâni. Număr total de ore convenţionale pentru 180 ECTS / 6 semestre: 4500 ore convenționale Număr total ore fizice la o încărcătură de 24 - 28 ore / săptămână = 2016 -2352 ore Din care : - 60% număr ore fizice pentru seminarii, lucrări practice, lucrări laborator, aplicații practice, stagii, etc. = 1210 – 1411 ore - 40% număr ore fizice pentru curs (prelegeri) = 806 – 941 ore Numărul total de ore convenţionale de pregătire frontală la o încărcătură de 24 - 28 ore / săptămână = 2822 -3293 ore Din care : 7

- 60% număr ore fizice pentru seminarii, lucrări practice, lucrări laborator, aplicații practice, stagii, etc. = 1210 – 1411 ore - 40% curs (prelegeri) = 1612 - 1882 ore Număr total de ore convenţionale de pregătire individuală: 1207 - 1678 ore NOTĂ: Pe parcursul studiilor este obligatoriu avizul medical anual privind starea de sănătate a tuturor studenţilor în vederea practicării educaţiei fizice și sportului. STANDARDE PRIVIND VOLUMUL CATEGORIILOR DE DISCIPLINE ÎN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT A. Discipline de pregătire fundamentală (DF): 20% -25% B. Discipline de pregătire în domeniul licenţei și a direcţiei de specializare: 60% - 70%, dintre care: B 1. Discipline de pregătire în domeniul licenţei(DL): 30% - 35% B 2.1/B 2.2 Discipline pentru fiecare program de studii/specializare (DS): 30% - 35% C. Discipline complementare (DC): 5% - 10% D. Discipline disponibile conform opţiunilor universităţilor (DOU): 3% - 5%. Disciplinele din acest pachet pot face parte din oricare grupă de discipline menționate anterior, în funcție de necesități și de particularitățile fiecarei instituții. E. Discipline facultative - constituie un PACHET de discipline care au legătură de complementaritate prin conţinuturi cu disciplinele fundamentale şi/sau cu cele din domeniul de licenţă, sau care se pot interpune pe legătura dintre două direcţii de specializare în vederea asimilării unor competenţe înrudite vizând alegerea traseului pentru programele de master. Stabilirea disciplinelor facultative și amplasarea lor în programele de studiu (inclusiv dimensionarea și evaluarea pregătirii) sunt de competenţa fiecărei instituţii. Pentru fiecare disciplină facultativă se alocă ore (de pregătire frontală și studiu individual) și credite ECTS.

DF DL DS DC DOU Necesar: 100%

MIN % 20 30 30 5 3

MAX % 25 35 35 10 5 8

STANDARDE PRIVIND SISTEMUL DE EVALUARE Formele de evaluare sunt: verificare, colocviu, examen Număr forme de evaluare: 36-39 pentru întregul ciclu de învăţământ; evaluările prin examen trebuie să reprezinte cel puţin 50% din numărul total de evaluări. Examene / an: 6 – 8; total examene / 6 semestre: 18 - 24 Colocvii / an: 1-2; total verificări / 6 semestre: 3 - 6 Verificări / an: 2-3 ; total verificări / 6 semestre: 6 - 9 STANDARDE PRIVIND ADMITEREA Admiterea la studiile de licenţă în domeniul E.F.S se face prin concurs. Conținutul și probele concursului de admitere sunt aprobate anual de către Senatul universității. Programul de admitere va conține cel puțin o proba complexă de aptitudini motrice sau mai multe probe de aptitudini motrice și specifice diferitelor ramuri de sport. La decizia universităților pot fi introduse în conținutul admiterii și probe de cunostinţe teoretice specifice domeniului. STANDARDE PRIVIND FINALIZAREA STUDIILOR Studiile se încheie prin Examen de Licenţă, al cărui conținut trebuie să fie în concordanță cu metodologiile - cadru aprobate de MECTS pentru finalizarea studiilor. Examenul de licență constă din două probe. Pentru a se înscrie la examenul de Licenţă, candidaţii trebuie să fi dobândit cele 180 credite ECTS cuprinse în planul de învăţământ, respectiv să fi promovat la toate evaluările/ disciplinele din plan și să fi îndeplinit toate obligaţiile profesionale. Examenul de licenţă este cotat cu 10 credite ECTS, care se adaugă celor 180 credite alocate disciplinelor din planul de învățământ. Probele Examenului de Licenţă sunt : PROBA I: Proba pentru testarea cunostinţelor în domeniul de licenţă şi în specializarea studiată. PROBA II: Susţinerea Lucrării de Licenţă - lucrările de licenţă trebuie să respecte standardele academice: temă de cercetare relevantă pentru domeniu, acurateţe în redactare, aspecte teoretice definitorii, ipoteze/ obiective / sarcini de lucru și instrumente de cercetare, abordarea

9

critică a informațiilor din sursele bibliografice accesate actualizată și adecvată temei și domeniului. Nota finală a examenului de licenţă, minim 6, este reprezentată de media celor două probe. STANDARDE PRIVIND ACTIVITATEA DE CERCETARE STIINŢIFICĂ 1. Activitatea ştiinţifică trebuie să se desfășoare conform unui plan de cercetare propriu, atestat prin documente aflate la nivelul departamentului / facultăţii. 2. Concordanţa deplină între domeniul de cercetare și domeniul în care se desfășoară activităţile de învăţământ este necesară. 3. Nivelul cercetării stiinţifice în cadrul programului de studii/specializării să fie conform cu performanţele înregistrate în activitatea practică. 4. Cercetarea în domeniul Educaţie fizică și sport, Licență în kinetoterapie și în domenii înrudite cu acesta trebuie să reprezinte cel puţin 70% din volumul total al cercetării (30% cercetare în domenii înrudite, avându-se în vedere caracterul interdisciplinar al domeniului specific). 5. Rezultatele cercetării vor trebui valorificate prin lucrări stiinţifice diseminate în manifestări științifice de diferite forme (congrese, conferințe, sesiuni, simpozioane, workshop-uri) organizate în ţară sau în străinătate, sau publicate în reviste de specialitate, cărți. 6. La acreditarea programelor de studii, facultăţile trebuie să prezinte acorduri de colaborare cu universităţi din ţară sau străinătate, ce au ca obiect și cercetarea ştiinţifică. 7. La evaluarea cercetării se vor lua în considerare și rezultatele sportive obţinute pe plan naţional şi internaţional ca urmare a valorificării cercetării desfăşurate, în calitate de membru al staff-ului tehnic. 8. Coordonarea activităţilor recuparare / refacere în sporturile olimpice și/sau recunoscute de CIO pot fi asimilate cu cercetarea stiinţifică după criteriile elaborate de către CNATDCU. STANDARDE PRIVIND BAZA MATERIALĂ Baza materială trebuie să asigure îndeplinirea obiectivelor procesului de învăţământ și de cercetare ştiinţifică. Aceasta poate să se afle în proprietatea universităţii/facultăţii, sau să fie utilizată în baza unui contract de închiriere. Baza materială pusă la dispoziţia studenţilor trebuie să îndeplinească normativele legale în domeniu în privinţa condiţiilor de igienă şi a securităţii în muncă. 10

1. Spaţiul de învăţământ trebuie să asigure locuri suficiente, conform numărului de studenţi şi a formaţiilor de studiu. Spaţiul destinat procesului de învăţământ trebuie să cuprindă săli adecvate pentru activităţi teoretice şi pentru activităţi sportive, dotate cu aparatură, instalaţii, obiecte, echipamente, instrumente şi mobilier specific activităţilor desfăşurate. 2. Biblioteca reprezintă un serviciu destinat studenţilor şi cadrelor didactice obligatoriu pentru toate facultăţile. Aceasta trebuie să dispună de fond de carte adecvat domeniului şi programelor de studii/specializărilor desfăşurate. Bibliotecile trebuie să fie dotate cu săli de lectură pentru cel puţin 25% din numărul total al studenţilor, care să ofere posibilitatea folosirii eficiente a materialelor audiovizuale, diapozitive, filme etc. Disciplinele prevăzute în planurile de învăţământ trebuie să fie acoperite integral cu material bibliografic aflat în biblioteca proprie în număr suficient de exemplare. Minimum 50% din materialul bibliografic trebuie să fie reprezentat de titluri de carte sau cursuri universitare. Pentru autorizarea de funcţionare provizorie a unui program de studii, fondul de carte trebuie să fie în proporţie de 1exemplar/10 studenţi, iar pentru acreditarea programului proporţia trebuie să fie de 1exemplar/5 studenţi. NOMENCLATORUL DISCIPLINELOR PENTRU DOMENIUL DE LICENŢĂ KINETOTERAPIE A. Discipline de pregătire fundamentală: 20%- 25% 1. Kinesiologie 2. Psihopedagogie 3. Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului 4. Educaţie pentru sănătate şi prim ajutor 5. Bazele generale ale atletismului 6. Gimnastica de bază 7. Fundamentele științifice ale jocurilor sportive: baschet, fotbal, handbal, volei NOTĂ: În conținutul unor discipline se vor introduce noțiuni privind nutriția și dopingul. Pachetul de discipline fundamentale este obligatoriu. Toate cele patru jocuri sportive sunt obligatorii și se vor introduce noțiuni cu aplicații în kinetoterapie 11

B. Discipline de pregătire în domeniul licenţei şi direcţiei de specializare: 60% – 70% B1. Discipline de pregătire în domeniul licenţei: 30% - 35% 1. Anatomie și biomecanică 2. Fiziologie 3. Bazele generale ale kinetoterapiei 4. Măsurare și evaluare în kinetoterapie 5. Tehnici de manevrare a bolnavului 6. Elemente de fizioterapie 7. Semiologie 8. Înot și hidrokinetoterapie 9. Echipamente, aparate și instalații utilizate în kinetoterapie /Kinetoprofilaxie secundară și terțiară 10. Stagiu de aplicații practice în mediu montan 11. Stagiu de practică în centre speciale de educație 12. Stagiu pentru pregătirea și elaborarea lucrării de licență Stagiile și aplicațiile practice sunt obligatorii. B2. Discipline de pregătire pe programe de studii / specializări – 30% – 35% 1. Kinetoterapia deficiențelor fizice și senzoriale 2. Kinetoterapia în afecțiunile ortopedico-traumatice cu aplicații în sport 3. Kinetoterapia în geriatrie-gerontologie 4. Kinetoterapia în afecțiunile cardio- respiratorii 5. Kinetoterapia în pediatrie 6. Kinetoterapia în afecțiunile neurologice 7. Kinetoterapia în afecțiunile reumatologice 8. Metode și tehnici de reeducare neuro-motorie 9. Masaj și tehnici complementare 10. Stagiu de practică în centre de recuperare 11. Stagiu de practică în centre de asistență socială NOTĂ: Practica profesională a studenţilor se realizează sub coordonarea unui cadru didactic, potrivit programelor analitice care includ obiective, tipuri de activităţi, documente completate de către studenţi, precum şi modalităţi de evaluare. Dacă practica profesională a studenţilor nu 12

se desfăşoară în baza proprie a universităţii/facultăţii, este necesară existenţa unor convenţii încheiate între facultăţi şi centrele de practică. C. Discipline complementare: 5% - 10% 1. Limbă străină 2. Comunicare și consiliere în kinetoterapie 3. Utilizare soft-uri specializate în kinetoterapie 4. Metode de cercetare științifică 5. Management și marketing în kinetoterapie D. Disponibil conform opţiunilor universităţilor: 3% - 5 % 1. Metode și tehnici de tonifiere musculară 2. Ortezare-protezare 3. Elemente de terapie ocupațională 4. Asistență socială în kinetoterapie 5. Neurofiziologie 6. Etică și deontologie în kinetoterapie NOTĂ: Pot fi introduse în planurile de învăţământ şi alte discipline care se înscriu în aria domeniului EFS, în funcţie de realităţile locale ale fiecărei universităţi. E. Discipline facultative: sunt de competenţa fiecărei facultăţi. NOTE: •

Unele discipline din planul ciclului de licenţă pot fi aprofundate în cadrul programelor de master.



La programele de studii în limbă străină, disciplina limba română este asimilată disciplinei limbă străină din programele de studii cu predare în limba română.



Disciplinei „Limbă română” pentru liniile cu predare în limbă străină i se vor aloca ore şi credite pentru curs (prelegere) şi seminar.

13

I.2. Planurile de ȋnvăţămȃnt – ciclul I + ciclul II Planurile de ȋnvăţămȃnt – ciclul I – 2013-2016 Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Domeniul: KINETOTERAPIE Specializarea: KINETOTERAPIE ŞI MOTRICITATE SPECIALĂ CICLUL I: Studii universitare de licenţă Durata programului de studiu: 3 ani Forma de învăţământ: CU FRECVENŢĂ Seria: 2013 – 2016 PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Anul de studiu I 2013 / 2014 Semestrul I

Nr. crt.

Denumirea disciplinei

Nr. ore/săpt.

Semestrul II FV

Cr

-

-

-

-

-

-

-

2 2 1 1

2 -

2 1 1

E E C C

5 5 3 3

5 5 5 -

2 -

2 -

2

E Vp

5 2

II.2. Discipline de pregătire pe programe de studii / specializări (DSKMS) 13. Masaj şi tehnici complementare -

2

-

2

E

5

III. Discipline complementare 14. Utilizarea programelor informatice

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

I. Discipline de pregătire fundamentală (DF) Bazele generale ale atletismului Fundamentele ştiinţifice ale jocurilor sportive – Baschet Fundamentele ştiinţifice ale jocurilor sportive – Handbal Teoria şi practica exerciţiului fizic Gimnastica de bază Fundamentele ştiinţifice ale jocurilor sportive – Fotbal Fundamentele ştiinţifice ale jocurilor sportive –Volei

FV

Cr

2 1

E C

-

1

-

-

Nr. ore/săpt.

C

S

L

2 1

-

1 -

C

S

L

5 3

-

-

C

3

-

-

-

II. Discipline de pregătire în domeniul licenţei şi direcţiei de specializare II.1. Discipline de pregătire în domeniul licenţei (DPDL) 8. Anatomie 2 2 E 9. Fiziologie 2 2 E 10. Psihomotricitate 2 2 E 11. Biomecanică 12. Stagiu de practică în centre speciale de educaţie -

-

-

-

-

-

-

-

2

C

2

IV. Discipline conform opţiunilor universităţilor (DOU) 15. Istoria universală a culturii fizice 2

2

-

E

4

-

-

-

-

-

V. Discipline facultative 16. Schi 17. Turism

-

-

2 -

Vp -

3 -

-

-

2

Vp

3

ore fizice

12

8

4

4

24

8

4

30

10

ore convenţionale

5E 2C

20

4

4E 3C 30 10 1Vp 24 34

Total

24 36

Total ore fizice obligatorii Total ore fizice convenţionale

14

10

Program de studii psihopedagogice Nivelul I (iniţial) de certificare pentru profesia didactică (facultativ) Semestrul I

Nr. crt.

Denumirea disciplinei

Nr. ore/săpt.

1. Psihologia educaţiei 2.

FV

Cr

-

E

-

-

2 2

4 6

C

S

L

2

2

Pedagogie I: Fundamentele pedagogiei, Teoria şi metodologia curriculum-ului ore fizice 2 Total ore convenţionale 4 Total ore fizice obligatorii Total ore fizice convenţionale

Semestrul II Nr. ore/săpt.

FV

Cr

-

-

-

2

-

E

5

2 2

4 6

1E

5

C

S

L

5

-

-

-

-

2

1E

5

2 4

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Anul de studiu II 2014 / 2015 Semestrul I

Nr. crt.

Denumirea disciplinei

Nr. ore/săpt.

Semestrul II FV

Cr

2

E

5

-

-

-

-

-

-

-

-

-

4 3 -

2

-

2

E

5

II.2. Discipline de pregătire pe programe de studii / specializări (DSKMS) 8. Tehnici şi metode în kinetoterapie 2 2 E 9. Kinetoterapia în afecţiuni ortopedo-traumatice 10. Stagiu de practică în centre de recuperare 11. Opţional 2 -

5 -

2 1

-

2 4 2

E Vp C

5 4 3

III. Discipline complementare (DC) 12. Metode de cercetare ştiinţifică 13. Limba străină 14. Limba străină

-

2 -

-

C -

3 -

1 -

2 2

-

E C

5 3

V. Discipline facultative 15. Badminton 16. Tenis de câmp

-

-

2 -

Vp -

3 -

-

-

2

Vp

3

ore fizice

9

6

9

8

4

12

ore convenţionale

18

6

4E 2C 30 9 1Vp 24 33

16

4

I. Discipline de pregătire fundamentală (DF) 1. Kinesiologie 2. Educaţie pentru sănătate şi prim ajutor

3. 4. 5. 6. 7.

C

S

L

2 -

2 -

-

FV

Cr

E -

Nr. ore/săpt.

II. Discipline de pregătire în domeniul licenţei şi direcţiei de specializare II.1. Discipline de pregătire în domeniul licenţei (DPDL) Bazele generale ale kinetoterapiei 2 2 E Elemente de fiziopatologie şi semiologie în 2 2 E kinetoterapie Stagiu de aplicaţii practice în instituţii balneare 4 Vp Opţional 1 1 1 C Înot şi hidroterapie -

Total

Total ore fizice obligatorii Total ore fizice convenţionale

15

C

S

L

5 -

2

-

5

-

5

4E 2C 30 12 1Vp 24 32

Discipline opţionale Semestrul I

Nr. crt.

1. 2. 3. 4.

Denumirea disciplinei

Nr. ore/săpt. C

S

L

Semestrul II

FV

Cr

Nr. ore/săpt. C

S

L

FV

Semestrul 3 (Anul II) Discipline oferite pentru cursul opţional 1 - Se alege o disciplină din pachet Tehnici de manevrare a bolnavului 1 1 C 3 Kinetoterapia la domiciliu 1 1 C 3 Semestrul 4 (Anul II) Discipline oferite pentru cursul opţional 2 - Se alege o disciplină din pachet Elemente de terapie prin dans 1 1 C Sportul la persoane cu dizabilităţi 1 1 C

Cr

3 3

Program de studii psihopedagogice Nivelul I (iniţial) de certificare pentru profesia didactică (facultativ) Semestrul I

Nr. crt.

1.

Denumirea disciplinei

Nr. ore/săpt.

Semestrul II

S

L

Pedagogie II: Teoria şi metodologia instruirii, teoria şi 2 metodologia evaluării

2

-

E

-

-

-

ore fizice

2

2

-

ore convenţionale

4

2

-

2. Didactica educaţiei fizice şi sportive Total

Nr. ore/săpt.

FV

C

FV

Cr

-

-

-

2

-

E

5

2

2

-

4

2

-

1E

5

C

S

L

5

-

-

-

-

2

1E

5

Total ore fizice obligatorii

4

4

Total ore fizice convenţionale

6

6

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Anul de studiu III 2015 / 2016 Nr. crt.

Semestrul I Denumirea disciplinei

Nr. ore/săpt.

I. Discipline de pregătire fundamentală (DF) 1. Psihopedagogie

C

S

L

-

-

-

Semestrul II

FV

Cr

-

II. Discipline de pregătire în domeniul licenţei şi direcţiei de specializare II.1. Discipline de pregătire în domeniul licenţei (DPDL) 2. Stagiu pentru pregătirea şi elaborarea lucrării de licenţă 3. Opţional 4 II.2. Discipline de pregătire pe programe de studii / specializări (DSKMS) Kinetoterapia în afecţiuni cardio-respiratorii 2 2 E Kinetoterapia în pediatrie 2 2 E Kinetoterapia în neurologie 2 2 E Comunicare şi relaţionare în kinetoterapie 2 2 E Opţional 3 1 2 C Kinetoterapia în geriatrie şi aplicaţii practice în centre 9. de asistenţă socială 10. Kinetoterapia în reumatologie Fundamentele eticii şi deontologiei profesionale în 11. kinetoterapie 4. 5. 6. 7. 8.

III. Discipline complementare (DC)

16

Nr. ore/săpt.

FV

Cr

-

E

5

1

2 -

Vp C

3 3

-

-

-

-

-

-

2

-

4

E

6

-

2

-

2

E

5

-

2

2

-

E

5

C

S

L

-

2

2

-

1

5 5 5 5 3

12. Limba străină 13. Limba străină

-

2 -

-

C -

3 -

-

2

-

C

3

IV. Discipline conform opţiunilor universităţilor (DOU) 14. Management în kinetoterapie 1

2

-

C

4

-

-

-

-

-

V. Discipline facultative 15. Ortezare-protezare 16. Kinetoterapia în învăţământul special

-

-

2 -

Vp -

3 -

-

-

2

Vp

3

10

8

6

4E 3C

9

7

8

30

18

7

ore fizice Total

ore convenţionale

20

8

6 24 34

Total ore fizice obligatorii Total ore fizice convenţionale

4E 2C 30 8 1Vp 24 33

Discipline opţionale Nr. crt.

1. 2. 3. 4.

Semestrul I Denumirea disciplinei

Nr. ore/săpt C

S

L

Semestrul II

FV

Cr

Nr. ore/săpt. C

S

L

FV

Semestrul 5 (Anul III) Discipline oferite pentru cursul opţional 3 - Se alege o disciplină din pachet Elemente de farmacologie şi terapia durerii 1 2 C 3 Kinetoterapia în obstetrică şi ginecologie 1 2 C 3 Semestrul 6 (Anul III) Discipline oferite pentru cursul opţional 4 - Se alege o disciplină din pachet Kinetoterapia deficienţelor fizice şi senzoriale 1 1 C Electroterapie 1 1 C

Cr

3 3

Program de studii psihopedagogice Nivelul I (iniţial) de certificare pentru profesia didactică (facultativ) Nr. crt.

Semestrul: I Denumirea disciplinei

Nr. ore/săpt.

2.

FV

Cr

1

C

-

3

-

C

S

L

1

-

Practică pedagogică în învăţământul preuniversitar obligatoriu (1)

1. Instruire asistată de calculator

3. Managementul clasei de elevi

-

Practică pedagogică în învăţământul preuniversitar obligatoriu (2) 5. Examen de absolvire – Nivelul I 4.

Total

ore fizice ore convenţionale

Total ore fizice obligatorii Total ore fizice convenţionale

Examen de licenţă: 5 credite

17

1 2

Semestrul II Nr. ore/săpt.

FV

Cr

-

-

-

-

-

-

-

1

1

-

E

3

-

-

-

3

C

2

-

-

-

-

-

E

5

2C

5

1 2

1 1

3 3 5 6

2E 1C

5

C

S

L

2

-

-

C

3

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

4 4 5 6

Planurile de ȋnvăţămȃnt – ciclul II – 2016-2018 Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Domeniul: ŞTIINŢA SPORTULUI ŞI EDUCAŢIEI FIZICE Program de studii: KINETOTERAPIA ÎN TRAUMATOLOGIA SPORTIVĂ CICLUL II: Studii universitare de masterat Durata programului de studiu: 2 ani Forma de învăţământ: CU FRECVENŢĂ Seria: 2016 – 2018 PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Anul de studiu I 2016 / 2017 Semestrul I Nr. crt.

1.

Denumirea disciplinei

Nr. ore/săpt.

Semestrul II

FV

Cr

-

E

C

S

L

Elemente de anatomie şi biomecanica aparatului 2 locomotor

2

Nr. ore/săpt.

FV

Cr

-

-

-

C

S

L

8

-

-

2. Fiziologia şi ergofiziologia activităţilor fizice

-

-

-

-

-

2

2

-

E

6

3. Evaluarea restantului funcţional posttraumatic

1

-

1

C

6

-

-

-

-

-

4. Masajul în traumatologia sportivă

2

-

2

E

8

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2

2

-

E

6

6. Kinetoterapia în traumatologia sportivă

2

-

2

E

8

-

-

-

-

-

7. Elemente de cercetare aplicate în kinetoterapie

-

-

-

-

-

1

1

-

E

6

8. Stagiu clinic

-

-

-

-

-

-

-

2

C

6

-

-

-

-

-

1

-

1

C

6

7

2

5

6

5

3

3E 2C 7,5 4,5

30

5.

Metode şi tehnici posttraumatică

kinetologice

în

recuperarea

Optional 9.

Metode de refacere post efort Gimnastică în reabilitarea fizică posttraumatică Total

ore fizice ore convenţionale

17,5 3

3E 1C 7,5

30

15

Total ore fizice obligatorii

14

14

Total ore fizice convenţionale

28

27

18

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Anul de studiu II 2017 / 2018 Semestrul I Nr. crt.

Denumirea disciplinei

Nr. ore/săpt.

în

kinetoterapia

C

S

L

Semestrul II

FV

Cr

Nr. ore/săpt. C

S

L

FV

Cr

1.

Elemente metodico-practice posttraumatică

2

-

2

E

6

-

-

-

-

-

2.

Mijloace de recuperare balneo-fizio-terapeutice în 2 patologia posttraumatică

-

2

E

6

-

-

-

-

-

3. Metodica prevenirii traumatismelor în sport

1

1

-

E

6

-

-

-

-

-

4. Stagiu clinic

-

-

2

C

6

-

-

-

-

-

1

1

-

C

6

-

-

-

-

-

Noţiuni generale de prim ajutor în traumatologia sportivă

-

-

-

-

2

-

2

E

8

Opţional 5.

Recuperarea posttraumatică prin mecanoterapie Elemente de consiliere psihologică

6.

7. Exerciţiul fizic adaptat în recuperarea posttraumatică

-

-

-

-

-

2

-

2

E

8

8. Aplicaţii ale eticii şi deontologiei profesionale

-

-

-

-

-

2

1

-

E

7

-

-

-

-

-

1

2

-

E

7

6

2

6

3

4

3

9

30

7

ore convenţionale 15

3E 2C

4E

30

9.

Reglementări kinetoterapie

organizatorice Total

şi

legislative

în

ore fizice

17,5 4,5

6

Total ore fizice obligatorii

14

14

Total ore fizice convenţionale

27

28

Pregătirea şi susţinerea disertaţiei: 5 credite

I.3. Fişele de disciplină (ciclul I + ciclul II) Fişe de disciplină – Ciclul I – studii universitare de licenţă – seria 2013-2016 Specializarea: Kinetoterapie şi Motricitate Specială Anul 1, 2013-2014 BAZELE GENERALE ALE ATLETISMULUI Obiectivele disciplinei •

Să utilizeze adecvat terminologia Atletismului în concordanță cu cerințele programei școlare. 19



Să explice corect conceptele și noțiunile tehnice specifice Atletismului.



Să cunoască și să-și însușească corect tehnica în probele de alergări, sărituri și aruncări.



Să cunoască și să aplice mijloaele Atletismului în vederea îndeplinirii obiectivelor instructiv-educative prevăyute în programa școlară.



Să asigure un bagaj minim de cunoștințe practice și metodice pentru practicarea atletismului în școală, cu posibilitatea de transfer în activitatea independentă și de timp liber.

Conţinut Curs • Istoricul şi evoluţia atletismului ca ramură de sport. Atletismul în epoca modernă. Atletismul ca sport competiţional: categorii, probe, clasificare sportivă. • Bazele generale ale tehnicii exerciţiilor de atletism. Trăsăturile fundamentale ale tehnicii. Delimitări conceptuale specifice analizei biomecanice. • Tehnica exerciţiilor de alergări – bazele generale. • Tehnica alergării de viteză. • Tehnica alergării de semifond, fond şi teren variat. • Tehnica alergărilor de ştafetă. • Tehnica alergărilor de garduri şi a alergărilor peste obstacole. • Tehnica exerciţiilor de sărituri – bazele generale. • Tehnica săriturii în înălţime: săritura prin păşire şi prin răsturnare dorsală. • Tehnica săriturii în lungime: săritura cu un pas şi jumătate şi cu paşi în aer. • Tehnica exerciţiilor de aruncări – bazele generale. • Tehnica aruncării greutăţii: aruncarea cu elan linear şi cu piruetă. •

Tehnica aruncării prin azvârlire: aruncarea mingii de oină şi a aruncării suliţei.

Lucrări practice • Tehnica şi metodica învăţării şi consolidării exerciţiilor din şcoala alergării. • Tehnica şi metodica învăţării şi consolidării exerciţiilor din şcoala săriturii. • Tehnica şi metodica învăţării şi consolidării exerciţiilor din şcoala aruncării. • Învăţarea şi consolidarea pasului lansat de semifond, a startului înalt şi a lansării de la start. • Învăţarea şi consolidarea pasului lansat cu accelerare, a pasului lansat de viteză şi a startului de jos şi a lansării de la start. • Învăţarea şi consolidarea aruncării prin azvârlire – a mingii de oină. • Învăţarea şi consolidarea săriturii în înălţime cu păşire. 20

FUNDAMENTELE ŞTIINŢIFICE ALE JOCURILOR SPORTIVE: BASCHET Obiectivele disciplinei •

Însușirea de către studenți a elementelor fundamentale de tehnică.



Însușirea de cunoștințe, priceperi și deprinderimotrice și organizatorice.



Cunoașterea regulamentelor competițiilor de baschet șia organizării lor.



Însușirea terminologiei specifice jocului de baschet.

Conţinut Curs • Istoricul jocului de baschet. Regulamentul jocului de baschet. • Caracteristicile jocului de baschet. • Elemente tehnice fără minge folosite în jocul de baschet (poziţia fundamentală, deplasările, joc de picioare şi lucru de braţe, mişcările înşelătoare). • Elemente tehnice cu mingea folosite în jocul de baschet (ţinerea mingii, prinderea şi protecţia mingii, pasarea mingii, conducerea mingii, aruncarea la coş, oprirea, pivotarea, fentele cu mingea). • Jocuri pregătitoare pentru învăţarea şi perfecţionarea jocului de baschet. • Baschetul sport adaptat. • Baschetul în şcoală. Lucrări practice • Elemente de mişcare în teren: poziţia fundamentală, oprirea într-un timp, oprirea în doi timpi, pivotul. • Ţinerea, prinderea şi pasarea mingii cu două mâini de la piept, de pe loc şi urmate de deplasare. • Pasele din deplasare. • Conducerea mingii (driblingul). • Aruncarea la coş de pe loc. • Aruncarea la coş din deplasare (precedată de dribling). • Aruncarea la coş din alergare (precedată de pasă). • Exerciţii şi jocuri cu folosirea paselor de pe loc şi din deplasare. • Schimbarea de direcţie cu frânare pe un picior şi deplasarea apărătorului. • Marcajul şi demarcajul. • Pătrunderea şi depăşirea. • Joc şcoală: 3x3, 2x2, 5x5. 21

FUNDAMENTELE ŞTIINŢIFICE ALE JOCURILOR SPORTIVE: HANDBAL Obiectivele disciplinei •

Obiectivul general: o Însușirea elementelor teoretice și metodologice ale handbalului în școală. Dezvoltarea capacității de analiză a problematicii de organizare a orei de handbal în școlile speciale. Dezvoltarea aptitudinilor de comunicare utilizând terminologia specifică jocului de handbal. Dezvoltarea capacității de adaptare a programului kinetoterapeutic la nevoile pacienților prin utilizarea mijloacelor specifice jocului de handbal.



Obiective specifice vizând competențele concretizate în cunoștințe, deprinderi și/sau competențe generale competențe cognitive (cunoștințe): -

Învățarea elementelor și a procedeelor tehnice de bază și a unor acțiuni și combinații tactice simple utilizabile în jocul de handbal;

-

Formarea abilităților practice și metodice de specialitate, referitoare la predarea handbalului în școlile speciale

competențe funcționale (deprinderi sau capacități de utilizare a cunoștințelor într-o situație de muncă dată) -

Dezvoltarea capacității absolventului de a pune în practică în mod autonom cunoștințele dobândite atunci când acționează într-un domeniu de activitate flexibil

competențe personale -

Posibilitatea elaborării de soluții prin analiza unor cazuri speciale;

-

Interacțiunea dintre kinetoterapeut și pacient.

competențe generale -

Dezvoltarea abilităților personale și valorizarea anumitor caracteristici profesionale în adoptarea celor mai adecvate atitudini și comportamente.

Conţinut Curs • Regulamentul jocului de handbal şi caracteristicile acestuia. • Jocul de handbal-aspecte generale. • Tehnica jocului de handbal. • Tactica jocului de handbal. • Tehnica şi tactica portarului. • Organizarea sistemului competiţional în şcoală. 22



Accidentări specifice efortului din jocul de handbal.

Lucrări practice • Ştafete şi jocuri dinamice cu elemente specifice jocului de handbal. • Învăţarea prinderii şi pasării mingii din deplasare, în diferite formaţii. • Învăţarea poziţiei fundamentale şi a mişcării în teren a atacantului şi a apărătorului. • Învăţarea aruncărilor la poartă cu sprijin pe sol. • Învăţarea contraatacului direct, indirect şi a replierii. • Învăţarea şi repetarea unor acţiuni individuale şi a unor combinaţii tactice. •

Consolidarea sistemelor de joc învăţate (sistemul cu un pivot şi sistemul de apărare 6:0).

ANATOMIE Obiectivele disciplinei •

Realizarea unei baze teoretice pentru noțiunile ce vor fi predate la celelalte discipline medicale, cât și pentru cele specifice profilului.



Familiarizarea cu structurile anatomice din care sunt alcătuite aparatele și sistemele organismului pentru o mai bună înțelegere a efectelor efortului sportiv asupra celui care-l practică.

Conţinut Curs •

Obiectul anatomiei descriptive şi funcţionale.



Biologia locomoţiei umane.



Embriogeneza aparatului locomotor.



Anatomia descriptivă a aparatului cardiovascular



Anatomia descriptivă a aparatului respirator.



Anatomia descriptivă a aparatului digestiv.



Anatomia descriptivă a aparatului urogenital.



Noţiuni de anatomia sistemului nervos central şi periferic.



Anatomia glandelor cu secreţie internă.



Anatomia analizatorilor.

Lucrări practice •

Ȋn cadrul seminariilor sunt reluate noţiunile prezentate la curs şi sunt prezentate exemple din practică medicală.

23

FIZIOLOGIE Obiectivele disciplinei •

Informarea studenților asupra fiziologiei mediului intern, sângelui, aparatelor cardiovascular și respirator, metabolismului, digestiei, excreției, sistemelor nervos și muscular, analizatorilor, glandelor endocrine.



Prezentarea influențeiexercițiilor fizice asupra activității cardiovasculare, respirației, excreției, secrețiilor endocrine și morfofiziologiei mușchilor striați.

Conţinut Curs •

Compoziţia şi structura funcţională a organismului.



Fiziologia sângelui.



Fiziologia cordului.



Fiziologia sistemului vascular.



Fiziologia respiraţiei.



Fiziologia digestiei.



Fiziologia metabolismului.



Termoreglarea.



Fiziologia excreţiei.



Fiziologia sistemului endocrin.



Fiziologia muşchilor striaţi.



Fiziologia muşchilor netezi.



Funcţia motorie a sistemului nervos.



Fiziologia analizatorilor.

Lucrări practice •

Repartiţia apei în organism şi metabolismul celular.



Plasma sangvină şi elementele figurate; influenţa efortului fizic.



Debitul cardiac şi presiunea arterială.



Factori care condiţionează circulaţia sângelui.



Adaptarea cardiovasculară la efort.



Volume şi debite respiratorii; influenţa efortului fizic.



Absorbţia alimentelor şi raţia alimentară.



Necesităţile energetice ale organismului; influenţa efortului fizic.



Mecanismele termoreglării. 24



Adaptarea excreţiei la efort.



Influenţa efortului fizic asupra secreţiilor endocrine.



Morfologia muşchilor striaţi.



Influenţa efortului fizic asupra sistemului nervos central.



Analizatorii vestibular şi kinestezic.

PSIHOMOTRICITATE Obiectivele disciplinei •

Obiectivul general: o Însușirea elementelor teoretice ale psihomotricității. Dezvoltarea aptitudinilor de comunicare utilizând terminologia specifică kinetoterapiei și motricității speciale. Dezvoltarea capacității de adaptare a programului kinetoterapeutic la nevoile pacienților.



Obiective specifice vizând competențele concretizate în cunoștințe, deprinderi și/sau competențe generale competențe cognitive (cunoștințe): -

Învățarea noțiunilor specifice psihomotricității

-

Formarea abilităților practice și metodice de specialitate, referitoare la adaptarea programului kinetoterapeutic în funcție de diagnosticul pacientului și caracteristicile sale psihomotrice

competențe funcționale (deprinderi sau capacități de utilizare a cunoștințelor într-o situație de muncă dată) -

Dezvoltarea capacității absolventului de a pune în practică în mod autonom cunoștințele dobândite în situații particularizate

competențe personale -

Posibilitatea elaborării de soluții prin analiza unor cazuri speciale;

-

Interacțiunea dintre kinetoterapeut și pacient.

competențe generale -

Dezvoltarea abilităților personale și valorizarea anumitor caracteristici profesionale în adoptarea celor mai adecvate atitudini și comportamente.

Conţinut Curs • Definirea conceptului de psihomotricitate. • Senzaţii, percepţii, reprezentări. 25

• Etape în dezvoltarea psihomotorie. • Componentele de bază ale psihomotricităţii: componentele motrice; program terapeutic pentru educarea conduitelor motrice de bază; componentele neuromotrice; program terapeutic pentru educarea conduitelor neuromotrice; componentele perceptiv motrice; program terapeutic pentru educarea conduitelor perceptiv motrice. • Tulburările psihomotrice. • Jocul şi rolul lui în procesul de educare şi reeducare psihomotrică. • Organizarea activităţii educative şi reeducative în psihomotricitate. • Evaluarea potenţialului psihomotric al copilului. • Noţiuni de bază în conceperea planurilor de dezvoltare psihomotrică. Lucrări practice • Rolul senzaţiilor şi percepţiilor în creşterea şi dezvoltarea copilului. o Reprezentările – de la teorie la practică. o Creşterea şi dezvoltarea copilului-delimitări conceptuale. • Componentele motrice şi rolul lor în evoluţia ontogenetică a persoanei. • Relaţia dintre componentele neuromotrice şi componentele motrice. • Componentele perceptiv motrice şi rolul lor în viaţa socială a individului. • Relaţia dintre componentele psihomotrice. • Procesul de educare şi procesul de reeducare psihomotrică-diferenţe şi similitudini. • Realizarea de structuri de exerciţii pentru: conştientizarea relaţiilor cu ceilalţi, cu accent pe munca în perechi şi în grup mic; conştientizarea ritmului; conştientizarea contrastelor; conştientizarea spaţiului. • Rolul terapeutic al desenului (linii, culori, forme). •

Programe de educare şi reeducare psihomotrică a copilului (pentru tulburările psihomotrice).

ISTORIA UNIVERSALĂ A CULTURII FIZICE Obiectivele disciplinei •

Prezentarea culturii fizice ca o componentă esențială în angrenajul culturii generale în acord cu principalele coordonate ale cunoașterii: filosofia, pedagogia, biologia, literatura.



Încadrarea culturii fizice în asnsamblul valorilor materiale și spirituale reprezentate prin instituțiile, școlile și sistemele de educație fizică cunoscute de-a lungul istoriei culturii omenești cu rol determinant în dezvoltarea fizică și spirituală a ființei omenești.

26

Conţinut Curs • Definiţiile obiectului de studiu; metodele de cercetare utilizate; periodizarea istoriei universale a omenirii. • Izvoarele istoriei universale a culturii fizice. • Cultura fizică în Comuna Primitivă. • Cultura fizică la diferite populaţii aparţinând zonelor geografice vechi: America, Africa, Asia, Oceania. • Cultura fizică în Antichitate: India, Egipt, Persia, China, Japonia. • Cultura fizică în Grecia Antică. • Cultura fizică în Roma Antică. • Cultura fizică în perioada Evului Mediu. • Cultura fizică în viziunea cărturarilor din perioada Renaşterii. •

Creatorii de sisteme pedagogice – rolul culturii fizice în formarea fiinţei umane

• Importanţa sistemelor pedagogice de educaţie fizică în propagarea culturii fizice. • Propagarea culturii fizice prin Şcoala filantropistă. • Sisteme auxiliare de educaţie corporală. •

Cultura fizică în România – aspecte generale

Seminar • Aprofundarea cunoştinţelor privind apariţia şi evoluţia culturii fizice în Comuna Primitivă. • Aprofundarea cunoştinţelor privind apariţia şi evoluţia culturii fizice în Antichitate. • Rolul filosofiei în răspândirea culturii fizice în Antichitate: Platon şi Aristotel. • Instituţii care propagau cultura fizică în diferite perioade istorice: academiile şi gimnaziile în Antichitate. • Aprofundarea cunoştinţelor privind apariţia şi evoluţia culturii fizice în Evul Mediu. • Instituţii care propagau cultura fizică în diferite perioade istorice: şcolile mănăstireşti, şcolile iezuiţilor şi universităţile în Evul Mediu. • Pedagogii umanişti: Vittorino Da Feltré, Ludovic Vivés, Mercurialis, François Rabelais. • Pedagogii realişti: Komenski, John Locke. • Pedagogii iluminişti: Jean Jacques Rousseau.

27

• Aprofundarea cunoştinţelor privind apariţia şi evoluţia culturii fizice în Perioada Modernă. • Principalii reprezentanţi ai Şcolii Filantropiste: Basedow, Salzmann, Guts-Muths, Vieth, Pestalozzi. • Metode naturale utilizate în educaţia corporală: metoda franceză – Georges Herbert şi metoda austriacă – Gaulhofer şi Sireicher. • Rolul unor organizaţii în implementarea culturii fizice: Scoutismul, Young Men’s Christian Association (YMCA), Socolismul. •

Aprofundarea cunoştinţelor privind apariţia şi evoluţia culturii fizice în Perioada Contemporană.

TEORIA ŞI PRACTICA EXERCIŢIULUI FIZIC Obiectivele disciplinei •

Cunoaşterea, înţelegerea şi utilizarea unor noţiuni şi concepte de bază ale domeniului.

La finalizarea cu succes a acestei discipline, studenţii vor fi capabili să: •

explice noţiunile şi conceptele de bază ale domeniului



descrie categoriile principale, componentele unor activităţi specifice



utilizeze noţiunile specifice disciplinei în cadrul limbajului terminologic



aplice principiile şi legile specifice domeniului în cadrul activităţilor practice



analizeze influenţele generale, îndeosebi cu caracter profilactic, ale practicării exerciţiilor fizice asupra subiecţilor.

Conţinut Curs • Noţiunile (categoriile) principale ale TEFS: dezvoltarea fizică, capacitatea motrică, mişcarea, act motric, acţiune motrică, activitate motrică. • Componentele proceselor instructiv-educative de educaţie fizică şi antrenament sportiv: calităţile motrice; elementele de conţinut ale celorlalte laturi ale educaţiei. • Componentele proceselor instructiv-educative de educaţie fizică şi antrenament sportiv: deprinderile şi priceperile motrice; cunoştinţe de specialitate; indicii morfofuncţionali ai organismului. • Originea EFS. Evoluţia fenomenului practicării exerciţiilor fizice. Esenţa EFS ca activităţi sociale. Idealul EFS. • Funcţiile EFS. Obiectivele EFS.

28

• Educaţia fizică şi sportivă în contextul educaţiei permanente. Statutul social al licenţiatului în educaţie fizică şi sport. • Sistemul mijloacelor în educaţie fizică şi sport. • Exerciţiul fizic – mijlocul principial. • Sistemul de EFS din România. • Principalele forme de organizare a exerciţiilor fizice: activităţi gimnice; jocul. • Principalele forme de organizare a exerciţiilor fizice: activităţi sportive; activităţi turistice. Seminar •

Teoria Educaţiei Fizice şi Sportului ca disciplină ştiinţifică



Noţiunile (categoriile) principale ale TEFS



Calităţile motrice



Deprinderile şi priceperile motrice



Educaţia fizică şi sportul ca fenomene sociale



Sistemul mijloacelor în educaţie fizică şi sport



Exerciţiul fizic – mijloc de bază



Sistemul de EFS din România



Forme de practicare a exerciţiilor fizice.

GIMNASTICA DE BAZĂ Obiectivele disciplinei •

Realizarea componentelor esteticii corporale şi motrice: ţinută şi execuţie artistică, dezvoltare fizică armonioasă.



Prevenirea şi corectarea unor deficienţe fizice.



Însuşirea tehnicii şi metodicii de predare a elementelor statice şi dinamice.



Dezvoltarea formelor specifice de manifestare a calităţilor motrice în gimnastica de bază

Conţinut Curs • Istoricul şi evoluţia gimnasticii • Terminologia gimnasticii de bază • Mijloacele gimnasticii de bază • Exerciţii de front şi formaţii • Exerciţii de dezvoltare fizică generală • Tehnica şi metodica elementelor statice şi dinamice 29

• Exerciţii pentru prevenirea şi corectarea unor deficienţe fizice Lucrări practice • Exerciţii de front şi formaţii; educarea ritmicităţii. • Modele operaţionale pentru formarea execuţiei artistice. • Exerciţii de dezvoltare fizică generală; exerciţii de dezvoltare fizică generală cu diferite obiecte sau la diferite aparate. • Exerciţii pentru corectarea unor deficienţe fizice. • Tehnica şi metodica învăţării unor elemente statice şi dinamice. •

Dezvoltarea capacităţii motrice generale

FUNDAMENTELE ŞTIINŢIFICE ALE JOCURILOR SPORTIVE: FOTBAL Obiectivele disciplinei •

Dobândirea de cunoştinţe asupra caracteristicilor, tendinţelor şi valenţelor formative ale jocului de fotbal.



Cunoştinţe specifice asupra aspectelor teoretice de bază ale jocului de fotbal.

La finalizarea cu succes a acestei discipline, studenţii vor fi capabili să: •

Descrie procedeele şi elementele tehnice de bază ale jocului.



Analizeze tactica de joc a unuei echipe de fotbal.



Cunoaşterea curriculei specifice şi încadrarea corespunzătoare a metodelor şi mijloacelor specifice jocului de fotbal în documentele metodico-didactice.



Capete abilităţi în predarea tehnicii, tacticii şi a aspectelor teoretice specifice jocului de fotbal.

Conţinut Curs • Istoria şi organizarea jocului de fotbal. • Tehnica jocului de fotbal. Definiţie, importanţă. Componentele tehnicii jocului de fotbal. • Descrierea elementelor şi procedeelor tehnice de bază, de colaborare. • Descrierea elementelor şi procedeelor tehnice de bază, de adversitate. • Descrierea elementelor şi procedeelor tehnice specifice posturilor. • Tactica, definiţie, componente, principii. • Tactica de joc în atac. Principiile atacului. Fazele şi formele atacului. • Tactica de joc în atac. Sisteme de joc în atac. • Mijloace de realizarea a tacticii individuale şi colective în atac. 30

• Tactica de joc în apărare. Principiile apărării. Fazele şi formele apărării. • Tactica de joc în apărare. Sisteme de joc în apărare. • Mijloace de realizare a tacticii individuale şi colective în apărare. • Aspecte generale ale metodicii în jocul de fotbal. •

Aspecte generale privind fotbalul în lecţia de educaţie fizică.

Lucrări practice • Metode şi mijloace pentru învăţarea tehnicii jocului de fotbal. Elemente tehnice de bază. • Metode şi mijloace pentru învăţarea tehnicii jocului de fotbal. Procedee tehnice de bază. • Metode şi mijloace pentru învăţarea tehnicii jocului de fotbal. Elemente de tehnică specifică pe posturi. • Metode şi mijloace pentru învăţarea tacticii jocului de fotbal. Tactica de joc în atac. • Metode şi mijloace pentru învăţarea tacticii jocului de fotbal. Tactica de joc în apărare. • Exerciţii pentru învăţarea/consolidarea procedeelor tehnice prin jocuri cu temă. Regulament. • Exerciţii tehnico-tactice în condiţii uşurate. • Exerciţii tehnico-tactice în condiţii de adversitate. • Exerciţii tehnico-tactice pe teren redus. • Exerciţii tehnico-tactice pe teren de dimensiuni normale. • Jocuri cu temă. • Jocul bilateral. FUNDAMENTELE ŞTIINŢIFICE ALE JOCURILOR SPORTIVE: VOLEI Obiectivele disciplinei •

Implementarea unui sistem de cunoștințe teoretice și practice din jocul de volei cu scopul de a fi utilizate ulterior în activitatea profesională a studenților.



Acumularea unor cunoștințe teoretice și practice specifice jocului de volei.



Capacitatea de a organiza și desfășura activități sportive cu persoane cu dizabilități.

Conţinut Curs •

Istoricul jocului de volei/condiţii generale.



Tehnica în jocul de volei/componentele tehnicii.



Elemente şi procedee tehnice fundamentale de atac şi apărare. 31



Semne în volei/Şcoala mingii/Poziţia fundamentală.



Elemente şi procedee tehnice specifice jocului în atac.



Elemente şi procedee tehnice specifice jocului în apărare.



Sisteme de joc/voleiul în şcoală.

Lucrări practice •

Prezentarea regulilor de desfăşurare a activităţii/acomodarea cu mingea/poziţia fundamentală. Pasa cu două mâini de sus-iniţiere. Joc cu efectiv redus 2x2, 3x3.



Pasa cu două mâini de sus-iniţiere. Organizarea celor trei lovituri. Serviciu de jos din faţăiniţiere. Joc cu efectiv redus 2x2, 3x3.



Pasa cu două mâini de sus-consolidare. Preluarea cu două mâini de jos-iniţiere. Serviciu de jos din faţă-consolidare. Joc 6x6 – model I.



Pasa cu două mâini de sus-consolidare. Preluarea cu două mâini de jos-consolidare. Serviciu de jos din faţă-consolidare. Joc 6x6 – model I.



Pasa cu două mâini de sus – consolidare. Lovitura de atac împinsă-iniţiere. Blocaj individual-iniţiere. Serviciu de jos din faţă. Joc 6x6.



Pasa cu două mâini de sus-consolidare. Lovitura de atac împinsă-iniţiere. Blocaj individual-iniţiere. Joc 6x6.

BIOMECANICĂ Obiectivele disciplinei •

Crearea bazei de cunoştinţe legate de Anatomia şi Biomecanica aparatului locomotor şi armonizarea acesteia în cadrul informaţiilor deja acumulate de către studenţi.



Realizarea unei baze teoretice atât pentru noţiunile care vor fi predate la Biomecanică cât şi pentru cele predate la celelalte discipline cu caracter medical



Clarificarea noţiunilor de Anatomie generală acumulate în timpul facultăţii



Cunoaşterea elementelor de Biomecanică articulară şi Biomecanica exerciţiilor fizice

Conţinut Curs •

Noţiuni de Biomecanică: acţiunile lanţurilor musculare, biomecanica articulară.



Biomecanica membrului superior – umărul: acţiunile lanţurilor musculare, biomecanica articulară.



Biomecanica membrului superior – cotul: acţiunile lanţurilor musculare, biomecanica articulară.

32



Biomecanica membrului superior – mâna şi degetele: acţiunile lanţurilor musculare, biomecanica articulară.



Biomecanica membrului inferior – articulaţia coxofemurală: acţiunile lanţurilor musculare, biomecanica articulară.



Biomecanica membrului inferior – articulaţia genunchiului: acţiunile lanţurilor musculare, biomecanica articulară.



Biomecanica membrului inferior – articulaţia gleznei: acţiunile lanţurilor musculare, biomecanica articulară.



Biomecanica toracelui: acţiunile lanţurilor musculare, biomecanica coloanei vertebrale.



Biomecanica abdomenului: acţiunile lanţurilor musculare, biomecanica coloanei vertebrale.



Biomecanica coloanei vertebrale.



Pârghii musculare, lanţuri cinematice.



Biomecanica mersului.



Biomecanica alergării.



Biomecanica săriturii, aruncări.

Lucrări practice •

Noţiuni de Biomecanică: acţiunile lanţurilor musculare, biomecanica articulară



Biomecanica membrului superior - umărul: acţiunile lanţurilor musculare, biomecanica articulară



Biomecanica membrului superior - cotulul: acţiunile lanţurilor musculare, biomecanica articulară



Biomecanica membrului superior – mâna şi degetele: acţiunile lanţurilor musculare, biomecanica articulară



Biomecanica membrului inferior -articulaţia coxofemurală: acţiunile lanţurilor musculare, biomecanica articulară



Biomecanica membrului inferior -articulaţia genunchiului: acţiunile lanţurilor musculare, biomecanica articulară



Biomecanica membrului inferior -articulaţia gleznei: acţiunile lanţurilor musculare, biomecanica articulară



Biomecanica toracelui: acţiunile lanţurilor musculare, biomecanica coloanei vertebrale



Biomecanica abdomenului: acţiunile lanţurilor musculare, biomecanica coloanei vertebrale



Biomecanica coloanei vertebrale 33



Pârghii musculare, lanţuri cinematice



Biomecanica mersului



Biomecanica alergării



Biomecanica sărituri, aruncări

STAGIU DE PRACTICĂ ÎN CENTRE SPECIALE DE EDUCAŢIE Obiectivele disciplinei •

Cunoaşterea viitorului loc de muncă , dotarea cabinetelor de recuperare din centrele speciale de educaţie, legăturile interdisciplinare, relaţiile dintre pacient-terapeut, terapeut alt personal din echipa unde lucrează.

La finalizarea cu succes a acestei discipline, studenţii vor fi capabili să: •

Cunoască formele de organizare ale cabinetelor şi de recuperare din cadrul instituţiilor de învăţământ special.



Cunoască circuitul pe care îl urmează pacientul în cadrul procesului de recuperare.



Cunoască patologia întâlnită în cadrul instituţiilor de învăţământ special.



Deprindă abilităţile de lucru în cadrul echipei pluridisciplinare. Să deţină cunoştinţe şi deprinderi necesare alcătuirii programelor de recuperare în diverse afecţiuni.



Aprofundarea cunoştinţelor în domeniul afecţiunilor generatoare de handicap motor.



Cunoaşterea, evaluarea şi interpretarea corectă a indicatorilor de prognoză, precum şi a limitelor de recuperare posibilă, în raport cu vârsta, sexul şi stadiul de evoluţie a bolii.



Să cunoască modul de folosire a dispozitivelor, instalaţiilor şi a aparaturii specifice profesiei şi să le utilizeze în mod corect.

Conţinut Lucrări practice •

Vizitarea instituţiilor de învăţământ speciale şi a organizaţiilor ce desfăşoară activităţi similare.



Observarea tehnicilor de lucru cu pacienţii în diferite instituţii de învăţământ cu caracter special.



Cunoaşterea circuitelor pe care le urmează pacienţii în cadrul acestor instituţii.



Învăţarea etapelor de desfăşurare a unei şedinţe de kinetoterapie în cadrul acestor instituţii.

MASAJ ŞI TEHNICI COMPLEMENTARE Obiectivele disciplinei •

Însuşirea cunoştinţelor din domeniul activităţii de masaj şi a unor tehnici complementare.



Învăţarea noţiunilor teoretice privind practicarea masajului 34



Indicaţii şi contraindicaţii pentru masajul igienic, terapeutic şi sportiv



Formarea abilităţii (manualităţii) pentru executarea masajului



Cunoaşterea modului de organizare şi desfăşurare a activităţii de masaj

Conţinut Curs •

Noţiuni introductive: istoricul evoluţiei şi importanţa masajului; clasificarea masajului; organizarea activităţii (pregătirea cadrelor, domenii de aplicare).



Reguli de practicare a masajului: spaţii destinate masajului, reguli de igienă a spaţiilor, reguli de igienă pentru masor, pentru pacient (subiect); indicaţii şi contraindicaţii pentru masaj.



Descrierea manevrelor principale de masaj: manevrele principale de masaj, netezirea (effleuraje), execuţia tehnică; manevrele principale de masaj, fricţiunea (frământatul superficial).



Descrierea manevrelor principale de masaj: manevrele principale de masaj, frământat (petrissage); manevrele principale de masaj, tapotament; manevrele principale de masaj, vibraţii.



Descrierea manevrelor auxiliare de masaj: cuta, ciupitul, pensatul, rulatul, cernutul, tracţiunea.



Efectele masajului asupra organismului: efectele netezirii, fricţiunii, frământatului, tapotamentului, vibraţiilor, asupra ţesuturilor; efectele generale ale masajului asupra organismului.



Automasajul: tehnica şi poziţiile din care se execută automasajul (membrelor inferioare, membrelor superioare, abdomenului, spatelui, capului, feţei); efectele automasajului.



Alte procedee şi tehnici de masaj: crioterapia, duş masajul, masajul cu aer cald, sauna; efectele procedeelor (crioterapia, duş masajul, masajul cu aer cald, sauna).



Tehnici complementare de masaj: noţiuni de reflexoterapie; principii fiziologice de acţionare; zone de influenţă reflexoterapeutică.



Tehnici complementare de masaj: presopunctura; masajul reflexogen; masajul transversal profund.



Tehnici complementare de masaj: tehnica Shiatsu; tehnica Reiki.



Tehnici complementare de masaj: localizarea (depistarea) punctelor Triger dureroase; masajul terapeutic al punctelor Triger, reguli metodice.



Tehnici complementare de masaj: drenajul limfatic; automasajul Chi; tehnica DO-IN. 35



Masajul în familie: reguli de practicare; vizionare CD

Lucrări practice •

Masajul spatelui. Învăţarea procedeelor principale de masaj specifice spatelui. Descrierea efectelor masajului asupra diferitelor straturi ale tegumentului, muşchilor şi organismului în mod general. Indicaţii şi contraindicaţii în aplicarea masajului la nivelul spatelui.



Masajul spatelui şi masajul cervical. Învăţarea procedeelor principale de masaj specifice zonei cervicale. Descrierea efectelor masajului asupra diferitelor straturi ale tegumentului, muşchilor şi organismului în mod general. Indicaţii şi contraindicaţii în aplicarea masajului la nivelul zonei cervicale (sens, manevre, pense, prize).



Masajul membrelor inferioare şi fesierilor. Învăţarea procedeelor principale de masaj specifice zonei. Descrierea efectelor masajului asupra diferitelor straturi ale tegumentului, muşchilor, sistemului circulator de retur venos şi limfatic şi a organismului în mod general. Indicaţii şi contraindicaţii în aplicarea masajului la nivelul membrelor inferioare (sens, manevre, pense, prize).



Masajul membrelor superioare. Învăţarea procedeelor principale de masaj specifice membrelor superioare. Descrierea efectelor masajului asupra diferitelor straturi ale tegumentului, muşchilor, sistemului circulator de retur venos şi limfatic şi a organismului în mod general. Indicaţii şi contraindicaţii în aplicarea masajului la nivelul membrelor superioare (sens, manevre, pense, prize).



Masajul abdomenului. Învăţarea procedeelor principale de masaj specifice abdomenului. Descrierea efectelor masajului asupra diferitelor straturi ale tegumentului, muşchilor, sistemului circulator de retur venos şi limfatic şi al îmbunătăţirii traseului la nivelul colonului. Indicaţii şi contraindicaţii în aplicarea masajului la nivelul abdomenului (sens, manevre, pense, prize).



Masajul facial şi al decolteului. Învăţarea procedeelor principale de masaj specifice masajului facial şi al decolteului. Descrierea efectelor masajului asupra diferitelor straturi ale tegumentului, muşchilor. Indicaţii şi contraindicaţii în aplicarea masajului la nivelul feţei şi decolteului (sens, manevre, pense).



Descrierea manevrelor auxiliare de masaj specifice fiecărui segmente de corp. Cernutul. Rulatul. Presiunile. Tracţiunile şi tensiunile. Scuturările.



Descrierea masajului reflex. Efectele masajului reflexogen. Indicaţii şi contraindicaţii ale masajului reflexogen.



Descrierea automasajului pe diferite segmente de corp.

36



Descrierea diferitelor mijloace auxiliare de masaj: hidro-terapia; duş-masajul; duşul subacval; duşul cu aer cald; băile cu bule gazoase; masajul local cu gheaţă; sauna.



Scurtă incursiune în aplicarea masajului în medicina tradiţională: Tehnica Reiki; Tehnica Shiatzu; Tehnica punctelor trigger; Podoterapia.



Masajul general al corpului.

UTILIZAREA PROGRAMELOR INFORMATICE Obiectivele disciplinei La finalizarea cu succes a acestei discipline, studenții vor fi capabili să: •

Să cunoască noțiunile fundamentale ale editorului de texte Word.



Să știe să redacteze documente complexe, folosind corect și eficient facilitățile pe care le oferă programul Word.



Să cunoască tipurile de funcții Word și sintaxa acestora.



Să utilizeze funcții și formule Word în rezolvarea de probleme (matematice, statistice).



Să stăpânească elementele de bază ale programului Power Point.



Să stabilească caracteristicile generale ale unei prezentări Power Point folosind Slide master.



Să fie capabil să realizeze o prezentare Power Point profesională.



Utilizarea editorului de texte Word în realizarea unor documente mari (lucrări licență, cărți).



Realizarea de documente Word complexe ce conțin obiecte grafice: imagini, desene, diagrame, organigrame.



Scrierea corectă a funcțiilor în formule și folosirea lor în rezolvarea de probleme practice (matematice, statistice).



Realizarea de prezentări electronice Power Point care să conțină tranziții, animații, sunet

Conţinut Lucrări practice •

Prezentarea generală a programului Word. Editarea primară a unui document Word.



Formatarea caracterelor, formatarea paragrafelor.



Formatarea paginii. Secţiuni ale unui document. Crearea listelor în Word.



Tabele: formatare, utilizarea formulelor. Stiluri şi şabloane.



Adresarea domeniilor de celule. Formule în Word. Aplicaţii.



Tipuri de funcţii Word. Utilizarea funcţiilor Word pentru rezolvarea unor probleme practice. 37



Referinţe în Word: note de subsol, note de final, referinţe încrucişate, crearea unui marcaj, unui cuprins, unui index, unei legende. Aplicaţii – scrierea unui document complex.



Inserarea unor imagini şi desene într-un document. Utilizarea obiectelor într-un document Word: diagrame, organigrame, animaţii, WordArt, hyperlinkuri.



Test de control aplicativ – editorul de texte Word.



Realizarea unui proiect Word.



Prezentarea generală a programului Power Point 2007: crearea slide-urilor, tipuri de slideuri, şabloane, scheme de culori, antete şi subsoluri, numerotarea slide-urilor.



Inserarea de tranziţii de slide-uri, tipuri de animaţii, butoane de acţiune. Corelarea vitezei de tranziţie cu prezentarea. Crearea unui slide master.



Realizarea unei prezentări complexe Power Point

Anul 2, 2014-2015 KINESIOLOGIE Obiectivele disciplinei • Implementarea unui sistem de cunoştinte teoretice şi aplicative din domeniul kinesiologiei cu scopul de a fi utilizate ulterior în activitatea profesională a studenţilor • dobândirea cunoştinţelor ştinţifice specifice disciplinei; • posibilitatea analizei şi sintezei unor cazuri date de probleme de kinesiologie; • formarea unei gândiri corecte domeniului pentru rezolvarea problematicii motricităţii; • integrarea disciplinelor conexe studiate.. Conţinut Curs •

Mişcarea omului ca domeniu de cercetare. Kinesiologia, ştiinţă interdisciplinară. Delimitări conceptuale.



Evoluţia motricităţii umane. Pârghiile corpului.



Forţele interne şi externe implicate în realizarea mişcării.



Suportul morfologic şi funcţional al motricităţii. Oasele şi articulaţiile. Legile arhitecturării osoase.



Suportul morfologic şi funcţional al motricităţii. Fibra musculară. Proprietăţile mecanice ale musculaturii scheletice.



Suportul morfologic şi funcţional al motricităţii. Activitatea neuromusculară.



Suportul morfologic şi funcţional al motricităţii. Activitatea neuromusculară. 38



Metodologia evaluarii activităţii motrice.



Analiza structurală a unui lanţ cinematic osteo-muscular.



Biomecanica membrului superior: complexul musculo-scheletal acromioclavicular.



Mişcări segmentare ale membrului superior; mişcările articulare ale articulaţiilor humerocubito-radiale şi ale mâinii.



Biomecanica membrului inferior: mişcările articulare şi segmentare ale membrului inferior.



Kinesiologia mersului uman.



Kinesiologia unor mişcări particulare: alergare, mers pe scară etc.

Lucrări practice •

Analiza structurală a unui lanţ cinematic osteo-muscular.



Mărimi segmentare antropometrice.



Determinarea centrelor de masă segmentare ale sistemului musculo-scheletal.



Mărimi inerţiale ale corpului uman.



Analiza mersului uman.



Analiza pasului de alergare.

BAZELE GENERALE ALE KINETOTERAPIEI Obiectivele disciplinei • Însuşirea de către studenţi a unui bagaj mai larg de cunoştinţe, privind selecţia, combinarea şi adaptarea mijloacelor şi metodelor de tratament, pe categorii de boală şi specific de bolnav • Familiarizarea cu terminologia şi tematica specifică domeniului kinetoterapie si motricitate specială. • Prezentarea

unui

parcurs

prin

patologia

umană,

beneficiară

a

tratamentelor

kinetoterapeutice. • Asigurarea capacităţii de cuprindere şi evaluare a restantului funcţional al bolnavilor, pe categorii de boală, beneficiari ai kinetoterapiei. • Incursiune în posibilităţile şi limitele kinetoterapiei pe categorii de boală,în elaborarea prognozelor pe termen scurt, mediu şi lung. • Prezentarea situaţiilor de risc vital, în relaţie cu kinetoterapia. • Discuţii asupra alcătuirii planurilor, programelor, lecţiilor şi şedinţelor. • Vizite în unităţi sanitare cu prezentare de cazuri, în condiţii de spital şi ambulator.

39

Conţinut Curs •

Aprofundarea noţiunilor de lateralitate emisferică, cinematică, cinetică, postură, aliniament corporal.



Clasificarea mişcărilor pe axe şi planuri funcţionale.



Exerciţiul fizic mijloc de bază al terapiei moderne.



Kinetoterapia primară şi secundară, posibilităţi şi limite.



Principii de bază ce stau la baza alcătuirii planului de tratament kinetoterapeutic.



Noţiunile de plan, program, lecţie şi şedinţă de tratament în practica kinetoterapeutică.



Însuşirea metodelor şi principiilor de tratament în cadrul recuperării bolnavilor cu afecţiuni reumatologice.



Elaborarea principiilor, mijloacelor şi metodelor de tratament în cadrul recuperării pacienţilor cu afecţiuni neurologice sau neuromotorii.



Prezentarea celor mai frecvente patologii ortopedo-traumatice de la nivelul aparatului locomotor.



Prezentarea obiectivelor şi principiilor de lucru în cadrul recuperării cardio-vasculare şi respiratorii.



Detalierea limitelor şi posibilităţilor de recuperare în cadrul recuperării pediatrice.



Stabilirea obiectivelor şi modului de lucru în cadrul programelor de recuperare pediatrică.



Patologia sportivă – mijloace şi posibilităţi terapeutice.



Modalităţi şi principii de dozare a efortului în cadrul patologiei geriatrice

Lucrări practice •

Demonstrarea practică a clasificării mişcărilor în planuri funcţionale; poziţia zero.



Studiul mişcărilor concentrice şi excentrice, în interiorul şi exteriorul segmentului de contracţie.



Incursiune prin tehnicile şi metodele de tratament kinetoterapic.



Testarea şi exemplificarea metodelor practice de lucru în patologia aparatului locomotor.



Prezentarea modalităţilor de reeducare a mersului şi recuperare a autonomiei de deplasare în patologia aparatului locomotor.



Reeducarea prehensiunii şi a capacităţii de autoservire.



Reeducarea stabilităţii articulare.



Reeducarea echilibrului.

40

ELEMENTE DE FIZIOPATOLOGIE ŞI SEMIOLOGIE ÎN KINETOTERAPIE Obiectivele disciplinei •

Prezentarea principalelor mecanisme implicate în producerea şi evoluţia bolilor aparatelor circulator, respirator, excretor, sistemelor nervos şi muscular. Accentul este pus pe endocrinopatii şi afecţiuni musculo-scheletale. La finalizarea cu succes a acestei discipline, studenţii vor fi capabili să: •

Explice fiziopatologia principalelor afecţiuni care pot duce la disfuncţii ale lanţului neuro-mio-artrokinetic.



Descrie semnele clinice cu importanţă pentru kinetoterapeut.



Utilizeze ȋn mod practic informaţiile conţinute ȋn curs pentru alcătuirea unui program de kinetoterapie adecvat.



Analizeze evoluţia pacientului sub tratament.

Conţinut Curs •

Noţiuni şi mecanisme de bază ale fiziologiei patologice.



Fiziopatologia termoreglării.



Elemente privind fiziopatologia sângelui.



Tulburări de ritm cardiac şi elemente de semiologie.



Hipertensiunea; hipotensiunea arterială şi elemente de semiologie.



Fiziopatologia aparatului respirator şi elemente de semiologie.



Fiziopatologia aparatului digestiv şi elemente de semiologie.



Fiziopatologia excreţiei şi elemente de semiologie.



Elemente de fiziopatologie şi semiologie ale echilibrului acido-bazic şi hidroelectrolitic.



Fiziopatologia echilibrului fosfo-calcic şi elemente de semiologie.



Fiziopatologia endocrină, metabolică şi elemente de semiologie.



Fiziopatologia sistemului nervos şi elemente de semiologie.



Elemente de fiziopatologie şi semiologie musculară.



Fiziopatologia afecţiunilor musculo-scheletale şi degenerative.

Seminar •

Stadiile de evoluţie ale bolilor, constituţia şi terenul.



Sindromul general de adaptare, şocul, inflamaţia.



Hipo şi hipertermia.



Capacitatea de efort în boli ale sângelui.



Semiologia tulburărilor de ritm. 41



Semiologia insuficienţei cardiace.



Semiologia afecţiunilor circulatorii.



Semiologia insuficienţei respiratorii.



Corelaţia între kinetoterapie şi afecţiunile digestive.



Importanta semiologiei aparatului urinar în kinetoterapie.



Osteoporoza, rahitismul şi osteomalacia.



Semiologia bolilor endocrine.



Semiologia neurologică.



Semiologia afecţiunilor musculo-scheletale şi degenerative.

STAGIU DE APLICAŢII PRACTICE ÎN INSTITUŢII BALNEARE Obiectivele disciplinei •

Cunoaşterea viitorului loc de muncă, cunoaşterea bazei de tratament, dotarea, legăturile interdisciplinare, relaţiile dintre pacient-terapeut, terapeut alt personal din echipa unde lucrează.

La finalizarea cu succes a acestei discipline, studenţii vor fi capabili să: •

Cunoască formele de organizare ale cabinetelor si clinicilor de recuperare.



Cunoască circuitul pe care îl urmează pacientul in cadrul procesului de recuperare.



Deprindă abilităţile de lucru în cadrul echipei pluridisciplinare.

Conţinut Lucrări practice •

Vizitarea instituților de profil balnear, cunoașterea bazelor de tratament



Rolul tratamentului în staţiunile balneare.



Circuitul care se efectuează în cadrul curelor balneare.



Hidroterapia.



Electroterapia.



Lucrul practic în toate compartimentele descrise la cursuri



Discuţii despre îmbunătăţirea procesului de recuperare şi reabilitare în cadrul curelor balneare.

TEHNICI DE MANEVRARE A BOLNAVULUI Obiectivele disciplinei •

Însuşirea cunoştinţelor din domeniul tehnicilor şi manevrelor utilizate în practica de zi cu zi a kinetoterapeutului. 42



Cunoaşterea particularităţilor metodice de aplicare a manevrelor.



Însuşirea cunoştinţelor pentru activitatea practică de recuperare.

Conţinut Curs •

Asistentul în faţa pacientului. Principii şi obiective ale asistenţei la domiciliu.



Organizarea activităţii asistentului. Ȋngrijiri medicale specifice.



Îngrijiri corporale de bază. Activităţi ale vieţii zilnice.



Sisteme

de

manevrare

a

pacientului.

Poziţii

şi

măsuri

de

autoprotecţie

a

kinetoterapeutului. •

Reacţiile organismului în condiţiile reducerii mişcării. Modificări fiziologice ce apar în condiţii de imobilizare.



Reacţiile organismului în condiţiile reducerii mişcării. Modalităţi de prevenire sau reducere a efectelor imobilizării.



Mijloace ajutătoare în vederea menţinerii ortostatismului şi asistarea mersului.

Lucrări practice •

Măsuri de autoprotecţie a kinetoterapeutului.



Sisteme de manevrare a pacientului: poziţii ale pacientului ce faciliteaza manevrarea; pricipalele acţiuni ale asistentului.



Manevrarea pacientului: ȋntoarcerile; deplasarea laterală în pat.



Manevrarea pacientului: ridicarea şi deplasarea; transferul în şi din pat.



Poziţionarea corecta a pacientului: principiile poziţionării; drenajul postural.



Mersul cu ajutorul cârjelor şi bastoanelor: metodologia dezvoltării echilibrului; dobândirea forţei în braţe; însuşirea mersului cu ajutorul aparatelor; însuşirea căderilor şi a ridicării din cădere.



Deplasarea cu ajutorul fotoliui rulant: deplasarea înainte înapoi cu fotoliu rulant, cu ajutor şi fără însoţitor; întoarcerile cu ajutorul fotoliului rulant; urcarea şi coborârea bordurilor/scărilor cu ajutorul rulant.

TEHNICI ŞI METODE ÎN KINETOTERAPIE Obiectivele disciplinei •

Ȋnsuşirea cunoştinţelor din domeniul tehnicilor, exerciţiului fizic şi a metodelor folosite ȋn recuperare.



Cunoaşterea particularităţilor metodice de aplicare a exerciţiului fizic ȋn recuperare;



Ȋnsuşirea cunoştinţelor pentru activitatea practică de recuperare. 43

Conţinut Curs •

Mişcarea – bază a kinetoterapiei (clasificarea tehnicilor kinetologice): Tehnici anakinetice - imobilizarea: (de punere în repaus, de contenţie, de corecţie); Tehnici anakinetice posturarea: (corectivă, de facilitare a proceselor fiziologice).



Tehnici kinetice statice: Contracţia izometrică; Relaxarea musculară.



Mişcarea - bază a kinetoterapiei,casificarea tehnicilor kinetologice: Tehnici kinetice dinamice (mobilizările pasive – indicaţii terapeutice, reguli şi condiţii de aplicare); Tehnica de execuţie pe segmente; Efectele mobilizărilor pasive asupra organismului (locale şi generale).



Mobilizările pasive – modalităţi tehnice (altele) de aplicare: Mobilizarea autopasivă, pasivă mecanică, pasivo-activă, tracţiunile (elongaţiile); Mobilizarea forţată sub anestezie; Manipulările.



Tehnici kinetice dinamice active: Tehnici kinetice dinamice active reflexe; Tehnici kinetice dinamice active; Tehnici kinetice dinamice active voluntare (liberă, activo-pasivă, activă cu rezistenţă).



Metode kinetologice: Definiţia metodei, caracteristicile metodelor kinetologice; Metode kinetologice (mecanoterapia, scripetoterapia, suspensoterapia, sistemul Guthri Smith).



Metode kinetologice: Metoda Kabat. (indicaţii, descrierea metodei pe segmente).



Metode kinetologice: Metoda Bobath (indicaţii, descrierea metodei de facilitare neuroproprioceptivă); Metoda Brunnström.



Metode kinetologice: Metoda Vojda; Metoda Temple Fay.



Metode kinetologice: Metoda Klapp (indicaţii, descrierea metodei); Metoda von Niederhoffer – Egidy (pentru corectarea scoliozelor).



Metode kinetologice: Metoda Mezieres (pentru corectarea lordozelor); Stretchingul.



Metode kinetologice: Hidrokinetoterapia; Gimnastica aerobică.



Sportul terapeutic. Terapia ocupaţională şi ergoterapia.

Lucrări practice •

Tehnici kinetologice: Tehnici anakinetice – imobilizarea; Tehnici anakinetice - posturarea.



Tehnici kinetice statice: Contracţia izometrică; Relaxarea musculară.



Mişcarea - bază a kinetoterapiei,clasificarea tehnicilor kinetologice. Tehnici kinetice dinamice – mobilizări pasive, tehnica de execuţie pe segmente.

44



Mobilizare pasivă asupra organismului. Mobilizările pasive – modalităţi tehnice (altele) de aplicare. Mobilizarea autopasivă, pasivă mecanică, pasivo-activă, tracţiunile. Tehnici kinetice dinamice active. Tehnici kinetice dinamice active reflexe.



Tehnici kinetice dinamice active: Tehnici kinetice dinamice active voluntare (liberă, activo-pasivă, activă cu rezistenţă).



Metode kinetologice: Mecanoterapia, scripetoterapia, suspensoterapia.



Metode kinetologice: Gimnastica aerobică.



Metode kinetologice: Metoda Kabat. (indicaţii, descrierea metodei pe segmente)



Metode kinetologice: Metoda Bobath (indicaţii, descrierea metodei de facilitare neuroproprioceptivă)



Metode kinetologice: Metoda Brunnström; Metoda Vojda; Metoda Temple Fay



Metode kinetologice: Metoda Klapp (indicaţii, descrierea metodei); Metoda von Niederhoffer – Egidy (pentru corectarea scoliozelor).



Metode kinetologice: Metoda Mezieres (pentru corectarea lordozelor)

LIMBA ENGLEZĂ Obiectivele disciplinei •

Studenţii îşi vor însuşi un limbaj adecvat domeniului kinetoterapiei;



Studenţii vor avea capacitatea de a se prezenta competitiv la un interviu în limba engleză pentru un job, vor şti să alcătuiască un CV şi o scrisoare de motivaţie în limba engleză.

La finalizarea cu succes a acestei discipline, studenţii vor fi capabili să: •

Înţeleagă texte scrise sau orale în limba engleză din domeniul kinetoterapiei



Descrie în limba engleză situaţii din domeniul kinetoterapiei



Interpreteze în limba engleză texte din domeniul kinetoterapiei.

Conţinut Seminar •

Cine eşti?



Test Iniţial.



Să practicăm psihologia 1.



Să practicăm psihologia 2



Gândul şi Limbajul



Atletism.



Sport: Opinii.



Inteligenţa Emoţională. 45



Mai ţineţi minte?



Memoria Colectivă



Sănătatea Mentală – Probleme cotidiene.



Sănătatea Mentală ? – Situaţii Controversate.



Personalitate.

EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE ŞI PRIM AJUTOR Obiectivele disciplinei •

Realizarea unei educaţii sanitare a studenţilor şi implementarea unor noţiuni de bază de prim ajutor



Crearea unor deprinderi alimentare corecte în concordanţă cu necesităţile specific activităţilor fizice.



Însuşirea unor noţiuni de călire a organismului şi posibilităţile de prevenire a unor îmbolnăviri.



Dozarea efortului fizic în funcţie de posibilităţile organismului de adaptare.



Însuşirea manevrelor de prim ajutor specific domeniului de activitate.

Conţinut Curs •

Definiţia, obiectivele, scopul şi sarcinile disciplinei. Igiena alimentaţiei.



Influenţa mediului ambiant asupra creşterii, dezvoltării organismului, asupra stării de sănătate.



Principiile alimentare – hidratarea



Principiile alimentare – glucidele şi proteinele



Principiile alimentare - lipidele şi vitaminele



Mecanismele de termoreglare şi călirea



Refacerea după efort şi suplimentarea alimentară



Prevenirea accidentelor specifice domeniului



Elemente teoretice de resuscitare cardio-respiratorie şi manevra Heimlich



Contuzii, plăgi şi hemoragii



Entorse, luxaţii şi fracturi



Traumatisme cranio-cerebrale: definiţie, mecanisme de producere, diagnostic, prim ajutor.



Intoxicaţii şi arsuri



Lombalgiile de efort: definiţie, diagnostic, mod de prevenire

46

Lucrări practice •

Influenţa factorilor de mediu asupra organismului



Oboseala acută şi refacerea după efort.



Principii alimentare



Suplimentele alimentare şi susţinătoarele de efort



Manevre de resuscitare cardio-respiratorie



Manevra Heimlich



Bandaje, comprese şi atelări

ÎNOT ŞI HIDROTERAPIE Obiectivele disciplinei •

Formarea unui sistem de cunoştinţe teoretice şi de abilităţi practice şi organizatorice în vedera desfăşurării eficiente a activităţilor terapeutice specifice.



Capacitatea de a utiliza proprietăţile mediul acvatic şi de adaptare a tehnicii sportive de înot la situaţii terapeutice concrete.



Abilitarea cu tehnici specifice de manevrare a pacienţilor în mediul acvatic, de evitare a accidentelor şi cunoaşterea procedurilor de acordare a primului ajutor în cazul producerii unor accidente.

Prin studierea conținutului teoretic şi practic al cursului de Înot și hidroterapie se urmăreşte ca studenţii să fie capabili: •

Să conștientizeze influențele benefice pe care le are practicarea înotului asupra corpului omenesc cât şi efectele pozitive exercitate de mişcările specifice tehnicii de înot dar şi cele exercitate de mediul acvatic în tratarea unor afecţiuni anatomice şi funcţionale;



să cunoască regulile de igienă care trebuie respectate în folosirea apei şi înotului ca mijloc de tratament;



să poată opera cu termeni din fizică, anatomie, fiziologie, biomecanică etc. în explicarea legilor plutirii şi înaintării corpului în apă;



să demonstreze prin înot integral şi defalcat tehnica corectă de înot în două din cele patru procedee sportive de înot: craul pe piept şi craul pe spate şi tehnica înotului segmentar utilizat în tratarea anumitor afecţiuni;



facultativ, demonstrarea tehnicii procedeelor bras şi fluture cu acordarea de bonificaţie la nota finală;



să descrie corect tehnica procedeelor sportive de înot şi să explice influenţele folosirii apei şi anumitor mişcări din tehnica de înot în tratarea anumitor afecţiuni; 47



să stăpânească procedurile de salvare de la înec şi de reanimare;



să fie capabili să conceapă programe de terapie pe grupe de afecţiuni folosind ca mijloace apa şi tehnica de înot;



să posede capacitatea de a adapta programele de hidroterapie în funcţie de particularităţile pacienţilor;



să poată realiza un proiect de organizare a unei şedinţe de hidroterapie

Conţinut Curs •

Istoricul înotului, evoluția tehnicii procedeelor sportive de înot.



Caracteristicile înotului și influenţele exercitate de practicarea acestuia asupra organismului.



Evoluția în timp a utilizării înotului ca mijloc de tratament al unor afecțiuni.



Bazele tehnice ale înotului: legile plutirii şi înaintării în apă, studiul eficacităţii mişcărilor de înot.



Influențele exercitate de proprietățile fizice ale apei în tratamentul unor afecțiuni.



Influențele exercitate de proprietățile chimice ale apei în tratamentul unor afecțiuni.



Folosirea înotului ca mijloc de tratament al unor afecțiuni.



Metodica alcătuirii programelor de terapie folosind ca mijloace terapeutice apa și înotul.



Metodica organizării și desfășurării unei activități de terapie folosind ca mijloace terapeutice apa și înotul.

Lucrări practice •

Exerciţii pe uscat și în apă pentru învățarea tehnicii procedeelor sportive de înot craul pe piept, craul pe spate și bras: exerciţii pe uscat, exerciţii de acomodare cu apa, plutirea, respiraţia, deschiderea ochilor în apă.



Tehnica mişcărilor de picioare şi braţe în procedeele craul pe piept, craul pe spate și bras, coordonarea lor şi a acestora cu respiraţia, înotul integral.



Exerciţii pentru consolidarea tehnicii procedeelor de înot învățate.



Înotul segmentar utilizat în tratarea unor afecțiuni.



Alcătuirea unor programe speciale de tratare a unor afecțiuni folosind înotul adaptat și efectele benefice exercitate de proprietățile fizice și chimice ale apei.



Susținerea probelor de control sub forma unui concurs de înot.

48

KINETOTERAPIA ÎN AFECŢIUNI ORTOPEDO-TRAUMATICE Obiectivele disciplinei • Cursul îşi asumă obligaţia de a asigura studenţilor un cadru conceptual larg, în ceea ce priveşte selecţia, combinarea şi adaptarea tuturor mijloacelor de tratament masokineto-fizioterapeutic diferenţiate pe fiecare afecţiune în parte, al acestui vast capitol de patologie. Se va pune accentul pe prezentarea şi exemplificarea tuturor mijloacelor şi metodelor de tratament, aferente kinetoterapiei profilactice, terapeutice şi de recuperare, în raport de stadiul de evoluţie a patologiei ortopedo-traumatice si sportive. La finalizarea cu succes a acestei discipline, studenţii vor fi capabili să: • Recunoască terminologia şi tematica specifică disciplinei ortopedie şi traumatologie. • Cunoască tipurile de boli şi a patologiei ortopedo-traumatice şi modalităţile de tratare a lor prin kinetoterapie. • Aplice metodele specifice în recuperarea traumatismelor ortopedo-traumatice. • Dobândească abilităţi în kinetoterapia specifică, organizarea şi derularea activităţii în ortopedie. Conţinut Curs •

Componente specializate ale sistemului osteo-articular.



Procesul vindecării şi eşecul vindecării osoase.



Consideraţii generale în chirurgia ortopedică.



Elemente de patologie osoasă traumatică.



Elemente de patologie osoasă netraumatică.



Elemente de patologie articulară traumatică şi netraumatică.



Principii de tratament în fracturi.



Modalităţi de tratament conservator nechirurgical (ortopedic şi funcţional în fracturi).



Modalităţi de tratament chirurgical în fracturi.



Sechelele fracturilor.



Principii şi modalităţi moderne de tratament în ortopedie.



Principii şi modalităţi în patologia traumatică a ţesuturilor moi.



Principii şi modalităţi de recuperare în cadrul endoprotezării membrelor inferioare (şold, genunchi).



Principii şi modalităţi de recuperare în endoprotezarea membrelor superioare (umăr).

49

Lucrări practice •

Tehnici de recuperare a mâinii.



Recuperarea cotului pre şi post imobilizare.



Recuperarea funcţională a umărului.



Tehnici de recuperare a şoldului posttraumatic.



Strategia de recuperare a genunchiului posttraumatic.



Recuperarea funcţională a articulaţiilor şi musculaturii.



Recuperarea funcţională în fracturile membrului inferior.



Recuperarea funcţională în fracturile membrului superior.



Recuperarea funcţională în luxaţiile membrului inferior.



Recuperarea funcţională în luxaţiile membrului superior.



Recuperarea membrului inferior după artroplastii la nivelul membrelor inferioare.



Reeducarea mersului.



Combaterea durerii.

STAGIU DE PRACTICĂ ÎN CENTRE DE RECUPERARE Obiectivele disciplinei •

Cunoaşterea viitorului loc de muncă, cunoaşterea bazei de tratament, dotarea, legăturile interdisciplinare, relaţiile dintre pacient-terapeut, terapeut alt personal din echipa unde lucrează.

La finalizarea cu succes a acestei discipline, studenţii vor fi capabili să: •

Cunoască formele de organizare ale cabinetelor si clinicilor de recuperare.



Cunoască circuitul pe care îl urmează pacientul in cadrul procesului de recuperare.



Deprindă abilităţile de lucru în cadrul echipei pluridisciplinare.

Conţinut Lucrări practice •

Vizitarea întregului spital de profil de recuperare, a tuturor bazelor de tratament



Observarea tehnicilor de lucru cu pacienţii în diferite clinici (ortopedie, reumatologie, cardio-respiratori, neurologie, balneologie neuromotori etc.)



Cunoaşterea bazei de tratament obligatorie pentru buna desfăşurare a activităţii



Etapele de desfăşurare a unei şedinţe de kinetoterapie ȋn diferite clinici

50

ELEMENTE DE TERAPIE PRIN DANS Obiectivele disciplinei •

Proiectarea, planificarea şi organizarea programului de terapie prin dans adaptând mecanismele care guvernează structurile biologice şi psihice ale organismului uman.



Capacitatea de a concepe, organiza si desfăşura programe de recuperare prin dans în funcţie de vârstă, sex, respectând principiile eticii profesionale.



Planificarea şi structurarea sistemelor de acţionare pentru conceperea programelor de recuperare adaptate diferilor grupe de vârstă.

Conţinut Curs •

Caracteristici generale ale dansului.



Introducere în fenomenul terapeutic al dansului.



Terapia prin dans – mijloc de recreere şi socializare a persoanelor cu dizabilităţi.



Dansul ca mijloc profilactic şi terapeutic.



Beneficiile terapiei prin dans. Metodologia alcătuirii programelor de terapie prin dans.



Clasificarea tipurilor de dans în funcţie de efectele acestora asupra psihicului şi fizicului uman.



Aspecte teoretice şi practice privind metodica predării elementelor de dans şi influenţele acestora asupra fizicului şi psihicului uman.

Lucrări practice •

Metodica predării paşilor de dans modern, clasic şi contemporan - învăţare.



Metodica predării paşilor de dans modern, clasic şi contemporan - consolidare.



Metodica predării paşilor de dans tradiţional - învăţare.



Metodica predării paşilor de dans tradiţional - consolidare.



Metodologia realizării programelor de terapie prin dans.



Lecţii metodice care vizează conceperea, organizarea şi desfăşurarea programelor de terapie prin dans.



Lecţii metodice care vizează conceperea, organizarea şi desfăşurarea programelor de terapie prin dans la persoane cu deficienţe.

SPORTUL LA PERSOANE CU DIZABILITĂȚI Obiectivele disciplinei •

Formarea interesului pentru activităţile sportive care implică persoanele cu nevoi speciale.



Prezentarea, explicarea şi însuşirea conceptelor de deficienţă, incapacitate, handicap etc. 51



Dobândirea de cunoştinţe şi abilităţi în lucrul cu persoane cu nevoi speciale.



Identificarea şi organizarea activităţilor sportive specific persoanelor cu dizabilităţi.

Conţinut Curs •

Delimitări conceptuale (deficienţă, incapacitate, handicap, dizabilitate, persoane cu nevoi speciale).



Integrarea psiho-socială a persoanelor cu nevoi speciale.



Aspecte medicale şi sportive la persoanele cu nevoi speciale.



Reguli speciale în lucrul direct cu persoanele cu dizabilităţi.



Materiale ajutătoare pentru practicarea activităţilor sportive la persoanele cu nevoi speciale.



Sportul la persoane cu dizabilităţi. Sportul adaptat şi regulamente specifice.



Instituţii şi competiţii sportive specific persoanelor cu dizabilităţi.

Lucrări practice •

Organizare de activităţi sportive de iarnă pentru diferite categorii de persoane cu nevoi speciale (pe pârtie cu sania, schiurile)



Organizare de activităţi sportive de iarnă pentru diferite categorii de persoane cu nevoi speciale (la patinoar)



Organizare de activităţi sportive pentru diferite categorii de persoane cu nevoi speciale – goalball



Organizare de activităţi sportive pentru diferite categorii de persoane cu nevoi speciale – boccia



Organizare de activităţi sportive pentru diferite categorii de persoane cu nevoi speciale volei sitting



Organizare de activităţi sportive pentru diferite categorii de persoane cu nevoi speciale baschet în scaun cu rotile



Organizare de activităţi sportive pentru diferite categorii de persoane cu nevoi speciale tenis de câmp în scaun cu rotile



Organizare de activităţi sportive pentru diferite categorii de persoane cu nevoi speciale rugby tag în scaun cu rotile



Organizare de activităţi sportive pentru diferite categorii de persoane cu nevoi speciale – badminton



Organizare de activităţi sportive pentru diferite categorii de persoane cu nevoi speciale pe biciclete 52



Organizare de activităţi sportive pentru diferite categorii de persoane cu nevoi speciale – în parc – la aparatele de fitness



Organizare de activităţi sportive pentru diferite categorii de persoane cu nevoi speciale – atletism



Organizare de activităţi sportive pentru diferite categorii de persoane cu nevoi speciale – fotbal



Organizare de activităţi sportive pentru diferite categorii de persoane cu nevoi speciale handbal

METODE DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ Obiectivele disciplinei •

Formarea deprinderilor de utilizare a metodelor de cercetare în domeniul kinetoterapiei.



Familiarizarea studenţilor cu terminologia specifică activităţii de cercetare în domeniul kinetoterapiei;



Introducere în problematica cercetării în domeniul kinetoterapiei;



Formarea cunoştinţelor necesare realizării unei lucrări de cercetare (lucrare de licenţă, articol etc.)

Conţinut Curs •

Prezentarea activităţii de cercetare şi a principalelor tipuri de cercetare utilizate în domeniul kinetoterapiei.



Metoda observaţiei – metodă de cercetare ştiinţifică



Metoda anchetei – metodă de cercetare ştiinţifică



Metoda experimentală - metodă de cercetare ştiinţifică



Metoda statistico-matematică - metodă de cercetare ştiinţifică.



Metoda studiului de caz - metodă de cercetare ştiinţifică.



Metoda istorică, metoda comparativă şi metoda reprezentării grafice

Seminar •

Direcţii de cercetare, tematică, condiţii de realizare a titlului unei cercetări.



Conţinutul şi structura unei lucrări de cercetare



Condiţii de redactare şi prezentare a unei lucrări de cercetare



Identificarea şi prezentarea variabilelor (independentă, dependentă), formularea ipotezelor, a scopului (obiectivelor) şi a sarcinilor de lucru în cadrul unei lucrării de cercetare. 53



Evaluare în domeniul kinetoterapiei – în concordanţă cu titlul lucrării de licenţă.



Măsurare în domeniul kinetoterapiei – în concordanţă cu titlul lucrării de licenţă.



Realizarea şi aplicarea unei fişe de observaţie



Construirea şi aplicarea unor itemi sub formă de chestionar şi / sau interviu



Verificarea nivelului de încredere a itemilor (variabilelor / constructelor) prin intermediul softului SPSS – coeficientul Alpha Cronbach



Testarea ipotezelor prin intermediul indicatorilor statistico-matematici Coeficientul Spearman şi Pearson



Aplicarea şi semnificaţia (interpretarea) indicatorilor statistici: tendinţei centrale, dispersiei



Tabelarea, cuantificarea şi reprezentarea grafică a rezultatelor unei cercetări



Realizarea şi prezentarea unui proiect pe baza temei de licenţă: plan, subiecţi, probe, variabile, ipoteze, anticiparea unor rezultate etc.

LIMBA ENGLEZĂ Obiectivele disciplinei •

Studenţii îşi vor însuşi un limbaj adecvat domeniului kinetoterapiei;



Studenţii vor avea capacitatea de a se prezenta competitiv la un interviu în limba engleză pentru un job, vor şti să alcătuiască un CV şi o scrisoare de motivaţie în limba engleză

La finalizarea cu succes a acestei discipline, studenţii vor fi capabili să: •

Înţeleagă texte scrise sau orale în limba engleză din domeniul kinetoterapiei.



Descrie în limba engleză situaţii din domeniul kinetoterapiei.



Interpreteze în limba engleză texte din domeniul kinetoterapiei.

Conţinut Seminar •

Personalitate – Aplicaţii Practice.



Dependenţe Psihologice în Timpuri Moderne.



Ştiinţa Psihică



Viitorul psihiatriei poate fi în interiorul stomacului tău



Gânduri & Impactul Emoţiilor asupra Sănătăţii



Kinetoterapia



Facultatea de Kinetoterapie



Vă plac oamenii?



Experienţe 54



Grupuri în Kinetoterapie.



Kinetoterapie – Probleme actuale



Kinetoterapie – Situaţii Controversate

Anul 3, 2015-2016 KINETOTERAPIA ÎN AFECŢIUNI CARDIO-RESPIRATORII Obiectivele disciplinei •

Prezentarea principalelor afecţiuni cardiovasculare şi respiratorii dintr-un punct de vedere unitar, pe baza interrelaţiilor fiziopatologice, în acest mod stabilindu-se un fundament pentru instituirea kinetoterapiei specifice.



Prezentarea metodelor de kinetoterapie a hipertensiunii, cardiomiopatiei ischemice, insuficienței cardiace, afecțiunilor arteriale și venoase, precum și recuperarea după infarctul miocardic.



Prezentarea posibilităților de recuperare prin kinetoterapie în cazul insuficienței respiratorii restrictive și al disfuncțiilor respiratorii obstructive și mixte.

Conţinut Curs •

Hipertensiunea arterială



Cardiomiopatia ischemică



Infarctul miocardic acut



Insuficienţa cardiacă



Valvulopatiile



Arteriopatiile



Tromboza venoasă profundă, sindromul postrombotic, limfedemul



Activităţile fizice la purtătorii de pacemaker



Evaluarea pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare



Bronhopneumopatia cronică obstructivă, astmul bronşic, emfizemul pulmonar



Evaluarea pacienţilor cu afecţiuni respiratorii



Recuperarea pacienţilor cu disfuncţie ventilatorie obstructivă



Recuperarea pacienţilor cu disfuncţie ventilatorie restrictivă



Recuperarea pacienţilor cu disfuncţie ventilatorie mixtă.

Lucrări practice •

Kinetoterapia în hipertensiunea arterială 55



Testarea la efort şi mijloace de evaluare a funcţiilor cardiovasculare



Adaptarea la efort a bolnavului coronarian



Recuperarea după infarctul miocardic



Recuperarea în insuficienţa cardiacă



Recuperarea în valvulopatii



Recuperarea în artriopatii şi afecţiuni venoase



Teste specifice pentru evaluarea funcţiei respiratorii



Testarea la efort a funcţiei respiratorii



Relaxarea în recuperarea bolnavilor respiratori



Posturarea în recuperarea bolnavilor respiratori



Gimnastica (corectoare şi respiratorie propriu-zisă) în recuperarea bolnavilor respiratori



Educarea tusei şi a vorbitului



Terapia ocupaţională în recuperarea bolnavilor respiratori.

KINETOTERAPIA ÎN PEDIATRIE Obiectivele disciplinei •

Pregătirea teoretică și practică a studenților în vederea recupetăii copiilor cu diferite afecțiuni: respiratorii, neurologice, metabolice și de nutriție, ortopedice, reumatismale, malformații osteo-articulare, anomalii cromozomiale, tulburări din spectrul autist etc.



Însușirea cunoștințe lor necesare leaborării și adaptării programelor de recuperare și intervenție kinetoterapeutică la cele mai frecvente afecțiuni pediatrice.

Conţinut Curs •

Noţiuni introductive din tematica" Kinetoterapia în afecţiuni pediatrice"; Dezvoltarea psihomotorie a copilului normal.



Kinetoterapia în leziuni obstetricale posttraumatice.



Kinetoterapia în malformaţii osteo-articulare.



Kinetoterapia în "Spina bifidă" şi în "Malformaţia luxantă a şoldului".



Kinetoterapia în redori articulare congenitale şi posttraumatice (post-fractură).



Kinetoterapia în redori articulare posttraumatice (post-arsură).



Kinetoterapia în boli metabolice şi de nutriţie (distrofie, rahitism, obezitate).



Kinetoterapia în diabetul zaharat.



Kinetoterapia în afecţiuni respiratorii la copil (0-1an).



Kinetoterapia în afecţiuni reumatismale. 56



Kinetoterapia în infirmitatea motorie de origine cerebrală (I.M.O.C.)



Kinetoterapia în I.M.O.C. (Metode analitice, funcţionale şi globale de educare / reeducare neuromotorie).



Kinetoterapia în anomalii cromozomiale (sindrom Down).



Kinetoterapia în tulburări din spectrul autist.

Lucrări practice •

Program de recuperare în afecţiuni pediatrice. Examenul clinic al nou-născutului.



Program de recuperare în paralizia obstetricală de plex brahial.



Program de recuperare în piciorul strâmb congenital (deformaţie posturală).



Program de recuperare în piciorul strâmb congenital varus-equin (malformaţie).



Program de recuperare în "Torticolis" şi "Artrogripoza".



Program de recuperare în redoarea articulară posttraumatică (post-arsură).



Program de recuperare în rahitism.



Program de recuperare în obezitate.



Program de recuperare în distrofia musculară progresivă.



Program de recuperare în boala Legg-Calve-Perthes.



Program de recuperare în I.M.O.C. la copilul mic.



Program de recuperare în sechelele encefalopatiei infantile după vârsta de 3 ani.



Program de recuperare a copilului cu sindrom Down.



Program de recuperare a copilului cu tulburări din spectrul autist

KINETOTERAPIA ÎN NEUROLOGIE Obiectivele disciplinei •

Disciplina îşi propune să lărgească sfera de cunoaştere a studenţilor în patologia neurologică și neuromotorie, mijloacele şi metodele folosite, indicaţiile şi contraindicaţiile medicale.

La finalizarea cu succes a acestei discipline, studenţii vor fi capabili să: • Recunoască terminologia și manifestările fiziopatologice ale patologiei neurologice și neuromotorii. • Cunoască tipurile de boli şi patologia neurologică și neuromotorii ce beneficiază de indicaţiile aplicării kinetoterapiei şi modalităţile de aplicare a procedeelor și metodelor specifice. • Să cunoască contraindicaţiile temporare şi definitive în aplicarea kinetoterapiei în cadrul patologiei neurologice și neuromotorii. 57

Conţinut Curs •

Neurologia ca disciplină de graniţă, posibilităţi şi limite de recuperare în afecţiunile neurologice



Diferenţierea etiopatogenică a afecţiunilor neurologice generatoare de handicap motor



Fiziologia și fiziopatologia sistemului nervos central



Fiziologia și fiziopatologia sistemului nervos periferic



Kinetoterapia în afecțiunile sistemului nervos central



Kinetoterapia în afecțiunile sistemului nervos periferic



Fiziopatologia și recuperarea leziunilor piramidale

Lucrări practice •

Recuperarea pacienților cu leziuni ale scoarței cerebrale



Recuperarea pacienților cu leziuni ale coloanei vertebrale



Recuperarea pacienților cu leziuni ale nervilor periferici de la nivelul membrului superior



Recuperarea pacienților cu leziuni ale nervilor periferici de la nivelul membrului inferior



Recuperarea pacienților cu leziuni extrapiramidale



Recuperarea pacienților cu leziuni piramidale



Abordări interdisciplinare în cazul pacientului neurologic.

COMUNICARE ȘI RELAȚIONARE ÎN KINETOTERAPIE Obiectivele disciplinei •

Definirea şi utilizarea adecvată a terminologiei educaţiei fizice şi sportive și educarea abilității de a comunica eficient

OBIECTIVE

SPECIFICE

VIZÂND

COMPETENŢELE

CONCRETIZATE

ÎN

CUNOŞTINŢE, DEPRINDERI ŞI/SAU COMPETENŢE GENERALE competenţe cognitive (cunoştinţe) • Învăţarea strategiilor de comunicare eficientă • Formarea abilităţilor de a transmite mesaje constructive, clare, concrete. competenţe funcţionale (deprinderi sau capacităţi de utilizare a cunoştinţelor într-o situaţie de muncă dată) • Dezvoltarea capacităţii absolventului de a pune în practică în mod autonom cunoştinţele dobândite în situaţii particularizate. competenţe personale • Capacitatea de a gestiona situații conflictuale. 58

• Abilitatea de a organiza colective eterogene prin intermediul "cuvântului" competenţe generale • Dezvoltarea abilităţilor personale şi valorizarea anumitor caracteristici. profesionale în adoptarea celor mai adecvate atitudini şi comportamente. Conţinut Curs •

Comunicarea-proces de transmitere a informaţiilor.



De ce este importantă comunicarea dintre kinetoterapeut și pacient?



Comunicarea – delimitări conceptuale, teorii clasice și moderne ale comunicării. Principiile comunicării



Caracteristicile procesului de comunicare



Caracteristici și instrumente ale comunicării eficiente



Formele de comunicare



Formele instrumentale de comunicare



Strategii de comunicare



Tehnici de asculta reactivă



Bariere în comunicare



Gestionarea conflictelor



Personalitatea profesorului/kinetoterapeutului. Importanța calităților personale în relația terapeutică



Statutul, funcţiile şi rolurile profesorului/kinetoterapeutului



Conducerea grupurilor. Tipuri de comunicare. Lider și leadership. Tipuri de conducere



Comunicarea în spațiul formal.

Seminar •

Bariere în comunicare



Instrumente ale comunicării eficiente



Lider și leadership – tipuri de comunicare



Comunicarea verbală



Comunicarea non—verbală



Comunicarea paraverbală



Statutul, funcțiile și rolul profesorului kinetoterapeut /kinetoterapeutului



Instrumente, tehnici, metode de stimulare a comunicării în grup



Relația profesor kinetoterapeut/kinetoterapeut și elev/pacient în procesul terapeutic



Ascultarea activă 59



Comunicarea în funcție de partener: intrapersonală, interpersonală, de grup, în masă



Comunicare eficientă



Gestionarea conflictelor



Personalitatea kinetoterapeutului și importanța calităților personale în relația terapeutică.

ELEMENTE DE FARMACOLOGIE ŞI TERAPIA DURERII Obiectivele disciplinei •

Însușirea de către studenți a legilor generale de acțiune a agenților farmacologici cu relațiile structură-acțiune și cauză-efect.



Însușirea de către studenți a cunoștințelor privind mecanismele apariției durerii și posibilitățile de tratare a acesteia, farmacologice și non-farmacologice.

La finalizarea cu succes a acestei discipline, studenţii vor fi capabili să: •

Analizeze efectele terapiei medicamentoase în corelație cu procedeele și mijloacele kinetoterapeutice.



Analizeze eficienta tratării durerii prin kinetoterapie și să aprecieze impactul medicației antalgice asupra motricității.

Conţinut Curs •

Definiţia şi obiectul farmacologiei



Antiseptice şi dezinfectante



Medicaţia generală, antibiotice şi chimioterapice



Hormonoterapia



Medicaţia metabolică



Medicaţia cardiovasculară şi a aparatului respirator



Medicaţia neurologică şi psihotropă



Durerea: definiţie, clasificare, elemente de fiziopatologie



Tratamentul farmacologic şi non-farmacologic al durerii



Kinetoterapia ca principiu al tratamentului non-farmacologic al durerii



Metode de evaluare şi diagnosticare ale durerii



Opţiuni terapeutice pentru durerea musculoscheletală



Terapia farmacologică a durerii din bolile reumatismale



Tratamentul durerii de tip neuronal.

Seminar •

Factorii care influenţează acţiunea medicamentelor în organism 60



Importanţa medicaţiei energizante şi a vitaminoterapiei



Aminoacizi și stimulante ale mineralizării



Corelaţia dintre kinetoterapie şi medicaţie la bolnavii cu afecţiuni neurologice



Corelaţia dintre kinetoterapie şi medicaţie la bolnavii cu afecţiuni cardiovasculare



Medicaţia aparatului respirator



Particularități ale utilizării diureticelor



Ameliorarea durerii prin kinetoterapie activă



Ameliorarea durerii prin kinetoterapie pasivă



Tehnici miotensive



Analgezice, antipiretice și antiinflamatoare



Revulsive



Miorelaxante, vasodilatatoare și vasoconstrictoare



Produse analgezice naturiste.

KINETOTERAPIA ȊN OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE Obiectivele disciplinei •

Cunoaşterea, prevenirea şi tratarea afecţiunilor obstetricale și ginecologice prin intermediul tehnicilor şi metodelor kinetoterapeutice.



Prezentarea importanței kinetoterapiei în tratamentul și recuperarea în unele ginecopatii



Cunoașterea terminologiei specifice kinetoterapiei în afecțiunile ginecologice și obstetricale



Informarea studenților cu privire la modificările survenite în timpul sarcinii și în perioada de lehuzie



Dobândirea cunoștințelor necesare în aplicarea programelor de kinetoprofilaxie și kinetoterapie corespunzătoare

Conţinut Curs •

Rolul exerciţiilor fizice în puerperalitate



Contraindicaţii pentru efectuarea exerciţiilor fizice în sarcină



Kinetoprofilaxia în primul trimestru de sarcină



Kinetoprofilaxia în trimestrul doi de sarcină



Kinetoprofilaxia în trimestrul trei de sarcină



Kinetoterapia postpartum (lehuze fără afectări morfofuncționale)



Kinetoterapia după epiziotomie 61



Kinetoterapia lehuzei cu simfizioloză



Kinetoterapia lehuzei după operația cezariană



Sarcina extrauterină - kinetoterapia postoperatorie



Fibromul uterin - kinetoterapia postoperatorie



Tumori ovariene benigne - kinetoterapia postoperatorie



Kinetoterapia în sindromul algic pelvian



Kinetoterapia în incontinenţa urinară

Lucrări practice •

Programe de kinetoprofilaxie pentru primul trimestru de sarcină



Programe de kinetoprofilaxie pentru trimestrul doi de sarcină



Programe de kinetoprofilaxie pentru trimestrul trei de sarcină



Programe de kinetoterapie pentru lehuza fără afectări morfofuncționale



Programe de kinetoterapie pentru lehuza care a suferit o perineotomie



Programe de kinetoterapie pentru lehuza cu simfizioloză



Programe de kinetoterapie după operația cezariană



Programe de kinetoterapie postoperatorie pentru sarcina extrauterină



Programe de kinetoterapie postoperatorie pentru fibromul uterin



Programe de kinetoterapie postoperatorie în cazul tumorilor ovariene benigne



Programe de kinetoterapie postoperatorie pentru hipertrofia congenitală a colului uterin



Programe de kinetoterapie postoperatorie în afecțiunile trompelor uterine



Programe de kinetoterapie pentru tratarea incontinenței urinare de efort



Programe de kinetoterapie pentru algiile pelviene cronice neperiodice

LIMBA ENGLEZĂ Obiectivele disciplinei •

Studenţii îşi vor însuşi un limbaj adecvat domeniului kinetoterapiei;



Studenţii vor avea capacitatea de a se prezenta competitiv la un interviu în limba engleză pentru un job, vor şti să alcătuiască un CV şi o scrisoare de motivaţie în limba engleză.

La finalizarea cu succes a acestei discipline, studenţii vor fi capabili să: •

selecteze informaţii privind realizări de seamă în domeniul ştiinţei / culturii artistice din spaţiul anglo-saxon;



se raporteze la elementele de cultură şi civilizaţie descoperite prin studiul limbii engleze, sesizând asemănări şi deosebiri faţă de cultura autohtonă

62

Conţinut Seminar •

Cine eşti?



Test Iniţial



Universul personal



Gusturi şi preferinţe



Planuri de viitor



Petreceri



Mediul înconjurător



Progres şi schimbare



Invenţii şi descoperiri



Cultură şi civilizaţie



Personalităţi de seamă



Diversitatea spaţiului anglo-saxon



Activităţi tradiţionale

MANAGEMENT ÎN KINETOTERAPIE Obiectivele disciplinei •

Prin studierea conținutului disciplinei Management în kinetoterapie, se urmărește ca studenții să fie capabili:



Să cunoască noțiunile de bază în managementul general, a cunoștiințelor teoretice privind necesitatea, formarea, evoluția și dezvoltarea managementului în kinetoterapie;



să cunoască problemele cu care se confruntă managerul kinetoteraput, în realizarea obiectivelor propuse;



să dezvolte capacități de organizare și conducere;



să se familiarizeze cu realitatea contemporană privind marketingul aplicat în kinetoterapie



descrierea și demonstrarea sistemelor operaționale specifice managementului și marketingului, pe grupe de vârstă.



utilizarea elementelor de management și marketing, specifice domeniului.

Conţinut Curs •

Management. Etimologie, evoluția și definirea conceptului de management



Știința managementului și corelarea acesteia cu domeniul kinetoterapiei



Determinante manageriale în domeniul kinetoterapiei 63



Tipuri de resurse în managementul kinetoterapiei



Managerul și activitatea managerială



Sponsorizarea în cadrul unui cabinet de kinetoterapie



Noțiuni de marketing în kinetoterapie



Cultura organizațională



Sistemul de valori în domeniul kinetoterapiei



Tipologii de valori culturale în domeniul kinetoterapiei



Caracteristicile culturii organizaționale.

Seminar •

Conceptul de management. Definirea managementului. Funcțiile managementului. Managerii: categorie, aptitudini, roluri și carieră managerială. Caracteristicile activității managerilor



Concretizarea misiunii, obiectivelor și strategiilor prin sistemul de planificare în domeniul kinetoterapiei



Decizii și situații decizionale



Tipuri de activități de sponsorizare. Principalele nivele de sponsorizare. Forme de sponsorizare



Conceptul de resursă (umană / materială) în domeniul kinetoterapiei



Tipologii de valori culturale în kinetoterapiei. Caracteristicile culturii organizaționale: valori, logo, norme, atitudini, convingeri, simbol, statute

PSIHOPEDAGOGIE Obiectivele disciplinei •

Dobândirea şi înţelegerea bazei teoretice specifice Psihopedagogiei, a abilităţilor de aplicare în practică a acestor cunoştinţe, ca şi formarea deprinderii de a acţiona autonom pentru a observa, analiza, interpreta şi oferi soluţii problemelor concrete apărute în cadrul activităţilor de kinetoterapie.

La finalizarea cu succes a acestei discipline, studenţii vor fi capabili să: •

familiarizarea cu noțiunile fundamentale ale psihopedagogiei;



cunoașterea proceselor psihice implicate în procesul de învățare motrică și inteligentă;



dezvoltarea aptitudinilor de comunicare în contexte educaționale, sportive și terapeutice;



cunoașterea proceselor reglatorii și a mecanismelor acestora;



cunoașterea unor strategii de management a stresului și a anxietății, în vederea obținerii reușitei în actul de recuperare/refacere 64



familiarizarea studenților cu elementele de bază din cadrul pregătirii psihice a sportivilor;



formarea și exersarea capacităților de lucru în echipă;



cunoașterea modalităților, strategiilor de prevenire și înlăturare a potențialelor pericole și a comportamentelor nedorite în aria sportului și a kinetoterapiei.

Conţinut Curs •

Prezentarea temelor cursului și seminariilor, a bibliografiei, a cerințelor și modalităților de evaluare



Domeniul Psihopedagogiei cu aplicații în educație fizică, sport și kinetoterapie. Scurt istoric. Terminologie. Delimitarea obiectului de studiu al psihopedagogiei. Metode de cercetare utilizate în domeniul psihopedagogiei



Procesul de învățare. Forme. Teorii ale învățării. Tipuri de învățare. Formarea și sistematizarea deprinderilor motrice. Reglarea acțiunii prin feedback și bio-feedback



Didactica sportivă și modelarea pregătirii. Etapele însușirii cunoștințelor. Tehnologia procesului instructiv-educativ



Personalitatea umană. Definirea conceptului de personalitate. Investigarea personalității (temperament, caracter, aptitudini)



Performanța sportivă. Conceptul de performanță. Factorii performanței sportive



Comunicarea și relațiile interpersonale. Delimitări conceptuale. Tipuri de comunicare



Profesorul de educație fizică/ antrenorul/ kinetoterapeutul. Competențele profesorului de educație fizică/kinetoterapeutului. Impactul personalității antrenorului asupra evoluției sportivilor



Motivație, voință și atenție în educație fizică, sport și kinetoterapie. Definirea conceptului de motivație și dimensiunile acesteia. Teorii ale motivației. Tipuri de motivație. Mecanisme reglatorii: voința și atenția



Stresul și anxietate. Delimitări conceptuale. Problematica stresului și a anxietății în contextul activității sportive de performanță și în kinetoterapie. Teorii asupra nivelului optim al anxietății și activării în sportul de elită



Pregătirea psihică. Conţinutul psihologic al antrenamentului sportiv. Tipuri ale pregătirii psihice. Pregătirea psihică generală



Psihologia competiției. Accepțiuni ale termenului de competiție/ concurs/ act terapeutic. Stările emoționale ale sportivului în concurs/ pacientului. Pregătirea psihică pentru concurs/actul terapeutic

65



Grupul și conducerea acestuia. Elemente de socio-dinamică a grupului sportiv. Grupul sportiv și caracteristicile acestuia. Familia, școala și efectul de condiționare a reușitei în actul de refacere/recuperare



Controlul agresivității. Definirea agresivității. Teorii psihologice asupra agresivității



Pericole potențiale. Termenul de risc în aria sportului. Predictori

psihologici

ai

accidentărilor sportive. Strategii pentru reducerea riscului de apariție a tulburărilor de alimentație la sportivi Seminar •

« De ce se studiază psihopedagogia educaţiei fizice şi sportului ? ». Contribuţia activităţii de educaţie fizică, sport și kinetoterapie la dezvoltarea psihosocială a individului.



Procesul de reeducare motrică



Modelarea pregătirii: noţiunea de model în domeniul sportului şi evoluţia acestora.



Factorii dezvoltării umane: ereditate, mediu, educație.



Modalităţi de optimizare a performanţei.



Bariere în calea unei comunicări optime kinetoterapeut-pacient. Tehnici de eficientizare a procesului de comunicare.



Profesorul de educaţie fizică/kinetoterapeutul: perspective de abordare a personalităţii, autoritatea şi competenţele sale. Antrenorul – personalitate şi model pentru sportiv.



Strategii de stimulare a motivaţiei elevilor/pacienților. Erori în stabilirea scopurilor care conduc la un dezechilibru motivaţional.



Strategii de management al stresului.



Consilierea kinetoterapeutică în actul de refacere/recuperare.



Procese reglatorii: reglare, autoreglare, autocontrol în conduita volitiv-decizională.



Identificarea factorilor care favorizează vindecarea pacientului și direcționează modalitățile de intervenție.



Manifestarea agresivității în actul terapeutic. Recomandări de operaționalizare a demersurilor de ordin educativ, profilactic și curativ.



Aspecte etice şi utilizarea doping-ului. Fenomenul de burnout manifestat la sportivi/pacienți.

STAGIU PENTRU PREGĂTIREA ŞI ELABORAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ Obiectivele disciplinei • Realizarea lucrării de licenţă.

66



Stabilirea unei legături didactico-metodice între student şi cadrul didactic îndrumător (în vederea alegerii unui titlu şi realizarea lucrării de licenţă).



Aplicarea cunoştinţelor dobândite la disciplina

Metode de cercetare ştiinţifică în

realizarea lucrării de licenţă. •

Introducere în cercetarea aplicată.



Introducere în problematica statisticii în domeniul kinetoterapiei.

Conţinut Lucrări practice •

Stabilirea temei pentru lucrarea de licenţă şi acordul cadrului didactic îndrumător



Stabilirea unui plan pentru realizarea lucrării de licenţă şi acordul profesorului îndrumător.



Realizarea bibliogafiei generale şi a bibliografiei specifice în concordanţă cu titlul ales



Verificarea conţinutului capitolului întâi (modul de folosire al citatelor, al tabelelor, a imaginilor etc.)



Stabilirea ipotezei, scopului, obiectivelor, sarcinilor şi variabilelor lucrării



Stabilirea măsurătorilor, testelor şi probelor de control



Stabilirea unui eşantion reprezentativ din cadrul unei populaţii folosind formule matematice.



Stabilirea unor baterii de itemi (în contex cu variabilele cercetării) şi verificarea gradului de încredere prin intermediul coeficientului Alpha Cronbach



Stabilirea unui eşantion reprezentativ din cadrul unei populaţii folosind formule matematice.



Stabilirea unor baterii de itemi (în contex cu variabilele cercetării) şi verificarea gradului de încredere prin intermediul coeficientului Alpha Cronbach



Testarea ipotezei prin intermediul indicatorilor statistico-matematici (parametrii tendinţei centrale, parametrii dispersiei, SPSS etc.)



Stabilirea metodelor de reprezentare grafică în concordanţă cu rezultatele cercetării



Stabilirea concluziilor, a limitelor cercetării şi a posibilelor direcţii viitoare de cercetare

ELECTROTERAPIE Obiectivele disciplinei •

Disciplina îşi propune să lărgească sfera de cunoaştere a studenţilor în patologia beneficiară a electroterapiei, mijloacele şi metodele folosite, indicaţiile şi contraindicaţiile medicale

La finalizarea cu succes a acestei discipline, studenţii vor fi capabili să: 67



Recunoască terminologia şi formele de curenţi folosite în cadrul electroterapiei.



Cunoască tipurile

de boli

şi

patologia ce beneficiază de indicaţiile aplicării

electroterapiei şi modalităţile de aplicare a procedurilor de electroterapie. •

Să cunoască contraindicaţiile temporare şi definitive în aplicarea curenţilor terapeutici.

Conţinut Curs •

Bazele fiziologice ale electroterapiei



Curentul galvanic - prezentarea bazelor fiziologice, descriere şi modalităţi terapeutice de utilizare



Curenţii de joasă frecvenţă - prezentarea bazelor fiziologice, descriere şi modalităţi terapeutice de utilizare



Curenţi de medie frecvenţă - prezentarea bazelor fiziologice, descriere şi modalităţi terapeutice de utilizare



Curenţi de înaltă frecvenţă - prezentarea bazelor fiziologice, descriere şi modalităţi terapeutice de utilizare



Terapia cu ultrasunete - prezentarea bazelor fiziologice, descriere şi modalităţi terapeutice de utilizare



Fototerapia şi terapia prin câmpuri magnetice de joasă frecvenţă - prezentarea bazelor fiziologice, descriere şi modalităţi terapeutice de utilizare

Lucrări practice •

Bazele fiziologice ale electroterapiei aplicaţii practice



Curentul galvanic – aplicaţii practice



Curenţii de joasă frecvenţă – aplicaţii practice



Curenţi de medie frecvenţă – aplicaţii practice



Curenţi de înaltă frecvenţă - aplicaţii practice



Terapia cu ultrasunete – aplicaţii practice



Fototerapia şi terapia prin câmpuri magnetice de joasă frecvenţă – aplicaţii practice

KINETOTERAPIA ÎN GERIATRIE ŞI APLICAŢII PRACTICE ÎN CENTRE DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ Obiectivele disciplinei •

Însuşirea cunoştinţelor şi pregătirea studenţilor sub aspect teoretic şi practic privind aspectele generale ale organismului uman la vârste înaintate



Cunoaşterea patologiei specifice vârstnicilor; 68



Însuşirea cunoştinţelor necesare realizării programelor kinetice (specifice diferitelor tipuri de afecţiuni) la persoanele în vârstă

Conţinut Curs •

Medicina vârstei a III-a. Gerontologia şi geriatria. Fenomenul îmbătrânirii



Bătrâneţea – Vârsta a III-a. Stadiile bătrâneţii. Modificările în plan biologic la bătrâneţe. Teorii ale îmbătrânirii



Kinetoprofilaxia. Exerciţiul fizic – activităţi fizice. Gimnastica de înviorare. Gimnastica de întreţinere. Gimnastica aerobică (de întreţinere). Clasificarea vârstnicilor raportată la posibilităţile de practicare a activităţilor fizice



Modificări anatomice şi funcţionale ale diferitelor aparate şi sisteme la vârstnici. Modificări ale aparatului locomotor. Kinetoterapia în recuperarea afecţiunilor aparatului locomotor



Deficienţele fizice caracteristice vârstei a III- a. Rolul kinetoterapiei în ameliorarea şi încetinirea evoluţiei deficienţelor fizice



Osteoporoza. Rolul kinetoterapiei în ameliorarea osteoporozei



Supraponderalitatea şi obezitatea. Afecţiuni corelate cu supraponderalitatea şi obezitatea



Afecţiuni cardio-vasculare frecvente la vârsta a III-a. HTA. Rolul kinetoterapiei în ameliorarea afecţiunilor c.v. la vârsta aIII-a



Afecţiuni respiratorii frecvente la vârsta a III-a. Rolul kinetoterapiei în ameliorarea afecţiunilor respiratorii la vârsta a III-a



Afecţiuni neurologice frecvente la vârsta a III-a. AVC. Rolul kinetoterapiei în ameliorarea afecţiunilor neurologice la vârsta a III-a



Afecţiuni digestive şi metabolice frecvente la vârsta a II-a. Kinetoterapia de recuperare



Inactivitatea – sindromul de imobilizare



Evaluarea pacientului geriatric



Principiile generale ale kinetoterapiei la vârsta a III-a.

Lucrări practice •

Medicina vârstei a III-a. Gerontologia şi geriatria. Fenomenul îmbătrânirii



Bătrâneţea – Vârsta a III-a. Stadiile bătrâneţii. Modificările în plan biologic la bătrâneţe. Teorii ale îmbătrânirii



Kinetoprofilaxia. Exerciţiul fizic – activităţi fizice. Gimnastica de înviorare. Gimnastica de întreţinere.Gimnastica aerobică (de întreţinere). Clasificarea vârstnicilor raportată la posibilităţile de practicare a activităţilor fizice 69



Modificări anatomice şi funcţionale ale diferitelor aparate şi sisteme la vârstnici. Modificări ale aparatului locomotor. Kinetoterapia în recuperarea afecţiunilor aparatului locomotor



Deficienţele fizice caracteristice vârstei a III- a. Rolul kinetoterapiei în ameliorarea şi încetinirea evoluţiei deficienţelor fizice



Osteoporoza. Rolul kinetoterapiei în ameliorarea osteoporozei



Supraponderalitatea şi obezitatea. Afecţiuni corelate cu supraponderalitatea şi obezitatea



Afecţiuni cardio-vasculare frecvente la vârsta a III-a. HTA. Rolul kinetoterapiei în ameliorarea afecţiunilor coloanei vertebrale (deficienţe de postură şi afecţiuni degenerative) la vârsta a III-a



Afecţiuni respiratorii frecvente la vârsta a III-a. Rolul kinetoterapiei în ameliorarea afecţiunilor respiratorii la vârsta a III-a



Afecţiuni neurologice frecvente la vârsta a III-a. AVC. Rolul kinetoterapiei în ameliorarea afecţiunilor neurologice la vârsta a III-a



Afecţiuni digestive şi metabolice frecvente la vârsta a II-a. Kinetoterapia de recuperare



Inactivitatea – sindromul de imobilizare



Evaluarea pacientului geriatric



Principiile generale ale kinetoterapiei la vârsta a III-a

KINETOTERAPIA ÎN REUMATOLOGIE Obiectivele disciplinei •

Cursul îşi asumă obligaţia de a asigura studenţilor un cadru conceptual larg, în ceea ce priveşte selecţia, combinarea şi adaptarea tuturor mijloacelor de tratament maso-kinetofizioterapeutic diferenţiate pe fiecare afecţiune în parte, al acestui vast capitol de patologie. Se va pune accentul pe prezentarea şi exemplificarea tuturor mijloacelor şi metodelor de tratament, aferente kinetoterapiei profilactice, terapeutice şi de recuperare, în raport de stadiul de evoluţie a patologiei reumatologice.

La finalizarea cu succes a acestei discipline, studenţii vor fi capabili să: •

Recunoască terminologia şi tematica specifică disciplinei kinetoterapia în reumatologie.



Cunoască tipurile de boli şi a patologiei reumatologice si modalităţile de tratare a lor prin kinetoterapie.



Aplice metodele specifice în recuperarea bolilor reumatologice.



Dobândească abilităţi în kinetoterapia specifică, organizarea şi derularea activităţii în reumatologie 70

Conţinut Curs •

Elementele de baza ale Kinetoterapiei în recuperarea afecţiunilor reumatismale



Mişcările articulare. Bilanţul articular şi muscular. Principiile culturii fizice medicale. Hidrokinetoterapia. Exerciţii fizice medicale



Kinetoterapia şi recuperarea mâinii reumatoide. Programe de recuperare



Kinetoterapia şi recuperarea cotului. Programe de recuperare



Kinetoterapia în afecţiunile umărului reumatic. Programe de recuperare funcţională



Kinetoterapia în afecţiunile şoldului reumatoid. Programe de recuperare



Kinetoterapia în afecţiunile genunchiului reumatoid. Programe de recuperare



Kinetoterapia în afecţiunile funcţionale ale piciorului reumatoid. Programe de recuperare



Kinetoterapia în recuperarea funcţională a coloanei vertebrale cervicale inferioare C3-C7. Programe de recuperare



Kinetoterapia în recuperarea funcţională a coloanei vertebrale dorsale. Programe de recuperare



Kinetoterapia în recuperarea funcţională a coloanei vertebrale lombo-sacrate L4-L5-S1. Programe de recuperare



Gimnastica respiratorie în diferite afecţiuni reumatismale



Kinetoterapia în deviaţiile de coloană: cifoză, scolioză, lordoză. Programe de recuperare



Kinetoterapia şi exerciţiul fizic cu caracter de profilaxie şi jocuri sportive în recuperarea unor afecţiuni reumatismale. Programe de recuperare.

Lucrări practice •

Programe de recuperare a mâinii reumatoide



Programe de recuperare a umărului reumatic



Programe de recuperare a şoldului reumatoid



Programe de recuperare a genunchiului reumatoid



Programe de recuperare în afecţiunile funcţionale ale piciorului reumatoid



Programe de recuperare în recuperarea funcţională a coloanei vertebrale



Gimnastica respiratorie în diferite afecţiuni reumatismale.

71

FUNDAMENTELE ETICII ŞI DEONTOLOGIEI PROFESIONALE ȊN KINETOTERAPIE Obiectivele disciplinei •

Proiectarea, planificarea, organizarea și adaptarea principiilor etice şi a mecanismelor care guvernează structurile biologice şi psihice ale organismului în activităţile de recuperare sau de timp liber, practicate în independent sau sub supravegherea kinetoterapeutului.



Aprofundarea cunoştinţelor de specialitate existente prin centralizarea şi utilizarea eficientă a cunoştinţelor acumulate în ciclul inițial de formare (licență),



Capacitatea de a concepe, organiza şi desfăşura programe de recuperare în funcţie de vârstă, sex, respectând principiile eticii profesionale

Conţinut Curs •

Delimitarea conceptuală a termenilor de etică şi deontologie profesională



Implicațiile educaţiei în formarea conduitelor etico- profesionale



Implicațiile dimensiunii morale în pregătirea și activitatea profesională.



Diferențe și asemănări între morală – moralitate – etică – deontologie profesională



Teoria autodeterminării etico-morale în activitatea profesională.



Rolul și importanța conştientizării în pregătirea profesională



Delimitarea conceptuală a normelor, principiilor și valorilor morale și rolul acestora în relaţiile socio-profesionale



Discriminarea, corupția și harțuirea la locul de muncă.



Drepturile și obligațiile kinetoterapeuților în exersarea profesiei



Profilul etic al kinetoterapeutului

Seminar •

Delimitarea conceptuală a termenilor de etică şi deontologie profesională



Implicațiile educaţiei în formarea conduitelor etico- profesionale



Implicațiile dimensiunii morale în pregătirea și activitatea socio-profesională



Teoria autodeterminării etico-morale în activitatea profesională.



Rolul și importanța conştientizării în pregătirea profesională



Clasificarea și delimitarea conceptuală a normelor, principiilor și valorilor morale și rolul acestora în relaţiile socio-profesionale



Discriminarea, corupția și hărțuirea la locul de muncă.



Drepturile și obligațiile kinetoterapeuților în exersarea profesiei



Profilul etic al kinetoterapeutului. 72

LIMBA ENGLEZĂ Obiectivele disciplinei •

Studenţii îşi vor însuşi un limbaj adecvat domeniului kinetoterapiei;



Studenţii vor avea capacitatea de a se prezenta competitiv la un interviu în limba engleză pentru un job, vor şti să alcătuiască un CV şi o scrisoare de motivaţie în limba engleză..

La finalizarea cu succes a acestei discipline, studenţii vor fi capabili să: • Înţeleagă texte scrise sau orale în limba engleză din domeniul kinetoterapiei • Descrie în limba engleză situaţii din domeniul kinetoterapiei • Interpreteze în limba engleză texte din domeniul kinetoterapiei. Conţinut Seminar •

Mâncăruri tradiţionale



Mijloace de comunicare în societatea modernă.



Publicitate



Anunţuri în presă



Telefonul celular



Calculatorul



Kinetoterapia şi Calculatorul



Prietenia



Sărbători tradiţionale



Personaje îndrăgite



Obiective turistice



Viaţa sănătoasă

73

Fişe de disciplină – Ciclul II – studii universitare de masterat – seria 2016-2018 Programul de master: Kinetoterapia ȋn Traumatologia Sportivă Anul 1, 2016-2017 ELEMENTE DE ANATOMIE ŞI BIOMECANICA APARATULUI LOCOMOTOR Obiectivele disciplinei •

Lărgirea bazei de cunoştinţe legate de Anatomia şi Biomecanica aparatului locomotor şi armonizarea acesteia în cadrul informaţiilor deja acumulate de către studenţi.



Realizarea unei baze teoretice atât pentru noţiunile care vor fi predate la Biomecanică cât şi pentru cele predate la celelalte discipline cu caracter medical



Clarificarea noţiunilor de Anatomie generală acumulate în timpul facultăţii



Cunoaşterea elementelor de Biomecanică articulară şi Biomecanica exerciţiilor fizice.

Conţinut Curs •

Noţiuni de Anatomia şi Biomecanica: acţiunile lanţurilor musculare, biomecanica articulară



Anatomia şi Biomecanica membrului superior - umărul: acţiunile lanţurilor musculare, biomecanica articulară



Anatomia şi Biomecanica membrului superior - cotului: acţiunile lanţurilor musculare, biomecanica articulară



Anatomia şi Biomecanica membrului superior – mâinii şi degetelor: acţiunile lanţurilor musculare, biomecanica articulară



Noţiuni de Anatomia şi Biomecanica membrului inferior - articulaţia coxofemurală: acţiunile lanţurilor musculare, biomecanica articulară



Noţiuni de Anatomia şi Biomecanica membrului inferior - articulaţia genunchiului: acţiunile lanţurilor musculare, biomecanica articulară



Noţiuni de Anatomia şi Biomecanica membrului inferior - articulaţia gleznei: acţiunile lanţurilor musculare, biomecanica articulară



Anatomia şi Biomecanica toracelui: acţiunile lanţurilor musculare, biomecanica coloanei vertebrale



Noţiuni de Anatomia şi Biomecanica abdomenului: acţiunile lanţurilor musculare, biomecanica coloanei vertebrale



Inervaţia membrelor 74



Anatomia descriptivă a aparatelor şi sistemelor cu accent pe elementele de traumatologie utile în practica kinetoterapeutului.



Biomecanica mersului, alergării



Biomecanica sărituri, aruncări

Seminar •

În cadrul seminariilor sunt reluate noţiunile prezentate la curs şi sunt prezentate exemple din practică medicală.

EVALUAREA RESTANTULUI FUNCŢIONAL POSTTRAUMATIC Obiectivele disciplinei • Disciplina îşi propune să asigure cursanţilor o gamă largă de cunoştinţe medicale, vizând toate aparatele şi marile funcţii ale organismului, ce pot fi interesate direct sau indirect, ca urmare a unui traumatism. Abordarea acestei problematici medicale va fi făcută diferenţiat, pe segmente, cu prezentarea unei game cât mai largi de manifestări clinice, în măsură de a fi cuantificate. • Cunoaşterea, interpretarea şi înţelegerea mijloacelor şi tehnicilor de evaluare specifice în patologia sportivă; • Însuşirea abilităţilor practice de lucru în evaluarea ortopedo-traumatică. Conţinut Curs •

Prezentarea schematică a sechelelor ce pot fi ȋntâlnite, ca urmare a unor traumatisme, clasificate pe criterii topografice: cap, gât, coloană vertebrală, membre superioare şi inferioare, torace, abdomen şi organe interne



Noţiuni despre forţă şi mişcare diferenţiate pe axe şi planuri funcţionale de mişcare



Actualizarea bilanţului MNAK la formele de bilanţ global, psihic şi social



Evaluarea umărului în patologia posttraumatică



Evaluarea cotului şi pumnului în patologia posttraumatică



Evaluarea şoldului în patologia posttraumatică



Evaluarea genunchiului în patologia posttraumatică



Evaluarea gleznei în patologia posttraumatică



Evaluarea coloanei vertebrale în patologia posttraumatică

Seminar •

Evaluarea leziunilor traumatice ale aparatului locomotor



Metode de investigaţie clinice si paraclinice ale leziunilor traumatice



Evaluarea afecţiunilor musculare posttraumatice produse în activitatea sportivă 75



Evaluarea leziunilor ligamentare şi tendinoase apărute în activitatea sportivă



Evaluarea capacităţii de efort în cazul recuperării sportivilor cu diverse patologii posttraumatice.



Evaluare funcţională a sechelelor post fractură a membrelor inferioare



Evaluare funcţională a sechelelor post fractură a membrelor superioare

MASAJUL ÎN TRAUMATOLOGIA SPORTIVĂ Obiectivele disciplinei •

Însuşirea cunoştinţelor din domeniul activităţii de masaj în recuperarea traumatismelor produse în activitatea sportivă.



Însuşirea noţiunilor teoretice privind practicare masajului terapeutic şi sportiv în recuperarea traumatismelor produse în activitatea sportivă.



Indicaţii şi contraindicaţii pentru masajul igienic, terapeutic şi sportiv



Perfecţionarea abilităţii (manualităţii) pentru executarea masajului



Cunoaşterea modului de organizare şi desfăşurare a activităţii de masaj de recuperare/de refacere

Conţinut Curs •

Masajul – noţiuni generale. Reguli igenice de practicarea masajului



Tehnica masajului. Procedee de masaj



Procedee principale de masaj.



Procedee secundare de masaj



Masajul reflex



Reguli metodice pentru practicare a masajului



Presopunctura



Reflexologia în kinetoterapie



Terapia punctelor TRRIGER dureroase



Drenajul limfatic



Drenajul limfatic al capului şi gâtului



Drenajul limfatic al membrului inferior şi al abdomenului



Masajul şi automasajul în activitatea sportivă



Efectele masajului asupra organismului (profilactice şi de recuperare posttraumatică)

Lucrări practice •

Masajul – noţiuni generale. Reguli igenice de practicarea masajului 76



Tehnica masajului. Procedee de masaj



Procedee principale de masaj.



Procedee secundare de masaj



Masajul reflex



Reguli metodice pentru practicare a masajului



Presopunctura



Reflexologia în kinetoterapie



Terapia punctelor TRRIGER dureroase



Drenajul limfatic



Drenajul limfatic al capului şi gâtului



Drenajul limfatic al membrului inferior şi al abdomenului



Masajul şi automasajul în activitatea sportivă



Efectele masajului asupra organismului (profilactice şi de recuperare posttraumatică)

KINETOTERAPIA ÎN TRAUMATOLOGIA SPORTIVĂ Obiectivele disciplinei •

Asimilarea formativă a indicaţilor şi particularităţilor tratamentului kinetoterapic în traumatologia sportivă. Deprinderea şi stăpânirea tehnicilor kinetologice în tratamentul specific al traumatismelor aparatului locomotor survenite în cadrul activităţii sportive.



Cunoaşterea, interpretarea şi înţelegerea mijloacelor şi tehnicilor de lucru specifice recuperării în patologia sportivă.



Însuşirea abilităţilor practice de lucru în patologia ortopedo-traumatică.



Însuşirea capacităţii de a alcatui planuri terapeutice

Conţinut Curs •

Reeducarea funcţională – definiţie, tehnici de lucru



Mijloacele reeducării funcţionale (mişcarea, masajul, hidroterapia, posturile



Schema generala de program recuperator pt. membrul superior – recuperarea după suspendarea imobilizării



Recuperarea funcţională a umărului



Recuperarea funcţională a cotului



Recuperarea funcţională a pumnului şi mâinii



Şoldul posttraumatic – Stabilitatea şoldului



Soldul posttraumatic – Tonifierea musculaturii, Mobilitatea şoldului 77



Kinetoterapia în plastiile ligamentare ale genunchiului



Recuperarea genunchiului posttraumatic – refacerea mobilităţii;



Recuperarea piciorului posttraumatic



Reluarea mersului după traumatismele membrului pelvin



Coloana vertebrala – noţiuni de biomecanică



Planul terapeutic de recuperare a funcţiei coloanei lombo-sacrate.

Lucrări practice •

Reeducarea funcţională tehnici şi metode de lucru



Creşterea mobilităţii articulare după accidentele posttraumatice



Creşterea forţei musculare după accidentele posttraumatice



Diagnosticul afecţiunilor traumatice, modalităţi terapeutice



Recuperarea după afecţiunile traumatice ale membrului superior



Recuperarea după afecţiunile traumatice ale membrului inferior



Umărul (refacerea mobilităţii, forţei musculare şi a stabilităţii articulare)



Cotul posttraumatic (refacerea mobilităţii, forţei musculare şi a stabilităţii articulare)



Kinetoterapia după leziunile traumatice ale pumnului şi mâinii



Şoldul posttraumatic



Genunchiul posttraumatic



Ligamentoplastiile genunchiului – recuperare postoperatorie



Kinetoterapia în afecţiunile coloanei



Metode adjuvante în recuperarea posttraumatică

FIZIOLOGIA ŞI ERGOFIZIOLOGIA ACTIVITĂŢILOR FIZICE Obiectivele disciplinei •

Însușirea de către studenti a noţiunilor privind fiziologia contracţiei musculare şi a metabolismelor glucidic, lipidic și protidic în funcție de caracteristicile activității fizice, precum și adaptarea funcțtiilor organismului la efortul fizic.



Prezentarea fiziologiei refacerii oragnismului după efort în corelaţie cu fiziologia metabolismului energetic şi a bazelor fiziologice necesare stabilirii raţiei alimentare la sportivi şi dietei corective în traumatologia sportivă



Prezentarea bazelor fiziologice ale prevenirii accidentărilor şi recuperării

Conţinut Curs •

Compoziţia şi structura funcţională de bază a organismului uman 78



Fiziologia sângelui



Fiziologia aparatului cardiovascular



Adaptarea cardiovasculară la efort



Fiziologia respiratiei



Fiziologia digestiei



Adaptarea digestiei la efort şi alimentația sportivului



Fiziologia metabolismului



Fiziologia termoreglării şi excreţiei



Fiziologia sistemului endocrin



Fiziologia muşchilor



Adaptarea muschilor striaţi şi netezi la efort



Fiziologia sistemului nervos motor



Fiziologia analizatorilor

Seminar •

Adaptarea metabolismului celular la efortul fizic



Modificări mofologice şi biochimice sangvine induse de efort



Adaptarea tensiunii arteriale la efort



Factori de care depinde circulatia sangelui in sistemul vascular



Adaptarea respiraţiei la efortul fizic



Absorbţia nutrienţilor



Dieta alimentară corectivă în traumatismele sportive



Adaptarea termoreglarii la efort



Adaptarea metabolismului la efort



Adaptarea sistemului endocrin la efort



Fiziologia muşchilor striaţi



Modificarea proprietăţilor muşchilor striaţi în funcţie de activitatea fizică



Adaptarea la efort a sistemului nervos central



Adaptarea analizatorilor la activitatea fizică

METODE ŞI TEHNICI KINETOLOGICE ÎN RECUPERAREA POSTTRAUMATICĂ Obiectivele disciplinei •

Însuşirea cunoştinţelor din domeniul tehnicilor, exerciţiului fizic şi a metodelor folosite în recuperarea traumatismelor produse în activitatea sportivă. 79



Cunoaşterea particularirăţilor metodice de aplicare a exerciţiului fizic în recuperarea posttraumatică.



Însuşirea cunoştinţelor din domeniul tehnicilor, exerciţiului fizic şi a metodelor folosite în recuperarea traumatismelor produse în activitatea sportivă



Însuşirea cunoştinţelor de lucru practic în recupearea traumatismelor

Conţinut Curs •

Tehnici anakinetice



Posturările



Tehnici kinetice



Alte tehnici de mobilizare pasivă



Manipulări



Tehnici kinetice dinamice active.



Metode kinetologice. Metoda KABAT



Metode kinetologice pentru recuperarea IMC



Metoda VOJDA. Metoda TEMPLE FAY



Metode kinetologice speciale. Gimnastica aerobică. Sportul terapeutic. Stretchingul



Metode kinetologice speciale. Mecanoterapia. Scripetoterapia. Sistemul Guthrie Smith. Suspensoterapia. Hidrokinetoterapia



Terapia ocupaţională şi Ergoterapia



Rolul recuperării şi mijloacele Terapiei ocupaţionale şi Ergoterapiei



Reantrenarea progresivă la efort (a segmetelor afectate şi a organismului în general). Obiectivele de bază în kinetoterapia de recuperarea posttraumatică. Redobândirea funcţionalităţii normale.

Lucrări practice •

Evaluarea pacientului posttraumatic (a segmentului traumatizat).



Tehnici de imobilizare după traumatisme diverse.



Tehnici de posturare după traumatisme diverse.



Mobilizarea pasivă a segmentelor corpului după perioade de imobilizare.



Contracţia musculară dinamică pe axe şi planuri.



Contracţia musculară concentrică (în interiorul şi exteriorul segmentului de contracţie), contracţia musculară excentrică (în interiorul şi exteriorul segmentului de contracţie).



Tehnici şi metode de relaxare.

80



Exerciţiul fizic cu rezistenţă, diferite modalităţi de creştere a solicitării, exerciţiul fizic cu scăderea rezistenţei.



Metoda Kabat



Metoda Bobath . metoda Brunnström



Metoda Vojda. Metoda Temple Fay



Stretchingul



Terapia ocupaţională şi Ergoterapia

ELEMENTE DE CERCETARE APLICATE ÎN KINETOTERAPIE Obiectivele disciplinei •

Formarea cunoştinţelor necesare realizării unei lucrării de disertaţie.



Introducere în cercetarea aplicativă.



Introducere în metodologia proiectelor de cercetare-dezvoltare.



Familiarizarea studenţilor cu terminologia specifică activităţilor recuperare, terminologia cercetării.

Conţinut Curs •

Prezentarea

activităţii de cercetare specifică domeniului

metodelor specifice utilizate în cercetarea domeniului •

Metoda studiului de caz



Metoda brainstorming-ului



Metode de prezentare a rezultatelor cercetării



Conţinutul şi structura unei lucrări de disertaţie



Tehnici de evaluare a condiției fiizice



Managementului unui proiect de cercetare - dezvoltare

Seminar •

Exemple de studii și cercetări în domeniul recuperării



Protocolul derulării unui studiu de caz



Protocolul derulării unui studiu de caz



Metoda brainstorming-ului



Metoda brainstorming-ului;



Realizarea de evaluări efective și interpretarea lor



Protocolul derulării unei cercetări.

81

kinetoterapiei. Prezentarea

STAGIU CLINIC Obiectivele disciplinei •

Exersarea practică a cunoştinţelor dobândite în cadrul disciplinelor de specialitate.



Cunoaşterea, interpretarea şi înţelegerea mijloacelor şi tehnicilor de lucru specifice recuperării recuperării posttraumatice



Însuşirea

abilităţilor practice

de lucru

în patologia ortopedo-traumatică

privind

evaluarea, monitorizarea şi conceperea de planuri terapeutice Conţinut Lucrări practice •

Evaluarea, monitorizarea şi alcătuirea de planuri terapeutice sub îndrumare de specialitate pentru cazurile aflate în cadrul clinicelor partenere în funcţie de patologia prezentă în clinică.

GIMNASTICĂ ÎN REABILITAREA FIZICĂ POSTTRAUMATICĂ Obiectivele disciplinei •

Optimizarea capacităţii de mişcare a aparatului locomotor şi dezvoltarea mobilităţii articulare şi elasticităţii musculare.



Optimizarea funcţionalităţii sistemelor cardio-vascular şi respirator.



Îmbunătăţirea capacităţilor coordinative: orientare spaţio-temporală, echilibru, capacitate de combinare şi cuplare a mişcărilor.



Formarea obişnuinţei de a practica independent şi sistematic exerciţiile de gimnastică în scop sanogen, recuperator şi compensator

Conţinut Curs •

Noţiuni definitorii şi obiective ale disciplinei Gimnastică



Gimnastica aerobică şi importanţa ei în refacerea fitness-ului sportivului posttraumatic



Organizarea şedinţei de gimnastică aerobică şi prevenţia accidentărilor secundare



Tehnica şi metodica mişcărilor specifice gimnasticii aerobice



Structura şi conţinutul unui program de gimnastică aerobică aplicat în vederea restabilirii capacităţii de efort a sportivului



Noţiuni teoretice şi programe de step aerobic utilizate pentru revenirea sportivului în activitate



Aspecte practico-metodice privind metoda Pilates şi rolul ei în reabilitarea fizică a sportivului 82

Lucrări practice •

Exerciţii specifice pentru fiecare parte a şedinţei de gimnastică aerobică



Paşi de bază şi mişcări specifice gimnasticii aerobice



Mişcări conduse la nivelul membrelor superioare, inferioare şi a trunchiului; mişcări de balans; combinaţii cu mişcări dinamice



Structuri de exerciţii cu caracter de prelucrare selectivă a grupelor musculare vizate



Structuri de exerciţii pentru reeducarea/dezvoltarea calităţilor motrice



Exerciţii pentru dezvoltarea mobilităţii articulare şi elasticităţii musculare prin metoda stretching



Programe de gimnastică aerobică, step aerobic, stretching, pilates, pentru diferite nivele de practicanţi

Anul II, 2017-2018 ELEMENTE METODICO-PRACTICE ÎN KINETOTERAPIA POSTTRAUMATICĂ Obiectivele disciplinei •

Cursul îşi asumă obligaţia de a asigura studenţilor un cadru conceptual larg, în ceea ce priveşte selecţia, combinarea şi adaptarea tuturor mijloacelor de tratament maso-kinetofizioterapeutic diferenţiate pe fiecare afecţiune în parte, al acestui vast capitol de patologie.



Se va pune accentul pe prezentarea şi exemplificarea tuturor mijloacelor şi metodelor de tratament, aferente kinetoterapiei profilactice, terapeutice şi de recuperare, în raport de stadiul de evoluţie a bolii.



Cunoaşterea, interpretarea şi înţelegerea mijloacelor şi tehnicilor de lucru specifice recuperării în patologia sportivă;



Însuşirea abilităţilor practice de lucru în patologia ortopedo-traumatică.

Conţinut Curs •

Aspecte definitorii şi de graniţă între patologia ortopedo-traumatică obişnuită şi patologia ortopedo-traumatic a sportivului



Mecanisme de producere ale leziunilor de părţi moi şi obiective de bază în recuperarea acestora.



Aspecte metodico-practice în recuperarea contuziilor şi entorselor de la nivelul membrelor superioare; 83



Aspecte metodico-practice în recuperarea contuziilor şi entorselor de la nivelul membrelor inferioare;



Aspecte metodice în recuperarea contuziilor la nivelul trunchiului şi coloanei vertebrale



Aspecte metodico-practice ale recuperării luxaţiilor de la nivelul membrelor inferioare



Aspecte metodico-practice ale recuperării luxaţiilor de la nivelul membrelor superioare.



Aspecte metodice în recuperarea fracturilor epifizare şi diafizare de la nivelul membrelor superioare



Aspecte metodice în recuperarea fracturilor de la nivelul membrelor inferioare



Aspecte metodice în managementul leziunilor osoase de la nivelul trucnhiului şi al coloanei vertebrale cu sau fără implicare neurologică



Discopatia lombară şi lumbago de efort - aspecte metodice în recuperarea sportivă.



Aspecte metodice în refacerea după efort.



Aspecte metodice în recuperare a capacităţii de efort



Aspecte interdisciplinare în abordarea terapeutică a reuperării sportive.

Lucrări practice •

Aspecte practice în recuperarea contuziilor musculare



Metode practice de recuperare în afecţiunile tendinoase ale sportivilor



Aspecte practice în recuperarea leziunilor ligamentare de la nivelul membrelor inferioare



Aspecte practice în recuperarea leziunilor ligamentare de la nivelul membrelor superiore



Aspecte practice în recuperarea leziunilor musculare de la nivelul membrelor



Aspecte practice în recuperarea luxatiilor articulare de la nivelul membrelor.



Studii de caz



Aspecte practice în recuperarea fracturilor de la nivelul membrelor superioare , reduse ortopedic.



Aspecte practice în recuperarea fracturilor de la nivelul membrelor superioare , reduse sângerând (osteosinteză)



Aspecte practice în recuperarea fracturilor de la nivelul membrelor inferioare , reduse ortopedic.



Aspecte practice în recuperarea fracturilor de la nivelul membrelor inferioare , reduse sângerând (osteosinteză)



Aspecte metodico-practice în recuperarea accidentărilor de la nivelul coloanei vertebrale.



Aspecte ale reeducării capacităţii de efort a sportivilor accidentaţi.



Recapitularea principiilor practice folosite în recuperarea posttraumatică a sportivului.

84

MIJLOACE DE RECUPERARE BALNEO-FIZIO-TERAPEUTICE ÎN PATOLOGIA POSTTRAUMATICĂ Obiectivele disciplinei •

Cunoaşterea modului de acţiune şi a efectelor biologice ale factorilor naturali şi artificiali, cunoscute a fi mijloace terapeutice, implicate în terapia şi recuperarea afecţiunilor musculo-articulare şi nu numai;



Cunoaşterea contraindicaţiilor şi a efectelor nedorite în aplicarea factorilor fizici naturali şi artificiali



Cunoaşterea aparatelor şi a metodologiei de terapie.



Cunoaşterea, interpretarea şi înţelegerea mijloacelor şi tehnicilor de lucru specifice recuperării balneo-fizio-terapeutice;



Însuşirea abilităţilor practice de lucru în patologia ortopedo-traumatică cu ajutorul mijlocelor balneo-fizioterapeutice.

Conţinut Curs •

Noţiuni generale despre fizioterapie. Clasificarea mijloacelor fizicale; indicaţii şi contraindicaţii generale şi speciale.



Electrostimularea antalgică – obiectivele în combaterea durerii posttraumatice



Electrostimularea antalgică – curenţii de joasă frecvenţă



Electrostimularea antalgică – curenţii de medie frecvenţă.



Electroterapia de înaltă frecvenţă



Ultrasonoterapia – mod de acţiune, indicaţii



Laserterapia – mod de acţiune, indicaţii.



Termoterapia – mod de acţiune, indicaţii



Balneoterapia – clasificarea apelor minerale, mod de acţiune.



Peloidoterapia – clasificarea nămolurilor, mod de acţiune



Hidroterapia – mod de acţiune, indicaţii.



Electrostimularea musculaturii deficitare, cu valoarea de testare 3-4-5.



Electrostimularea musculaturii deficitare, cu valoarea de testare 0-1-2.



Rolul mijloacelor fizicale în pregătirea kinetoterapiei de reeducare funcţională.

Lucrări practice •

Electroterapia – aplicaţii ale curentului galvanic.



Electroterapia – aplicaţii ale curentului de joasă frecvenţă.



Electroterapia – aplicaţii ale curentului de medie frecvenţă. 85



Electroterapia – aplicaţii ale curentului de înaltă frecvenţă.



Aplicaţii ale termoterapiei – uscată, umedă. generală, locală.



Aplicaţii ale termoterapiei – generală, locală.



Stimularea electrică a muşchiului deficitar, normal inervat.



Stimularea electrică a muşchiului deficitar, parţial sau total denervat.



Aplicaţii ale hidroterapiei locală, generală



Electroterapia antalgică – TENS-ul.



Tehnica aplicaţiilor de crioterapie.



Aplicaţii ale fototerapiei.



Aplicaţii de câmpuri magnetice de joasă frecvenţă.

METODICA PREVENIRII TRAUMATISMELOR ÎN SPORT Obiectivele disciplinei •

Însuşirea de cunoștințe, priceperi şi deprinderi metodice şi organizatorice.



Însuşirea principiilor, metodelor şi mijloacelor de prevenire a producerii traumatismelor şi a terminologiei specifice.

Conţinut Curs •

Incidența traumatismelor în activitățile sportive.



Mijloace de protecție a integrității corporale.



Planificarea și periodizarea antrenamentului sportiv.



Odihna și refacerea la sportivi.



Alimentația la sportivi.



Dopingul și susținătoarele de efort.



Viciile și activitatea sportivă de performanță.

Lucrări practice •

Incidenţa şi prevenirea traumatismelor în diferite discipline sportive.



Metode şi tehnici de recuperare a traumatismelor sportive.



Regimul alimentar al sportivilor.



Principii ale antrenamentului sportiv.



Respectarea legilor antrenamentului sportiv.



Dopingul şi combaterea lui. Utilizarea corectă a susţinătoarelor de efort.



Viciile şi activitatea sportivă de performanţă.

86

STAGIU CLINIC Obiectivele disciplinei •

Exersarea practică a cunoştinţelor dobândite în cadrul disciplinelor de specialitate.



Cunoaşterea, interpretarea şi înţelegerea mijloacelor şi tehnicilor de lucru specifice recuperării recuperării posttraumatice



Însuşirea

abilităţilor practice

de lucru

în patologia ortopedo-traumatică

privind

evaluarea, monitorizarea şi conceperea de planuri terapeutice Conţinut Lucrări practice •

Evaluarea, monitorizarea şi alcătuirea de planuri terapeutice sub îndrumare de specialitate pentru cazurile aflate în cadrul clinicelor partenere în funcţie de patologia prezentă în clinică

RECUPERARE POSTTRAUMATICĂ PRIN MECANOTERAPIE Obiectivele disciplinei •

Formarea deprinderii de a realiza programe de recuperare prin utilizarea aparatelor mecanice și a scripeților specifice sălilor de kinetoterapie sau de întreținere corporală.



Cunoașterea aparatelor de recuperare și a mecanismelor de funcționare



Stabilirea exercițiilor care se folosesc la diferite aparate.



Cunoașterea principiilor de lucru la aparate în scopul recuperării posttraumatice

Conţinut Curs •

Introducere în mecanoterapie



Aparate, echipamente și instalații utilizate în recuperare



Exerciții pentru recuperarea postraumatică la aparate pentru articulațiile membrelor superioare



Exerciții pentru recuperarea postraumatică la aparate pentru coloana vertebrală



Exerciții pentru recuperarea postraumatică la aparate pentru articulațiile membrelor inferioare



Concepte și direcții de dezvoltare a mecanoterapiei



Principii didactice utilizate în mecanoterapie



Importanța și dozarea efortului în recuperarea posttraumatică prin mecanoterapie

Lucrări practice •

Prezentarea aparatelor și echipamentelor din dotare 87



Prezentarea și exersarea exercițiilor pentru articulațiile membrelor superioare



Prezentarea și exersarea exercițiilor pentru trunchi



Prezentarea și exersarea exercițiilor pentru articulațiile membrelor inferioare

NOŢIUNI GENERALE PRIM AJUTOR ÎN TRAUMATOLOGIA SPORTIVĂ Obiectivele disciplinei •

Însuşirea principalelor manevre în acordarea primului ajutor în cazurile accidătărilor din practica sportivă.



Crearea premizelor realizării unei educaţii sanitare a participanţilor



Formarea unor deprinderi corecte în acordarea primului ajutor în cazul accidentărilor



Însuşirea posibilităţilor de prevenire a unor îmbolnăviri mai frecvente la populaţia tânără

Conţinut Curs •

Definiţia, obiectivele şi modalităţile de lucru specifice disciplinei



Accidente mai frecvente în educaţia fizică: definiţie, consecinţe, prevenire



Resuscitarea cardiovasculară: definiţie, cauzele declanşatoare, manevrele ce trebuie realizate



Acordarea primului ajutor în caz de înec cu apă şi cu alimente – manevrele care se aplică



Modalităţi de realizare a hemostazei



Traumatologie sportivă: contuzii, plăgi



Traumatologie sportivă: entorse, luxaţii



Traumatologie sportivă: fracturi, leziuni osteo-tendinoase



Traumatologie sportivă: întinderile şi rupturile musculare



Oboseala acută, supraacută, cronică



Traumatisme cranio-cerebrale. Knock-out



Urgenţele medico-chirurgicale şi modalităţile în care se asigură primul ajutor (partea I)



Urgenţele medico-chirurgicale şi modalităţile în care se asigură primul ajutor (partea II)



Primul ajutor în cazurile de intoxicaţii medicamentoase sau alimentare (partea I)



Primul ajutor în cazurile de intoxicaţii medicamentoase sau alimentare (partea II)

Lucrări practice •

În cadrul seminariilor sunt reluate noţiunile prezentate la curs şi sunt prezentate exemple din practică medicală

88

EXERCIȚIUL FIZIC ADAPTAT ÎN RECUPERAREA POSTTRAUMATICĂ Obiectivele disciplinei •

Proiectarea, planificarea, organizarea şi adaptarea eficientă a exercițiilor fizice în cadrul programelor de recuperare posttraumatică, având la bază principiile kinetoterapiei.



Aprofundarea cunoştinţelor de specialitate existente prin centralizarea si aplicabilitatea eficientă a cunoştinţelor acumulate in ciclul iniţial de formare (licenţă).



Capacitatea de a concepe, organiza si desfăşura programe de recuperare adaptând exerciţiile fizice în funcţie de vârstă, sex, afecţiuni existente, recomandarea medicului.

Conţinut Curs •

Recuperarea posttraumatică în sport - delimitare conceptuală.



Exerciţiul fizic - mijloc de bază în recuperarea posttraumatică.



Clasificarea traumatismelor în sport: traumatismele părţilor moi, traumatismele articulațiilor, traumatismele oaselor.



Traumatismele părţilor moi – contuzia, plăgile, crampa musculară, contractura musculară. Metodologia adaptării exerciţiilor fizice în vederea recuperării traumatismelor părților moi (contuzia, plăgile, crampa musculară, contractura musculară).



Traumatismele părţilor moi – leziunile musculare, miozitele, mioentezitele, entezitele. Metodologia adaptării exercţiilor fizice în vederea recuperării traumatismelor părților moi (leziunile musculare, miozitele, mioentezitele, entezitele).



Traumatismele părţilor moi – tendinitele, tenosinovita, aponevrozita plantară, rupturile de aponevroză.

Metodologia

adaptării

exerciţiilor

fizice

în

vederea

recuperării

traumatismelor părților moi (tendinitele, tenosinovita, aponevrozita plantară, rupturile de aponevroză). •

Traumatismele părţilor moi – ruptura de tendon, lombalgia prin solicitare, epicondilita medială a humerusului, pubialgia fotbalistului. Metodologia adaptării exerciţiilor fizice în vederea recuperării traumatismelor părților moi (ruptura de tendon, lombalgia prin solicitare, epicondilita medială a humerusului, pubialgia fotbalistului).



Traumatismele articulaţiilor – luxaţia, entorsa, bursita, hidartroza. Metodologia adaptării exerciţiilor fizice în vederea recuperării traumatismelor articulațiilor (luxația, entorsa, bursita, hidartroza).

89



Traumatismele articulaţiilor – leziunile meniscurilor genunchiului, corpii articulari, chisturile. Metodologia adaptării exerciţiilor fizice în vederea recuperării traumatismelor articulațiilor (leziunile meniscurilor genunchiului, corpii articulari, chisturile).



Traumatismele articulaţiilor – osteoporoza epifizară, artrozele, Maladia Hoffa. Metodologia

adaptării exerciţiilor fizice în vederea recuperării traumatismelor

articulațiilor (osteoporoza epifizară, artrozele, Maladia Hoffa). •

Traumatismele oaselor – apofizitele, periostitele, fractura de stres. Metodologia adaptării exerciţiilor fizice în vederea recuperării traumatismelor articulațiilor (apofizitele, periostitele, fractura de stres).



Metodologia realizării programelor de recuperare posttraumatică prin adaptarea şi diversificarea exercițiilor fizice.



Proiectarea şi planificarea recuperării posttraumatice la sportivi în funcţie de periodizarea anului competițional.



Planificarea şi adaptarea exercițiului fizic în perioada de tranziție / recuperare a capacității de efort a sportivului.

Lucrări practice •

Exerciţiul fizic - mijloc de bază în recuperarea posttraumatică.



Clasificarea exercițiilor fizice şi metodologia adaptării acestuia în recuperarea posttraumatică.



Clasificarea ramurilor sportive și determinarea gradelor de solicitare în timpul efortului de antrenament și în competiţii.



Programe de recuperare posttraumatică a contuziilor, plăgilor, crampei musculare şi contracturii musculare.



Programe de recuperare posttraumatică a leziunilor musculare, miozitelor, mioentezitelor şi entezitelor.



Programe de recuperare posttraumatică a tendinitelor, tenosinovitelor, aponevrozitei plantară, rupturilor de aponevroză.



Programe de recuperare posttraumatică a rupturii de tendon, lombalgiei prin solicitare, epicondilita medială a humerusului, pubialgia fotbalistului.



Programe de recuperare posttraumatică a luxaţiei, entorsei, bursitei și, hidartrozei.



Programe de recuperare posttraumatică a leziunilor meniscurilor genunchiului, corpilor articulari, chisturilor.



Programe de recuperare posttraumatică a osteoporozei epifizare, artrozelor, Maladiei Hoffa. 90



Programe de recuperare posttraumatică a apofizitelor, periostitelor, fracturii de stres.



Conceperea programelor de recuperare posttraumatică prin adaptarea şi diversificarea exercițiilor fizice în funcție de ramura sportivă practicată.



Proiectarea şi planificarea recuperării posttraumatice la sportivi în funcţie de periodizarea anului competițional.



Planificarea şi adaptarea exercițiului fizic în perioada de tranziție / recuperare a capacității de efort a sportivului.

APLICAŢII ALE ETICII ŞI DEONTOLOGIEI PROFESIONALE Obiectivele disciplinei •

Proiectarea, planificarea, organizarea şi adaptarea principiilor etice şi a mecanismelor care guvernează structurile biologice şi psihice ale organismului

în activităţile fizice de

recuperare, practicate în independent sau sub supravegherea kinetoterapeutului. •

Aprofundarea cunoştinţelor de specialitate existente prin centralizarea şi utilizarea eficientă a cunoştinţelor acumulate în ciclul iniţial de formare (licenţă).



Capacitatea de a concepe, organiza şi desfăşura programe de recuperare în funcţie de vârstă, sex, afecţiuni existente, recomandarea medicului, respectând principiile eticii profesionale

Conţinut Curs •

Delimitarea conceptuală a termenilor de etică şi deontologie profesională,



Implicaţiile educaţiei în formarea conduitelor etico- profesionale.



Educaţia morală – fundamentul conduitelor, atitudinilor şi deciziilor socio-profesionale.



Teoria autodeterminării etico-morale în activitatea profesională.



Rolul şi importanța conştientizării în pregătirea profesională.



Implicaţiile dimensiunii morale în pregătirea şi activitatea profesională.



Diferenţe și asemănări între morală – moralitate – etică – deontologie profesională.



Delimitarea conceptuală a normelor, principiilor şi valorilor morale și rolul acestora în relaţiile socio-profesionale.



Clasificarea valorilor morale şi implicațiile acestora în viața socială și profesională.



Discriminarea, corupţia și hărțuirea la locul de muncă.



Drepturile și obligațiile kinetoterapeuţilor în exersarea profesiei.



Implicațiile inteligenţei emoționale în activitatea profesională. Rolul empatiei în relația kinetoterapeut - pacient. 91



Comunicarea profesională în kinetoterapie.



Profilul etic al kinetoterapeutului.



Corelaţii legislative pe plan național şi internaţional privind drepturile și obligațiile kinetoterapeutului.

Lucrări practice •

Delimitarea conceptuală a eticii şi deontologiei profesionale.



Implicațiile educaţiei în formarea conduitelor etico- profesionale



Educaţia morală – delimitare conceptuală, obiective, metode și mijloace de realizare a obiectivelor.



Teoria autodeterminării etico-morale în activitatea profesională - rol și importanță.



Rolul conştientizării în pregătirea profesională și implicațiile acesteia în activitatea profesională.



Dimensiunea morală în pregătirea profesională. Morală – moralitate – etică – deontologie profesională - diferențe și asemănări.



Delimitarea conceptuală a valorilor, normelor și principiilor morale și implicațiile acestora în relaţiile socio-profesionale.



Clasificarea valorilor morale și rolul lor în activitatea profesională



Discriminarea, corupția și harțuirea la locul de muncă.



Drepturile și obligațiile kinetoterapeuților în exersarea profesiei.



Implicațiile inteligenței emoționale în activitatea profesională. Rolul empatiei în relația kinetoterapeut - pacient.



Rolul comunicării profesionale în kinetoterapie.



Elaborarea profilul etic al kinetoterapeutului.



Principii elementare de realizare a unui cod etico-deontologic.

REGLEMENTĂRI ORGANIZATORICE ŞI LEGISLATIVE ÎN KINETOTERAPIE Obiectivele disciplinei •

Prezentarea, în sinteză, a documentelor de bază şi actelor normative privitoare la domeniul nostru de activitate (Kinetoterapie) de la începuturi şi până în prezent şi cunoaşterea concepţiei şi structurilor organizatorice (de drept public şi privat) a domeniului kinetoterapiei sau fizioterapiei pe plan naţional şi internaţional.



Cunoaşterea, interpretarea şi înţelegerea strategiilor guvernamentale implementate în domeniul kinetoterapiei.

92



Însuşirea unor abilităţi în interpretarea caracterului naţional şi internaţional al activităţilor de kinetoterapie sau fizioterapie.



Însuşirea abilităţilor necesare înţelegerii şi transpunerii în practică a politicilor guvernamentale în domeniul kinetoterapiei sau fizioterapiei.

Conţinut Curs •

Retrospectivă istorică privind apariţia şi evoluţia conceptului de kinetoterapie în România



Retrospectivă istorică privind apariţia şi evoluţia conceptelor de fizioterapie şi terapie fizicală la nivel mondial



Particularităţi privind formarea kinetoterapeutului în România şi a fizioterapeutului în spaţiul european



Reglementări legislative şi organizatorice privind domeniul kinetoterapiei în România



Particularităţi legislative şi organizatorice privind kinetoterapia / fizioterapia în contextul internaţional



Aspecte privind profilul profesional al kinetoterapeutului în România



Aspecte privind profilul profesional al kinetoterapeutului / fizioterapeutului în spaţiul european

Seminar •

Cadru legislativ privind domeniul kinetoterapiei în România – proiectul de lege privind exercitarea profesiunii de kinetoterapeut



Cadru organizatoric al domeniului kinetoterapiei în România



Particularităţi privind formarea kinetoterapeutului în România: şcoli postliceale şi învăţământ superior



Profilul profesional al kinetoterapeutului în România în diferite structuri de drept public sau drept privat: spitale, centre de asistenţă şi protecţie socială, organizaţii nonguvernamentale



Profilul profesional al kinetoterapeutului în România în diferite structuri de drept public sau drept privat: cabinete de kinetoterapie din învăţământul special (grădiniţe şi şcoli), cabinete / clinic particulare de recuperare fizică şi medicală, centre de recuperare pentru sportivi, cluburi sportive, centre / SPA-uri sau săli de fitness



Profilul profesional al kinetoterapeutului în România în diferite structuri de drept public sau drept privat: centre / SPA-uri sau săli de fitness pentru întreţinerea sănătăţii, centre de integrare prin terapie ocupaţională, cabinete particulare de kinetoterapie, învăţământul superior, învăţământul particular 93



DERK – Declaraţia Europeană de Referinţă în formarea Kinetoterapeuţilor, document legislativ care prezintă natura şi standardele programelor de studii în kinetoterapie



Particularităţi legislative şi organizatorice privind exercitarea profesiunii de kinetoterapeut la domiciliu



Particularităţi privind practicarea voluntariatului în diferite structuri



Particularităţile formării unui kinetoterapeut / fizioterapeut în sistemul de educaţie european



Realităţi privind piaţa muncii europene în domeniul kinetoterapiei / fizioterapiei



ENPHE – European Network of Physiotherapy in Higher Education, organism internaţional privind învăţământul superior de kinetoterapie / fizioterapie, particularităţi



FRAK – Federaţia Română a Asociaţiilor de Kinetoterapie, legislaţie şi organizare



WCPT – World Confederation of Physiotherapy, legislaţie şi organizare

94

Capitolul II. Legislaţia ȋn vigoare. Documente, acte normative şi proiecte legislative

II.1. Codul Muncii – Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, republicată ȋn Monitorul Oficial nr. 345/18 mai 2011, cu modificările şi completările ulterioare 2 (A se vedea Anexa 1)

Codul Muncii 2015 reprezintă cel mai important act de care angajatorii şi angajaţii vor ţine cont pentru relaţii de muncă desfăşurate conform legii ȋn vigoare. Desigur, numeroase aspecte ce ţin de dreptul muncii, legislaţia muncii şi managementul resurselor umane sunt reglementate şi de alte acte normative ce armonizează prevederile din Codul Muncii. Ȋn 2015, Codul Muncii a fost modificat prin: Legea nr. 12 din 20 ianuarie 2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, publicată ȋn Monitorul Oficial al Romȃniei, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015. Legea nr. 97 din 7 mai 2015 pentru modificarea art. 137 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicată ȋn Monitorul Oficial al Romȃniei, Partea I, nr. 316 din 8 mai 2015. Ştiaţi că... •

ȋn 2003 Romȃnia a ȋnlocuit, după 30 de ani, Codul muncii?



la ȋnceputurile sale, Codul muncii actual a fost considerat un text eminamente sindical? Legea 53 din 2003 prevedea 304 drepturi, 246 ȋn favoarea salariaţilor şi numai 58 ȋn favoarea angajatorilor.



ȋn primul an ȋn care s-a aplicat Codul muncii numărul cazurilor de conflicte de muncă a crescut cu 32%?



ȋn 2011 Codul muncii a fost republicat, balanţa fiind ȋnclinată, de data aceasta, către angajatori. Modificările aduse la Codul muncii după republicare au vizat, ȋn principal,

următoarele aspecte:

2



relaxarea restricţiilor privind folosirea CIM pe perioada determinată;



modalitatea de ȋncheiere a CIM;



o mai mare flexibilizare a procedurilor de concediere;



durata timpului de muncă şi munca suplimentară;



durata concediului de odihnă; modul de calcul a indemnizaţiei de concediu de odihnă;



formarea profesională a angajaţilor.

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=41525

95

Identificare act: Numar/data: Lege nr.53 din 24 ianuarie 2003 Emitent: Parlament

Procesul legislativ la: - Camera Deputatilor:P.L. nr. 642/2002 P.L. nr. L561/2002

- Senat: Cu functie: de baza, de modificare, de abrogare În vigoare: de la 1 mar. 2003 Contine: 298 art

Norma în art nr. 13 alin.5, 34 alin.7, 87, 123 alin.2, 135, 159, 181, 187, 200, alin.2, 213, alb: 217 alin.2, 253, 256, 290, 292, 293 Index: Codul muncii; munca; salariati; straini; apatrizi; refugiat; ucenici; sindicate; organizatii patronale; patronat; contract individual de munca; absolventi; certificat medical; persoanre fizice/juridice; concurs; permis de munca; cumul; concedieri; cai de atac; demisie; agent de munca temporara; munca la domiciliu; timp de munca; timp de odihna; concediu; delegare; detasare; examen medical; salariu minim garantat; salarizare; prescriptie extinctiva; sanatate; se Publicare:

M.Of. nr. 72/5 feb. 2003

Republicare:

text

M.Of. nr. 345/18 mai. 2011

Functie activa: Abrogă: L. nr.1/1970

organizării şi disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat totodata, abrogă: D.-L. nr.130/1990 pentru completarea Legii nr.1/1970 a organizarii şi disciplinei muncii in unitatile de stat

L. nr.10/1972

CODUL MUNCII

D. nr.92/1976

privind carnetul de muncă la 1 ianuarie 2011

D. nr.63/1981

cu privire la modul de recuperare a unor pagube aduse avutului obstesc

L. nr.30/1990

privind angajarea salariaţilor în funcţie de competenţă 96

L. nr.2/1991

privind cumulul de funcţii

L. nr.14/1991

Legea salarizării

L. nr.6/1992

privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor

L. nr.68/1993

privind garantarea în plată a salariului minim

L. nr.75/1996

pentru stabilirea zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează totodata, abrogă: L. nr.601/2002 pentru completarea Legii nr. 75/1996 privind stabilirea zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează

Modifică: L. nr.130/1996

privind contractul colectiv de muncă (abrogata prin L. nr.62/2011) abrogă art. 34 şi 35

Trimitere la: D.-L. nr.1.655/1864 CODUL CIVIL (abrogat prin L. nr.76/2012) D./1865

CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ (abrogat prin L. nr.76/2012)

Functie pasiva: Promulgată: D. nr.68/2003

pentru promulgarea Legii - Codul muncii

Modificată: L. nr.480/2003

pentru modificarea lit. e) a art. 50 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii modifică lit. e) a art. 50.

L. nr.541/2003

pentru modificarea unor dispoziţii ale Legii nr. 53/2003 Codul muncii modifică art. 296, art.298 alin. (3)

O.U.G. nr.65/2005 privind modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 Codul muncii - modifica art. 2 lit. b), art. 14 alin. (3), art. 16 alin. (1), art. 17 alin. (1) si alin. (2) partea introductiva, lit. d) si m), art. 18 alin. (1) partea introductiva, art. 19, art. 21, art. 22, art. 28 lit. b), art. 31 alin. (4), art. 34 alin. (3), art. 40 alin. (1) lit. b), art. 40 alin. (2) lit. d), art. 49 alin. (3), art. 52 alin. (2), art. 56 lit. d) si g), art. 61 lit. b), art. 63 alin. (2) la data stabilirii în contractul colectiv de munca, încheiat la nivel national sau la nivel de ramura de activitate aplicabil, a procedurii de evaluare, art. 64 alin. (2), (3) si (4), art. 68 lit. a), art. 69, art. 70 alin. (1), art. 70 alin. (2) partea introductiva, art. 70 alin. (2) lit. 97

f), art. 70 alin. (3), art. 71, art. 72, art. 74 alin. (1) lit. c), art. 81 lit. e), art. 82 alin. (1), art. 84 alin. (1), art. 111 alin. (2), art. 111 alin. (3), art. 118, art. 129 alin. (1), art. 145 alin. (1) si (2), art. 152 alin. (1), denumirea cap. II al titlului IV, art. 167, art. 190, art. 191 alin. (1) si (2), art. 193, art. 205, art. 207, art. 213, art. 276 alin. (1) lit. d) si e); introduce alin. (11) la art. 17, alin. (41) la art. 17, alin. (1) la art. 18, alin. (41) la art. 31, alin. (2) la art. 51, lit. e) la art. 61, alin. (11) la art. 62, alin. (3) la art. 73, alin. (4) si (5) la art. 80, lit. d1) d3) la art. 81, alin. (21) si (22) la art. 111, alin. (11) la art. 129, lit. h) - k) la alin. (1) al art. 276, art. 2801; abroga art. 51 lit. g), art. 74 alin. (2), art. 103 alin. (3), art. 140 alin. (4), art. 168, art. 171 alin. (1), art. 192, art. 206, art. 208 - 212