Curs de Anaomie Patologica Generala [PDF]

Zitiervorschau

LECTIUNI UNIVERSITARE TINUTE LA

INSTITUTUL DE PATOLOGIE SI DE BACTERIOLOGIE

II.

-

.-.1.1.

CURS DE

ANATOMIE PATOLOCICA GENERALA DE

PROF. V. BABE DIRECTOBUL INSTITUTULUI

LECTIUNI CULESE SI 1:EDACTATE DE

=r- -V% SION* CAPUI. SCAVICIULUI ANATC1110-PATOLOGIC

(Cu 160 FIGURI ORIGINALE IN TEXT)

-

BUCURESCI EDITURA INST,ITUTVLIJI DE PATOLOG1E §1 DE BACTER1OLOGIE

1890

www.dacoromanica.ro

PREFATA Publicarea acestor extrase din lectiunile mele, call vor fi urmate in curand de lectdunT asupra partiT speciale a anatomieT patologice, se impunea mal cu séma din cauza CA nici in limba. romana niel in cea franceza nu exista manuale scurte originale asupra anatomieT patologice, ma' cu sérnä, daca privim acésta sciinta din punct

de vedere modern, adecd in legatura cu etiologia si geneza lesiunilor.

Am cäutat sa imprim lectiunilor mele si un caracter personal, evitand cat se p6te a vorbi de ipotese si teorii si limitandu-mè mal mult la expunerea lesiunilor ast-fel cum ele mi-s'ail presintat in lunga mea experienta si r'éman6nd in tot-d'auna In domeniul faptelor si fenomenelor observate. Ast-fel aceste lectiunT sunt destinate a representa in acelas timp o scurta descriptiune si. dare de séma asupra bogatulul material anatomo-patologic de care dispune institutul nostru de patologie si de bacteriologie. Admit ca ingrijirea nósträ si anume a d-luT Dr. V. Sion ajutat fiind si de d-s6ra E. Manicatide de a se reproduce lectiunile mele

in mod exact, nu era in tot-d'auna incoronata de succes. Prin lipsa unor bunl stenografi s'aill strecurat multe insuficiente, omisiuni si gre,seli car' se vor rectifica in parte la sfirsitul lucrarel si mal tarziu inteo editiune nouè. Daca insa cu tóte acestea m'am invoit la publiearea acestuT curs, causa este ca presinta cu t6te acestea o munca insemnata si utilâ si care va fi de mare folos elevilor si medicilor tinerT. Cred ca in lipsa demonstratiunilor multiple ce insotesc cursurile

mele, ingrijirea fig,urelor desenate in mare parte de mine si reproductiunea fotografia a unul numdr insemnat din monstriT colectiuneT nóstre vor contribui mult la priceperea expunerel. V. Babee

www.dacoromanica.ro

CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA I. PARTEA GENERALA LECTIUNEA I

De finipunea fi divisiunea patologier. 1361a. Causele boalelor. Patologia e sciinta care se ocupa ca studiul b6lelor. Dar ce este bóla ? Modal cum medicil ag coneeput notiunea despre bag a variat la infinit de la epoca la epoca si chiar in aceeasI epoca, dupg diferitele scolI medicale. OA cat ar fi de interesantg si instructiva o privire istoricg asupra evolutiunei acesta conceptiunI in decursul vremeI, cadrul acestul manual nu ne permite sg, o facem 0 ne vom multumi a v6" expune in mod cat se p6te de succint ce trebue sit intclegem asta-(}I sub notiunea de b611.

Materia organisatg este depositara Lind sume de energie ale carol exteriorisgrl dinamice variate, manifestate sub influenta agentilor cosmicI, constituesc fenomenele vieteI. Aerul, umiditatea, caldura sunt tot atat de indispensabile existenteI pe cat e si presenta materiel ca un grad anumit de organisatie. Na este de ajuns insa di acésta influenta, acest schimb reciproc intro materia organisatg si lumea exteri6ra al se faca oil cum, ci numal (lack' se indeplinesce in anumite conditiunT, variabile pentru diferitele speciI, dar constante pentru una si aceeasI, viata Vote srt. existe.

Un om nu va patea trgi de cat dacg se va afla inteun aer cu o anamitg compositiune, cu un anumit grad de temperatura si de umiditate; dacii va dispune de o anume cantitate de substante alimentare ea o anumita compositiune etc.

Cand miscarile, adicg functiunile ce resultg din jocul acesta dintre fortele din afarg 0 dinguntrul organismuluI se manifestg In modal pe care ne-am obicInuit a'l considera ca normal, ea alte cuvinte cand omal ja din aer o anumitg cantitate de oxigen 0 II &a una determinatg de acid carbonic si de apil1 and din substantele alimentatianii 191 fixéza o Curs de anatomis pato

(via

1

www.dacoromanica.ro

2

CUES DE ANATOMIE PATOLOGICA.

cantitate hotárieä de albuminK, de hidrocarbonate si de gritsime pe care le asimilézil qi le transformO in materie organisatit functionalit, cilnd imprejurärile interne si externe permit lichidulut hranitor s vie in contact suficient cu substratul material al vietot, protoplasma celulard etc. atunct viata se desfilsura in mod liniscit si normal ; iar organismulut In care se petrece II cjicem di se aflä tu stare de srinä'tate. Dup6 aceste explicatiunl urmézit de la sine ce trebue sá intelegem prin notiunea de Wit : off de cate ort una sail mal multe functiunl se vor exercita In mod deosebit de cum se face deobiceiti, producand o turburare mal trisemnatit in desfitsurarea manifestatiunilor vitale, vom spune cä. orga-

nismul e bolnav. AicI stO superioritatea conceptiunei moderne despre WO Ltd en conceptiunile de alta data. B6la nu este o manifestatiune ca total a parte a until principiii morbid care la un moment dat ar fi pits stOpänire pe organism. O b6lii infectiósO de pildit nu este efectul necesar al amt cause prime, a pittrunderet qi vietuiret unuI microb In organism, ca alte cuvinte boala

nu e microbul träind in corp, cum s'a cre4ut alta data. Daca ar fi asa, ar arma ca until si acelast microb sá producsá in ori-ce imprejurtift tot una si aceeast bait. In realitate Insil luerurile nu se potreo ast-fel i, dintre mat multi 6menI infectatt cu anal §i acelasi microb, until cap6Tii o pneumonie, altul o pericarditri, altul o septicemie cu abcese.

De alai parte si contrariul se póte tntémpla : tret indivii sufer actiunea a tret microbt diferitt, until se infectézO ca un pneumococ, altul cu un streptococ §i altul cu un stafilococ i totI fret cap6til aceeast WA, o pneumonie. Prin armare, din faptul cU pneumonia e de obiceiä produsil de pneumococ, nu urmézä' eU cea d'intéiä e In mod fatal si exclusiv legatit

de presenta colui de al douilea. Nu putem stabili un raport de identitate intre cele dou6 functitml 0 sit 4icem pneumonie----pneumococ. Pneumonia din potrivii resultil din modal cum reactionózil organism' asupra mi-

crobulut care ti atiteä ; iar acéstä reactiune a organismulut nu e uniforma, e ca totu.1 individualii 0 sub dependinta conditiunilor lu cart se grisesc elementele, la cart In ultima analidi se adresóza tóte influentele lama externo, adia celulele si lichidole organismulut. Mat departe, bóla nu creiazg pentru organism legI nou6 de functionare. Functiunile organice r6mOn aceleast, si In virtutea aceluiast functionézit i organismul sOnOtos i col bolnav ; si acelést carmuiesc revolutiunea cardiacil de pildO si In stares de s6nOtate 0 in starea de b6lii ; numaI cAt resaltatele acestet activitätt sunt altele din causa conditiunilor schimbate in cart acésta din urm& se indeplinesce. Din acest mod de a concepe b6la decurg alto consecinte de cea mal

www.dacoromanica.ro

CAUSELE BOALELOR

mare importanta. In adev6r, dacil semnele exterióre prin care o bóla ni se face cunoscut, adica simptomele b6lel, nu le considerara de cat ca functiunile modificate ale organismuld, era natural ca mediciI si prosupun c aceste functiunT anormale sil fie legate de o anomalie de arangiare, de structura sail de compositiune chimicii a elementelor vietuitóre. a celulelor. §i in adevilr, pa mi5suril co cercetarile ail fost indreptate in acésta directiune, si pe mesura ce mijlócele technice de studiii s'ati imbunatiltit, pe aceea§i mrtsuril s'a dovedit ca cele mid' multe b6le ail un substrat material, ca alte cuvinte ca functiunea abnorma e conditionata de o modificare de structura a organulul sari sistemuluI respectiv. Cadrul bólelor pur functional°, cam ar fi (44 cjisele nevrose bunit-óra, devine

din ce in ce maT ingust, bole cart alta data eraa considerate ea sine materia sunt asta-4I bine cunoscute ca dependinte de alteratiunl organice. §i daca mat existä' miele, ale caror lesiunT nu le crinóscem, pricina e insuficienta mijlócelar de investigatiune sail faptul ca nu ne-am dumerit inca uncle trebue sA ne adresam pentru a le descoperi. A§a dar una sari maI multe functiunT modificate resultand din modal cum organisrnul Rispunde la influent° viltkfatóre diferite i Bind condi-

tionate de lesiudf materiale a anal sail mal multor organe sisteme sail tesute, constituesc esenta Studiul functiunilor organismulaf bolnav constitue fisiologia patologica ; studiul lesiunilor, anatomia patologica care face obiectul capitolelor ce vor urrna. Spiritul investigator insa nu se putea multumi nicI cu. atilt ; constatarea lesiunilor a explicat simptomele bóleT, a dat msA nascere uneI alte chestiunl, anume conditiunile carT presida la nascerea acestor lesiunl. Se punea ast-fel marea intrebare a causelor b6lelor.

Sunt putinT anI de chid s'a patruns null bine in stadia acestor cause, studiii cad constitue sciinta ca total recenta a etiologiet Alta data cele maI malt° b6le se nasceail, evoluaii si se sfiriati sub ochiI mediculuf p6ta da sérna despre causa si esenta lor. Lira ca acesta In timpiT din urma, tocmaI etiologia, gratie mal ca séma nuoelor descoperiri bacteriologice, a Meat un progres imens, si din ce in ce cunóscem maI precis causele, pâná acurn ca total obscure, ale diferitelor bóle. Se deosibesc de obiceiii cause interne si cause externe. Cele externe ar fi acelea carT ating organismul venind din dará. Printre aceste cause cea mal frecuenta sunt microbiI, cele-l'alte influents cosmice servind mal

malt sa ajute microbii in actiunea lor sad sil le prepare posibilitatea de s pun° stiipanire pe organism, schimband acestuI din arma conditiunile _normal° de viata. Pentru a ne convinge despre acésta, n'avem de cat

www.dacoromanica.ro

4

CURS DE ANATOMIE PATOLoGICA.

lugm unul din agentii fisicT, pe socotéla crania se punea odini6r5 un numër colosal de b6le : frigul. Astil-di scim c A cele maT multe b6le 4isea fr:gze stint b6le infecti6se, in producerea clrora frigul j6c5 numaT rol de caus5 ajutilt6re. Importanta agentilor fisicT : cAldura, temperatura, electricitatea, compositia i misarile aeruluT i apel etc. in producerea b6lelor va fi studiath in patologia general/ Studiul microbilor ca agent% patogenT face subiectul uneT alte ramurt astil-41 indopendente a medicineT,. anume a bacteriologiet Causele interne stint acelea cari finta in aldituirea organismuluT insusT. Ele ail o mare insematate in producerea baelor ; trebue Sil scim

ins/ c5 aprópe niel odat5 ele nu produc bóla de sine, tot-d'auna intervine o caus5 hotAratóre externti, care ins/ este ajutat5 de multe orT fate mult in actiunea sa de causa intern/ Nu trebue Sil se créd5 c5 pricinele interne de b6le sunt identice in esenta lor cu pricinele externe, si cil singura deosebire ar consta in times.,

ort unele venind din Marti p5trund in organism pe and cele-l-alte ar fi existand ca atarT in organ:sm. S5, clarificAm acésta prin exemple. Un copil n5scut din pärintt sifiliticT este expus de timpuriti, si ca atat maT mult ca cat inaintézti in etate, ca sit capote bóle ale sistemuluT vascular orl ale sistemuluT nervos central, pentru care scim cit sifilsal are o pedispositie particular/ Cu t6to acestea copilul n'a fost, dupe nascere, niel odat5 infectat de sifilis niel n'a fost supus vre-uneI alto cause special°. Din acósta ins5 nu urmózil cit in organismul copilulul existä, 'nag de la parintI, causa special5 provocitt6re a lesiunilor amintite. De la parinti: copilul a luat numaT cat o stare de silibiciune a acestor sisteme care le face sit' se imbolnKvésa sub influenta imprejurArilor color maT banale. De asemenea un *into tuberculos va avea copiT de la inceput sArf6tosT,

earl cu tóte astea vor avea slabe acele organe, care se Osesc

atinse de tuberculos5 la parintI, adic5 pulmonul maT ca s6m5. Pulmonul slab al acestor copiT este expus tuturor b6lelor i chiar tuberculozeI fArt ca la nascere s5 fi avut bacilul tuberculos in Tel. In legalurA ca starea de slabiciune a pulmonilor, acestl copil vor avea un torace ingust, subtire, lung, fiase, cu un cuvént ceea ce se numesce torace parelitic, caro constituo un stigmat al color expuot prin nascere, a deveni tuberculosT. La altT copiT ganglioniT i t6te aparatele limfatice arat5, o tendontä

particularil de a se umfla, de a se nfäri in loc de a ri§"mane stationaresau chiar de a regresa de la o anumit5 etate, cum se intémplä de obicent AcestI ganglion! ipertrofia, se afIN prin acésta in stare de receptivitate deosebitA pentru bacilul tuberculozet www.dacoromanica.ro

CADSELE BOALELOR

5

Prin urmare ceea ce constitue causele interne de b6le, consta bite° -organisarc slab saú viciósa mostenita de la parintl, care expune pe individ sa capote b6la mal usor de cat un altul pus in aceeasT conditiara. Causele interne se reduc dar la ceea-ce ca un name genezic numim predispozi tiune.

Pentru ca acésta cestiune a predispoziyiuneT sa fie presentata sub o forma maT lmuritA sa o studiam chiar in origina el. Organismul animal, care la un moment determinat e redus la o singura celula (starea monocelulara), este expresiunea desvoltareT unel seriT

periodice de celule, constituind in acest mod colonil celulare, ce ail o anumita desvoltaro functiunf speciale. Daca ne vom reprezinta ast-fel desvoltarea organismuluT, vom Intologe usor cum prin tulburarea acesteT ordine de desvoltare, si va produce o abnormitate ce se va manifesta mal térlin ; tot ast-fel vor fi imprimate organismuluT proprietatI morbid° latente transmise prin ereditate. Una din cele mal insemnate descoperirT ale timpurilor modern') e legea multiplicareT i desvoltareT celulelor. La un timp determinat se -vede in interiorul nucleuluI celuleT, ca i in oval, un proces.de diferenliare regulata i care are de consecinta divisiunea celuleT. Acest preces

Fig. 1. Diferite forme a Caryokinezel. 1. Ghem en filamental rapt i dedablat. 2. Aster. 3, 4, 5. Forantinnea diasterulul (batoia). 6. Ineepatal divisionsl protoplasm!.

nuclear Ora numele de cariochineza, cuvént grecesc care deriva de la -1(apon nucleu si KLvyrn; m4carea still de cariomitozi (1.1.csac filament). Distinge-vom treT varietatT de cariochineza : 1) Cariochineza tipica, 2) Cariochinezii omeotipica, 3) Cariochineza eterotipica. Credem ca e momentul

www.dacoromanica.ro

6

CURS DE ANATOMIE PAIOLOGICA

de a spune cif exista o grupa de celule la care procesal acesta, de cariochineza, nu exista sah nu e bine exprimat. lath' in ce consista fanomenul de multiplicare al celulelor : In stare de linisce a nucleilor sil constata in interiorul lor nisee filamente, linit in forma de ghem. Primul semn, ce anunta aparitiunea cariomitozeI, e cil membrana nucleulul dispare, iar inauntrul lul se ivesce un filament ce Sil dispune in forma de ghem, salí apirem. La unele spete

de animal° firele ce compun acest spirem sunt egale in t6to celuieleorganismului; asa d. ex. la salamandra exista 24 filamente, exceptand -Lisa celulele testiculare ande exista pe jumikate. Fie-care filament Sil divide In 2 in sens longitudinal si prin o grupare speciala deli aparenta uneT stele (aster). Alte filament° fcirte fine, necolorabile prin reactivl, sail acromatice, duph expresiunea luT Flemming, pornesc in forma de fus

de la polurile nucleuluI. Firele cromatice la rêndul lor stint animate de o miscare neregulata in aparenta. Ilretachineza i resultatul el final

o separarea acestor fire in 2 grapar, care se departka din ce in ce until de altul in virtutea uneT atractiunT polare si forméza ast-fel dod stele (diaster). Mal tetrdiil orI-co conexiune intro cele clod grupurl de fire ce constituesc acest diaster e rupta si imprejurul fie-carul grup apare o membrana ; din acest moment exista 2 nucleI in celulit, protoplasma sa divide si ea, si atund celula impartita in 2 contine cate o jumkate de nuclel primitiv. Nu numaT nuclelul dar si pratoplasma arata in timpul cariokineseT o structura particulaia ; anume granulatiile protoplasmatic° se dispun sub forma radiata in jaral centrilor de atraotiune care de asemenea nu sunt niste simple puncte, ci sant formate dintr'un sistem de grrtunte si de cercurl. Intre cele dod centre de atractiune, exista o zona de protoplasma fririt structura aparenta, zona ecuatoriala, care se elimina maI Nu* h.

Mitoza omeotipica difera de cea tipich maI ca sémit prin acoja di numërul filamentelor e maT mic, iar lungimea lor maT scar% De asemenea

in fix= el eterotipica, fibrele stint numal pe jumritate, iar figurile cariochinetice mal neregulate. 0 alta diferenta destul de insemnata e ca diasterul presinta o a doua divisiune longitudinala a firelor. Daca comparam ca aceste figurI caracteristice aceea co se observrt in produsele patologice vedem ca cariochineza patologica difera in multe decea normala. Asa vedern une-orI ca filamentele stint asa de scurte in cht

al devenit corpurI rotunde. Sunt casan l in care nucleiI se multiplica, dar celulele nu, alte orT in fine nucleul se divide in maI multI nuclet dar nu in 2 ca in casurile de earl am vorbit. Resulta din acestea eh in interiorul uneT celule ce se divide, se pro-

www.dacoromanica.ro

CA 1: SELE BOALELOR

7

duce o lucrare complicata i armonica. Dad insa ar apare un accident 6re-care, i ar turbara acésta lege adrnirabila de divisiune, se va constitui o anomalie t;;i ca consecinta, fiind deranjata forma si directiunea cariochinezei, vor resulta pe de o parte monstruositati, pe de alta parte amimala variate. Un alt factor destul de insemnat, care ne póte explica multe proprietati morbide latente sati predispositiunea, ne este dat de fenomenal de fecundatie.

Ca sh intelegem msT bine modul prin care se determina aceste predispositiuni. s'a intram in mecanismul intim al fecundatien al acestui act

de conjugatie. In momentul fecundatiuna nucleul oului inconjurat do

3

9

6

Fig. 2. Procesul fecondatiei la un ascaris. 1, oul la Ineeputul feeondatiel ; cd. eorpurl de dir etinne ; z. zoosperm (museulin). 2. stadia maI Inaintat : pf. prounneleul femenin ; pm. pronuncien' msseulin. 3. Corpuil de direetiunea resultând din unirea germenului masculla en eel femenin. 4. Prima eliminare de patrn corpuri ; 5 si 6 eliminares de lnell dona eorpuri. 7. Formatiunea de dona ghomurl. 8. Cu raze pdlare (ep). 9 si 10 omitopirea color dona figarl eariokinetice tuteo singurit (aster).

rase protoplasmice 'O pierde membrana, iar restul protoplasma se transforma intr'un corp fusiform, in mijlocul canija se afla 8 nuclei. Fusul acesta se divide in 2 si una din aceste 2 jumkati iI parasesce locul, pe citad spermatozoidul intra in interiorul oului; din el tina nu rëmâne de cat capul caci cele-l'alte pärti dispar. In jurul asestui cap ce se transforma intr'un formeaza o aureola. Jum6tatea

www.dacoromanica.ro

8

CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

fusuluT co si-a parasit local s'apropie de spermatozoid, pe and cea-ralta jumblate se transforma Intern' corp radiat. Atat corpul spermatic, cat si col radiat se impart in 2. La verrnil la earl observat aceste fenomene, col 2 nuclel masculinI se asélla intr'un punct diametralmente opus ca ceT femeninl i imprejurul fie-careT perechI se forméza cate o vesiunlit MaT In acelasT timp jumblatea fusuluI nuclear primitiv, ajuns la periferia ouluT, e eliminat. Cele doné vesicale cari ail devenit doT marl nucleT, se impreuna si in interior apare atuncl un sistem de fire au dispositiunea unuI spirem. Putem nota in trécat c acesta e singurul cas in organism in care din 2 nuclel se face unul singar, in colo pretutindenea vorn vedea o divisiune a nucleilor. Din col 2 nucleT se nasce o singura figura cari o chinetica, la care ovulul si spermatozoidul participa ca un numk egal de filament° cromatice si acromatice. Indata dupé acésta in nucleul resultat apare evolutiunea caraochinezel pe care am studiat'o. E Mort° lamurit din cele expuse, ca s'a petrecut in actul conjugaOuneT un amestec intim la care ambele elemente, Wit cel masculin cat si col femenin alt luat o parte egala in formarea organismuluT, in cat acesta se bucura de o potriva de proprietatile paterne materne. In procesul complicat de care s'a vorbit, orI-ce turburare in desvoltarea ouluT si a spermatozoidulnl, orT-ce noregularitatI in actul fecondatiunoT, va imprima viitoruluT organism deformitatl congenital° si va determina in el predispositiunT pentru diferitele We, ce se vor .manifesta la un timp anumit. Se scie cii in desvoltarea embrionuluT, la formarea fe-caruT organ, presida o lege fixa, in ceo .ce privesce nurarul i directiunea figurilur car loch i nAti ce.

Totd'a-una in local unde are sit se produca o desvol tare vicicisa, microscopul arata cii forma, numeral i maI cu séma directiunea figurilor cariochinetice, nu presinfa' tipul cunoscut ; si un lucra asupra citruia nu &chile sa avem de loe indoiara, este ca aceste turburarI de desvol-

tare vor deveni din ce in ce mal accentuate, proportional ca crescerea organism uluT si la un moment dat, se póte forma in acel loe o anomalie patologica.

Aceste neregularitriti in multiplicarea qi evolutiunea celulelor, pot coostitui in organism atatea puncte de resistonta maT mica. Asa d. ex. foliculii intestinall mat desvoltatT, care in conditiunI normal° nu se traduc priu niel un fenomen patologic, pot constitui in anume imprejurarT, plea de intrare a diferitilor agentI vat6mittorT. Am arëtat cii diferitele anomalil anatomic° provenite din o deranjare in planul desvoltareT organismuld devin cause de b6le; asa, deck' exista douii valvule aortice, acésta anomalie inocenta in apaienta, este basa pentru desvoltarea unor

www.dacoromanica.ro

CAUSELE BOALELOR

9

anevrisme ale aorteI si a endocarditelor valvulare. Anornalit In dispositiunea arterelor la basa cerebruluT pot fi cause predisponente pentru bemoraga cerebrale. Trebue sa distingem de predispositiunT, bálele ereditare, adicK carT la

un moment dat se pot desvolta in una planulul rätticit al organisräoli mostenit de la pärintI dar pa() s'a' aibä trebuintä' de o causil proximä, determinantä.

Fig. 3. Dese ndenta unni hemofilie :

0 barb&O, o femei, _ bitrhati hemorilie.

0

Fig. 4. Descendenta nnui daltonist o fe.nei barbati sInh,toel, atino do daltonism.

1)1114

la aceste bále vom distinge nIal multe categoriT adicä : 1. bóle carl s'ari näscut din anomalie in desvoltarea diferitelor tesute si aici distingern anomaliile entodermulul si ectodermuluT de o parte si acelea ale rnezenhimulul de altrt parte precum si anornaliI mixta, 2 hile conditionate de substante chimice viStämlítóre carT trec de la pärintl la copil, 3. b6le con-

ditionate de microbil carT trec de la prtrinti la fél. www.dacoromanica.ro

CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

10

Pentru a pricepe modal cum se desvolta bólele ereditare din, prima categorie, &chile sa considergra desvoltarea embrionului, care la inceput

e format de un singar tesut, archiblastul, in care apoT intra din *tile dinprejur, carT apartin oulul, un alt tesut cu vase si gage, parablastul. De ex. : o b6la ereditara este poliuritt care depinde de o anomalie mat mult a ectodermnluI i fijad c la desvoltarea acestuia participa in mod insemnat spermatozoidul, vedem cä i poliuria se mostenesce de multe

orl de la tata, pe cand hemofilia care depinde de o anoruaie a rnezenhimulta, se mostenesce de la mama, asemenea Si daltonismul se propaga de la mama. Trebue. Lisa nutat ca-mama care a acésta bólä, de si provine din o familie in care exisia b61a, nu presinta bola, dar e propaga copiilor masculinl. Acesti copii atinsl de b6la nu o propaga mal departe. In alto casan l anomalia privescc tóte foile embrionare impreuna atuncl b6la se mostenesco din partea tatalul sail a mumei i atinge atilt Meta precum i fetele. Pentru categoria II av9m spre exemplu faptul constatat de mine, ca pail porumbeilor earl. ali avut difterie se nasc de

multe ori paralitia lar trecerea directä a microbilor de la mama la fgt avem de ex. la antrax (charbon), bacteridia tree() prin tesutul placentar.

Se pot transmite prin ereditate nu numaI b6le, dar si calitati binefiletit6re si sub acestea nu pricepem numaT calitatl de inteligenta sail de

forta, dar mai cu séma resistenta in coal:a baelor. i aicI putem distinge intro influents mumel si a tatalui. Asa putem constata cate °data cli copia devin resistenti in contra b6lelor infecti6se, daca mama lor a trecut de curand prin aceste bóle. Experientele ingenióse ale luT Ehrlich ali ariitat c prin incorporarea sistematica a substantelor otravitóre ca ricin i abrin se nasce in corpul nostru o substanta vaecinanta antiricina spre exempla. Acésta substanta se va transmite la copil, carT vor castiga prin acésta o resistenta in contra ricinului. Asemenea observam la copii o resistenta Ore-care in contra anumitelor b6le infectiöse prin care ail

trecut parintil, Pe langa ac6sta predispositinne inascuta mal trebue sut distingem predispositiunile castigate dup6 nascere. Ma o cicatrice sail pseUdomembrane vechl pot sit' dea nascere la diferite complicatiunT morbide.

Reiesa din cele de pana acum cut individul, nu numai do la nascere, dar chiar din timpul conceptiuneT, din timpul conjugara color duol nuclei,

le incontinuil supus influentelor lumei externe. De aceea in definitiv o predispositiune constitue o causa interna numai pentru individul respectiv,

iar data ne suim la ascendent'. gasim tot-d'auna o causa externa care a dat nascere la o directiune vici6sa a desvoltarel ce se va resfringe asupra descendentilor.

www.dacoromanica.ro

CAUSELE BOALELOR

11

Se me disting cause simple si complexe. Qind un traumatism produce fractura de pildg, avem o causa simplg. Dar cele mal multe b6le nu se produc in mod asa simplu. O causa Ore-care aro de efect de a turbara functiunea sail de a modifica structura until organ Ore-care; acésta stare nsil nu se marginesce aci, cid acest efect p6te produce la rindul s'éti alte urmarT, acestea altele, i a§a se incatenéza o serie de cause §i de efecto

cari numal: in ultimele lor consecinte nasc bólele. Asa de pilda, din pricinl pe earl inch' nu le cuni5scem bine, se produce o degenerare sau atrofie a corpulul tiroid, ceea ce la rindul sga prováca o stare general:1

fórte grava, insotita de turburari de nutritiune a tesutelor, turburarl futctionale In diferitele sisteme, etc. Aicl causa primä' a infiuentat corpul tiroid ; fug nu degenerarea acestuia constitue b6la ci starea care resultä

pentru tot organismul pe urina acesta degenerart AcelasI lucru putem %lice i despre o degenerare, adesea orl tubercu16sa, a capsule' supra-renale, caro produce o stare particulara de nutritiune a pielel cu alteratiunea nutritiuna generale si o stare nerv6sit de mare gravitate. Acésta succesiune de cause si efecte o regasim in interpretarea causelor celor mal multe bile; de aceea credem ca e o conceptiune cu total gre0ta

aceea prin care ne marginim la un cuvint pentru a diagnostica o b6la i chiar pentru a explica pricina mortiI, cum se faceit mal inainte. maI cu s6ma in interpretarea causelor mortil gasim ac6sti complexitate de cause si efecto cari se prov6cg si se sustin reciproc. In adevgr, e imposibil se cjicem ca un om a sucombat din pricina pneu-

monia, and pe länga acésta mal aves si o nefrita sail a raporta causa mortil numal la o emoragie cerebrala pe caro o gasim la autopsie, and In acelasl: timp mal exista si o arterio-sclerosa. Arterio-sclerosa nu a Mont

sil m6ra individul, dar explica accidental final, causa imediata a morta prin starea bolnavg a vaselor. Acest mod de a pricepe si a cerceta causa bóla si a morta, a condus la descoperirl de ces mal mare importanta in domeniul bólelor infecti6se. Inainte se credea ca fie-care b6la 's1 are microbul sgu, s'a vg(jut insa cIt in cele mal multe casan l nu este destul numal un singar microb ca sit produca aceste bOle i ch, do obicel, cm invasiunea unul singar microb

intra i alti", earl' conlucréza, si earl' pot ocupa, ca timpul, rolul principal, grav si determinant, in producerea b6la 0 a mortiI.

www.dacoromanica.ro

LECTIUNEA II

AtrofAa Intelegem prin atrofie o stare patologica caracterisata prin aceea ea un complex de celule, un tesut, un organ, un sistem sail chiar corpul intreg se presinta cu dimensiunT mal miel de cat in stare normala. Se 'Ate ca acésta micvorime a unel pitrtl. a corpuluT di fie legata de un proees petrecut inca in timpul desvoltaril embrionalul, fie cit partea caro era destinata sil dea nascere organulul sail sistemuliff respectiv nu s'a format de loe, fie ea s'a format dar a crescut numaT in mod incomplect, fie ca s'a format vi s'a desvoltat bine la un timp dar S'a distrus mai

apoi in timpul vietel intrauterine fail ca sil se maI regenmeze in mod complect. OrI caro ar fi mecanismul, resultatul e ca copilul intrit In viata extrauterina cu o parte a corpului rZiu, sail de loo, desvoltatil vi acéstil stare se conserva pentra t6ta viata. A.va se explica lipsa complecta sati starea eu total rudimentara congenitalit a anal testicul sail a maul rinichill, sal lipsa totala a unel 112 de creer, sail a creeruluT intreg, ori a miiduveI, orT a uneT extremitátI, desvoltarea slabil a intreguluT sistem osos, etc. Dar acésta stare de micvorime datorita uneT formatiunI incomplecte, numita hipolasie precum vi aceea datorita uneT lipse totale de formatiune, numita agenesie nu intra in cadrul atrofiel in adeviiratul inteles al cuvintuluI. care trebue sil fie aplicatil numaT acelor procese in care micvorarea pana la disparitie

atinge tesute vi elomente Oa atuncI bine vi pe deplin desvoltate. Studialuf hipoplasieT .vi agenesieT 'I vom consacra o parte mal largi cand vom stadia monstruositatile, ri5manand sit no ocuparn in acest capitol de atrofia pura. Ca vi hipoplasia vi agenesia, atrofia p6te atingo une-orT un ava grad

In cat se p(Ita fi recunoscuta vi apreciata cu ochiul liber. In multe caBurl insia, avem a face eu atrofiT earl nu pot fi descoperite de cat cu ajutorul microscopulul ; dar eari pentru acésta nu stint mal putin importante din punct de vedere morfologic pur cat vi a turburaril de film: tiune ce trag dttp6 ele. Caul ultima a orT carel atrofiT sta iatr'aceea ca celulele nu se mai nutresc in mod suficient, fie a acésta lipsil de nutritiune e datorita lipseI de material hritnitor, fie cii, de vi material hranitor exista in cantitate in-

www.dacoromanica.ro

ATROFIA

13

destulatdre, dar gratie unta' modificart a himismulut celulet acésta nu mal 1:Me utilisa ceea ce 'I sta la dispositiune. Se disting mal multe forme de atrofit : asa exista o atrofie, flsiologica, analága ca cea asia numit prin inactiune ; apot atrofia generala prin o micsorare a schimburilor organice si a nutritiunet, anal6ga ca atrofia senil, o atrofie mecanica prin compresiune, o atrofie de origina nerv6sa etc. Atrofia fisiologices este aceea care so presinta ca un fenomen obicinuit, interesand in mod normal organe,le a caror functiune nu mal corespunde trebuintelor organismulut. Pe mgsura ce acoste organo nu mal &I de In-

deplinit o functiane atila pe aceeast milsura si nutritiunea lor se face din ce In ce mat incomplect, Ter tele se vor atrofia, ceca ce arata exista' un fel de solidaritate intre functiune i nutritiune Ast-fel se explica atrofia timusulut la copil, a ganglionilor limfaticI la adult, a genitalelor la barint, a glandelor mamare la femeea caro nu maT lapteaza. Prin acelasI mecanism se produce atrofia placentel, a cordonalul ombilical etc. Tot din lipsa de functionare si nutritie suficienta consecutiva se explica atrofia zisa prin inactivitate ce se observa pe di-

feritole tesute ale unei extremitatt imobilizate printr'un bandagiti ort printr'o paralizie, etc. Can(' din causa une): lile generale febrile sati constitutionalo t6ta nutrittunea organismulal e turburatit, diferitele tesute si sisteme se afrofiaza succesiv pana se produce o atrofie generará. In ac6sta forma atrofia diferitelor tosute se face intrio anumita ordine, tot-d'auna constanta. Ast-

fel primal sistem atins de atrofie e tesutul grasos. In ce privesce acest testa trebue zà amintirn ca pe linea atrofie si disparitie mal este expus la un fel de metaplazie adeca'sI schimba intru cát-va caracterul in arma conditiunilor modificat de nutritiune. Grasimea disparata va fi in parte inlocuita prin limfa lichida si de aceea, ce mal rmâne dintr'un tesut gresos atrofie, aprdpe nu mal are caracterele grasimet ci se presinta ca un tesut gelatinos. Dup15 grasime sunt atinst in al doilea loe muschil, epa sagele care se tmputinéza in mod absolut, tubul digestiv al carta lumen se reduce si a °ami perett se subtiaza intenn grad mara Creerul mima rezista mal mult, pe cand t6te cele l'alte organe se atrofiaza se consuma.

Atrofia sena' e datorita une): insuficiente in regenerare a celalelor din causa indelungatet lor existente; iea ar constitui tipul de atrofie prin slabicianea celulelor, prin neputinta lor intrínseca de a mal afilias materialele hranitóre. Atrofia senil intereseaza asemenea de predilectiune anumite organe. Ast-fel pielea devine la batrint mal subtire, glandele pielet celulele lor mat miel, paral cacle; sunt interesal apoi muschil, cartila-

www.dacoromanica.ro

14

CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA.

gele, oasele. La aceste din urtna atrofia senil se traduce prin ceea ce se numesce osteoporoza, adica, volumul ostauf conserviindu-se,se resórbe substanta compacta, marindu-se canalele miidulare, iar la urma se produce o micsorara de volum a maid in totalitate. Atrofia analelor seminal°, provócii atrofia testiculelor i supresiunea spermatogenezet Istovirea foliculilor aduce atrofia ovarelor i cu le i menopauza si sterilitatea. Urméza mai apof atrofia generala ca micrrarea tutulor calor l'alte organe i sistema

prin urmare a corpuluT tntreg. O deosebire esentiala intro atrofia seni1 i acea prin lipsì de nutritiune sta. inteaceea ca cele doua organe, anume mima si maT ea Omit' creerul care resieta atitt de malt atrofieT prin lipsa ne nu.tritiune, se atrofiaza din potriva repede sub influenta seniMOT. Mal ca séma subatanta cenusie a creerului se atrofiaza din causa atrafief i disparitiuneT celulelor cari nu sa regeneréza. Circamvolutiunile apar normale ca forma 0 ea numar, sunt mns1 eu roult maf subtirf sc6rta cenusie mid ingusta. Cordal la 1)&1.1111 este tot-d'auna mic, fibrele sale muscular°, ca §+i acaba ale muschilor voluntarf, stint maT subtirl in acelasT timp incarcate eu o cantitate mat mare de pigment ceea ce

muschilor in totalitate precum i cordulai o coloratie mal inchisa, in care predomina ÌuaI mult nuanta bruna, pentru care s'a si caracterisat ae6sta stare subt numele de atrofie bruna. In fine o forma' interesenta de atrofie e acea de origina nerN6sa. Se p6te intelege lesna infiuenta sistemuluT nervos in unole atrofif daca ne amintim actiunea lui asupra vaselor cari's destinate a duce tesutelor lichidul hranitor. Se scie asta-0: a exista clod serif de nervf continuti in parte in simpatic, avand ca functiune, unil de a dilata, altif de a contracta vasele i earl in mod indirect. lucritncl asupra vaselor, Pea un rol in-

semnat in natritiunea tesutelor. i in tides*, a cele maf multe atrofil de origina nervósii depind in ultima analiza de starea in care se atia. vasele subt intluenta lesiuneT nervóse. Dar afara de acestia maf exista incii altt nervI speciall, earl pe ltinga actiunea lor asupra vaselor mal influientéza in mod direct asupra facultateT tesuturilor de a se nutri. Acesti nerd numiti troficT nu sunt coprinsf in simpatic ; mal multf centrI in creer, anume in scórta cerebral, in lungul acheductula luT Sylvius, in veciniitatea corpilor quadrigemenT, in madaYa prelungita In lungul maduvef mal cu seamil a segmentuluT cervical al macluyeT spinarit Ef parrisese acestl. centrf 0 so distribuia organelor ì esutelor, urmand mal cu semil traiectul nervilor motor!. Ast fel se póte explica atrofiile ce se produc In cursul diferitelor lesiunf ale centrilor motorf, cum este atrofia limbei in paralisia bulhara, atrofia murhilor extremi-tatilor in paralisia musculara progresiva de origina spinala, atrofia fetef

www.dacoromanica.ro

ATROFIA

15

si a jumsítatif opuse a corpului in cursal lesianilor unilaterale ale creeruluf etc. Dar dacil in adeviir de regula atrofiile se produc in cursul afectiunilor nerv6se motoril ; ele pot 1114 in casuri mal rare, sil ins3t6scil si lesiunile senzitive.

Lepra este bóla in cursul careia de multe ori lesiunile sensitive se complicit* cu lesinnile grave de nutritiune. Ast-fel o forma' a acestei bóle se caracteriska, prin aparitiunea unor peto pigmentate si insensibile, la nivelul carora pielea capilta in curilnd bite caractsrele awl atrofii grave :

se subtiaza, devine maI lucie, Oral cade, etc. In Mt° cele-l'alte parti ale corpului, afaril de aceste zone limitate, nutritiunea Wanda-se fárte regulat, nu ne putem explica aceste atrofil partial° de cat prin influenta nervilor troficI a caror lesiune impiedicti nutritiunea regulata a pielel la acest nivel. De alta parte ne existand nicI un fel de tulburare de motilitate, ci numaI de sensibilitate, suntem fortatl a admite ell exista nervi troficI car): urm6za traiectul firelor nervóse sensitiNe.

Mal exista atrofii de origina toxica. Ne intrebam insa daca atrofiiele acestea nu sunt provocate tot prin actiunea asupra nervilor trofici, daca de ex. iodul care are o actiune atrofianta asupra glandelor, nu lucrézil esential asupra centrilor de nutritiune. Un organ sail tesat atrofiat se va presinta, bine inteles, ca dimensiunI maI mici, va fi mill dar, mal putin plastic, inaI uscat in regula, generala; numaI anume tesut, cum e cel grasos, din pricina transformaril asupra ciireia am insistat, Va E ma): móle si mat umed cand e atrofiat. Din causa atrofiieI inegale a diferitelor partl, organ al ofera o suprafata neregulata, boselata, off granulósa tficatul, rinichiul). Tian(' séraa de esenta procesului morbid in atrofia pura, ar urma ca elementele tesutelor si se presinte in stare absolut normala, ca deosebire numai de volumul celulelor care e mult rag mic. Dar numai cu total exceptional von) avea o asemenea imaging pe care am numi-o teoretica, si care de regula se complier% ca un alt fenomen adica ca o proliferare celularl. S'ar pilrea paradoxal ca in atrofie si vorbim de o iumultire de celule, faptul insa exista. Intre fibrele musculare atrofice ; intro canalicaliI renal' mal subtirl, cu celule mal midi' ; intre fibrele nervóse mal subtiri ea mielina fragmentata ; intre celulele grasóse rail:, inegale, f6rte micl, exista o mal mare masii conjunctiva, 1;4 in acest din ulna tesut, si mal multe spatii g6le ce fusesera ocupate de lichid. le adevgrat ca ingroprea aceste tesut conjunctiv interstitial se face printr'o proliferare abnorma : divisiunea celu-

lelor se face maI malt prin fragmentare de cat prin cariokineza fapt care, impreuna ca nutritiunea viciósa, asigura acestor celule numai o viatil °femora si o existenta mizerabila. De aceea aceste celule, de si in

www.dacoromanica.ro

16

CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.

mat mare numär, sunt maI miel, ail de la ineeput caractere atrofice, ca wield miel hipercromaticI chiar in repaos fiind, precum se vede la eelulele

pe cale de destructiune. Nu trebuie &I confundam ac6sta imagina cu o alta care ar parea identica, daca judecam numal superficial. In adevär atrofia parenhimelor se 'Ate produce si in mod secundar sub intluenta unel proliferarI primitive a tesutuluI interstitial, in acest cas Irma tesutul conjunctiv proliferat are caractere de viabilitate, ca celulele bine formate, divizändu-se prin cariokineza si ca tendinta de a se organisa. Acelasl litera, ea §i in cele-l'alte tesute se vede si in sistemul nervos central ande o cantitate maI mare de nevroglie separa' celulele nerv6se devenite mat miel cu prelungirI fragmentale si cu substanta cromatica atrofieä sari disparata. S'ar parea ca exista un fel de concurenta intro tesutele de origina embrionara diferita : tesutul conjunctiv de o parte si col epitelial, muscular nervos etc., de alta. Cand cele din arma dispar, se atrofiaza, atuncI cel dintaiti devine mai liber pentru a se inmulti si a'i ocupa local si cfind acesta nu se inmultesce in de ajuns pentru a umplea spatial lasat liber de elementele atrofiate, ca in atrofia tesutuluI grasos, atuncI lichidul ja locul elernentelor anatomice. Dar afara de acésta, mal este o alta imprejurare care

intunecti tabloul and atrofil puro. Se intampla, nu de rare ori un alt fapt paradoxal, anume ca un organ in realitate atrofiat sa aiba dimensiunI mai marl ca de obiceiä. In aceste casan l partea functionala a organuluI, celulele parenhimatoase sunt mult imputinate ceea-ce din acest punet de vedere justifica eticheta de atrofie; dar atrofia care ar tcebui sti resulte

de aid e compensata si intrecuta une-orI ea malt prin presenta tine): marl cantitätI de diferite snbstante depuse in jurul si in corpul celulelor rämase precum si In local color distruse. Na avem aface de asta data ca proliferarea tesutuluI interstitial care e de aprepe inevitabilä in orI-ce atrofie ; ci cu nisce substante amorfe ea compozitiune chimica va-

riabila. Luerul se esplicii lesna daca ne amintim di multe atrofiI provin din o slabiciune a celulelor de a asimila ; materiile hranitoare ca atarl, sait dupa ce safer diferite transformatiunI, rämän acolo neelaborate in corpul si in jurul celulelor.

De si rezultatul final in acoste cazuff e atrofia celulelor si a organuluT intreg : totusI, prezenta acelor substante staine, variabilitatea lor,

modal formatiuneI lor subt intluenta diferitelor stall morbide de regulä infecti6se etc., ne face a separa cu total aceste procese i a le stadia intr'o serie de capitole a parte earI vor constitui studiul degenerarilor. Semnaltim tusk' prin acéstä legatura ce exita intre degenerarI si atrofie.

www.dacoromanica.ro

n

DEGENERALEA GRASA

Degenerarea grastl. Organismul dispune 0 in stare normal de o reserva de grasime acumulata in diferite tesute sail organe ca in ni0e depozite naturale, printre call primal rol il joacii tesutul celular subcutanat 0 ficatul; in acest din (Irma organ 60/0 din masa total g e reprezentatg, chiar in stare normal, prin grastme. Tea se mai gasesce intro fibrele muNhilor, in cavitatile *tn.' spongi6se a 6selor §i in mai mare cantitate in canalul central al 6selor lungl unde constitue o parte din méduva ()Kash', in jurul unor organe, ca rinichiul, §i in mail mare cantitate in kind bulbului ocular etc. apoT in stare de emulziune, in mare eantitate in lapte, 0 in proportinne ma. mica 0 in stare de emulziune mal fina in toate lichidele §i produsele de secretiune ale organismului : in singe, in limn', in sudoare, in sebum etc. Singura mina in stare normal nu contine grasime. Grasimea organismului provine In parte din ces alimentara; o parte din acésta din urma se arde in contactul oxgigenului intretinind ast-fel pe de o parte caldura corpului iar pe de alta transformandu-se in forta dinamica,

iar alta parte se depune pentru a indeplini alte rolan, nu mat putin utile, cum e acela de a umplea golurile lasate de diferitele organe qt. tesute, de a impiedeca pierderea de caldura prin realm sa conductibilitate, de a proteja unele organe contra compresiunilor §i insultelor externe etc. Daca echilibrul intre consumarea grasimei prin oxigenare §.i intre introducerea salí farmarea ei e rapt in defavoarea primuld proees, atunci grasimea se va deplane bite() cantitate mid mare i cu deosebire in cele doné reservorii principale : in tesutul celular, atat de sub piele cat §i

in acel ce acoperg, 0 separg diferitele organe, 0 apoi in ficat. Va contribui la aceasta o alimentatiune abundenta pe de o parte iar pe de alta t6te cauzele care impedecg consumarea grasimei precum : neactivitateit muscularg ; suprimarea unor functiuni importante, premm e ces genital; ast-fel se explicrt ingra§area scapetilor i a femeilor dup5 menopauza ; lipsa

de activitate intelectualg, imputinarea cantitateI de oxigen adusg tesutelor etc. [Ina indivizi all o predispozitiune ingscuta pentru depunerea exagerata a grasimel in tesuturi. Se vede la aceqtia o acumulare enormg de grasime nemotivatii prin nici una din cauzele provocat6re cunoscute, §i care nu poate fi infinentata prin mijlócele dietetice, constituind starea de obesitate

generala sail polisarcia, care nu este fail influente asupra indeplinirei regulate a diferitelor functiuni. Dar grgsimea neintrebuintan sub intluenta cauzelor amintite nu se depune numal in tesutul celular 0 in interstitiile organelor 0 tesutelor, ci se Babes-Sion. Ours de anatomie patologied.

www.dacoromanica.ro

2

CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

18

i In interiorul celulelor. La 6menii graBl, la cal' ce se expun influenteI alcoolulal fosforului, arsenicului Bi altor substante cari prin avditatea lor pentru oxigen preservii grilsimea conti a oxidatiunel, se vede acurnuléz

in interiorul celulelor parenhimat6se, In celulele ficatului ca deosebire, o cantitate de grasime sub formä de picaturi, ca mult mal mare ca In stare normala. Trebuie insa sa faecal o deosebire de o importanta capitula. GrAsimea din celule p6te sA aiba doua origini diferite 1) poate proveni de acolo cA grasimea adusa de singe nu poato fi arsa din una din cauzele expuse : cautitatea jeT prea mare sail insuficienta oxigenulul. In acest caz se petrece in celule acelaBI lucro. ca in interstitil : depunerea grAsimeI, ceea ce constituie infiltratiunea grasoasA. 2) Se poate ca grasimea rezulte ffintr'o transformare a protaplazmel celalei insaBl. In acest caz avem degenerarea

In adeviir, fiziologia a stabilit cA grasimea organizmuld nu provine toata nixing din cea alimentara, ci Bi din descompunerea hidro-carbonatelor Bi a alburninoidelor. Din descompunerea albuminoidelor rezultil dale ompusí secundan, until azotat i mind neazotat ; col dintaiti se oxideaza succesiv pentru a se

elimina subt forma de uree, iar col neazotat dit materialul pentru formarea grasimei. Tot asemenea din hidrocarburo se desface grasime, producandu-se' in acelaBI timp apa Bi acid carbonic Aceste transformarl ale albuminoidelor i hidrocarburelor se fac sub influenta protoplazmei celulare printr'un proces analog ca un fel de fermentatiune. In urnia intervine procesal de oxidatitine intercelulara cure arde grilsimea. le lesne de inteles ca toti agentil earl' opresc ajungerea oxigenului in tesuturi, sail aceI earl' 1.1 utilizeaza pentru a satisface afinitatile lor chimice precum ie alcoolul, fosforul, arsenicul etc. vor face ca procesal de elaborare al substantelor alimentare din singe BA nu intreaca stadiul de formare al grasimeI, care neputand fi arsa, se depune. Aceasta prefacere nu se marginWe mutual' la albuminoidele alimentatiuneI, dar poate interesa chiar substanta albuminoidil vie, protaplazma colulara. Nti e nevoie sA mai insistilm asupra gravitatil cut malt mal mari a acestul din

urma fenomen. ABa se poate intampla in t6te cazurile in cari exista o stare de slabicinne a vitalitatii celulelor. La bitrinete buna oara, cand celulele devin mal patine Bi ma slabe, se produce, nu numai o atrofie, dar Bi o degenerare grasa, i sunt anunie parti ande se produc degenerari caracteristice senilitAii. ABa cartilagele biltrinilor, pe lìngit atrofia lor, se disting i prin niBte pete mai opace, mil mate, mat galbene in masa alba'

sidefie a cartilagiului datorite depunerel grasimei in interiorui i celulelor castilaginoase ; asemenea imprejurul cornea ce

capsulelor

www.dacoromanica.ro

DEGENER &REA GRASA

19

formeaza un cero galben, cercul senil, produs prin depunerea §i acumu-

laroa griisimet in tesutul sclera. Mal importanta e pentru na degenerarea dependenta de o slabicitine celulelor sail de o oxidatiune insuficienta sub influenta unet cause mor-

bid°. Vom considera in pridml loo degenerarea grasa ce se product in -cursul anemia. Un organism anemic dispune da o cantitate mat mica de oxigon, din causa c acésta bóla o legal cu o destructiune a globulelor, cart precum §tim ail functiunea de a lega molecula de oxigen din serul inspirat i a o duce celulelor. Din acéstit causa niel grasimea alimentara resorbita de intestine niel aceea ce resultä' din descompunerea protoplasmet celulare nit va fi arsa si se va depune in celule. Ma se explicä' faptul cii de multe ori persónele anemice sunt graso; In mare parte pentru acelaa motiv, femeile, cart relativ ail mal putin sang° de cat barbatil °i la cart §i activitatea respiratóre, din causa molor de viatä, e mal slabii, sunt mat grase in regula generala de -cat barbatif. Alti agent): toxici precum alcoolul, fosforul, arsenicul produc cam pe aceeaa cale dogenerarea grasa din causa aviditatit lor mart pentru oxigen,

-care este ast-fel rapit de la destinatiunea sa de a distruge grasimea. De mare importanta este degenerarea care so produce in cursul bólelor infecti6se.

Asa in cursul difteria se prduce o degenerare grasa Mee grava, mal mat ell séma a muschiulut cardiac, tot asemenea degenerarea intensa a ficatuld 0 ma apot a rinichilor in cursul icterulut gray, degenerarea tuturor organolor dar mal cu sémii a rinichilor i ficatulut in febra puerperala 0 in genere in tilt° boalele infecti6se acute febrile 0 cu fliers repede.

Totua infectiunea nu trebue si fio tocmat fulgerat6re ; cact atunci depunerea grasimel n'are timpul ail se faca; aa in fobra puerperala care se terminä' roped° cu mórte, ca tóti gravitatea infectiuna, degenerarea e mal

putin intensa deat in cazurile acute dar call totu§I ail 6re-care durata. Pe de alta parte se /Ate produce degenerare grasa 0 in cursul bólelor infecti6se sail constitutional° cronice insotite de o alteratiune generala a autritiunet care influentéza vitalitatea tesutelor, cum e tuberculosa unele forme de diabet. Degenerarea grassa ce urméza infectiunilor se -explica in parte cel putin ca i acea consecutiva intoxicatiunilor. §i in infectiunt avem substante toxic° secretele de microbt cart se adreséza celulelor micsorandu-le vitalitatea ; iar in al douilea loc, ele, impreuna febra inalta, micwrezil oxidatiunea interstitiala, influentand centrit nervoa respiratorI pe de oparte, iar pe de alta produdnd o destructiune mat grabnica a globulelor ro01. www.dacoromanica.ro

CURS DE ANA.TOMIE PATOLOGICA.

20

Sub infiuenta depunereI grasima in corpul celulel functiunea anormala se maY agrav6za spre a se sfar0 cu destructiunea el totala. Nucleul epartea din celula care dispare, se disolva maI intaiti ; °data nucleul dis-

parut celula nu maI p6te sa se curete de grasimea depusa 0 e destinata piara. De §i, precum am vgclut din cele spuse, degenerarea grasósa implica, col putin in unele cazurI 0 o activitate celular, pe langa oxidatiuneA insuficionta, totu0 acumularea grasimeI so poate continua 0 dup6 m6rtea celulel, atuncl and acésta nu mal p6te exercita nicI .un fel de actiune, adeca dup6 ce s'a distrus nucleul; numaY ast-fel se explica' marirea continua a corpuluY celular, chiar dnpa disparitia nucleului, prin adaugare de grasime.

Se mal qtie apoI, cä atuncI cand un cadavru este expus mai malt timp umezeleI sal tinut chiar subt apa, sufere o descompunere particularil, prin

care tesutele slat transformate pe rind in grasime, constituind ceea-ce nume0e adipocire sari grasime de enlavru. Na ne putem explica aceastil prefacere a materiel albuminoide moarte in grasime de cit prin actiunea particulara desfOurata de micro-organisme in conditiunile particulare in care se gase0e cadavrul. Daca acésta transformare in grasime se póteface §i färä rolul activ al celulel, atuncI ne ma): patent explica degenerarea grasa in cursul infectiunilor §i prin actiunea chimica directa a microbilor in0§Y.

Se §tie ca conditiunile de viatil ale microbilor sunt foarte variate, uniI cer exigen, altiI nu, altil prospereaza in anume medii hranitoare, altiI in altele. Daca un microb se nutre0e de predilectiune cu snbstante azotate, el va grrtbi descompunerea protoplazmel celulare pentru ail apropia partea azotara, lasand parten ne azotatrt pentru a contribui la formarea §i depunerea grasimet Tot atat de importanta ca cunoa§terea pricinelor carl pot produce degenerarea grash e 0 studiul pur anatomic al acesteY leziunt Caracterele microscopice ale acesteY degenerarI,variaza in oare-carY limite,

dupa felul organulul in care se produce §i in parte §i dupla imprejurarile in earl se face, precum 0 de intensitatea degenerrtrit A§a un ficat gras e de regula mai mare, suprafata de sectiune are o coloratiune variabila dupa cantitatea de grasime continuta : cand aceasta e in cantitate mica, partile degenerate se prezintil maY malt ea peto brune galbene ocupand ma): malt periferia lobululul pe cand centrul, represintat prin vena suprahepatica §i Filth) centrale ale lobululuY, art o coloratie roOe bruna; adesea se intampla eU piirtile periferice grase sunt i ceva

mal ridicate la suprafatI, aa ca suprafata ficatulal e mal putin neteda, Cand grasimea e in mare cantitate, cand ocuprt, precum se poate intêmpla,

tot organul, atuncI ficatul e fórte mare, mat tare 0 mai rigid cand e la

www.dacoromanica.ro

DEGENERAR EA GRASA

21

receale, mal moale i mai plastic la o temperaturá mal ridicata. Suprafata

de sectiune din causa abundenteI gresime si a anemieI concomitente are -o coleare galbene deschisa ca ficatul de game', e mal opaca, mal unsuroasa.

Redend suprafata organaluI ca cutitul obtinem pe lame lichid amestecat ea senge, In care se disting foarte bine ca ochiul liber Inotand picaturI de grasime. Acest mod de cercetare al gresimel ne art indicatiunl pretioase, cand degenerarea e barb

puin inaintate.

In rinichl: degenerescenta ocupa maI ca seame substanta corticala anurne mai. mutt, cum vom vedea la studiul istologic, tubil contortr. De aceea. ea ochiul liber se disting bino In substanta corticala done

sera de rase alternand miele ca altele, aneto maI rosil brune corespunzénd artereI interlobulare i altele corespundend labirintuluI propriri zis ca o coloratie bruna-griza-galbene, sail griza galbena, sail mal curat galbene, dupe, gradul de anomie, dupe intensitatea degenereriI grase si -dupe existenta si gradul altor degenererI concornitente ca cea grasri. Ca pentru ficat, degonerarea grazil produce si In rinichi o hipertrofie Taria-

bile' a organulut Un mare interes presintil degenerarea grasa a mime!. Cand e putin intensa si atinge toga musculatura in mod difus, nu poate fi apreciate cu ochiul liber. Daca atinge un oare-care grad, si mai ca seame daca e foarte intense, musculatura devine maI palide, la nuanta brunii se adauge maI mult una galbena de cat rosie ca in cordal normal ; iar nuanta galbene poate ajunge atat de intensa in cat si predomine : avern atuncI o musculatura galbene ca frunza vestede, fribil, flasce, moale, lipsite de elasticitate.

De multe oil lose degenerarea grase a corduluI nu e difusa, ci ocupa partl limitate. In acest cas, pe fundul ros-brun al muschiului se desfac pete

sae retele galbene degenerate earl ocupa mal mult *tile interne ale musculaturel. Adesea acest fel de degenerare se limiteaza pe muschiI papilar! si pe coloanole carnoase atuncI se vede un sistem de dung formand une-orT un fel de retea sail nisce pete mat neregulate car! dal endocarduluI un aspect tigrat. Sub microscop gresimea se prezinta ca niste picaturI transparente, In -stare proaspete, ea un contur dublu intunocat, ocupand protoplazma celulara sae spatial dintre elementele anatomice. Cand picaturile slut foarte

miel, se fed ca niste granulatiunl fine in protoplazma celulare, earl ad calitatea de a nu disperea sub influenta aciduluI acetic si alcalilor, ceea-ce le distruge de picaturile albumin6se. Cand tesutul a fost fixat In alcoor celulele de gresime apar tA niste vacuole, iar parenchimele degenerate

-se ved ciuruite de gear! cart 'frisking local ocupat de picaturile de grasime. Se poate face maI bine studiul istologic al degenerariI graso pe tesute fixate in lichidul

Miller, care pastreaze destul de bine grasimea.

www.dacoromanica.ro

22

CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

Metoda cea mal pretioasa este fixarea in reactivt ce contin acid osmic. Unul din ca mal recomandabill e lichidul triacid al 'al Hemming, carene permite sil, descoperim in tesute cea mat midi picatura de grasime, gratie coloratianot negre caracteristice ce if da. Un punct important in studitil acestet degenerart e de a putea recunoaste and avem a face cu o degenerare si and cu o infiltratiune.grasoasa. In adevar, am v6zut a cele dowli procese se deosibesc intro eleprin mecanismul dupa care se produce grasimea si nu mat putin male e deosebirea i in ce priveste gravitatea lor, de oare-ca degenerarea prompune

i o alteratiune grava a vitalitatit celulelor pe langa viciul de

oxigenare si ruperea echilibrulut nutritiv cart prezida la infiltratiunea. grasoasa.

Asa s'a zis ea infiltratiunea se deosebeste do degenerare prin aceea in cea dintaia picaturile de grasime sunt mal marl si conflueaza ropede, asa ca de regula celulele infiltrate cu grasime s'ar prezinta ocupate de-

o singura picatura mare de grasime si la una din margint se mat vede o zona de protoplazma, in care e ingramadit nucleul comprimat; pe and in degenerare picaturile flint multe si foarte mid . dispuse in jaral unet mict mase de protoplasma, mat malt centralä', in care e cuprins nucleal..

Fig. 5. Degenorare grasit a eanaliculelor seminale e caul, interstitial() proliferate 9 gate de gritsime In eelnlele intraoanalienlare.

S'a mat zis ca nucleul se piistreaza in infiltratiune, pe chid din contra se distruge in degenerare. In ficat, care a servit mal cu. semi pentru. studiul comparativ al color cloak' procese, s'a crezut ci infiltratiunea, spre deosebire de degenerare, ar fi ocapind mal malt periferia lobulilor in vecinatatea spatiilor porte. Fie-care din aceste semne distinctive are oare-care valoare, cu conditiunea numat ca s.'t nu fie luat in mod abwww.dacoromanica.ro

DEGENERAREA GRASA.

23

solut, cä'ci adesea orï i, din nenorocire, poate in cele maT multe cazan,

nu ne vor servi mult in stabilirea unlit diagnostic diferential. E adevi5rat ca de regula in infiltratiune exista o picatura mare si in degenerare maT multe picatuff mid de gräsime in celula, nu vom nega ci destructiunea nucleulaï e mal malt legata ca degenerarea de cit ca infiltratiunea ; dar se intimpla de multe orT i contrariul : si in degenerare picaturile pot conflua pentru a forma una mare ; i infiltratiunea, daca duraaza maT malt, aduce ca sine destructiunea nucleuluï. Dar ceea ce ne ¡march' si mai malt, e ca cele dotal procese se potree cele maï multe oil concomitent : alaturea ca orl-ce degenerare se produce si o infiltrare grasoasrt; si de alta parte orl-ce infiltratiune grasoasa maT veche va provoca o stare de slabiciune, chiar a celulelor inconjuratoare neatinse, care duce la degenerare. Insuficienta tuturor mijloacelor istologice asupra acestuT punct se vede si de acolo c". s'a recurs la un mijloc himic, aflame de a se face dozarea substantelor albuminoide continute in organul respectiv : chid aceasta cantitate e normala, am avea a face ea o infiltratiune; clack' e subnormal:a, ar fi o proba ca o parte din proto-

plazma celulelor a fost prenicuta in grasime 5i am avea prin armare a face ca o degenerare. Dar era chiar mat dinainte de prevazut dificultatile multiple carï se opun la aplicarea acestui procedel, care in adevér aid' nu are aplicatiune practicä'. De aceea de multe err vom fi silitt sIi renuntam la aceasta diferentiare, marginindu-ne numaT a apretui gradul i gravitatea procesuluï. Pentru asta

trebue sii avem in vedere localizarea procesuluï. Asa de Oda, o infiltratiune grasoasä a celulelor ficatulaf, daca nu trece peste oare-care limite,

nu are niel o importanta, de oare.ce si in stare normala ele contin sime; acelas lucra voila zice despre degenerescenta grasa a epiteliulul and' mamele in lactatiune, de oare-ce produsul de secretiune normal al acesteT glande e legat de o degenerare grasa ca destructiune noincetata a celulelor glandulare. Dar daca vom gasi grasime, chiar in cantitate mica, in epiteliile tubilor renalf, earl' in stare normant nu contin de loo grasime, atuncl procesul capita o gravitate mare. De asemenea daca alittares ca transformarea grasa vedem o tendinta a celulelor, dar maT ea sémrt a nucleilor, de a se fragmenta, a se disolva si a dispare, va fi un semn c pricina care intretine degenerarea se adreseaza direct elementelor anatomice, compromitindu-le in mod gray vitalitatea. Cael orT oak' grit.sime ar contine celala, total se poate curati, restabilindu-se prin aceasta chid conditiunile defavorabile dispar daca nucleul eT maT exista', dacat maï are inch' vitalitate, pe dud nucleul ()data distrus, celula e perdutrt chiar clack' grrtsimea se rezoarbe maT tlrziui, rezultatul va fi o atrofie a organuluï, cum se intimpla in atrofia gal bent" acuta a ficatuluT.

www.dacoromanica.ro

24

OCRS DE ANATOMIE PATOLOGICA.

Din cele spuse reese in parte a celulele parenhimatoase, functionale, ale organelor glandulare sint sediul de predilectiune al grasimeI in degenerarea grasit : celulele hepatice in ficat, celulele acinilor, glandularI In pancreas etc., celulele tubilor i in primul loe al tubilor contortI in rinichI; dar nu slut scurite flies)." endoteliile vaselor, nicI celulele interstitiale. Ast-fel in rinichI, in cazurile maI cronice, se gaseste grasime in endoteliile anzelor glomerulare i Iii celulele tesutulul conjunctiv dintre tubI. In muschI, i mai ca sera, in musculatura cordulut, care ne intereska maf mull. grasin)ea se acumuléza ma' in LAW sub forma de picaturI asezate in sirurl regulate intro fibrilele musculare, ma): apol apar picilturl

de grasime 4i in grosimea acostor din (Irma. Cu cit grasimea se inrnulteste, cu atit striatiunea transversala devine maI putin aparenta si in cele din Irma fibra musculara se reduce la sirurI paralele de picaturl de grasime, cart reamintesc. dispozitiunea §i local ocupat de fibrile. In sistemul nervos central, ?i. mai ca Omit' in ceea ce sa caracterizeaza sub numele de focare de ramolitiune in creer, datorite until viciti cronic de circulatiune degenerescenta grasa ¡ma col maI mare rol : celulele apar pline ca picaturI de grasime, mielina fibrelor se rezoarbe de asemenea In picaturl grasoase. In afaril de degenerarea celulelor nervoase si a fibrelor, precut» roi de grasimea ce exista libera sub formà de picaturf intro elementele anatom ce, se maI fad in aceste focare i niste celule rotundo ca niste leucocito une-ori, de cele mi. multe orI mal marl, avind un aspect aproape muriform, gratie faptuluI ca tot corpul lar e ooupat de niste granulatiunl foarte refrigonte, intro earl' nu famine de &it un foarte mic punct ocupat do Emden. Aceste granulatiunI nu slot de cit picaturl foarte fine de grasime, ce infiltreaza i mascheazil aproape toata protoplazma celuleI. Aceste celule ail fost observate in focarele de ramolitie cerebrala peutru prima mil de Virchow, caro a descris starea lor sub nurnele de degenerare granulo-grasoasa. Aceste formatiunI nu Bid specifice pentru degenerarea sistemuluI nervos in orI-ce puroiti cele maI multe leucocito se prezinta sub forma granulo-grilsoasil; eolith) in degenerare granulo.grasoasa se gases° in interiorul multor chiste, in cercul Valben ce incunjuril off-ce infarct anemic si aproape in orI-ce degenerare grasa. Natura acestor celule e variabila, une-orI reprezinta leucocite degenerate sail car): ail inglobat picaturl de grilsime, din spatiile interstitiale, alte ori pot fi celiac) fixe conjunctive sau endoteliale tunflate. Vora mai reveni in patologia speciala asupra degenerarii graso care e una din cele mill importante mai frequente, de oare-ce constitue una din fazele prin care tree tolte elementele organizmula inainte de a ajunge la complectil destruetiune, dud supuse uneI mortI lente

www.dacoromanica.ro

LECTIUNEA

Degenereirile albuminése. In celulele organismuluf intrì ca parte constitutivrt substante albuminoase, ce ail origina in albuminele alimentatiunet Acestea, dup6 ce att suferit actiunea sucurilor digestive, ajung impreunä ca sängele i limfa In profunzimea tesutelor spre a servi la repararea pierderilor ce incércrt elementele anatomic° prin faptul functionAra ion. Aid insit acésta albamina circulantit, de si subt o formä solubilO gratie digestiunef gastrice intestinale, nu va putea indeplini, in starea in care se aflO, rolul pentru care este destinatit, aded hritnirea organismul IA elementar, a celnlet Cad dad piirtile cele mid' importante, din punct de vedere vital si functional,

ale celulet sunt de natud albuminoasä, aceasta nu inseinneazit cg ar fi formato din albumina asa cum ajunge in tesute. Aceasta nu se asimilead de-a-dreptul, ca atare, ci sufed maT intOiri o none.; elaborare, o noui5 transformare din partea celuleT ; i numaT in arma acesteT digestiunf intime, celulare, albumina va putea fi incorporatii, asimilatä de cutre celule, va putea co. alte cuvinte sO se prefacl din albuminh nutritivit in protoplasma. Remltrt dar de la sine cri asimilarea intimit a alburning pre-

supune o functionare regulatif a celulet Ori-ce turburare in functiunea celula va trage dupii sine o elaborare vicioasrt, imperfectil a albuminel ; aceasta se va depute in corpul celuloi sub o formrt maT putin decT maI putin asimilabilei, nu va putea fi incorporatil ca substantO celuci va reinittnea ca un adev'érat corp strefin in sinul protoplasmeT, sari in jurul Eff. Se intelege crt tot feint de agent): fizicT i chimid capabill de a mo-

difica celula in structura orl compositiunea el, pot conduce la un asemenea sfèrsit. Dar, de bung seand cä nu existä' caud maT gravii i mal frecventO pentru aceasta, de cfit infectiunile microbiene. Fie-care microb

patogen influ.entead celulele inteun mod deosebit, atilt in ce privesce structure, Nit si compositia ion. La aceasta actiune, de cele mal multe ori viitilmatoare a microbilor i produselor Ion otravitoare, celulele féspund Printeun fel de reactiune, printeo schimbare de functiune in sensul d uzead albuminoidele hrOnitoare, nu numaT pentru propria lor intretinere ci in parte si pentru a fabrica substante capabile de a tndulci intluenta

www.dacoromanica.ro

26

CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA.

nociva a microbilor si toxinelor lor, ca alte cuvinte pentru a apära organizmul contra infectiunel, preparand substante microbicide 0 antitoxic°.

Dar daca aceasta lupta, care consuma celulele ca si orp,anizmul intreg, dureaza proa mult, materiile albuminoide rää elaborate se vor depune ca niste precipitate, ca niste produse de secretiune particulara in corpul si in jurul celulelor, contribuind inch' si maI mult ca sä le compromita functiunea. lar acest viciti in functionarea celulelor, impreuna cu depunerea precipitatulnI albuminos in testiturl, constitue ceea-ce numim deenerarile albuminoase. Ast-fel explicate, aceste degenerarl ne apar ca o reactiune de intoxicatiune a celulelor tnvinse in sfortarea lor de a apära organizmul contra agentilor vatämatorI si in special contra infectiunilor. De aceia va trebui sii le consideram dinteu.n punct de Tedere ca mult maI larg, de cat so face de obiceiti prin cartile didactice de anatomie patologica. Am Zi8 degenerari albuminoase, pentru di insusirile chimico ale albumineI ce se depune nu sunt tot-d'a-una identice. Nu cunoastem exact aceastä compozitiune ; putem apune numaI ca prezinta puncte de asemänare intro ele, pastrand totusT caractere distinctive ; ca se apropie mat mult sail maI putin de albumina normala, fried a se confunda cLi ea; ea represinta In parte niste izomere, rezultate din transpunerea radicalilor in molecule atat de complicata a albumiuel, orI o combinatiune a albumina ca un carbuhidrat; cil alta data se depun sub forma unel fibrin°, oil globulin°, orI albumoze, avänd de obiceiä o sulubilitate inferioara albumineI fiziologice.

Avänd in vedere aceasta compositiune chimica variabilä, care trage dupä sine si unele caractere fizice st microscopice distinctive, patologistiI ail facut diverse clasificarI ale degenerescentelor alburainoase, admit-6nd degenerarea mucoasä, coloida, hialina, granuloasa, edematoasä etc. Dar

toate acestee clasificatianI nu ati nicI o baza rationala, pentru ca nu avem caractere sigure prin car): s'a putem distingo in toate cazurile, un coloid de un hialin de exempla; pentru ca substanta mucoasa si hialina nu sunt tot-d'a-una una si aceoasl, de oare-ce sunt multe folurI de mucus precum sunt multe felurI de hialin, si pentru ea trecerea de la una la alta dintre aceste varietati e foarte gradata. De aceea credem a aceastri clasificare, facuta minuet' pe baza unuI sail altuI caracter relativ si inconstant, n'are o valoare reala, ci numal aceea a unei scheme destinate a ajuta memoria ; iar noI, &tea vom vorbi de ea, vom face-o ma mult

pentru a aräta ca nu e buna. Tumefactia tulbure sat intumescenta tulbnre a lul Virehow reprezinta primal grad de degenerare albuminoasä ; ea este caracteristizata prin o stare de tumefacfiune a celulelor din causa, ca protoplasma celulara contine

o cantitate de graunte albuminoase.

www.dacoromanica.ro

DEGENERARILE ALBUMINOASE

27

Credem c aceastrt stare este o degenerescentä iar nu o necroa, pentru ca celulele atinse de tumefactiune tulbttre se pot restabili cu total, daca degenerescenta nu e proa inaintatì i mal cu seamä daca nueleul e IncA viti.

Intumescenta tulbure e forma de degenerara cea mal frecv insta a organder parenbimatoase, glandular° i anume a elementuluf funclional al acestor organe, al celulelor lor epiteliale. Pentru aceasta '1 se mal da in practica numele de degenerare parenhimatoasä. Se intilnWe de cele mal

dese orl in rinichI, destul de des in ficat si in alte glande, precum §i In musculatura inimei. Ea poste atinge organul In totalitate salí poate fi mal mult sati mal putin limitatA. CAnd e putin Intinsii, se recanoa0e sub microscop ca oare-care greatato niel de fel cu ochiul liben Organul atins de intume#entii talbure e putin mal mare, mal fiase si, daca nu exista In acelaql timp si o iperemie proa mare, e maI moale. Moliciunea so poate judoca i prin pipait, dar mal avem pentru a o constata un alt criteriti pretios : marginele suprafeta de sectiune se pleo§tesc se resfring peste capsulele fibroase invalitoare (in ficat, rinichin Tot pe suprafata de sectiune se apreciazit mal bine schimbarea de coloare :

In coloratiunea obisnuitä se amesteca o Imanta cenusie mal mult sati mal putin evidentä, desemnul organuluI e ters, iar, in afarä de aceasta uniformizare suprafata de sectiune mal apare mai mata, mal tulbure ca

§i cum s'ar fi turnat peste ea tipa fiara

e;»..) r

;;;,

r

e' .14144,

8

ro -7, /esItobln

Fig. 6. Tumefectinno tult;ure en mortificares eelulelor renichinini t in vecinittatea unor emboliI mierobiene cb i, tub apr6pe normal.

Subt microscop se vede ca celulele sunt mal umflate ; granulatiunile proto-

plazmeI sunt mal marT, mal grosolane, mal Inmultite, mal manifeste www.dacoromanica.ro

28

CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

fiind mal opace. Aceste granulatiunt contribue ca celule si apara mal putin limpezt, ea si cum ar fi acoperito ca un val ; si nucleul se vede numat cu oare-care greutate dincolo de granulatiunile cart '1 acopiir. Se intémpla chiar ca nucleul sit nu se yea de loe, si sa nu devie evident de cit subt influenta acidulut acetic, care disolva granulatiunile albuminoase, spre deosebire de cele grasoase. Daca' prin aceastg manopera nueleul nu devine

vizibil, restabilirea celulet nu mal le posibila; &tuna' ruing avern adev.érata nocroza celular. Mild pricina ce a produs degenerescenta inceteaza mat inainte de a se fi produs alteratiunt mat profunde, mal inainte de a fi dispgrut nucleul, protoplazma celulet ponte redeveni striping, poate reactiona in sensul

de a arunea in ail° excrementitiale precipitatele albuminease sail chiar de a le utiliza in parte, pentru propqa iel hrang. Fe produce, cu un cuvtnt cetea be am putea numi rezerbtiunea produsulut de degenerare ; lar celula se restabileste ad integrant. Dar daca aceastri stare dureaza mal mult, prin compresiunea ce celulele

umtlate exereitg una asupra alteia pe de o parte, din pricina vitalitgtit lor compromise pe de alai parto, se desfac unele de altele, 'si pierd forma,

din cubice sail poligonale off cilindrice devin rotunde, se desfac si de membrana hazard, cad in interiorul lumenulut glandular ca niste mase protoplazmatice informe, granuloase si se eliming ca atart amestecate in produsul de secretiune. Prin urmare, intumescenta tulbure usureaza deseuamatiunea, curiltirea oare cum a organulut de pgrtile degenerate, pregritindu-1 prin aceasta pentru reparatiune, care, dacil leste sg, se faca, nu se poate realiza de at prin o regenerare a celulelor pierdute. Intumescenta tulbure poate avea insä si un alt mers. Molecule de albuming din granulatiunile descrise se poate descompune in substante hidrocarbonate si extrative azotoase pe de e parte, cart se elimina, si in grgsime pe de alta parte, care insii se depune in protoplazma celulel in local granulatiunilor albuminoase : intumescenta tulbure se preface in degenerare grasa. Aceastri transformare le foarte frecuenta. Degenerarea grasg a parenhimeler le poate in majoritatea cazurilor precedata de tumefactiunea tulbure a coluleler. Relativ la origina acestut fel de degenerare albuminoasil putem spune eeea ce am spus in parte si vom arata mal pe larg, studiind celealate degenerart. lea poate fi datoritg si intoxicatiunilor prin acide, prin alcaline si metale ; dar in primal loe, si mal frecvent recunoaste drept pricing infectiunile microbine ; constitue leziunea initiala si constantg a paren-

himelor glandulare in difterie, variolg, febrg tifoida, en un cuvint in toste boalele febrile si infectioase. Degener area

muc($85

Mucusul contine o substanta albuminoidg : mucina

www.dacoromanica.ro

DEGENERARILE ALBUMINOASE

29

din grupul proteidelor, moale, semi-solida, amorfa, transparentg ea sticla,

coagulindu-se prin acid acetic sub forma de fire orI de flocoane ce nu se redisolvg intr'un oxees de acid; precipitabilä fret a se mal redisolva prin acizit minerall; formand ea alcoolul un precipitat, care disolvanduse in Iva fierbinte se transforma inteun lichid lipicios ce se trap in fire ca mucil. Din aceste caractere se poate vedes cum are sa se prezinte aceastg substantä sub microscop, de oare-ce tasutele sunt mal tot-d'auna supuse actiunel reagentilor ce contin acide satt alcool, inainte de a putea fi studiate microscopiceste. Se coloreazg bine ca substantele bazice de anilina i ea hematoxilina. Cu tionin i toluiding albastrg da o reactiune pan la oare-care punct caracteristicg : se coloreaza in albastru san violet roscat i restul tesutuluI in albastru deschis. Mucusul e un produs foarte r'éspandit in regnul vegetal ca si In col animal. Foarte abundent In tasutele embrionuluI, nu se mat gaseste la omul adult si sangtos de cat in foarte mica proportiune : in corpul vitros, la suprafata membranelor sinoviale, a mucoaselor unde este fabricat de celulele speciale dise calicifurme, ori amestecat ca alte substante in productele de secretiune a unor glande (Ps° mud's°. Se poate vedea sub microscop modificilrile ce sufér celulele cand secreteazä mucus : celula se umtia, devine ca total transparentg, granulatiunile protoplazmel imputinate apar ca niste graunte ce trenaurg In masa uniformg sticl6sa ; acest continut se goleste apol sub forma unor globI din confluenta cgrora resultg masele mucdse; iar colina se regenereazg pentru a'si continua functiunea mal departe. Alte orI mucusul format nu ocupg intreg continutul membrana celulare, ci se prezintà sub formä de globl sail de picaturl mai marI sail maï micI in interiorul protoplazmeI. In stare potologicä functiunea acestor celule se exageréza; ba chiar si alte celule, in general epiteliale, cart in stare normal g nu produc mucus, pot capata aceista insusire bite tin grad mare. Asa se explicg cantitatea mare de mucus ce se formeazg la suprafata orI-cgrel membrane mucoase iritate, pe mucoasa bronchilor bung-oara, in annmite intlamatiunl ale acestor conducto, orI In uncle chiste ale ovariulul etc. Dacg cercetam pricina intima a formatiunei mucusuluI in genere qi maselor macoase patologice in special, mi se pare ca nu ne vom presupuntind cit fabricarea mucusuluI este o transformare enzimaticg a substantelor albuminoide, o elaboratiune specialg a acestora subt influen.ta until ferment.

Pasteur a aratat de malt cä agentiI activI in formentatiunl, aceI agenti capabill de a produce transformarea uneí cantitatI disproportionat de mare

de substantä fermentescibila, fermentil cu un cavént, nu stint de cat niste element° figurate si viI, niste microorganismo.

www.dacoromanica.ro

30

CURS DE ANATOMJE PATOLOGICI

Daca aceasta conceptmne a procesuluT pe care '1 numim degenerare muc6sa e exacta, aproape n'ar maT fi nevoe al accentuam cii aceT fermentT

Fig. 7. Prodnetinnea eY.agerati de mucus din parten /unwise)* stoinaeale, prevent/ de build paste!. S mucus; cg odds glandulare prodneend mucus ; .71, o earoehineeti; b, built.

figuratT, capabili de a produce o asemenea transformare in organizmul omenesc, nu pot fi de cat microbiT.

www.dacoromanica.ro

31

DEGENERARILE ALBUM1NOASE

In starea actual/ a cunostintelor noastre, nimenT nu poate afirma ca orT-ce formatiune de mucus e datorira unuT microb. Un lucra twit am putut stabili, anume c exista microbt bine studiatt, capabilt de a forma mucus. Asa de pilda, In una din boalele ale carat' simptorn principal si care poate deveni une-ort unul din cele mal grave, este tocmat formares unor cantitatI colosale de mucus, am gasit asemenea microbt. Voim sa

........

......T-,

V.V... ..z....

..,....... ..==,...,-. '.

771

......"1

.,-- .....

......... .,.....1.

.........,...- ..4.0.1, -

--:1g$5:::_

''..>'-''''

-

- -p

.11...

...,-.............

411...........

41111.2. ...

...AS. .

ab

.VIIMI.

1.,

....:.. ....-...1...

.,

-,

,,,g,

,

.

........

..._,......,

..........

'

-

s

04. _., 4

1'-.'',,'''f.'

_

Fig. 8. Productinnea exageratd de mucus (in) din nincoasa uterind, provecatd de baellul pestel (b); epitelinl nterin; in" in" musenlara.

vorbim de diferitele forme de bronchite mucoase si muco-purulente, din carT am izolat i studiat microbl, ca niste proteT, earl transforma mat

mult de jumätate din substanta nutritiva pe care sunt cultivatl, trite° masa cu aspect mucos orl gelatinas, care chimiceste s'a aratat a fi constituita in oca maI mare parte de mucinä. Chiar sub microscop acestf www.dacoromanica.ro

32

CURS DE ANATOMIFI PATOLOGICA

microbT apar ca niste brstonase inchise in niste capsule groase radiate confluente, asa ca tot campul microscopic intre bastonase e ocupat de substanta capsular, inzestrata cu caracterele histochimice ale mucinel. Na Tedem dar ce ne-ar impiedeca, ba din potriva, eredem ca total ne indica sa admitem ca asemenea microbT Tor opera si in tesuturI aceasta descompunere a albuminoidelor pe care o fae in vitro. Transformarea mucoasi Irish' se gaseste nu name. ca produs al celulelor epiteliale, ci chiar in tesutul conjunctiv i in cele-l'alte tesute inrudite undo nu putem presupune actiunea unor microbT mucogent un proces analog de descompunere se produce din diferite alte cauze, mal cu seamä, din nutritiune insuficienta si din infiltratianI cu lichide. Ast-fel In cartilagiul batranilor, den cu seama in tumorile de Cartilagia, un produs obisnuit de degenerare e o mas semitluida ca caracterele substantel mucoase. Grasimea, cand se rezoarbe, e Inlocuita de asemenea prin o substanta mucoasa si in hpome una din combinatiile frecvente e aceea cu tesut mucos. Mucusul Dag ce se formeaza in aceste testae de natura conjunctiva nu e identic ca cel format de epitelil, nu identic nicI chiar cu cel format, in diferite imprejurarI, In.tesuturT de aceea§T natura. Asa ca se deasibesc intro ele mucusurile nu n tuna! dupa origina lor vegetala salí animala, dar si dupa felul animalulul, dupg natura organelor si tesutelor dupii starea de sanatate si do boala çi dupa multime de alte imprejurarT rail determinate. Aral de aproape s'a studiat substanta pseudomucoadi .din chistele ovariulul, constatandu-se cif aceasta

nu se precipita prin acid acetic', si fiind tratata cu acide minerale slabe se degajeaza o subbtanta hidrocarbonoasa.

Existil o forma curioasa çi rara de degenerare mucoasa in legatura cu functiunea unor anumite organe, cum e corpul tiroid. Pang, mat in timpiT din mina se credea despre acest organ ca e o glanda vascular care n'are

de indeplinit vre-o functiune deosebita. Stadiai ca total recent al secretiunilor interne a arittat cà corpulal tiroid '1 revine un rol important in economia organizmulul. S'a Tazut ea extirparea la! provoaca o cahexie adanca ca tumefiare onorma a tesutelor feteI si a manilor maI ca seama. pastoase, ca edematiate, gePe langa aceasta tamefiare tesatele devin

latinoase din causa formäriI si depuneriI in sanul lor a une! cantitätT colosale de substanta mucoaszt. Nu stim care'l legatura cauzala intimä, intro neexistenta salí lipsa de functionare a corpulnI tiroid si aceastä, boala curioasa (mixoedem), trebue totasT çà cunoastem, ca foarte importanta, aceasta tendinta la degenerarea macoasa a tesutelor ca tulburarea profundri a nutritiunef, efind functiunea anal anumit organ cu seeretiunl particulare interne e suprimata. Degenerarea coloides. Ca .0 mucusul, coloidal este un produs de trans-

www.dacoromanica.ro

DEGENERARME ALBUIHNOASE

33

formare al substantelor albuminoide si roprezinta, dintre degenerart, forma cea mat inrudita ca ceo mucoasii. El e o substanta mat tare, mal concreta de cat mucusul, cu consistentt de cleiu, omogena, lucio dar mat

putin transparenta de cat mucusill, nu so cuaguleaza prin acid acetic, nieT prin aleool, e foarte hidrofil, umflandu-so sub intluenta apet. Sub microscop coloidal se presinta ca picaturT, san globt, sau mase mal marl uniforme, lucit ce se coloreazil bine cu colorile de anilina. Une-orI coloidal da reactiunt de coloratiude caracteristice. Asa, se coloreaza cu. safranina sati cu fucsina picrica in ros-galben, spre deosebire de restul tesutulut care se coloreaza in ros dar acest caracter nu e constant, i de

multe oil so coloreaza in roe stralacitor intocmal ca hialinul, in eat daca nu s'ar tine seama si de localisare, de mochil fur natiime lor, etc., namat prin eoloratiune na s'ar pute.i face deoslbire intre aceste doua felurl de degenerart. ,

,.........

,..

..

'''''Z':'; -.....7%.,7"1..&:'''''''''' , ..--.-''' ,.4.-)0;.:., ..Z..r: '---- '-7 --,

!

o..,-.",,,....-4.7? ' 't.,,, fi ...- ., -.e, - ...

e ' / i'''',4,'---, , -\\ . '',1

,, "..a.Z.N.

:.

.

''''A.:

.

,-.!...

,

'N',

,s. '''''

'k,zik, :N -C,` -. 1,,,i,k7. N ',,,,,?'"" , , - -.: '.

..* , ,-,..44,,..1.-,tt..,

.

-

-\,..,:t.,,, .;),...... 7"t\ N 4. .'

1,',$ N

-

---teio t.

:Ne.:4",SILN

4

lO

,...,-'-.. ... -:-.;`,:s,v -.'"..- .f'.-4.-;,,;.1:-..;-

''.

1

,,

-. ,7, ,2¡:--.. L'...'..;.;',.. f,-...'":" ...,, -:!.,'....eirl.....»'

'41

11.fs'',....:,)650aAgon,(144

.

e

7 :N,k0 ";.,:' ,t,

....s.'"-. 4';'' ' . '-f.. ''''' .../.,:,:!-:-........Ct.

Fig. 14. Prodnotiuue de hialin In meow nasala, prov000t11 de build iafinente1. Mucous eonline pe lingO rnierobi, globl uniform! hialinI.

zice ca cele maT multe infeetiuni, precum i diferitele procese patologiee primitive si secundare ale mu§chilor, produc o atare transformatiune.

www.dacoromanica.ro

41

DEUENER.A.RILE ALBUM1NOA SE

Si protoplasma epiteliilor, anumo acelor ale piola, incearel, in urma iritatiunilor diferite. o transformare hialina sub forma globI hialint, cart se confunda de multe off cu blastomieett Se pare ca aceste substante se produc sub influenta unor substtnte din nueleu (nucleine), cacT se poste urmari esirea cestor substante chromofiie in acelaa timp cu formarea hialinulut

Am stabilit importanta mare a transformara hialino in infectiunile emoragice, /trillad c hemoragiile se datoresc de obieeiri una transformarT hialine a vaselor i ale tesuturilor din jurul vaselor devonind prin h -

"

'

?__":4-ivf.q±,,

i' +.4-;

212,40(5.';

.

vf

-

, )4W %,.!

P

' kY",

"

r3 7' -

*. 2

,5'0)

Vi

"

i\

"

'

---

/4,,7?

---- - zr

Fig. 15. Purpura henoragieli en degenerare hialia. a pAretilor vaselor papilelor, p, vas papilar dilatat.

aceasta maT putin resistente. Ara constatat aeeasta pentru purpura, pentru

pesta. A.poi, am gasit inteo boala cate se prezintu ca simptomele de tifus exantematic, un microb care producea hemoragiT, toma prin facultatea ce avea de a provoca transformatiunea hialini a peretilor vascular. Microbul continut in sango modifica acest lichid procuro si paretii vaselor, facénd prin aceasta posibila ruperea lor i reférsarea sb.ngelut In tesute, u.nde se poate continua aceeaa actiune fermentativa si transformarea hialina. Hialinul se poate nasce i in mod independent de fermentatiunea bacte-

www.dacoromanica.ro

42

CITES DE ANATOMIE PATOLOGICA

riena, in arma une): släbiciuni precoce din cauza ereditard sail de alta natura, oil. in arma senilita' tel. In rifara de paretiI vaselor, el poste sa se mal desvolte In sistemul nerves, in oase, in tesutul conjunctiv. MaI Cu seama tesutul conjunctiv flbros rezultat din organizarea une): intlamatiunl are tendinta de a deveni hialin. 'Tesutul acesta scleres dupa un timp oare-care ig pierde elasticitatea, duritatea sa, se umtla, devine uniform, hialin. Aceasta trecere intre scIeros i hialin se vede mal' cu seama la bat'UY, la carI tesutul e maI putin viabil qi r5r1 nutrit. Tesutul conjanctiv ast-fel densificat, hialinizat, are o tendinta, particulara de a se infiltra ca sarurI calcare, de a se petrifica, formand simple incrustatiunI salí petrificatiunl, orl, in unele cazar):, arlevèrato oase. Se §tie ca in transformarea normal' a cartilagelor embrionare in os exista o faza intermediara, o stare osteoidh a tesutuluI ; iar acest osteoid rezulta din unificarea tesutuluI devenit hialin. Dar nu mima): in procesal de formatiune, ci i in acel de destructiune, de rezorbtiune osoasä senil salí patologica, precum in osteomalacie, partes decalcificatil rhmhne indarat sub forma de hialin. O alta forma de hialin, e aceea ce se produce in local tesuturilor moarte. Totu§I in aceasta privinta credeni irisa cui trebue sh' facem uare-cari restricti un):.

lloartea simpla a tesaturilor nu pite conduce la formarea hialinulul. Pentru aceasta trebue ca tesutul mort sa se amestece ea parí espabile de a suferi acest gen de degenerare, set poate cii trebue inca' o conditiune, anurne presenta inch' a una): ferment microbien. Àa mima): ne putern explica can' masele difterice formate din elemente necrotice devin une-ori hialino. Printre celulele moarte phtrunde un exudat venit din sango, care subt intluenta toxinelor microbiene devine hralin, intocmal ca la cele-l'alte forme, inglobitnd in masa degeneran' i elementele moarte. Cftt pentru sisternul nervos, am vlídut, ca cilindrul ax este partea caro degenereaza in sensul hialinulul. El se umtlil, devine varices, uniform, cu aspect de cearil. A.ceasta forma do degenerare a sistem

nervos

se poate produce sub influenta cauzelor celor maI variate : toxice, mecanice, degenerarr secundare, etc. Pentru no): insa infectiunile sistemuluI nervos sint cauza coa maI frecventa i cea mal principala pentru aceasta. Din veiayl. causa §i cedulele nervoase not incerca o transformare hialina

care irisa pentru aceste adule va avea o importar*" mal mare, cacI celulele nervoase degenerate in totalitatea lor, nu se vor mal regenera. De multe orì irisa observarn o degenerare limitan', segmentara sail putem www.dacoromanica.ro

DEGENERARME ALBDMINOASE

-43

constata aparitiunea hialinulal in celule sub forma until corp strain. In aceste canal, celula va putea funciona mat departe. Este chiar posibil

04

Fig. 16. Fibro muscular° netode nt)rine in veeinAtatea nnul miom : b. at% netedi normal, a. fibril. netedli, iperttoticA, o. bande hialine pe traiectta fibre1 musoulare.

ci productiunea maselor hialine din partea celuleï nervoase &I fie expresiunea und secretiuni modificate ale celn e nervoaso. 0/

an,. ...

\ \ ,...,,\

,e

'*':,`

'V

, le

\S ( ' \s,'--.

,,s,. \\

-,,. \ ,. f''''

'

V`",

A:t

e,

../..Ì.,').\'',,4'):,:.:

'\ t...t ,

.

''

'

' .,' ...., :4:::.\,,.

'

t

'4.....A.5. ,

:,\NN:'1,,,..',T,,,.. :'.7....:S.."0 .i.)\ '.ile\i4.

s'. '''' ''!7j: ''' : '' ly,Ili 5,..i,g. / kt ,' .., .;, 0, ,.4W4 ,... .''. '''.-,i''''''.-;;,

.'

--

....,,,,4 . Uttpitts ; .. ....

.

4 ........` 41

\:''' -'. ''' *4'c.; ;fe,irs's '' Ife''..10.-i------_-",-;' ,.., '. ...,.,..i.-,-...,,z-...,--,....,1, ..),....).».......,,,...1.., ii.e. ,_,-.14.?; - . tit

NV'''4

.,,.,..,

,..4:-4:-.:-... V....i. I.,,,, -7' ---,--,' . \,...-::-1 , ......!,..., , * .c.4;\ t. ..,,,v,.. F., i .,..,,t .1 A,..',,, ,.,...($.u....4. ....'-:.;:mv.:1 : ....\-.:7-,..p ,... q s, ... ,. r ' , , , tt .: i . ' .:.." \'. S' ..-...\

.

\1

Ii ..../1 ' ,...,./i,,.,,V,P-,;,,,,;, -ez : ,

....-..,.

...

.

lier

....:r

.... (

(,:-!?.

.4 7 '...)

Y

,

,lt...,,,i.4.;;;',

.

>,

l ..

. ,-;

'

.

..

i':.

,\1:1,0,

,,,

.'s..,-- 4

s'.

f.),

\,

'1/4. '

.....

1,.%2kk

li. ,47., 111'. '\.,4:-.

.

..

.&,\:.' %,!

.11aN,.....,...4'

i1

jsr ,i

....

..

't ._;''''l ' rk'l\.1

s'14i.4',0,1b \ A'.1

1r

.......,:i.:.,. -.... ,...r.?......:;,.

1.

4

I,

:., ;.?.:::.'

Vf.V.,

1 '6,i'.?.. ;,.,-..-.,,,,, , ..-.,,,,,,,y., . N ,,..3e ,-, s,,

4r. ,

..

./., ,,..t , ;,..-.,,,- , ;'\, Os 0.s.\\' 4,'

Z' .-- '.'

:ii`l'''

\,.W ,. .

:*

.....

Fig. 17. Amiloid al tisticululni intenn caz de miopatie, a. in epntn1 depnnerei amiloidnlni Tate° acterl, am, mase mail de amiloid in jut al unul vas, am. amiloid din pardele until vas trecind in snhstante Ma/We, td. &obi hialini.

Aceste constatiir1 ne conving pe deplin despre importanta ce are actinnea specificX a microbilor in degenereseentele albuminoase i putem www.dacoromanica.ro

44

CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

Inca °data trage concluziunea de analogie pentru formatiunea coloidaluI, hialinuluI pi amiloidulul. In ce privesce actiunea fermentativä' ca origine

a amiloidulut, credem cii santem in drept a invoca in prima linie infectiunile cronice.

Dupe cercetrtrile noastre, nu inal putem trage o limita precisrt intro intro amiloid pi hialin. A.miloidul nu maI poate sa fie privit ca o substanta eu total deosebita care n'ar avea nimic comun cu cele-l'alte forme de degenerare albuminosa ca amiloidul pi coloidul. Reactiunea particulara de coloratiune nu constitne pentru na un caracter absolut. Cad: am mal spus ca se poate ca aceasta reactiune sil lipseasca sail sr fie re t pronuntata pi atuncI amil iidal so coloreazr intocmat ea hialinul. De [IRA parte am vorbit de coloide metachromatiee, apropiindu-se reactiuna amiloidulul.

De alta, parte niel Walnut], din cate am veq at, nu e o formatiune fixe cu compozitiune tot-d'a-una identica pi ca origina unica. Din potrivrt,

credem ca exista Morita varietatI de hialin, ca pi de amiloid pi ca deosebirea intros aceste grupo de degenerare e numaI cantitativä, iar formele tip'ce ale lor stint reunite prin altele intermediare mal putin caracteristice. Degenereseentele albuminoase in sistemul nervos. Am avut ocasiune sa observam Inca' alte forme de degenerescente albuminoase, earl a ti pi ele importanta lor; dar carI abia a ineeput a se stadia ma de apr6pe. Apa, exista celule earl prin o iritatiune particulara, specifica, dati naptere la exudatiunI celulare. Aeeasta este o notiune putin usitatil, cad de obiceilt cand zicem exudatiuno intelegem un produs intlamator provenind

dinteun vas; dar ca o &talk' sr, dea natere la exudate esto ceva cu total flat pi totua nu putem di ne exprimilei altfel. Trebue di admitem cii sunt celale earl., in parte cel putin, art rolul unor vase, altele pe acela al unor glande pi ca atarI pot produce secretinnl sail exudatiunI propriI. Nu vorbim despre tesutul grasos, unde fie-care caulk' este considerata ca o glandä unicalulara, producritoare de grasimer, ci de alte celule pi anume de cele nevroglice. In stare inflamat6re celulele acestea se umfla.

Marirea celuleI denota de multe orI o actiune vitalä, o proliferatiune. In acest caz celule devin mai marl' prin inrnultirea protoplasma,

prin marirea orI inmultirea nucleuluI, avem intr'un cavint o marire datorita until proces activ. Celulele basil se poate urntla pi in mod pasiv,

pi intumescenta tulbure intro altele ne da un exempla despre aceasta. Umflarea nu Ie datorita de asta data unei activitatl exagerate, ci una lipse de actiune asupra substantelor carI se nasc in celule, sail car): patrond din afara in interiorul lor. Prin urmare, orI de cate orI o Muir devine ma mare fara ca aceasta

www.dacoromanica.ro

DEGENERARME ALBUMINOA SE

46

märirI sa corespundä si o activitate maT mare, avem a face cu o degenereseentii.

Alta celule nu se umfiii in degenereseentä sail, dupg ce mal intliu se utnfla, se micsoreazg mat in urmä prin aceea c lag sA jasa din interiorul

lor diferite substante pe care le lisim apoI in jura lar. Acest lucra se vede bine in cetule revroglice, a ciiror degenerescenta se traduce prin o tumefatiune mare; apoI produsele de degenerare lea din adule si se prezintä ea mase hialino sau grascSse in jurul celulelor prelungirilor lar. In adev6r, am putut constata cuí cele mal multe strtrI patologice, cele mg multe scleroze ale sistemuluI nervos sunt datorite in prima linie acestor exudatiunI ale elementelor nevroglice =flato.

Fig. 18. Celda comisura a milduv.! in totalice. h. Partoa hialina a celaje! ; pi prolungire protoplasmatie& comisnrall hialinil; cp. portiune din ulula mal pandit ; p. pre_ lungire protoplas.natie& normal; p'. prelungire protoplasmaticI mal palidit.

In special in afeetiunile acute si infectit5se ale sistemului nervos, degenerärile celulare de natura* foarte probabil albuminósä, sunt foarte, numeräse i f4rte variate. Ele irisa sunt foarte putin cunoscute ind din pricinä cA numaI in timpul din urmit, gratie imbunittätiriI techniceI, ail inceput a fi observate. Nemat prin aceste procede nonti') de coloratiuno s'au putut constata in carsul boalelor infoctioase acate sail cronice ale sistemuld nervos ca tetanosul, turbarea, lepra, etc., degenorarea hialinrt a protoplazmel celulev nervoase sub inluenta microbilor off toxinelor lor (h. fig. 18). www.dacoromanica.ro

CURS DE AN A.TOMlE PATOLOGICI

46

Alte Ori aläturea co degenerarea hialina a celulef nervoase, sail independent de ea, se produc in masa protoplazmeT un numiir maT mare sail

mal mic de vacuole situate la periferia corpuluI celulef sail in intoriorul el datorite intiltratiunei protoplazmeT cu limfä lichidä care disociad protoplazma sapand un fel de cavitritl in interiorul et De multe orT protoplazma capätä in acest caz un aspect particular spumos.

Dar nu numal in celulole nervoase ci i In altele ca in cele epitehale, musculare, in cele conjunctive chiar pot pätrunde lichide exudate din

vase in cursul diferitelor boale infectioase exudative. Colalele devin atuncT mari, mat umflate, mai transparente si protoplasma lor se vede

Fig. 19. Celu16. din coarnele anterioare on vacuole 0 Cu o roes protoplazmaticii,

In parte Jaialinit.

subt microscop ca &trail din causa lima sistem de cavitätT plino cu lichid. Ac6stii stare se poate losne repara ; dar dad dureazä proa mult, poste compromite vitalitatea nucleuluf, i atuncl so nasc conditiunile pentru coagularea lichiduluI infiltrat in celale, producéndu-se prin aceasta

o alteration° de cea maT mare gravitate pe care o vom stadia inteun capitol urmätor.

Un oare-care grad de infiltration° cu lichide sub forme de vacuole, care constitue degenerarea edematoasä sati hidropid a celulelor se produce off de Me orT existrt inteo parte o stad de circulation°, in orT ce edem prin urmare. www.dacoromanica.ro

DEGENERARME ALBUMINOASE

47

Degenerares cea mal frecventá a celulel nervoase subt influents intoxicatiunilor, infectiunilor i traumatismelor intereseaze partea cromatofile a corpulai celular. Aceaste substantä cromatofile dispuse procura se etie In substanta fundamental e probabil celular sub forme de Luid corpasean' fuziformT i granulatT, se rezolve in cursul diferitelor procese morbide sub forme de granulatiuni inegale, mal miel, uneori ca basten:lee, in masa protoplazmel relulare si se fragmenteaze pan la complecte disparitiune constituind procesal descris sub numele de cromatolize. Uneorl

cromatoliza intereseaze mal" mult pertile periferice ale celulei pe cánd

..

..!:ii.t.:,:,

Ir, .

',.

...,.,v,

::-.,,,:r4.,..

',,,,,,,..t .,,,

4

-46,-,;.'4, -r,,u, s.* iu. ...,

,-1,,., :' :- :

ts.,,,,lii;-_,' ° s''' .;1',.;?.1. : ' ''

'

.

....

,

',1riP. ,

v, .

r,-;,

-

-..

'

''

..'

i

,

",:

.t.-

.tc 4,...-Th'-':.

:-'--"1"---'7::.-3 , -:.-pg4

4

'

,

.,:,

:R

ke. ..?

W.: ;1:i45;

Fig. 20. Sabotanta cromatielt grArtaiditii In jaral anchada'. Pártile per iferice palide non mai oontin corpneenlii luI Nissl. e. o'. o celda de diforite naturI Ingritmltdite in jaral i in interioral oelulei !larvae.

In partes central, celula remáne intacta sal se produce chiar o densificaro a substantei cromatofile.

Alte orT se intimpla maT malt contraria], anume cromatolisa e mal mult centrale, se formeazá o zona palide necolorate mal larga' sail mal inguste in jaral nuclealui, iar la periferia adula" ei in prelungfrile protoplazmatice corpusculil lui Nissl sunt normalT; sal dezintegrarea poate E generale : in corpal celulei palid nu se mal ved de net nieto bastonaee cromatice sail granulatiuni impreetiate neregulat.

www.dacoromanica.ro

48

CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.

In afarA de importanta patologicil studinl acestor degenerarT ale celulel

nervoase ne-ail mal permis si tragem consecinte pretioase privitoare la

Fig. 21. Cahill ganglionarit In eromatolizit.

structara celulel nervoase. ea discutat mult astkpra naturel prirtiT cromatofile a acestor celule. NoT am constatat c de multe orT &log dispa-

Pig. 22. °alai& nerioael fu eromatolizit In carl elemental° ce coutiueae substanta oromatofilit Bunt grupate In eentru In mod radiat eimultiud o oarioehinezit.

ritia totall a acestel substante mal rëmfin in interiorul substantel cromatofobe ni§te formatiunt fuziforme care reamintesc forma si une-orl

www.dacoromanica.ro

DEGENERARILE ALBUMIN OASE

49

dispuzitiunea corpusculilor luT Nissl dar earl nu maT contin substanta colorabila, stint cu total palide i une-orT numaT abia delimitate printr'un contar difuz; alte-off de 0 necolorate al limite maT precise

si se pot destul de bine distinge ; in interiorul lor so distingo un fel de nucleu 0 un punct central, De multe off aceste elemento tu arma cromatolizet schimbá aranjamentul i itia situatiunt variate i adesea bizare in corpul celulei.

Fig. 23. Cella& din cornul anterior in turbare. Spinteclituri arcadiforme !litre car! se Tad elemente fuziforme (ef) sail poligonale (cc), v. vacuole, cc. eolule neurogliee proliferate, c. capilar.

Aceasta ne a %cut s credem c ace0I corpusculi al ial Nissl nu.'s un simplu conglomerat de granulatiuni. de cromatina, ci ni0e elemento particular°, poate niote adeférate celule in a caror substanta f undamentan se acumuleaza grauntele cromatice in cantitate maT mare sail mica sail din earl' aceasta poste sa dispirit ea total, dupa diferitele staff morbid° ale celulelor. In turbare am putut observa un aspect particular al celulelor nervoase degenerate. Dupa disparitia substantel: cromatofile apare in subBabep-Sion. Ours da anatomic patologicd.

www.dacoromanica.ro

4

50

CUES DE ANATOMIE PATOLOGICA

stanta fundamental, foarte slab si difuz coloratä, un sistem de spinteciituri ca niste arcade ce delimiteazil elementele fuziforme sail poligonale car% contineati alta data granulatiunile colorate.

Degenerarea nuclear& Tot numai in timpurile din urmä istologistii ail inceput a consacra o atentiune ma% mare modificrtrilor ce suferä nucleul in cursul necrobiozelor si necrozelor celulare. Uncí celulele sunt expuse actiunilor necrotizante diferite, nucleul poate fi-ira sil sufere niel o modificare morfologicil deveni numaï din ce in ce mal palid. Se poate armar% in diferitele celule aceastä vestejire a nucleulut päml la complecta disparitiune. In acest cas se pare cli lichidele ce infiltreazä celulele estilag din nucleil substanta cromatia dilutind-o si pro-

ducênd un fel de dezintregrare himicil a el. Se zice ca atunci nucleul se distruge prin carioliza. Alte orl se pot urmärT diferite fase de desintegrare morfologicil in nucleil inainte de a dispärea. A st-fel nucleul poate fi comprimat si defor mat prin o masä de vacuole perinucleare (Fig. 24. d).

Fig. 24. Diferite forme de degenerare gi dezintegrare a nueleilor celulelor nervoase In turbare, a. nuelet normal.

Aceastä compresiune se poate sfirsi prin ruperea nucleuluT in maï multe bucätT. Lichidul ce umple vacuolele perinucleare poate infiltra si corpul nucletfluT, care capätä atuncI proportiuni colosale, devine cu total transparent, nucleolul dispare (fig. 24 b) Batí se ma% vede ca un mic corp

hialin. Se poate intimpla si contrariul, anume ca nucleolul sa devinel umflat, transparent si vacuolar, iar substanta cromaticli a nucleului sit se rezolve in granulatiunI, Bah bastonase neregulate (fig. 24 e) in masa nuclearit acromaticli. Alte-orT nucleolul foarte umflat devine (fig. 24 e) uniform dens, colorändu-se intens, ca hialin, iar in jurul 1111 se vede

cromatina nucleulul dezintegratä si mal departe In jurul nucleulut o zona largä palidä, rezultänd din confluenta vacuolelor perinucleare.

www.dacoromanica.ro

DEGENERARME ALBIIMINOASE

51

Ca o fas lí mal inaintata (fig. 24, f), je disparitiunea complecta a nu-cleoluluf In nucleul astfel modificat. AtuncI nucleul devine cu total pasiv, -continua a se diforma, se prezinta ca o masa informa (fig. 24, g.), granu-

lata in corpul celuld. Bucatile rezultate din fragmentarea nucleulul ne mal fiind atrase de nucleol, ne mal fiind continute de o membrana nueleara, se vor dispersa in corpul celulel, '1 vor paräsi chiar gi se vor gasi

-ea granulatiuni cromatice in spatiile intercelulare. and degenerares nucleuld urmeaza acest mecanism vorbim de cariorexa.

www.dacoromanica.ro

LECTJUNEA V

Degenerarea amiloidei Denumirea de amiloid a remas in stiinta, de si provine dintr'o confacas° Virchow asupra natureI himice a substantei ceptie gresita ce ce caracterizeaza acest fel de degenerare. Dènsul credea a amiloidul e o substanta' tornara si, considerind ca In unele camal are o structura concentricrt, a Wat o apropiere futre el si grauntele de amil, de ande numele de amiloid. A.sta-zI e bine stabilit c amiloidul e o materie cvaternara din grupa' albuminoidelor. Amiloidul se produce in cursal boalelor cronice caracterizate printeo alteratiune profunda a nutritiuneI generale. Se observa ca deosebire in cursul tuberculozeI torpide ca caverne i destructiuni marI, foarte des In cursa' tuberculozel osoase; apoI in perioada tortiara a sifilisulul chnd coincide adosea orI cu formatiunI gomoase in organele interne, in cursul supuratiunilor indelungate, mal ca seama cand acestea intereseaza oasele, In cursa" osteomieliteI etc. La inceput se &este de predilectiune in anume organe, dar in cazarile inaintate si grave se poate generaliza. Se gasoste mal des in ficat, rinichiti ; dar se poste intinde in ganglioniI limfaticI, paretele intestinuluI i stomacului, musculatura corduld, pancreas, glandele salivare, testicul i chiar In muschil voluntarl. Am insistat in alta parte asupra inrudireI ce exista filtre aruiloid si unele forme de degenerare albunrinoasa. In adever, amiloidul asa cum se prezi9ta in tesuturl are f6rte multa asolanare cu hialinul ; ca si acela se vede sub microscop ca o masil omogena, notoria, lucia, care fixeaza galbenul din picrocarminat si se coloreaza intens ca colorile bazice de

anilina. Nu incape indoiala ca -amiloidul n'ar fi putut fi izolat dintre degenerarile albuminoase, i mal cu seamä din grupul hialinuluï, daca nu s'ar bucura de proprietatea de a da ca unil reactivI reactiunI istohimice caracteristice, singurul mijloc de a ne permite sa' distingem cu sigarantri amiloidul de hialin. O reactiune caracteristica e acea a ioduluI. Ca

solutiunea lul Lugol tesaturile amiloide se coloreaza in brun roscat, pe cAnd cele srtatoase iati o coloratiune galbena deschis. Daca dupä' iod se trateaza preparatul cu acid sulfuric diluat (1 0/0), partile amiloide devin www.dacoromanica.ro

DEGENERAREA AMILOIDA

53

foarte inchise sali chiar violete, albastre orT verzT; pe and restul nu schimbrt coloarea. Nu de malt Cornil a introdus in technica cercetgriT amiloiduluT un procedeti mai sensibil si care dg imaginT maT izbi_ toare Acest procedeg constg in a colora tesuturile suspocte cu violet de metil apos : tesuturile sängtoase se coloreazg in albastru, lar cele amiloide

in ros purpariu. i alte aniline colorate s'a dovedit mat in urmì c dan amiloidul aceeasI reaciliune; sp. verdele de motu, verdele de iod etc. Orl-care ar fi substanta colorantg introbuintatg vom exclude ca total alcoolul i balsamul de canada din technica amiloiduluT. Dupg colorare sectiunile se vor spgla in apg si se vor inchide Iii glicering. Pentru a ajuta diferentiarea se va adauge apeT in care se spalä sectiunile cate-va piaturi de Lid clorhidric (1 0/0), in cazul and ne servim de una din eolorile de aniling amintite. Putem adguga, ca o reactiune bung, safranina prin care amiloidul se coloreazg in galben i amestecul neutra al luT Ehrlich prin care se coloreazg in negra, culoarea aceasta resiständ i alcoolulul ast-fel in at permite conservarea preparatiunilor. Putem dar privi amiloidul cg o substantg albuminoasg metacromatic,g. Aceste mijloace technice a 1 fost de mare pret pentru studiul localizgrif fine a amiloidului in intimitatea tesutelor. Am vgzut localizarea variabilg a produseior ce caracterizeazg diferitclor degenergrI albuminoase studiate ;

am vrtzut leggturä, intimg ce existg intro acelea i activitatea nutritivg a celnlelor ; am vä'zut a ele nasc de multe orT in chiar corpul celuleT,

de ande apoT sunt expulzate in at, pe unele din ele, le-am considerat -ca un fel de secretiune patologicg a celulelor puse in conditiunT .abnortne. Lacrurile nu statí tot asa cu amiloidul. De si exista ate-va publicatiunT izolate ce sustin contrariul, totui bazatl pe observatiunile -color mal multI istologistI i pe propria noasträ experientg, afirmgm cg amiloidul se afig tot-d'auna in interstitiile tesutelor, niel °data in intoriurul corpuluT celulelor, orT-care ar fi natura lor. Acéstrt constatatiune -sigurg exclude de la sine ori-ce posibilitate de formare a amiloidulul in inte.riorul plotoplazmeI celulare, ceea-ce constituie o deosebire esentialg fatg de cele-l-alte degenergrI albuminoase. Aceasta log nu inseamng in interstitiT amiloidul se depune incliferent orY unde, din potrivä de-

punerea luT aratii o predilectiune pentru sistemul vasular Totdeauna -degenerarea amiloidá incepe in jaral vaselor si in peretiT lor chiar anume vasele micT, capilarele sunt primal element atins, in al doilea rand degenereazg vasele maT marl, arteriale i venoase, pentru ca de la acostea sg se intindg la tesutele incunjurgt6re. Aceastä localizare a amiloiduluT in jurul vaselor pe de o parte, iar pe de alta independenta lul celule a fgcut sg se bkinuiascrt de malt o leggturg intre geneza acestel

www.dacoromanica.ro

54

CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

degenerarT si sistemul vascular. S'a crezut de uniI chiar di amiloiduI s'ar forma mal intaiti in salve de uncle ar iesi prin pareta vaselor pentru a se depune in tesuturI. Cercetarile tnsil fiicute In acest sonsn'atl putut dovedi preformarea amiloiduluï in sange. De aceea formarea amiloidulul s'ar putea explica mat rational in urmatorul mod : din cauza sllibiciuna elementelor constitive ale vaselor poate a transuda prin

*eta lor, chiar a color mar marl, nu numaI a capilarelor, substante albuminoide in cantitate mal mare ca in stare normala. In off-ce caz insa, acestea nu sunt elaborate si rezorbite de celule, din cauza a' pa masurii ce ies din vase devin insolubile, neasimaa.bile de catre celule. Intlu

cat priveste esenta acesteI transformarI, ar putea consta intr'un fe] de fermentatiune a materiel albuminoide sub influenta unor ferment): rezultatI

din viciarea nutritiunel salí sub intluenta directa a toxinelor microbiene jucand rolul de fermentI. Ar fi posibil ca anume toxinele microbilor de supuratiune sa /IDA in deosebI aceasta proprietate de a produce transformarea amiloida. Pentru aceasta presupunere ar pleda faptul ca degenerarea amiloidä e mal frecventii in boalele cahectizante legate de a

supuratiune intinsa. Asa, am zis di tuberculoza e una din boalelo in cursul careia observam amiloidul ; pentru a fi complectI e locul aicI di adaugiim crt nu in orI-ce tuberculoza, ci tocraal in cazurile de tuberculoza osoasa, salí tuberculozil pulmonara cu caverne intinse in Gaff de regula so produc supuratiunI cu stagnare de paroiti carl permite rezorbtiunea secretiunilor microbilor piogenl. Din potriva, in tuberculoza Era caverne, MI supuratiunI, aproape nu se produce amiloid. De asemenea In alte boale foarte cahectizante, eart altereaza nutritiunea in cel mal mare grad, precum e cancerul, degenerarea amiloidä e numal ceva accidental. De alta s'a putut produce degenerarea amiloida si experimental injectand animalelor timp indelungat culturI sag filtrate de culturi de piocianea, de stafilococi si chiar de streptococl, microbil specificl at puroiulul. De asemenea si degenerarea amiloida a perioadel ultime a sifilisuluI s'ar putea raporta la actiunea agentuluI Wilma, dar foarte probabil, al acestel boale. Cu toate aceste prezumptiunI foarte valabile, in starea de azI a cunostintelor noastre nu putern afirma in mod neindoios origina parazitara a degenerariI amiloide. Caracterele anatomice ale degenera'riI amiloide le vom vedea mal in detaliu cand vom studia patologia speciala a organelor, märginindu-ne aid numat la indicarea unor caractere mal generale. Daca degenerarea e putin pronuntatä, organul 'sl conserva' aproape in total culoarea, forma si consistenta obicinuitä. In asemenea caz chiar un

°chill bine exercitat nu poate de cat sa banuiasa amiloidul, despre a carat prezenta ne putem incredinta numaI prin examenul microscopic. www.dacoromanica.ro

DEGENERAREA AMILOIDÀ

55

In stadiile mat inaintate insa, organele sufer modificarI earl ne permit recunoasterea leziunilor si ca ochial liber. In genero un organ atins de amiloid e mal mare, ma): tare, maI rigid, ma): putin elastic, mal plastic, maI friabil. Suprafata de sectiune se distinge printr'un aspect special : e

maI lucie ca in stare normal, maI useata, de coloare cenusie bruneta, foarte palida, translucida la marginI, ca aspect de slanina. Mal ca seama pe o sectiune fina, facina ca cutitul dublu, la aceste earactere se maI adauga o transparenta' mal mare de cat ar prezinta organul normal examinat in aceleasI conditiunl. Despre acest din urma caracter ne putem convinge chiar fail a recargo la sectiunl. N'avem pentru acésta de OA su examinam partile maI subtirI ale organuld, anumne marginele suprafeteT de sectiune : un ochill exereitat va putea distingo totdeauna la acest

nivel o zonrt ca de T/2-1 mm. largitne dotata de o transparontä neobiclnuita pe un organ sanatos. Se intelege ea' ca cat degenerarea va fi mal putin intensa ca atilt aceste caractere vor fi maI putin pronuntate. Asa, uneorI suprafata de sectiune lu.cie, mata, uscatá nu e Qt1 total palida ci are o coloratiune rozata

ca aspectul de sanca fiart. Alte orI Po o suprafata de sectiune ca acest din urmrt aspect, set chiar având earactere ma): normale, adica fiind destul

de umeda, destul de translucida, destul de avu.ta' in stage se vad numai pete amiloide alternind cu altele mal iperemice i adosen cut altele maI umtlate, galbene, atinse de degenerare grasa. Se pot recunoasts ca ochiul liber si degenerarl mat putin intinse de cat atat, marginito numaI Ja anume formatima anatomice: astfel in splina putem veden o suprafata de sectiune aproape normala semanata ca niste gran ulatiunI ca un bob de mac, albe, transparente ea niste picaturI de roua, corespunzind foli-

culilor, singuril degeneratt Acéstrt forma de degenerare nu 'I rara in splina si atat de caracteristica in cat anatomista germana ail creiat numele special de esagomilz, prin comparatiunea foliculilor ipertrofiatI degenerati eu boabele de sago. Acelasl aspect se poate vedea uneorI in rinichl, cand glomenla sunt atinsi in mod exclusiv ; in acest organ aspectul e mal putin caracteristic si mat putin fidel din cauza ca alte afectiunI ale glornerulilor pot da o imagine identiert. Din cele spuse

lesne de dedus i caracterele degenerara amiloide in cele-l'alte organe. In ganglioniI limfaticl de pilda amiloidul se prezinta ca i in splina ; in stomac in intestine se traduce prin o ingrosare a musculatureI dar cu deosebire prin ingrosarea mucoaseI asociata ca cele-Palte caractere optiee descrise etc. Am pomenit deja despre legatura ce existti intro vase si formarea amiloidulul, legatura asupra careia examenul microscopic nu maI lasa nicI o indoialil. e

www.dacoromanica.ro

CUTIS DE ANATOMIE PATOLOGICA

55

In ficat de pile% degeuerarea incepe mai intairt in interiorul lobulilor adesea orT chiar in partile centrale ale acestora. Bandele de amiloid, cu caracterele de coloratiune asapra carora am insistat, se vAcl in Iungul capilarelor in afara endoteliilor. Prin ingrosarea depozitelor amiloide celulele sunt comprimate, devin foarte inguste, pot ajunge la desgvirsita disparitiune ; aveam atuncI in partile degenerate o imagine care a dat nastere la greselI de interpretare : bande largT colorate in rosti prin violetul de motu l intre carT se vAd oapilarele reduse, ca endoteliile lor carl ranifin neatinse de degenerare, ceea ce a fricut pe unil sa creada ca amiloidul ocupa chiar colulele ficatalul. In rinichiil degenereaz4 in primul lec glomerulul : o parte din anzele glomerurale, san chiar toate, se prezintrt ca niste eilindrI sinuosT varicosT, neregulatT, ca aspect omogen, lucia, eoloratI in rosil sail chiar

, '

-

-

rl

4,14;1.,

*.+.,.,/,

-

-

"

gia.;k1~

-0..4-'1

r

'41t.A

Fig. 25. Ami:W(1 in ficat. A, !pase amiloide la paretele eapilarelor intralobulare, eh; eelnle hepatice giLsoaac

Ca o MaSa Cu total uniformil in carl se mal disting icI-colo nucleil en doteliilor coloratl In albastru. De la glomerul amiloidul se intinde la vasul afereut, in al doilea loc la vasul eferent si la reteaua vasculara interstitiala ; poate interesa in cazurile grave si capsula glomerulara si membrana proprie a tubilor urinarT chiar. respecta irisa*

epiteliile renale. Acelasl hiera se vede in splinA, in ganglioniI limfaticI, unde amiloidul, marginit in camufle mal putin intenso la paretif vaselor din central foliculilor, sati la acola al capilatelor, orI la spatiile vasculare interstitiale, se intinde apd la reteaua limfatica, dar niel odata la celulele propril ale organului. In paretil tubulul digestiv are ca sediii sub mucoasa, musculara nmeoasel si, numaT in cazurile mal inaintate, invadeazA tunica muscalara; in intestine ocupa de predilectinne vilozitrttile

www.dacoromanica.ro

67

DEGENERAREA AMILOIDA

carT. devin foarte friabile, se pot rape i da nastere la ulceratiunl co nimic caractetistic. Independenta amiloidului de celule se poate studia bine in paretil arterelor. Aici degenerarea apare in tunica mijlocie sub forma de cercuri

t

a.: __,''' .-

,¡ \.` ., :, , '',.

..,....:.

N:

,.

,

ts ,'.

.,

.,

, :.

\

uis-1

0

,,,,,,sky.,,,r

,,,, ,.., ,k

:,,\ \Et '

Ck,

, , ',., &:, \ , .

*,'S.,1414.44, fr",,,11,V,,Ì rii':,. 'V.e., ,:l * ,?. A.' ., -.' 4,, i 10i t\,',*** ' .' 'I,' i ... s iv rt ' ,:: '14-4' ..,.0.1, . ..4;jii, :`,.:7:.`",:. ,...;1: \-- :4 ' i''

,,

' st...

, ':, 4 s'\.i

; 'I),

',..:

..,V.

-'.

.....iv*z:i:-..-z,---_,:z....j, i. 4-61,-.'c .:4-v 7-----,_.

:.7. V..::.Y: ' '',-. -**' -.,-,:: ;--;:-.:_.--'---''''''ii.

,-.).,, ,.......,...x :e .--N....:!. ,.' : -,...;- ,---,:' -;.' --v I ,.-.14,, -7--. ...,

" =fv:,31,4v,''(t/ :- "*. .,,'-.s.;:--,.,,

`-,,----

;'

k- -- ...%tf,-... _* 41.1 ss, .":". f\J ...0.,i,-!,,.::::,...,.1

i .!4I',Nt',,'T.'..ik.,:,'.1.b`i \,'''T '0.0)\ ,i,mr ,,,I:;- t.' A .. -, .1/4 ., ,\ _, ...z. s tt I /1. ..N.;.

; 7,',.:t4. - N'i,..,s. N,::fiy,. .'4

)

:.-.......,..:::,

+.1 .

''`.

'

'N:.

-

... 'A,

,

.,,I 'Ir

4f V;....;., ......::::,,:;;',',X.:. (.. ;','' '4''',, t.% -'

-

-,,', I iv ,...:19,, ,,., ,sl., r,

..q,

C.',::',1.`1.1, ....:.. 1 .?. ,\,;.'''', i

'

,..;;;.

\'' ', ,' ti. "A ": .;' )..--,:-,,i.6.. ' "S

' ' ty,\. ''''' \ ',. .7t ,;i t \,t. v.i' VII i%`.) ''' 1

..., ,.........,: e.:

1 ... si,i1.-,?...,

i....

`.'-'

,s. ki.%,-tit '1j 4

1' 41.'ip.

t,';;':?.. \ ', .1.,

4 :j.:;.

.

,"

,

j '''141..),:i'. .?..;.',\it.I.: -. \ o ..o.:',Ast ii;.Q.41/7::.,4:::"."-Z,,ZiA ..

t,e.

..1'

...-

7.

1

"

..frl,,-,' -

..-

'

N'' ''3''''' .

44,

.,..

''

1,

6771-

Fig. 26. Amiloid al Osticultilui intenta caz de miopatie, a. in.-epntul depunerel =acidula! bit 'o acterii, am. tase marl de amiloid in jurul tuttii vas, am. amiloid dio parolple unid vas trectInd in stiltstante hialine, td. &ohi hialini.

ce se coloreaza in ros prin violet, separate prin alte cercan l cu nuclei mu.sculari colorati in albastru; de aici se intinde in adventitia pastrtind acelasi raport ca celulele, i numal foarte tarziti degenerarea poate cuprinde si intima. itunci paretele arterei apare ea un singur cerc gros, uniform, ro, rezultat din substituirea amiloidului in local diferitelor tunice i ()lamente distruse in mod mecanie. Din cele spuse se vedo deja consecintelo ce poate aduce degenerarea amiloida. Elemental() anatomice deja slabite vor suferi inca mai mult

in functiunea si nutritiunea lor, pe de o parte din cauza anemia ce produce amiloidul prin ingreuiarea circulatiunoi, pe do alta parte din cauza compresiunei la carl sunt supuse. Consecinta va fi provocarea si a altor forme de degenerar]. pe Muga cea existenta totul contribuind la

www.dacoromanica.ro

58

CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

compromiterea din ce in ce mal mare a fanctiuneI organulul si la distructiunea celulelor. Exista o forma de degenerare amiloida mal mult local, datoritrt uneI turbararI de nutritiane limitate fara influentri asupra economiel generale a organizmuluI. Ast-fel in maduva, in ganglioniI rachidieni, in ependim In pulmonI,cu deosebire in prostata la bittrinl se gasesc uneorI ara niel o alta

lesiune grava, niste formatiunI rotunda stratificate concentrice ce dail reactiunea amiloidulul. A coste formatiunI numite corpurI amilacee sunt

a

Fig. 27. Rinichiu antiloid, g, glomerul:amiloid, a, artera aferena a glomernlulni ca paret/amiloidi, A', amiloid mal mult dispus in jurul eapilarelor, t, eanalieul oonturnat en eelnle desquamate granulo grasoase, e, ansa lul Henle en un eilindru hilian.

incline de regula in spatiile tesutelor i rezulta foarte probabil din descompunerea protoplazmel celulelor in destructiune, cato °data diferitele tumor! contin asemenea concretiunI amilacee.

Glicogentst Glicogenul e o substantil tornara, care so formeaza in organism din materiile hidrocarbonate sail din albuminoide. Se &este in cantitate mal mare la tesutele embrionuluI, la adult, in proportiuni mal apreciabile

www.dacoromanica.ro

DEGENERAREA AMILOIDA

59

in ficat si in musehI, in unele epiteliI precum e acela ce ciiptuseste eavitatea vaginala a colulul uterin etc. In stare normala proportiunea glicogenulal din tesute scade pr:n inanitiune sail prin exereitiul muscular In unele boale, precum in diabet, glicogenul se inmulteste salí apare In organe unde de obieeia nu exista sail exista numaI In proportiunl neapreeibile. Ast-fill in ficat se poate gasi o cantitate mal mare de glicogen in eelulele parenhimatoase sub forma de pietiturl transparente

luciI, ca hialine, adunate mal malt in jurul nueleuluI sail infiltrand protoplazma in mod difuz; apoI in epiteliile rinichiulul diabetic si anume mal malt in partea mal striinta a anzelor luT Henle de asernenea si in toate eelelalte tesute proportiunea de glicogen creste in cursal diabetuluI. Mal gasim glicocenul In celulele diferitelor tumorI. Trebue sa observam

ea tumorile cu crestere si distructiune repede a celulelor stint sedial glicogenulut Ast-fel, pe and sarcomele si carcinomelo contin foarte des glicogen, fibromele nu contin mal nicI o data, '1 gasim in miome si condrome pentru ea si in stare normala tcsutele respective contln glicogen. Intru cat priveste tumorile mal trebue sa observam ca tocmaI acelea a caror originti embrionara e mal sigur stabilitrt, contin aproape constant glicogen; asa tumorile zise hipernefroide ale rinichiuluI, eancerele, nanomele si endoteliornele testicululuI, tumorile uteruluI etc. Glicogenul se apropie prin reactiunea sa istohimica de amiloid in unele privinte, dar totusl sunt mijloace de deosebire. Ast-Idl ea iod da si glicogenul, ca si amiloidul o coloare galbena-bruna inchis, care insa nu se schimba prin acid sulfuric cum se intimpla cu amiloidul. Glicogenul fiind foarte solubil in spa, trebue sil evitam cat se poate apa

In tehnica acestel degenerart Col mal bun procedna pentru cereetarea glicogenului e de a fixa tesutele in alcool absolut. Trebue ea tesutele sil fie ridicate cat mal et-Pend dupa moarte, cad descompunerea cadaverica distruge glicogenul chiar in cate-va ore. Sectiunile se vor colora in liohidul

luT Lugol, se vor deshidrata in o parte tincturil de iod si 4 partl alcool absolut si se vor clarifica In uleiil de origan. Bine stabilita nu e Inca importanta patologica a glieogenulut Faptul insil ea se gaseste in diabet, o boala de alteratiune nutritiva prin excelentil, in tumorile maligne etc. arproba ca glicogenul este aid expresiunea uneI destructiunl active a protoplazmeI eelulare sub influenta unor cauze inca riíri cunoscute in esenta lor.

www.dacoromanica.ro

LECTIT 1NEA VI

Pigmentatiunite Punem pignp ntatiunile patologice tot intre degenerarl. pentru a, precum

vom vedea, Tele sint de cele maf multe orI espresiunea anel suferinte a tesutelor si, in oil ce caz, ail de rezultat final a compromite f unctiunea si vitalitatea celulelor in cari se produe. Pigmentele ce intilnim in tesuturI au origina variabila. TotusI le-am putea trnparti in douil grape marl : 1) pigmente formato in interiorul organizmuluI si 2) pulberI pigmentae carl: patrund de afara si se depun In tesute. Cele dintairi slut ca malt tad importante si de aceea le vom stadia in primul loc. Pigmentele formate in organism pot proveni : 1) din materia coloranta a singeld ; 2) din materia coloranta a bile): si al 3) pigmente a cáror materie prima liu Ye stabilita in mod ind:scutabil, dar care se glisesc si In stare normala la anume tesute si earl' in diferitele stall patologice se pot inmulti in mod considerabil sau pot aparea acolo uncle de obiceiti nu exista. Acosta Teste pigmentul numit autocton. Pigmente provenite din singe. Acestea se formeaza in partile unde s'au produs emoragrI ca infiltratiu.ne de singe in tes Ile. OrT.-ce emoragie se caracterizeaza prin o coloratiune rosie inchis aproape neagra a

tesutelor imbibate. In decurs de cite-va zile coloratiunea devine brut* albastra, verde, galbena si apol din co in ce mal. palida pentru a dispare. Aceste modificarI de coloratiune snit expresiunea diferitelor faze de transformatiune a singeluI revtirsat. Ceea ce doming in descompunerea

aceasta le disolutiunea materiel colorante caro rámine si se depune in tesute pigmentindu-le, pe and protoplasma globulelor e rezorbita. Pigrnentul provenit astfel din descompunerea singolui in tesute se poate prezenta subt doua forme diferita ca hamatoidina, sau ca hemoziderina.

Aceste doull feliurI de pigment se pot intllni excluziv sau impreuna

In unul si acelast focar emoragic. Hematoidina se formeaza de regula In focarele emoragice marl ca destructiune muI intinsa a tesutelor sau In emoragiile din interiorul cavitatilor naturale. Hematoidina se formeaza tocmal in conditiunI contrarit De aceea in partile centrale

www.dacoromanica.ro

61

PIGME N TATIIINILE

ale anal focar emoragic intins gasim pigment de hematoidinä, iar la periferie pigment de hemoziderinä.

Hematoidina se prezintä sub forma de cristale acicalare izolate sau grupate in maldárl orI ca table romboiedrice. Acole izolate d'A galbener orate, lar grupele i tablele sint ro5i1. Aceste cristale sint la inceput libere in intestitiile tesatelor, dar mal tipa pot fi qi incorporate de celule. lele sint insolubile in aprt, alcool, acid acedo. In afarti de aceastrt forma cristalinti, hematoidina se mai poate prezintä ca granulatiunI rotunzite san colturate mal fine sau mal marl.

ee

Fig. 28. Tamorl endetolialli a parotidel: un vas en celnle endetoliale proliferate continênd un cristal de hematoidin1i,

szt,

Fig. 29. Adenom al parotidel : h. masa hiaalinfi in lumennl nula tub ; e. cristale acicular° dispuse radial.

Hemoziderina nu formeail cristale ci numaI granulatiuni sau buclitT mal mari orI mal miel, uneorI grupate ca grämäjioare mat marI, de coloare galbenii portocalie san galbenä bruna mal inohisa ; acest pigment l'e de regula inchis in corpul celulelor, dar se gäseqte qi liber. leste o deosebire esentialä de compozitiune himicrt, intre acest pigment cel format de hematoidinä. Pe o sectiune microscopicti tratatti ca forocianur de potasiu i apoI ca o solutie slabä de acid clorhidric grana-

latiunile pigmentare de. hemoziderinä Tau o coloratie albasträ pe cind granulatiile §i cristalele de hematoidinä nu '§I schimbii coloarea. Aceastä www.dacoromanica.ro

62

CURS DE ANATOMIE PATOLOGIDA.

reactiunei stohimicg le determinatg de existenta feruluI in pigmentul de hemozidering, pe cind in hematoidina acest element lipseste. Faptul ca

hemoziderina se produce in partile ande celulele nu's Inca distruse pare a tuna ca activitatea acestora intervine intru citva la izolarea precipitarea Tel din materia colorata a singeld. In adevar de multe orI acest pigment nu. pgtrunde gata format in corpul celuleI ci se formeazg in interiorul acesteia ; astfel adesea protoplazma celulelor, fad sa conting ganulatiunI de pigment, are coloare galbena bruna difuza produsa prin imbibitiunea lei ca materie coloranta lichida care devine albastra subt influienta ferocianuruluI i acidulul clorhidric. A.ceasta ararii ca celu-

lele au incorporat materia coloranta a singelul transformata in stare de solutiune printr'un fel do imbibitiune, i apoI chiar In protoplazma celular, din materia lichida, se separa printr'un fel de cristalizatiune pigmentul granulat continind fer. Pigmentele hematogene pot fi datorite si uneI destructiunI a singeluI In in -

teriorul curentuluI circulator. Boalele in cursul carora globulele rosiI se distrug mal rapede de cit se regeneread, precum anemiile profunde, malaria, unele intoxicatiunI, etc., precum acelea ca hidrogen arseniat, cu clorat de po'asiu, cu diferite ciuperoI, etc., au ,de rezultat o incarcare a partiI lichide a singeluI cu pigment provenit din distrugerea globulelor, ceea ce 'I da o coloratiune mal Inchisa, constituind hemoglobinemia ; lar din singe materia colorantg disolvata trece in urinti dind urinolor coloratio rosie bruna tnchisa sau neagrg chiar (hemoglobinuria). Se stie ca in stare normalg globulele rosil se distrug i ca materil coloranta pusg in libertate le utilizatg in ficat pentru formarea pigmentelor biliare. Dar cind stngele se distruge in asa mare cantitate, materia colorantil dud la ficat famine neutilizatg, Ie reluata din noil in curentul limfatic i sanghin i depusa In diferitele organe i mal ca seamg in spling, mgduva oaselor i ganglionii limfatici. Nu Amin scutite Insg niel ficatul,

celelalte organe. Pigmentul se prezintg si In aceastg forma ca grgunte

cristaline sari ca bucatI amorfe, dind de cele mat multe orI reactiunea itudiata a fieruluI, libere in spatiile tesutuluI sail ii,chise in celule. fic,at Il vom intilni In celulele endoteliale ale capilarelor, in celulele fixe ale tesutuluI conjunctiv i In epiteliile parenhimulul. In spling ocupg celulole mart ale pulpet, leucocitele i celulele retelet interstitiale. De asemenea in gangliont. In rinicht locul de predilectiune stnt epiteliile canaliculilor i mal eu seamil ale tubilor contortI. Se pot ggsi granulatiunt i gritmezt de pigment si in endoteliile glomerulilor i In lumenul capilarelor glomerulare. Dintre toate boalele In canal cgrora se produce pigmente hematogene meritg o mentiune speciala malaria. Organele cadavrelor malarice prewww.dacoromanica.ro

PIGMENTATIUNILE

63

zinta o coloratie particular centi0e ca ardezia datorita depunerit in ce-

lule, 0 mal ca seama in vasele micf, a unut pigment deosebit de col hemoziderinic : un pigment negra, mat grosalan, subt forma de bucatt si gramezï mat. mart 0 mai neregulate earl' pot ajunge pana sti formeze adevkate tromboze pigmentare ale capilarelor. A.cest pigment le analog ca col ce se vede In corpul parazitului malaria' si pe care aceste '1 formeazi

prin o elaborare speciala a globulelor distruse. Se stie a evolutiunea malaria e legata de o continua regenerare a parazitulut : indivizit batrint, dupi5 ce prin sporulatiune formeaza pe eel tinert, se distrug, iar pigmentul

lor rämas liber e carat de singe §i depus in organe. Ilaturea insa ca acest pigment special se formeaza in cursul malariet 0 pigmentul hemoziderinic galben studiat. Pigmente icterice. Substantele colocante ale bilel., precum e biluribina, si acelea ce rezulta din transformarea acesteiac a biliverdina, bilifucsina, precum si acidele biliare, colorate §i ele, se nasc in ficat subt influenta celulet hepatic() 0, trecésnd prin canaliculele biliare si vesicula biliar, ajung In intestine, uncle precum se kitie ail roluel importante de inde-

plinit. Dar daca dintr'o causä' sail alta nu pot ajunge la destinatiunea ion naturala, se vor produce turburart digestive datorite elaborarei insufioiente a unor alimente, a grasimilor in special, putrefactiunilor si fermentatiunilor intestinale : fecalele reman necolorate, grisa sal albe 0 foarte fetide. De alta parte aeeste substante colorante 0 acidele reinase in fi cat aunt in curind reluate in circulatjune si se depun in alto partI, in piele mat ca seamä', dar si in conjunctiva, in sclerotica, in mucoasa guret,

mat pe arma si in seroase 0 in toate organele interne. Pe conjunctiva, Po mucoasa bucala, si mat ca seama pe mucoasa ce captuseste podisul

gura, de o parte 0 de alta a Malií limbel, ca unele ce sunt mal fine si mat transparente, dar si pe piele, se vede bine resultatul depunerel pigmentelor biliare in tesute : o coloratiune galbena palida ca lamia si, daca starea dureaza. mat malt timp, coloratiunea devine mat inchisa,

galbenä portocalie set galbena verzuie murdara. Tot o data. apar alto inconveniente, ca iritatiunt ale nervilor pielet si altor organe, drora se datoresc fenomenele dureroase diferite 0 mamarimea pelet ; apot turb ark I vizuale, ruodificatiunt ale centrilor nervo0, circulator): mat cu seama, produand incetinirea pulsatiilor 0 depresiunea circulatiunei etc. Se produce ca un cavInt complexul simptomatic cunoscut sub numele de icter.

Cauza stagnatiunei si rezorbtiunet elementelor biliare poate sta in interiorul ficatulut Putem distinge in aceasta ordine de cauze un vicir. In calitatile bileI secretate sail o leziune a celulelor hepatice. iqa se www.dacoromanica.ro

64

CUES DE ANATOMIE PATOLOGICA

poate ca bile secretatg

srt tag o consisten ma mare ; se va scurge atuncI, bine inteles, maI grea. Din cauza acesteI scurgerI Meet% partea lichida se pierde prin difuziune qi se va da ocaziune descompunereI e!: bilirubina se va preface mal departe in bilifaxina, biliverding, bilicianina ; colesterina se isoleaza sub forma aroorfa sail cristalina se vor forma n4te dopurI semisolido p.gmentate, la inceput microscopice, situate in canaliculele capilare intrabulare, carI crescind, pot dilata in mod enorm canalicurno biliare pang and s le mpg chiar. Atuncl comunicarea Intro circulatiunea biliar g sanghing e stabilita, elementele bileI inträ liber in ange spre a fi transportate in diferite organe. Acela§I mecanism prezidg 0 and scurgerea bileI e impedicatg, nu prin calitatea ei, ci printr'o obstructiune din afara. Asa canalele biliare extrahepatice pot fi comprimate i astupate printr'o cicatrice, printr'un pachet de ganglionI ipertroficI, printr'o tumorg, printr'o intlamatiune care provoacrt formarea until dop de mucus. Pang. 0 inflamatiunile. du.odenuluf, prin amflarea mucoaseI, i secietiunl abundente de mucozitate, pot provoca astuparea ampulei lal Vater, ceea ce'l suficient srt produa o stagnare, chiar totalg a bile care circalg sub o presiune foarte slabii. Stagnarea §i concretiunea, incepute in ultimele ramarl ale canalelor biliare,

se intind apoI

i

la cele mg marI interlobulare; concretiunile maI

provoaca aicI iritatiunea pgretilor canalelor i in jurul lor, stabilindu-se ast-fel o adevi5ratä inflamatitme pericanalicalara care maI agraTeazg obstructiunea asigurand durabilitatea acesteI star!. Tot a§a se ponte produce icterul i and leziunea initala atinge chiar paronhimul cum se intImplit in atrofia galbena acuta salí in intocsicatiunea Cu fosfor.

Atrofia galbeng a ficatultif e caracterizatg prin o degenerare ea atro fie foarte pronuntatä a organ uluI insotitg de toate fenomenele unq infectiunI supraacute. Ficatul ast-fel degenerat prezintä, 041' rag galbene altele cenu0I salí ro01 cenu0I orl mai ro0I dupg gradul de iperomie. Pärtile galbene aratä sup microscop, pe laugh' forme de degenerare i destructiune celularg, o coloratiune a celnlelor in galben bran datoritrt uneI imbibitittnI difuso cu bila lichidg. Alta data pigmentul se vede ca graunte galbene care se gasesc in celulele ficatula salí in rinichl, in epiteliile renale ; apol in celulele limfatice ale spline! i ale ganglionilor in cazurle de icter maI intins. rarl se vor gäsi cristale, de bilirubing, care nicI ca forma In cazurI nicI ca eoloratiune nu se deosebesc de cele de hematoidina. Aceastg asemgnare intre biluribing i hematoiding depusä in testae

a dat nascere chestiunel daca, in afarg de imprejurarile asupra aror am insistat, nu s'ar putea produce icterul 0 pe altg, cale, adecg prin www.dacoromanica.ro

PIGMENTATTUNILE

65

transformarea directii a materiel colorante a stingeluI ce se distruge in tesuturI sari chiar in vase. Cu alto cuvinte e vorba dadi putem admite un icter hematogen, un icter care s'ar paste ftirA intervenirea ficatulut tirit ert unele substante toxice earl distrug sangele cu mare energie, precum ar fi hidrogenul arseniat, cloratul de potasil, otravr, continutii in unele feliurI de ciupercl (dintre ascomicete, 'pal cu seamti) pot sil. determine in acelas timp si icter. La noiI näscuti se produce prin descompunerea sangeluI un icter caracterizat tocmaI prin aceea di pigmea-

tul biliar se depune sub forma de cristale mal cu seamh in rinichI, ocupand mal mult papilele. Toate acestea insA nu ne indreptrttosc BA admitem posibilitatea producereI icteruluI prin singurul fapt al descompunereI sAngeluI ; dacá se scoate de exemplu la pasen l ficatul, si apoI li se di-i hidrogen arsonist nu se mal produce icter, ceea-ce invedereazrt, crt pe liing5 descompunerea sangeluI, trebue s6 inter via si ficatul ca sii elaboreze acest sang() descompus pentru a forma din el pigmentele biliare. Inportanta destructiunel sangelul in icter rtimane ca toate acestea, acl, precum am vkat, aceastri niivalä de materie colorantA hematogena intr 'un ficat functionând in modal cel mal normal posibil, va produce icter o insuficient5. functionala relativá a aparatelor de secretiune biliark.

Pigmentul autocton leste acela care si in stare normalli se grtseste in unele tesute si celule : in coroidá, in Vár, in stratul profund al pielel, in sclerotia, in unele pi-irtI ale sistemuluI nervos central etc. Acest pigment le continut in celulele tesutuluI respectiv, Xn cele epiteliale sail nervoase ca si in cele conjunctive, orI in niste celule speciale mail ; are o coloratiune care variazrt de la galben, galben-brun tre-

cind prin diferitele nuante Ong la negra. Nu 'I nimic bine stabilit in ce priveste compozitia lui himic5, care 'I si foarte putin cunoscuta si foarte variabilit. tineorI contine fier. Acest fapt impreunti cu localizarea in apropierea vaselor, in undo cazan, a filcut pe uniT sa creadrt cá. pigrnentul acesta ar proveni si iel din transformarea singeluI. De foarte multe orI WA' nu contine fier si contine din potrivil sulf in cantitrttI variabile. In aceastA categorie s'ati studiat ping acum doua varietrip: de pigment in tumorile pigmentate crtrora li s'a dat numele de fimatorusin si hipomelanin. Prezenta sulf aid ar ariita cii pigmentul provine din materia albuminoidg transformatil de colule. Diferite stárI patologice sail anormale, ca petele si negiI congenitali pigmentatl, pigmentatiunea intensit a pielel in ennui. boaleI lui Addison, petele de soare, petele gravidifátiI, pig mentatiunea organelor atrofice, a cordulul mal cu seamil, stilt datorite formatiuneI exagerate a acestul pig_ Pabef -Siam Curs de auatomie putologicd.

www.dacoromanica.ro

5

66

CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

ment. Tumorile pigmentate contin de asemenea ace§ti pigment/ in cantitatI variabile. In tesute se prezintä ca i celelalte pigmente studiate, subt forma de granulatiunI fine, regulate, sferice cum se vede in celulele nervoase sati in stratele profunde ale opidermuld, ori ca buctIff maI marl' neregulate, colturoase, grupate uneorI iti gramezi mal marl ca in diferit tele turnoff. Existrt inch' discutiune asupra elementelor in earl' '§I iea mWere acest pigment. Pentru piele ie mal bine stabilit ca pigmentul nu se formaaza In celulele in earl se gaseete de obiceill, adica in celulele profunde ale reteleI luI Malpighi, ci in ni,te celule stelate de origina mezodermica situate in stratul conjunctiv subepitelial. De aicI aceste while patrund prfntre celulele epiteliale, aid se distrug i pigmentul lor Ye inglobat de epitelit In anume imprejurarI pigmentul se desvolta in raport intim ca vase do noua formatiune. Ast.fel in anume tumor]: pigmentate. AicI am constatat cil acest pigment poate sil fie expresiunea uneI formatiunl abnorme de vase ei do sang() produc6ndu-se elemento sanguine foarte pigmentate trecatoare, earl distrugandu-se inert in interiorul vaselor de nouil f ormatiune, pigmentul lor stt depune in celulele endoteliale ale tumoret Pigmente venite din afaret. Diferite pulberI colorate pot patrunde din Mara in interiorul organizmuluI prin vre-una din cane naturale, de undo fiind rezorbite sunt duse prin curental limfatic §i depuse in profunzimea organelor.

La ceI ce lucreaza in atmosfere imamate cu praf de carbune, saa eu f um care, precum se §tie, contine carbune ku stare do pulbere foarte finä, aceasta substantil patrunde Impreuna cu fiend inspirat pana in profanzimea alveolelor pulmonare. De aicI praful e incorporat de epiteIiile alveolare, din earl trece in teaca limfatica perivascularrt a septelor alveolare. Luat de curentul limfatic gase0e o bariera puternica' in ganglioniI peribronhicI i mediastinall prin filtrul carora poate strabate numaI ca mare greutate, de aceea se aduna aicI in cantitatI enorme. Acest pigment determina o iritatiune, cu fenomene de intlamatiune seleroza a pultnonilor i ganglionilor. Prin antracoza pulmonara i ganglionarrt se intelege pigmentatiunea aceasta produsa prin praful de carbune. Pulmonul in aceasta stare prezinta un desemn caracteristic : bande Intretaiate negre determinate de pigmen-

tul in abundenta in spatiile limfatice ce delimiteaza campI poligonall maI mart sail mal mid, reprezentand lobuliI pulmonaff orI grupo de alveole.

GanglioniI de asemonea prezinta peto negre maI marginite sail maI intinse i, in cazurile vechI, sunt mriti, tari, ca consistenta aproape www.dacoromanica.ro

PIGMENTATITTNILE

67

lemnoasa si negri in totalitate, cu aspectul de earl:mile. In aceasta stare ganglioniI nu maI stint constituitI de cilt prin o masa compacta de carbrine amestecata cu putine resturI de tesut mortificat. Prin imbibitiune eu lichid aceasta masa se poate muja si tot ganglionul se prezinta atuncI

ca o punga de tesut conjunctiv dur, plina ea o masa neagra moalo, adesea semilichida grunzoasa. Din ganglionl i pulmonI praful poate trece i maI departe si sa se depung si in cele-l'alte organe ca splina, ficatul, maduva oaselor, daca are posibilitatea de a patrunde in siinge.

Sub microscop acest pigment se prezintg ca pulberea morfa sail ca _graunte neregulate, inegale, colturoase In spatiile limfatice sari in interiorul celulelor. In alveolele nulmonilor se vgd adesea celule inarI ca niste leucocite foarte umflate, a cgror protoplazma e incarcata co. pulberI de

carbune sail de alta natura: celule de praf. Si alto pulberI pot ajunge pe aceeasI cale in organizm si produce pigmentatiunile variate ale tesutelor. Asa pulberea de piatril, ca compozitiune. silicoasg, de obiceig, constitue calicoza la lucratoril in cvart, la cioplitoril in pietre fainoase etc. ; pulberea de fier produce sideroza, caracterizata prin coloratia pulmonilor galbeng-bruna sail neagra, dupa felul compusului de fier. Pulberl vegetale i animale, din ling, din bumbac,

din pief, din tutun se gasesc in pulmonii si ganglionil lucratorilor ocupati in diversele indastril produand diferite coloratiuni ale tesutelor. Une-orI pulberI pigmentate provin din substante lichide absorbite pe cale digestivii, dar care rezorbite i purtate in sango se precipita in tesute. Sarurile de argint, si anume nitratal de argint, care e muI frecvent utilizat, produce dupa o intrebuintare indelungatil, o coloratiune bruna-cenusie

-datorita depuneriI argintuluI sub forma unor granulatiunI pulberulente, in lumenul si epiteliile tubilor renalI, in piele, in ganglionI, in seroase, in perotii vaselor etc. Aceasta pigmentatiune constitue argiria.

www.dacoromanica.ro

LECTIUNEA VII

Petrificarea Procesul pe care 11 vom studia sub acest mime consta Inteaceea ca un tesut caprita o duritate ca de os din cauza depuneril In interiorul lia, in interstita si In celule, a srirurilor minerale. Adesea-orT calciul reprezinta

In mod exclusiv sari in cea mai: mare parte baza särurilor depuse. Proccsul patologic capritii eland numele special de calcificare Origina särurilor depuse poate fi variabilä ; astfel se pot produce petriflail: In urma proceselor de rezorbtiune osoasa, cum se intêmpla in cursul senilitatiI sari a unor afectiunl osoase de natura infectioasä, cum ar fi, tuberculoza bunii-oara. Sarurile calcare liberate prin faptul uzaril: sail destructiunfl osoase sunt luate de curentul limfatic si sanghin duse si depuse airea uncle gasesc conditiunI favorabile pentru aceasta. Avem a face In acest caz ea o transpunere, o stramutare a sarrailor calcare dintr'un punct al organizmuliff in altul, ca ceea-ce se numeste o metastazii. 0 cauza din cele mat frecvente a petrificatiuneT stint tulburarile de nutritiune locale, avénd de rezultat de a micsora vitalitatea tesutelor. In aceste conditituff schimbul intro dlementele anatomice si lichidele si gazele circulatiunet fiind vicios si incomplect sarurile calcare no mat puténd fi tinute in solutiune, se precipita. Aceleiasl cause e datorita petrificarea tesutelor ce n'ari de ajuns vase, sail ari o parte din vase astupate, sail sunt supuse timp indelungat si in mod repetat la presiuni earl: ingreuie circulatiunes si nutritiunea. Ilia putem cita placile calcare ce produceari alta data pustele proa grelo in grosimea muschilor pe call apasati, precum si acelea ce se formeaza In grosimea aductorilor la calrirett In aceste camnl. procesal petrecéndu-se pe °amen): tinerT,adesea-orT se formeazri adevrirate oase in grosimea muschialut

Poate di pentru a explica petrificarea In aceste clod casan l ar trebui sa invocam pe länga conditiunea local i o predispozitiune individuala in-

nascuta, poate si ereditara. De asemenea, tot printr'o nutritiune insacienta se ex.plica petrificares cartilagelor cari n'ari vase la batrinf, calcificarea cartilagelor costale chiar la oament mal' tinerl, proem si aceea a capsulelor fibroase putin vascularizate ce se formeazä in jurul parazitilor

inchisT in tesute, ca trichina s. a.

www.dacoromanica.ro

PETRIFICARE

69

Lamele fibroase suprapuse ce rezulta din organizarea falselor membrane fibrinoaso depuse la suprafata mernbranelor fibroase sau seroase inflamate ail de multe off o circulatiune limfaticti si sanghinkl foarte insuficientO, ceea-ce ajutO precipitarea sarurilor calcare si ast-fel se produc acele piad tarT groase calcare pe suprafata splineT, a pleura, pe suprafata si in grosimea durd mater etc. Valvulele corduluI carT in parte nu au vase sanguino ci nurnaT patine lirnfatice, mal Cu seama in timpul mganizrtrel exudatiunilor sail infiltratiunilor fibrinoase, devin cu sigorantO calcare. MaI ca seamrt inolele fibrocartilag:noase ale aorta' i ostiilor atrioven-

triculare se petrifica in cursul organizOrd produselor de inflamatitme eronica a endocarduluT.

.,,,

Fig. 30. Periolutil. calcificata : v. vas dllatat si plin en singe tuteo vilozitate de neoformatiune inflaniatoare ; p. pigment de sange ; n. placii. de calcificare ; c. canalicul mi pftretil ingrosati.

Dar o conditiune din cele maT frecvente pentru calcificarea patologicrt

este prezenta una tesut ca total mort, care are o predispozitiune particolara pentru a servi la depunerea sOrurilor minerale. In acest gap vom pone calcificarea produselor tuberculoase ce se transforma des in mase marI calcare. De asemenea se observa une-orT calcifiarea tromburilor vechT,

a focarelor necrotice din infarcte si din unele tumorI, mal ca searnO in cele fibroose. Tumorile fibroase sail fibro-miomatoase ale uteruluT se pot une-oil calcifica in intregime. In cazurile de graviditate extrauterinO j'étul ne maT fiind in legiltura ca sistemul circulator al mama se mamificO in pOrtile luT centrale, iar cele periferice carT sunt scOldate de su-

curile cevitateI abdominale in care fétul e chut, se petrifica. In cazar): maT rarT fëtul se poate calcifica si in totalitate constituind ceea-ce se numeste un litopedion. www.dacoromanica.ro

CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

70

Tunica interna a aorteI este precum se §tie sediul unei leziunI frecvente, a arteriosclerozeI, sail endarteriteI cronice deformante.

Piauile de endarterita sunt reprezintate la inceput prin focare inflamatom e, carI curand se necrozeaza, iar massele necrotice ce rezulta infil-

trandu-se ca sane de calce formeaza plci1e tarI cu consisten ta cartilaginoasa sail osoasa ce constituiesc aceasta afectiune.

In toate cazurile pana aci enumerate avem a face ca un proces mult sail maI putin intins care are de rezultat transformarea calcara a unul organ orI part)." de ordan sail esut. Depunerea sarurilor calcare poate afectua 0 o altä forma, anume poate

sa se faca a§a in cat intereseaia colulele in mod izolat fara a forma depozite masive ; sararile precipitate se pot prezinta atund numaI ca ni0e grata* in interiorul celulelor. .4a se observa o depunere de sarurI calcare sub aceasta forma in epiteliilo i tabiI rinichiuluI in arma intoxicatiifor cu sublimat earl nu se sfilr§esc raped° prin moarte, in intoxicatiile cu bismut, ea acid oxalic, mat rar in cele ca fosfor. A cestegranulatiimY calcare ocupa maI ca seama tubil dreptI al substanteI cor-

ticale, une-orI se aduna in cantitate mare chiar in lamonal tubilor formand cilindre de granulatiunI de calciti lipite intro ele prin exudate concretate. Aceasta precipitare de granulatiunl calcare in tuba i epiteliile rinichiuluI poate atinge une-orI proportiunl a§a de intinse in cat poate fi recunoscuta ca ochiul liber constituind atuncI infarctul de calcig, caro, precum se vede, ocupti maI malt substanta corticala, maf rar piramidclo, in opozitiune ca infarctul uric. Partile infarctate se prezinta ca o cebare a1ba-cenu0e i prin presiunea lor se poate scoate din tubI o maferie grunzoasil sag maI concreta formatä din granulatiile calcare. Ahura de imprejurarile amintite se poate gasi infarctul de calciä i in unele afectiunI destructive ale oaselor sag la batrinT. alte epiteliI precum acelea ale glandelor salivare pot prezinta in protaplazma lor graunte de särarl de calciii. i celulele creerulul atins de atrofie sunt de multe orI inbacsite in intregime ca granulatiunI de calce. Asemenea precipitate calcare sub forma de granulatiunl izolate se pot producer nu numaï in interiorul celulelor dar §i in interstitit Une-ori aceste granulatiunI prin apozitiune de materie se manse, ating dimensiunl in cat pot fi vïizate cu. °chid liber, prezintand forme diferite, rotunde, ane-ori cu s`ructura concentrich alte ori lobalele sail ca ni0ebucti maI InnT ca forme variabile. Cele mal interesante format-inci

de acest fel sunt acelea ce so gasesc in tamorile meningelor numite psamome.

www.dacoromanica.ro

PETRIFICARE

71

Aceste formation)." reprezintA o trecere la forma particular de petrificatiune ce constituie calculele. G111114016 calcare apar sub microscop ca niste granulatiunl, foarte refringente ce seamiThrt ca cele de grasime dar de cart se deosebesc prin insolubilitatea in alcool i in eter i solubilitatea in acidele mineral° ma' cu seamI in acid clorhidric. Subt intluienta acestul" acid ele se topes° i dail nastere la bale de acid carbonic daa contin malt carbonat de calcid. Celulele ce contin granulatiun)." calcare se coloreaza intens cu hematoxilini"i 'nand o nuantrt violetrt murdar i tulbure. ExtragAnd sArurile calcare, putem vedea sub microscope starea in care se giíseste tesutul petrificat. Apare ca o wag uniformit, lucio, ce se coloreaz intens cu hematoxilinrt In care celulele i fibrele preexistente calcifickil" nu se ma): disting. In adevä"r or)."-ce calcificare e prececiatà" do o faz ik" de preparare in care

tesatul se omogenizeazii, se aniforruizetz i numaT duprt aceea poate fi sediul precipitrtrii" aleare. Se stie ea" i calcificarea fiziologich", osificatiunea,

Fig. 31. Depozite nratice intenn eartilagn epifizar.

necesiteazii existenta unui testa preformat, ca hialin; existrt Irish' o deosebire intro cele dour) procese, de oare-ce in osificare tesiitul preformat are o nutrition° garantatd, celulele feiman viisi dispuse duph" un anumit aranjament favorabil indeplinirei one)." function): ; pe cand in calcificarea patologieg toatil prepararea pentru calcificare constit in formarea unel rinse omogene moarte din tesuturile ca vitalitate i nutrition° deja compromisrt.

In afar4 de skrarile de calce mal sunt i altele carl la un moment dat se pot precipita formAnd depozite in testae. Si-truffle acidulta uric precum si acest acid insusT., destinate a fi eliminate prin uriní, ca produse de descompozitiune inutile ale substanleT albuminoide pot &Jeri o asemenea precipitare.

www.dacoromanica.ro

72

CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.

Depunerea acestora trig presupune, inteun grad ca mu malt maI mare ea a color de calce, o stare de nutritiune generala vicioas/. Nu s'a IAtrans inch' pricina intima a acestuI proces ; e sigur Insit c existä' o stare constitutionala inascutit si ereditara earacterizata,prin o supraproductiune de acid uric si de "irate. SAngele incarcat cu aceste sararI va avea o influentil funesta, producInd mai intOI iritatiunI i apoI adev/rate necroze asupra unor tesute preparandu- le astfol pentru depunerea lor. E lesne de inteles c vor suferi de aceasta actiune nociva tocmal partile carI normalminte a o vitalitate mat slaba din pricina vascularizatiuneI neindestuilitoare. Astfel se explic/ formatiunile uratice ce se depun in eapsulele articulatiunilor, in cartilage, in endocard, in intima arterelor In grosimea tendoanelor maI cu seama in vecinatatea articulatittnilor, constituind tofiI gutosl. Uratele i acidul uric mg. cu seamii se depun. In cursul acestel boale, i in alto organe. Ast-fel in epiteliile renale In canaliculil rinichiulul se gaseste acidul uric sub forma de cristale aciculare srtí izolate sa/ dispuse in rozete. Prin compresiune aceste mase produc dilatarea canaliculilor renalI i iritAnd tesutele provoaca o proliferare conjuctivil care conduce la scleroza si retractiunea organulul. La copiiI mortl in primele siiptamtmi dupa nastere, adesea-orl papilele prezinta un aspect caracteristic incepénd de la virful papilei Fink' carn pe la jumatatea inaltimeI eI tesutul are o coloratiune galbenaportocalie. AceastO coloratiune nu e uniforma, ci raze cu coloratiune portocalie alterneaza cu alte necolorate. Prin presiune se scoate din aceste papile o materie fin grunzoasa cu aceeasI coloare, care sub microseop se

vede formata din globI radiatI incolorI sail galbenI de acid uric. i pe sectiunile microscopice se vede o mare parte din tuba dreptI ai papilelor cu epitelií descuamat si necrotic si cu lumenul aproape in totalitate _astupat cu asernenea cristale. Acosta e procesal cunoscut sub numele de infarcul uric al noilor näscutl. Ciind depunorea sararilor minerale se petrece in cavitatile saCi canalole preformate vorbim de calcule. Nu vom intra in detaliI multe asupra acestor

formatiunt Credera ca le vom stadia mal cu folos in patologia special/ a organelor din eauza legiiturel stranse co exista 'titre formarea lor leziunile presistente ale organelor precum si ea leziunile secundare la earl' pot da nastere i eari in lama' pot evolua in mod independent. Ne vom margini aid numai la niste veden l mal generale asupra conditiunilor in earl ele se formeaza. Organele urinare constitue un loe de predilectiune pentru formarea lor. Conditiunea formara lor depinde in parte de alterarea compozitiuneI himice a secretiunil acestor organe, anurae a urinel. Asa reactiunea urinei poate devine acidii din cauza descompuneriI ura-

www.dacoromanica.ro

PETRIFICARE

73

tulu.I acid de soditi si prefacera laI in urat bazic cu panero in libertate a excesulta de acid uric. Acest din urma corp de o parte, pe de alta oxalatul de caleiti care nu silt' in solutie de cat in prezenta uratului acid, se precipita amilndoua procurand materialul formara concretiunilor. Pe de aita parte in fermentatiunea alcalina a urineI, care se opereaza tot-d'auna sub influenta unor microbT, urea se preface in carbonat de amoniac, prezenta caruia provoaca precipitarea fosfatelor tin ate in disolutiune in urina normal. §i sedimental unel" urine normale contine

fosfate a caror prezenta nu are niel o importan.; precipitarea lush a fosfatulutta amoniaco magnezian si a uratuld de amoniac ce rezulta maI departe din descompunerea carbonatului de amonitt se face numaI trite° urina devenita alcalina in cursul starilor intlamatoare ale crtilor urinare produse sub influenta microbilor.

In rinichf aceste concretiunI am vazut In parte ca apar ca graunte fine earl pot ajunge pana la mrtrimea firelor de nisip, earl" pot fi carate de aria, in bas neto i in vezicrt sari eleminat chiar ca atarl (nisipul urinar). In basinete i in vezica ele pot atinge dimensiunI marI variind de la marimea uneI mazke pana la acea a untii oil chiar, avand aspecto variate dupa cornpozitiunea substantelor ce intra in compozitia lor (pietre saïl

calcule renale si vezicale). Adesea-orI intalnim in rinichI calculo cu strate concentrice alternante, unele formate de fosfate amoniaco-magneziene si de urate de amoniac, altele de oxalat de caleiti si de acid uric.

Bila e o aka' secretiune in care su formeaza adesea off coneretiunI. Studiind pigmentatiunile icterice am vazut conditiunile in earl se pot produce concretiunI pigmentate prin descompunerea bileI sail prin obstacole in excretiune erI prin destructiunl parenhimatoase.

Aceste concretiunl initial° constituiesc punctul de plecare al calculilor biliare prin adaogarea i infiltratiune cu .skurl mineral°. DupO extragerea pktilor minerale a concretiunilor tot-d'auna mal ramane o mask' uniforma ca hialiná care servise ca un fel de simbure pentru

depunerea skurilor. De alt-fel am vazut cá i petrificarea ordinara a tesutelor cere o hialinizare prealabila : i in adevar, orI-ce concretiune, ori" ce calcul reclama mal intaiii formarea anal simbure de materie organic°. : ca mucus concretat, detritusurI de celulele descuamate i mortificate. Adesea ofi simburele organic e constituit din mucozitatI inglobind mase de microbI. A$a bacilul coli poate adesea off servi ea punct de plecare a 'formara calculilor biliare. Daca la acestea mai adaogam ceea-ce am spas deja, ea" inflamatiunila de regula microbiene aproape nu lipsesc niel °data in organele ande se formeazá' concretiunI, vom vedea ce rol mare joadi micro-organizmele i in acest proces. MaI sunt i alte imprejurarI ande formarea concretiunilor calculoase trebue raportatil la

www.dacoromanica.ro

74

CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.

actiunea ruicrobilor. 2101 unelo calcule renale se formeazil in jurul unel concreting de cistina care'0.' are origina trite° fermentatiune microbienti a continutuld intestinal. Cistina ast-fel fermata se rezoarbe, trece in singe, de aicI in Erring 0 se precipitii in call() armare (land na§tere la concre-

ting. Tot din mina obstructiunel conductelor de escretiune i descompunerel secretiuneT prin stagnatiune, se produc concretiunile in alte glande

precum in cele salivare, etc. CaleItlele ce se formeaza in apendicele ileocecal ail §i ele tot-d'auna un simbure constituit din mucus 0 mult'i microbt i celule descuarnate, salí corpi straira patrung ca alimentele, etc. Concretiunile tarl ca n4te calcule in paretil arterelor i venelor se explica in urmatorul mod : dintr'un tromb rezorbit ramine o parte inchisa inteo pungi laterala a paretelg distins; acolo fragmentul necrotic, mi§cat lent 0 pe loe de curentul slab al singelg se netezete, se rotunze0e §i apol se infiltreazil ca sarurT calcare dänd na0ere acelor concreting numite tlebolito saa arteriolite. In bronhiile dilatate se produc aa numitele calcule bronhice neregulate, colturate i lobulate formate prin depunerea silrurilor calcare. inteun simbure de mucozitrifi amestecate cu celule in destractiune.

Necroza. Gangrena In capitolele precedente am studiat sub numele de degenerqcente infiltratiug o serie intreaga de procese morbide, diferite din punct de vedore morfujogic, asemanindu-se Insit toate prin consecintelelor. In adevä'r orY ce degenerare, orl' ce infiltratiune contribue s mic§oreze vitalitatea

celulelor, sä tulbure intr'un grad mg mare sail mal' mic functiunea ce lele all de indeplinit, sil vicieze nutritiunea lor conducé'nd, printrio transformare himica a parta lor vietuitcire, a protoplaztnef, la o uzare a lor timpurie, la destructiunea i ruoartea lor. .A.cest rezultat, in cursul degenera, ilor nu se produce de cit in mod gradat, fuuctiunea i viata celulelor se stinge ca incetul. Toate aceste procese, cart' contribue a supri-

ma viata tesuturilor in mod lent, pot fi cuprinse sub eticheta generica de necrobiozii.

Ciad din contra cauzele vatilmatoare sint de natura a suprima repede orI co activitate inteun tesut, calificam procesal cu numele de necrozä. Sint variate procesele earl pot produce necroza. Pot fi cauze mecanice : ast-fel un organ, un membru se pot mortifica in totalitate printr'un traumatizm violent. Sail cauze termice : dincolo i dincoace de anumite limite temperatura -Ta exercita o actiune necrozanta asupra tesuturilor organisniulg. Gauze himice : agentiI causticI (acizii rainerall tarI sail alcalinele) in grad de concentratiune suficienta se bacilli in cel mg mare

www.dacoromanica.ro

NECROZA. GANGRENA

75

grad de insusirea do a acide pe loe elementele anatomice : formatiunile membranoase colorate, albe sail cenusil or negre, ce se formeaza pe suprafata pielel sail a mucoaselor expuse actiunel anal agent coroziv, nu

grit in mare parte de cit expresiunea necrozeI tesuturilor atinse. Sint insa si cazurT in earl, pentru a explica necroza nu se poate invoca causticitatea substantelor ingerate cum Ye de pildii necroza epiteliilor re-

nale In cursul diferitelor intoxicatiuni : intoxicatiunea cu cantarida, ca fosfor, acid oxalic, etc. Acestea si multe alte asemenea substante sail nu sInt de loc caustice sail, coi putin nu mal sint In gradul de diluatiune In care ajung In rinicht Colulele se necrozeazil in acest caz din pricina ea anumitele substante exercita asupra lor un fel de actiune toxica paralizanta, care, daca' Teste destul de intensa, suprimä celula pentru totdeauna

ca element vietuitor. Rolul cel mal mare in aceasta ordine de cauze il ail insii infectiunile. Produsele de secretiune ale multor microbT se bucura prin excelenta de proprietatea de a ucide celulele. In toate infectiunile cu mers foarte repede necrozele celulare constituesc leziunea cea mal frecventa si mal

jilting. Cholera cu mers fulgeriltor ne da exemplul col mat tipic In aceastil privintil : in toate organele, dar mal cu seama in rinichiu, celtilele se prezintä cu forma si dimensiunile lor normal° fara niel o urma de degenerare, fara all fi perdut raporturile intro Tele, dar ail cu toate acestea toate caracterele colulelor nocrotice. Ieste exemplul cel maT tipic de necroza subt influenta into" otravI de natura infectioasa. 0 altri cauza de necroza le supresiunea circulatiuneT. Astuparea cornp/ecta a artereT principale a anal organ sail regiunT, produce in unele organe, in rinichl de exempla, necroza in scurtul timp de 1-2 ore ; alte testae stilt mal rezistente, dar in orT ce caz in 10-12 suprimarea afluxuluT singeluT produce inevitabil moartea chiar a tesutuluT osos, care Te cel ma"' rezistent. In acest caz ce] Lila moare nu atit prin lipsa de materie asimilabila, cit prin supresiunea oxigenulut care, pentru mentinerea vieteT le tot atit de trebuitor organismulul elementar cit si cold' complex. De aceea necroza de aceasta natura se numeste si necrozil asfixica sa5 asfixie bocal. Leziunea cunoscutá subt numele de infarct anen3ic, caracterizata prin formarea une focar mal uscatgalben ca lutul, mal mat, mal gran tilos, le datorit uneI asemenea necroze locale si rapezI a taturor elementelor anatomice din cauza obstructiunel artereT principal° printr'un einbol. Necroza de origiati vasculara so poate produce insa .-,:i Intr'un alt mod. Anume poate sa fie datorita une" leziunT proliferative a peretilor vascular' care conduce la micsorarea sail astuparea chiar complectil a lumenub')." vaselor. Aceasta leziune poate sil intereseze artera principala sail

www.dacoromanica.ro

76

CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

un nunAr mai mult sad maT putin mare, sail chiar pe toate arterele maI arteriolele unel regiuni. Rezultatul va fi ca si in cazul de obstructiune mecanica : necroza intregiI parff a care]: irigatiune depinde de vasele bolnave. Asa, se poate observa necroza uneT. partT. intinse a uneT extremitatt pontru care nu gasim alta cauza de cit acea cunoscutii subt nurnele de endarteritil cronica obliteranta. Necroza ce se observa adesea

off in inflarnatiuni se explica in parte tot prin lipsa de irigatiune, vasole fiind comprimate prin produsele neoplazie. inflamatoare. Si staza complecta datorit impiedicrii circulatiunel venoase poato produce in acelast mod necroza, tesutelo fiind de o parte comprimate prin ingramadirea singelut, pe de alta parte expuse unui medid desoxigenat. Ca in toate manifestatiunile vietel" normale i patologice, i in necroza

tesutelor pate avea un rol important sistemul nervos. In cursu.1 unor boale de maduva, ca tabesul, siringumielia etc., se produc acole necroze limitate, freevente in talpil cunoscute subt numele de rail perforaut : o parte a tesutelor pana la os, putënd interesa chiar osul, se mortified; si se elimina dind nastere la ulceratiuni profunde Sint alto cazan in car]: unul sau mat multe degete off o parte mai Intinsa a dourt extreiuit4f omoloage se necrozeazil de o data, luind caracterele speciale ale gangreneY., pe cari le vum studra, i constituind ceea

ce numim gangrena simetrica. In asemenea cazuri influenta sistemuld nervos pare si ma): evidenta. Si in cursul altor boale nervoase, daca bolnarul zace Inuit timp in pat se produc la nivelul sacruluI, off trocanterelor, sau calcaneelor piacI necrotice. Aceasta, forma de necrozil nurnita decubit, se explica in parte si prin cornpresiunea indelungata. Numai aceasta cauza insa nu'l suficientil, de oare-ce nu se formeazii decubit oft' de cite orI un om zace multa vreme. MaI intervine de bung seama si o alta pricina, anume influonta leziunel nervoase. Unele boale cutanate herpetice earacterizate prin o eruptiune sistematizata de vezicule ca alteratiunf ale nervilor, ca in zoster, se asociaza de o necroza gangrenoasil a teritoriuluT de piele corespnnzator.

Lepra ne a un alt exempla de necroza la care alternatiunea nervilor conlucreaza producèndu-so amputatiunT. ale falangelor. Pentru a explica actiunea sistemuluf nervos in mecanizmul necrozelor,

se admite o alteratiune a nervilor trifief, sad o paralizie a vasodilatatorilor subt influenta unor substante toxice, cum se poate intimpla prin actiunea ergotinel, sad subt influenta unor leziani vulvulare. In off ce caz, mal: totdeauna intervin maT multe cauze de o data, cum

am vazut in decubit uncle pe ling lezianea nervoasa joaca un rol

www.dacoromanica.ro

NECROzA. GANGRENA

77

pricina mecanica, compresiunea. De asemenea in leprä credem ca am putut dovedi actiunea mixta a leziunilor nervorse vi vasculare mat ea seama.

In forma de lepra zis a nervoasa pura, bacilil se gäsesc numaI in teaca nervilor untie produc ingrovärl prin proliferarea tesutulul conjanctiv interfasciculat, din caro cauza partile corespunzatoare nervilor respectivl se mortifica' si se elimina and navtere ulceratiunilor caracteristice in talpa, amputilreI falangelor etc. Dar col putin In casurile studiate de noI, luciurile nu se rnargineali numaI aid. Pe Linea lezinnea nervoasä mal exista, in locul undo are et se produca o amputatie, o neoformatiune de tesut conjuctiv un fel de inel sclerotic care gâtitie tesutele pan la notifiLare j eliminare. Aceste inele nu trebuesc confundate cu inflamatiunea consecutiva necrozolor, pe care o vom studia ; din pricing a se formeaza inainte de a so produce necroza, care le din potriva, in parte col putin, o consecintä a lor. Mara de aceasta am gäsit in maI multe cases": o lesiune a vaselor din aceste extremitatI, consistind in inflarnatiunea i astaparea lor prin celule de notiä formatiune, amestecate ca bacilI de lepra. Nu ne pronuntäm asupra casurilor pure, dar casurile examinate nu ere)" pure vi explica malt mal bine fenomenal gangrene'', i credem c lesiunI

ava de insemnate ea acelea gangren6se, nu trebue sa le reducem la un singui moment, vi ca mat totdeauna intervin cauze complexe, printre earl' astaparea sag leziunea vaselor joaca un rol de primul rang. Poate cIl i in cazurile in earl se presupune o influenta nerv6s4 simpla se vor gasi maI multe moment() fórte grave vi esentiale, pentru a ne explica mortificarea, adica lesiunea cea maI grava a uneI partI a organismuluI.

Pricinele amintite in producerea necrozeI stint ajutate de diferite imprejurarI locale vi generale. Am zis de pild'a ca stilt tesuto carI prin natura lor suf.& nai greu and le lipsevte singele vi se mortifica maI räpede, altele din contra pot rezista mai mult timp. Alteratianile singelul, precum anemiile grave, hidremia ce insotevte multe boale de rinichI, glicemia ce caracterizeaza diabetul etc. scaderea vitalitIlii tesutelor subt intluenta senilitatit orI a boalelor indelungate cahectizante, boalele de inima in cursul carora so produce o slabiciune a muvehiuluï cardiac, toate acestea predispun tesutele de a se necroza foarte uvor. Aceste cauze ajutatoare joacti un rol esential in gangrena numitä senila vi in acea marantica. tinge boale infectioase, precum e febra tifoida, creiazä o predispozitie deosebita pentru producerea necrozeI decubitale sacrale

sau trocanteriene, sau a pareteluI posterior al laringeluI subt influienta presiunei cartilagelor laringiene. Necroza poate fi limitata la o parte de tasute, sau la grupo de celule www.dacoromanica.ro

CUES DE ANATOMIE PATOLOOICA

'78

uneorI numaI la cite-va celule ; sau poste ocupa parti intinse, un organ sau un membru in intregime. In cazul intaiii numaI prin examenul microscopio poate fi recunoscutg, in cazul al doilea se vede ca ochiul liber. Necroza prezintg caractere microscopice tipice dupg care poate fi

recunoscuta. Mal inainte insg de a intra in acest studig je nevoie s'a' insistam asupra unel distinctiunI ce trebuie avala in vedere. Na trebuie s'a' indentificgm in mod absolut notiunile de tesut mort en acela de tesut necrozat : tesaturile luate de la cadavru sint moarte i ca toste acestea in majoritatea cazurilor nu le vom putea deosebi subt microscop de un tesut oruolog luat de pe omul viii. De acosa prin necrozg trebuie

sti intelegem moartea partida a tesutelor inteun corp inca in viatg, 9i aceasta moarte numaI prezintg, caractere istologice distinctive.

Caracterul general al orl carul tesut necrozat je disparitiunea sau fragmentarea pana la disparitiune a nucleilor, protoplazma celular a in acela§I timp devine uniforma', limitele elementelor anatomice i orI ce diferentiare a lor se terg, total se coloreazg foarte slab i difuz ca substantele colorante. Intervin Tusa diferite pricini carI dan necrozelor aspecto variate, ceea

co a facut ca sa se admita §i sa se descrie diferite forme de necrozg. Yom distingo in primal loc necrozele limitate, celulare ca sa zicem aya, de necrozele intinse. Acestea din urma, din cauza marel intinderI pe de

o parte, din cauza altor momente pe carT le vom studia in alta parte, capilla caractere speciale mil a %cut sa li se dea numele de gangrene. Un alt semn caracteristic al necrozeI ni'l da' imprejurimea partil necrozate. Un tesut necrozat a pierdut orl-ce relatiune de nutritiune sau de functiune ca partile vil' incunjuratoare, le un corp strain in mijlocul tesutelor i nu'l greu de prevazut care va fi urmarea. Acest corp strgin va irita tesutele din jur li vom vedea ca orI ce iritatinne de aseruenea natura are de rezultat de a dilata vasele, de a provoca o diapedeza mal' abundenta, o proliferare a tesutuluI autocton in fine toate semnele uneI in flamatiunI.

La necrozele maI intinse aceastg zona inflamatoare se vede O cu ochiul liber sub forma unuI cerc incujurgtor de cite-va milimetre lgrgime salí li mal larg, mal' umflat, iperemic, uneorI ,i emoragic. Acelag proces de inflan' atiune incunjurg partea necotica li in pgrtile profundo, accentaind astfel delimitarea intre lea §i tesuld s'anglos. Se dri numele de inflamatiune

delimitantg acesta reactiunI de vecingtate, -lar partea ali izolata se nume§Ie secvestru. Acest secvestra de multe orl se elimina' i local ramas liber Ie umplut, dupg imprejurarI, sau ea tesut de nou'a formatiune, rezultat din proliferarea inflamatoare incunjuratoare sau cu lichid cand

acest tesut nu se poate forma, orl" se califica, orI In fine se rezoarbe. www.dacoromanica.ro

LECTIUNEA VIII

Necrozo. Gangrena (Unwire)

a) Necrosa de coagula(iune. intro necrozele celulare forma cea mal importanta, cea mal frecuenta je necroza in al card stadia Weigert are cel maI mare merit, si care chiar poarta numele dat de acest autor, adica necroza de coagulare. Tipul acestel necroze 11 gasim in leziunea produsa. de bitcilul difteric i, ceea ce se numest falsa membrana difterica

necroza concomitenta a tesutelor maI profunde, nu e de cat o necraoza de coagulare.

Leziunea local a caracteristica a acestel boale consta in primal loe in formarea unel pseudo-membrane la suprafata mucoaseI ce a servit ca poarta de intrare microbuld difteriel. S'a crezut alt-dat cä aceasta falsa membrana e constituita numaI din fibrina provenind din sang°. E drept ca. difteria determina o inflamatiune cu caracter exudativ, insa studiul aprofandat al falseI membrane difterice a aratat c structura geneza a nu este aceea a und simplu exudat vascular. Sub microscop aceasta falsa membrana se vede formata dintr'o retea alcatuita ast-fel niste bucatI, sa le zicem pentru un moment protoplazmatiee, ca un fel de nodurT de intersectiune ale retela ; din acestea pleaca ramificatiunl ca niste trabecule call se maI ramifica din noa, se intretaie si se anastomozeaza. Una anatomistI aü comparat imaginea data de ramificarea bucatilor protoplazmatice atnintite cu aceea pe carI ni-o (la forma ramificata a coarnelor de cerb. Na se ponte admite c falsa membrana, astfel constituirá ar fi fibrina de origina vasculara. Pentru aceasta n'avem de cat sa comparam aspectul descris al falsa membrane cu acela cunoscut al fibrina rezultand din coagularea sangeluI; iar termenul de comparatiune Il gasim chiar subt falsa membrana de care ne ocupara, in grosimea mucoaseI si in submucoasa, unde se produce coagularea limfeI evite din vasele iritate. Fibrina din profunzime, din interstitiile mucoasel si submucoaseI, formeaza, precum deja stim, o retea de fire foarte fino, granuloase, dand reactiunea coloranta a fibrineI (VezI inflamatiunea fibrinoasa, acest volum)

cu spatiI mid ce inchid leucocito, ca puncte nodal° foarte miel rezultand

www.dacoromanica.ro

80

CORS DE ANATOMIE PATOLOGICA.

numaI din suprapunerea firelor ce se intretaie; pe cand in falsa membrana, am Taut, punctele nodal° stint ca niste bucatI mari de protoplazma, reteaua'l fermata din trabecule mal largl, inegale, ca spatiI maI marl goale ne continènd niel o leucocita, cel putin In falsa membrana de curand fermata. Mara de asta, trabeculele i nodurile retelei nu dail reactiunea coloranta a fibrinel, nici nu se coloreaza, la inceput, ea niel o substanta oelorantill rilmrstn incolore, netede nu granuloase, luciI i transparente na refringente

ca firele reteleI de fibrina de origing vascular. Una patologistI all vgzut inch" de malt deosebirea ce exista intre aceasta imagina si o simplrt retea de fibrinä" ; de aceea dat numele de dege-

nerare sticloasa. Aceasta denumire insa nu s'a putut inpaménteni in stiinta, fiind-crt tine searna numaI de aspectul microscopic si niel decum de natura procesulul. Na se poate explica aspectul descris al productuluI difteric de cat ca o transformare a chiar epiteliulul mucoaseI. Nodarrle de intersectiune ale reteleI descrise reprozinta celule mortificate In care niel umbra de nucleil nu se maI distinge, trabeculele retelei sunt expanziuni ale protoplazmel acelorasI colule. Pentru a pricepe mecanizmul prin care se opereaza aceastä transformare, sa ne amintim c difteria e datorita Line microb a caruI secretiune foarte toxica se adreseaza celulelor i aniline in primal loe nucleuluI, a card economie o vatilinaIn cel maI mare grad. Dar de alta parte stim ca in nuclea are izvaruI vigoarea uneI celule, de energia nucleulul depinde enrgia ca care se indeplinesc functiunea speciala, nutritiunea, reproductivitatea celuleI, precum i aprtrarea el" in contra agentilor vatilmatoff. Când nucleul este ast-fel vatamat, limfa exudata din vasele profundegaseste in celulele epiteliale ale mucoasel un camp neapilrat : prttrunde, printre ele, intra in interiorul protoplazmeI lor pe eare o umflii, o face sit' piarda consistenta, sll diflueze sub forma prelungirilor descrise. In acelasI timp insa aceasta limfa, care contine substanta fibrinogong, guísete in toxinele microbuluT, in substantele rezultate din destrugerea nucleuluI, elemental capabil de a provoca o fermentat,,ie fibrinoasa, adecti fermentul fibrinogen de care am vorbit in alta parte. §i in adevi5r, limfa imbibata in celule impreuna cu. protoplazma celularrt pe care o imbiba se coaguleaza pe loc. Falsa membrana difterica dar e insusI ()paellal mucoasel coagulat sub intluenta limfoI incarcata ca substanta fibrinGgenrt si a fermentuluI fibrinogen procurat de microb 0 de topirea nucleuluI. Se pricepe lesne gravitatea acestuI preces : celulele ca nucleul

pierdut, cu protoplazma coagulata nu se mal pot repara, sunt pentru tot-deauna ruoarte. Coagulaciunea protoplazmel insa0 fiind partea esentiala

a procesuluI, credem c donumirea de necroza de coagulatiune propusa. www.dacoromanica.ro

NECROZA GANGRENA

81

de Weigert e preforabil aceleia de degenerare fibrinoida intrebuintata de

alï anatomisti. O forma maI putin pura de necroza de coagulare grisim in tuberculoza. Substanta c:azeoasa este caracteristica pentru tuberculoza, dar putèndit-se produce si sub influenta altor cauze, ca in sifilis, in diferite tumorI etc.,

nu este de at o necrozrt de coagulare a tesutelor. In tuberculoza masa necrotica prezintä oare-carl caractere distinctive cu toate acestea. §i aicI avem bucal): protoplazmatice i reteaua trabecu'ara coagulata descrisa ; toate acestea ilusa sunt ca mult mai grea de apreciat, fiind mascate de alto elemente ce se formeaza sub intluenta condi-

tiunilor speciale. In adev6r, in substanta cazeoasa masa necrotica este imbacsita, cu o gramada de granulatiunI solubile in acid acetic, prin urmare de natura' a1bumin6sa, i piaturI de grasime i aceasta din cauza ca, in tuberculoza, gratie modalitatil particulare de a lucra a baciltiluI tuberculus, gratie actiuneI sale mal: lente, mal cronice, aluiturea ca necroza

colulara de coagulatiune, se produc i fenomene de degenerare albuminoasa i grasa a altor celule. Dar aceste caractere de distinctiume sunt secundare. Avem Insu in altul

care ne permite de la prima vedere sii distingem o necroa de coagulatiune diftericrt de una tuberculosa, anume modul cum se distruge nucleul. In necroza tuberculoasa, pe tanga elementele descrise se ma): vi5c1 o masa de bucatI mai neregulate ce se coloreaa intens i carI rezulta din d'Art.-

marea nucleilor celulelor, acestia se imbucatritesc din ce in ce, ajung a se vedea ca granulatiunI cromatice din ce in ce mal: miel i nurnal and procesul e foarte inaintat dispar cut total. In falsa membrana' difteria de la inceput nuclei): dispar ca totul. Bacilul tuberculos provoaa dar procesal de destructiune nucleara numit cariorexis care consta in fragmentarea nucleilor, pe cand cel difteric produce carioliza, adea topirea nucleulul. Accentuilm asupra acestul fapt pentru a atrage atentiunea asupra uneI actiunI, unta fel do afinitate specifia, co exista intre diferitiI microbl: i partea cromatica a nucleuluI. Necroza de coagulatiune e expresivaea anatomia aproape generala a molla celulare, mai ca seama sub influenta cauzelor infectioase. Astfel si in pneumonie, am putut constata a celulele desquamate din alveol, epiteliul alveolel, se umfla i in parte devine granulos, dar in parte protoplazma capta o structura particulara reticulata, orI mal lucie, aproape ladina tot din cauza coagulariI limfeI incarcata cut substanta fibrinogena in interioral corpulul celulel impreuna cu protoplazma acesteia. AcelasI lucru se poate observa aproape in toate procesele exudative mierobiene.

b). Coliquatiunea.Testiturile necrozate prin procesal de coagulare desPabeit-Sion. Cura de anatomie patologica.

www.dacoromanica.ro

82

OURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

cris devin tot-d'a-una tarT, compacte; pot insg maï in urmg sä-sl piardg aceastä consiste*, pot chiar sg devina mult mal moi ca in starea normal. and printre pgrtile solidificate si modificate cum am vollzut, patrunde din mil lima; lichidä care nu se poate coagula mal' &parte de oare-ce nu mal ggseste aici celulele a cgror distrugere sit procure elementele fermentatiunii fibrinogene, rezultatul va fi cg masele dure imbibate ca se vor muja din ce in ce si vor fini prin a se desagrega, constituind un fel de tercia format din lichid in care e amestecatg in proportii variabile, masa solidg modifica* ramolitä. and necroza se prezintä cu aceste caractere 'I zicem necrozil de colicvatiune.

Fig. 32. Piele In varia en exoda/iuni, liquefactiune qi corpuseuli hialinT.

E foarte probabil insä eh aceastg topire a pgrtilor necrozate nu este mima rezultatul actului fizic al imbibitiunii, ci se mal' petrece si un alt proces himic, o fermentatiune, dar o fermentatiune tocmai contrarg aceld fibrinogene avind prin urmare si rezultatul tocmai contrar, adecg de a topi materia coagulatg. i in aceastg fermeniatiune de Gens contrar celel fibrinogene joacg un rol important microbii si produsele lor. §tim In adevär eh' sunt microbi cari ail proprietatea de a coagula substantele

albuminoide, pe and altii se bucurg de calitatea contrarg de a le topi www.dacoromanica.ro

NECROZA GANGRENA

83

§i, ca sa nu Liam de cat un exempla amintim, ca stafilococul spre exemplu topete gelatina, pe dud bacilul comunal intestinulnI coagaleaza laptele etc.

Un testa coagulat prin concurenta unuI microb, poate fi dar ulterior lichefiat sub influenta altuia.

Dar chiar produsele diferite ce se nasc In organizm sub intluenta unuia si aceluiasI microb pot conduce la aceste doua rezultate deosebite. Am aratat de pilda eh' in tuberculoza ca i in difterie tesuturile se .coaguleaza in mare parte prin actiunea toxinelor microbilor respectivl. Descoperirile din ultimiI anl lug ail dovedit ca antitoxinele, pe cart .organizmul animal le prepara sub influenta toxinelor, stint capabile de a vindecit leziunile produse de microb. Dar pentru ca falsa membrana, care adera foarte intim de mucoasa sa se poatil desface i pentru ca masa cazeoasa dura coagulata sa se poata elimina, trebue ca si una si _alta sit se inmoaie, it se topeasca pang la un oare-care grad si aceasta se si intarnpla chiar In adev'ér in aceste vindecarI sub influenta serurilor antitoxice. Aceasta inmuiare nu este de cat o trecere de la forma de necroza dora, de la necroza de coagulatiune la aeeea de necrozil moale, de necroza de colicvatiune. Prin urmare ceea-ce coagulase toxina microbuluI, e topit acum de antitoxina luY ; iar aceasta topire, de buna seamil se produce tot din cauza uneI fermentatiunI precum a fost i coagulatiunea, ca rezultat Insa diferit din cauza conditiunilor diferite : sub-

stanta fermentescibila e acum un fel de fibrina moarta In loe de celule fermentul o antitoxina in loe de toxina. Necroza de colicvatiune se poate insa produce si de °data, attincI cand sunt tesute carI din pricina composititineI lor chimice nu pot suferi fermentatiunea fibrinogena i care din cauza structureI lor primesc cu mare aviditate lichide. Tesutul nervos e bucura in cel mal mare grad de aceasta calitate. Aid necroza nu va afecta niel ()data caracterele celel de coagulare ; o necroza a creeruld, off a maduveI va fi represititata printeun focar pulpos, orI maI moale, aproape difluent format din lichid amestecat ca grasime si mal ca seama ea sfaramaturI de tesut inmuiate.

MaI exista o forma de necroza intinsa cu caracterul ca tesutele se inmoaie, se lichefiiaza aproape, fitrit a avea insa mirosul i celo-l'alte c,aractere ale gangreneI. Voim sit vorbim de ceea-ce se numeste macerati-

unea tesutelor. Exemplul cel maI pur de necroza prin maceratiune ni'l oferä starea in care se gaseste un fet care sta mort mal mult timp in cavitatea uterina. Pielea i maI cu seama epidermul ridicat sub forma de bule maI marl' orI mai mid pline ca serozitate rosie murdaril. Dermal i toate tesutele sunt flaste, fara consistenta, umede, foarte sumlento, ea o coloratie rosie deschisa uniforma care se intinde pana si la www.dacoromanica.ro

84

CURS DE ANA.TOMIE PATOLOGICA

tesutul osos din cauza imbibitiunei eu serozitatea colorata iesitil din vase. Nu exista insa mirosul niel destructiunea sfaceloasa i murdara earacteristice pentru gangrena din cauza ca aceasta ramolire ca un fel de topire, se face namal sub intluenta imbibril esutelor ca lichid frui concursul microbilor.

Trecem acuma la necrozele earl ating nu name in twat, niste celule, ci o parte maI intinsit din organizm. c). Mumificare i gangrena.Fi printre acestea se pot distinge mai

multe forme. Avem in primul loe o necrozä' uscatit, impropriii numitit gangrena uscata eareia maI bine, '1 zicem mumificare si o gangrenit umeda sail gangrena propriif zis. Ca tip de murnificare e necroza extremitatilor produsa prin astuparea. artere principal° sail acea care se produce sub inlluenta senilitatif. Pa de o parte in asemenea caz nu inaI vin lichide circulatiunea fiind supe de altil parte si lichidele ce existati deja se evaporeaza, din

care cauza tesutele se atrofiaza, se retracteaa se usa* partile superficiale ale epidermului cad, membrul mumificat devine me mic,.uscat, pielca se prezintit la vedere si la pipitit ca un pergament ; singele caroexista deja, stagnind, difuzeazil prin paretil vaselor, se disolva, materia colorantrt InìbiL tesutele earl: capata o coloare neagra : gangrena neagrit. Daca pricina, care provoacrt necroza grtseste tesuturl exsangue, atunct partes mumifiata ramâne incolora: gangrena alba.

De profunzimea, pana la care se intinde necroza depinde temperatura partilor. Daca e numal superficiala, clack' prin urmare in partile profunde eirculatiunea rilmane deschisa, atuncl singele nu numai cá patrunde-

acola, dar vine Oahu: in me.' mare cantitate, chemat fijad prin mactiunea intlamatoare, ce am vrtzut ca se produce in jurul orI-care necroze. In acest caz partea ruumificatit are o temperatura ridicata gangrena calda. Cfind tesuturile sunt mortificate Oda la o aditncime mare. avem, din cauza lipsel totale de singe, gangrena rece. Pentru ca sa se producil gangrena umeda, sail gangrena propriii trebue tome conditiunI cOntrarie acelora ce prezida la mumificare, anume trebue ca In tesuturile ce se gangreneaza sá maI vie singe. Aceastil conditiune va determina alte dourt, adecit va intretine umiditatea si un oarecare grad de tomperaturit earl permit piitrunderea i dezvoltarea microbilor, conditiunea esentialit pentra ca o necroza sá ia caracterele gangrene. 'lined°. In adevilr, 'Wean tesut gangrenes nu lipsesc niel °data. microbil i anume microbI din grupal celor de putrefatiune. Aceasta nu insemneaza ca gangrena Disk's): e produsa do microbf ; tesutele se necrozeaza sub influenta cauzelor obicinuite filrá intervenirea obligatoare a microbilor ; acestia ajung aci diva ce necroza s'a produs, sari cilnd e pe cale de www.dacoromanica.ro

NECROZA GANGRENA

b5

a se produce, iar prezenta lor produce transform.,rile secundare speciale earl ne fac s dam neerozeI calificativul de necroza gangrenoasa sail gangrena. Imprejurarea crt tesutele nu maI sunt in vigoare sail sunt chiir necrozate ne explica pentru ce in gangrena gasim microbil do putrefactie earl stim ca al tocmaI predilectiune pontru cadavrele test], telor. Faptul ca in partile gangrenate ma vine singe si ca prin urmare tesutele modificate sunt 'floret scaidate de limfa iesita din vase pe de o parte, iar pe de alta proprietatea penerala a niicrobilor de putrefactie de a topi substantele albuminoase coagulate ne explica pentru ce tesutele gingrenoase se innioaie. Gangrenele decubitale de pilda, despre carI am vorbit, vor incepe prin niste pete difuze rosiI murdare sat.' livide datorite nu unel iperemiI ci itnbibaril tesutelor prin substanta coloranta a singelul difuzatii prin paretiI vaselor, modificatl prin conpresiune si din cauza leziuneI nervoase trofice asupra carora am insistat. Cu at procesal inainteaza, placa formata .devine mal vinata, apoi aproape neagra, tegumentele se ulcereaza i ramin doscoperite partile mol, umede, umtlate, rupte, zdrentuite, ramolite, pulpoase, ca coloratie patata bruna neagra ca part): cenusiI murdare raspindind un ruiros infect sui generis caracteristic pentru gangrena. Partea ast-fel mortificatil, crtreia 'I se null' d i numele de sfacel se eli-

mina bucatl-bucatl, läsind in darn ulceratiunl intinse un marginl sfaeelate subminate patrunzand 'Anil la os, iar in jurul el se produce cereal do intlamatiune delimitant deja descris. In regula generala dar aceasta e filiatiunea canzelor ce prod uc gangrena : o necroza sari un inceput de necroza sub intluenta cauzelor obicinuite, tip): pätrunderea microbilor de putrefactie indata ce necroza a luat o

intindere proa mare sati s'al produs pierderl de substanta. Aid, in acest tesut mort microbiI gäsesc terenul cel maI favorabil pentru a se inmulti si a provoca putrefactia limitatä, intr'un organism Inca viii. Pe cita vreme intr'un tesut mort nu pot intra microbI, nu se produce gangrena ; partea aceasta mortificata se va atrofia, se va mumifica, se va calcifica, se va elimina, dar nu va trece in gangrena. Trebue trig sa admitem ca sunt i microbl earl pot produce gangrena chiar intr'un tesut sänatos. Ast-fel in maI multe cazurl de noma am putut izola si cultiva un microb ca caractere speciale prin injectiunl locale subcutanate de cantitatI mici de emulziune Meat° ca tesutul gangrenos de la om am putut provoca la iepuff gangrena tesutelor mol ale falcil Met' a fi supus animalele la o preparare prealabilä. Nu putem explica

gangrena tipica, produsa in aceste canal la iepurI de cât prin actiunea speciala a microbilor continufi in materialul gangrenos injectat. Poate ca nu mal e nevoie si insistam ca la examenul microscopic un www.dacoromanica.ro

86

CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

tesut gangranos se prezinta ca o masa incolora murdara sail foarte slab. coloratá in caro nn se maI disting elementele anatomice, cu nude): disparuff ca total sail fragmentaff.

Fig. 33. Noma f. limita degeneratfi. a epiteliuluI gi tesutul neerosat prin invaziunea maselor enorme ale baeilulul nomeY, e. epiteliul normal.

www.dacoromanica.ro

NEOhOZA. GANGRENA

87

O alta forma de gangrenä sub influenta directa a microbilor particular" este aceea care se produce prin bacilul edemula malign desvoltandu-se

in arma traumatizmelor. Aid foarte curènd se naste o gangrena difusa ca imbibitiunea tesutelor co un liquid sanguinolent i ca desvoltare de gaze_in mijlocul tesutulul (emfizem gangrenos). In dad" de inconvenientul posibil al une." cicatrice diformante sail al unel pierden T de substanta ireparabila, gangrena poate constitui pentru

organizm un alt pericol mal' mare prin microbi" cb contine. Am zis ea microbil din gangrene stint din grupul celor de putrefactiuno si ea atar" nu proa pot sa se localizeze de cat in tesutele deja moarte ; insa prin faptul ramanerei lor mat multa vreme in organizm, II schimbil conditiunile de viata, se adapteaza noulut media si devin incetul co incetul capabilY de

a trai si a se dezvolta i inte an tesut viti. Atone" pot fi dusi prin cu.rentul circulator in alte part"' ale corpuluT, (Hind acolo nastero la focare metastice ce vor lua de multe or"' acelasf caracter putred gangrenos. Sari

daca nu chiar corpurile lor, dar col putin produsele lor de secretion° pot patrunde la un moment dat in mate cantitate in circulatiune pro&wand o intoxicatie mortal. Sari produc o toxi-infectiune in care la autopsie toate organele chiar acelea car" nu prezinta modificarI anatomice

tipice de gangrena, raspandeso un miros intens de putrefaction°, este datorita una asemenea generalizaff de produse microbiene i microbi do putrefactie avand punct de plecare inteun focar gangrenos limitat.

www.dacoromanica.ro

LECTIUNEA IX

Regeneratiunea. Mad se distruge o portiune din organism, acesta reactioneaza manifestand o tendinta de a reface ceea ce s'a perdut, de a regenera tesuturile distruse.

Pentru ca regenerarea s se faca tiebuesc Ore-carT conditiunt Asa organismul trebue sa aiba un grad Ore-care de vitalitate, sa posede proliferabilitatea, adeca acea forta gratie careia organismul se desvolta. Acésta forta exista mai pronuntata la embrion, se perde apd eu etatea i seade Inca Cu cat consideram tesutarT de organisatiune mal" specialisata. Regenerarea scade de asemenea Cu cat no ridicam In seria zoologica.

Putem constata a cut cat organismul este me plirnitiv cu atilt este mal mire facultatea sa de a regenera. Asa de exemplu : polipii, moluscele, pot fi taiate in doui5 si din fie-care junfétate se vor naste indiviI houï: ca organe de o noel' formatiune. Tot ast-fel, se regenereaza coada la serpi i oparle. La copii asemenea regenerarea este maT pronuntata de cat la oamenil marl'. La b5tranT va fi slab i voi avea un caracter atrofie, despre caro v'am vorbit, cad de si se produce celule de node formatiune, aceste celule vor fi din ce in ce mal micT, atrofice. Este Mee interesant, din punctul de vedere istologic, sa se urmareascil modal, cum se produce regenerares diferitelor tesuturi. Aci avem sa deosebim tesuturile archiblastice si mesodermice sa0 parablastice. AmandouZi se regenereaza, mal mult Irish' se regenereaza cele mesodermice. Precum la embrion mesodermul intra prin t6te spatiurile sparturile arhiblastuluT, tot asa si la regenerare spintecandu-se epiteliul, muschil, glandele, aceste spintecaturI vor fi in urmil ocupate de formatiuni mesoblastice. Ia fine trebue sit deosebim o umplutura simpla ca o substanta ca putina

tiata, tesnt conjunctiv, constituind cicatrice, care se face pentru a se ropara o perdere de substanta, de regenerare care e o nou6 formatiune cu reintegrarea functiunei testituluT. Ira sa (pea stint regenerari simplumente mecanice i regenerarl functionale.

www.dacoromanica.ro

REGENERATIUN EA

83

Regenerarile functionale aunt maI rare; ele se produc mat cu seama acolo, unde tesutul nu este proa mult alterat, uncle perderea de substanta nu este mare, ande exista inert ceva din acel material complect i bine specificat care are sa se regenereze. Cu cat un organ este mai complect si ma): bine organisat its1 dice specificat Cu atat mal grea va fi regenerarea sa.

Asa daca se face de exempla ablatiunea until deget, a unel portitinI do ficat regenerarea va fi incomplectil. Tesuturile primitive de o f unctiane maI generala, so vor regenera din contra fórte usor. vedem cam in ce mod se regenereaza diferitele tesutuff. Sit studiem intairt tesuturile arhiblastice, epiteliul, glandele, muschiI, nerviI. Aci trebue s vorbim cate-va cuvinte asupra regenerarel fis:ologice. Precum exista o distrugere in arma usuluI tesuturilor, asa exista si o regenerare. Se pricepe de sine crt in arma descvamareI epidermuluI, caro se intamp% tot merea, trebue ca celulele epiteliale pierdute, sa se regenereze aceasta se si petrece in mod permanent in starea fiziologica. Aceasta reganerare se face in straturile miff profundo ale stratuluI luI

In celulele cilindrice ale acesteI regiunl se gasesc in mod constant forme de kariokineza, indicand o regenerare de sus in jos a epidermuluï. Formele de spirem dens, spirem lax, fuse, butoiase, de diastre, dispirem lax, dispirein dens, sunt dispuse perpendicular pe suprafata pieleI, dupa cum am constatat in tesitturile embrionare. In adevgr numai asa se va produce o ingrosare a pieleI, pentru a putea suplini pierderiler suferite la suprafata prin descvamare. Din potriva, cind kariokineza are o directiune poralela ca supritfata pieleI atuncl aceasta va creste si ea in &Toast directiune, se va produce o latire a acestul strat, iar nu o modificare, o ingrosare a stratuluI luI alpighi

La regenerare, precum si la formatitmea organelor, trebue dar sa' dam atentiune çi directiuneI kariokinezeI, care este cu total stabilrt si corespunde directiuna crestereI organului respectiv. In fine si glandele so regenereazit' inteun mod fisiologic, pentru. ea o glanda, care f unctioneaza, se aseaza c sunt celule gland ulare care se pierd, se desfac, se descvameaza din timp in timp. Sant anume glande carI se pierd prin functiune, se epuiseaza : de exempla testiculul, ande sunt produse de acelea care se modifica formandu-se spermatozoicjil. Asa si giftsdele mamale degenereaza cum am clis in mod fisiologic ci formeazil laptele.

Toate aéestea se regenereaei producêndu.-se celule de noug formatiune.

www.dacoromanica.ro

CURS DE ANATOMIE PATOLOGICk

90

Kariokineza este in raport tot-d'anna ca functionarea

i regenerarea

organelor.

Unde regenerarea este vie, acolo gasim tot-d'auna o cantitate mare de figurI de kariokinezä', asa in cat dupa kariokinea putem judeca starea de functiune in care se gasesc diferitele organe. Regenerares patologica a pieleI, se produce in acelasI mod. Daca prin o 1361ii de piele, spre exemplu, se descvameaza proa multe celule, karmci in partile inferioare se produc ca atät mal mulfe kariokineze semn de inmultire ma): activa a celulelor pentru a inlocui pe cele pierd ate. Daca, iusa fa.cem o sectiune prin piele, atuncI TOM vedea

indata ce incept) vindecarea plagiI, un numér mare de kariokineze ale stratuluI epitelial cri o directiune contrarie aceleia de maI sus din regenerarea fisiologica. In acest caz kuriokineza va fi paralela ea suprafata exemplificate : sectianea epidermulul In adevér in cele don° cazan l si descvamarea lui exagerata patologica orl experimental, intreruperert suprafeteI sail mal bine micsorarea rezistenteI le alt-fel dispusa fa ta ea celulele ramase neatinse si de aceea si regeneraron se face in mod deosebit.

Epiteliile regenerate une-orI ìi pierd caracterele lor aqa pe caile seriene din cilindric stratificat poate deveni pavimentos. Reunirea plä'gilor se numeste per primarn instantiam, adic. in prima instan, cAncl se face fara complicatiunI.

vedem flag ca dad, se turbara acest proces, care uneste plaga prin alt iritament, prin microbi maI cu seama, atuncI nu se produce aceasta contopire, i atuncI vom avea un alt proces de reunire per secundam instantiam. Se intérnpla ca aceasta regenenerare sä depaseasca limitele pierderel de substan i foarte de multo orI vedem acest lucru. Daca organismul care crest° pastrand raportul diferitelor tomb° si a functiunei lor, este turburet se produce o regenerare, o crestere inteo directiune neprevikluta, atuncl nu este in planul primeI organisatiunl, nu vom avea o productiune de tesut asa regulata ca in cresterea normala. AtuncI off proa putin testa se va produce i vom avea mete reparatiunI atrofice, sail se va produce maI malt (si de multe orl se intêmpla aceasta) tesut. Aceste formatiuni

depind mal mult de vita1itate4 tesutului si de iritamentul formativun cuvént al WI Virchow, cnre e bino ales. Acosta ar fi un iritament care ar face sa se produca un tesut de o noué formatiune. Nu este un ce ca total aparte. Prite sà fie gradul iritatiuneI, caro sa faca ca unu si aceiritament sa faca, tesuturile sa se reproduca in loc sa se distruga. §titi. bine cà sunt iritante tonice, substante cart' produc o excitare, o stimnlatiune; daca sunt aplicate inteo concentratiune mal mare insa vor produce un efect contrariii.

www.dacoromanica.ro

REGENERARNIA SISTEMULU1 NERVOS

91

Trebue s'a cunóstem un lucru, adica c substantele, carI sunt in stare si tonifico, sä faca si se reproducii o parto cu o structura simpla pierdata Batí distrusa, fatil de glande si de tóte tesuturile mal' complicate ale arhiblastului, vor lucra ca mal' mare anevointa. De exemplu parul nu se regenereaa Papila parului i glándele sebacee sunt asa de complicate in clit, in adevér, organismul nu este in stare sa le reproduca din noti. Alt-ceva este daca përul este numaï cacle. AtuncI 1-aman foliculele, epiteliul partiluT i atuncI se póte reproduce. Glandele suiloripare nu se reproduc. De multe orI se distruge epiteliul, insa ramane inca fundul glandelor i dacil exista ceva viu din glande si glandele se pot reproduce. Na nurnaI aci, dar si in stomac i in intestine daca la baza unel perderI de substante fundul glandelor real exista se 'Ate constata o regenerare a lor si a epiteliulul pornind de la fundul glandelor. Dar ca cat aceasta formatiune arhiblasticii, devine maI complicata, ca atat mal anevoe se va produce regenerarea organuluI complicat, care nu se va regenera niel* o data in intregime. S'a discutat daca tesutul conjunctiv pote da nascere la celule epiteliale. Astagl nu se mal' admito ca origina a acestor celule de cat tot cehiele ep i teliale.

Regenerarea sistemului nervos. Sistemul nervos se'regenereaza si in starea normará, fisiologica. Vanlair s'a ocupat ca regenerarea fibrelor nervóse. NerviI lucréza mult, de aceea trebue sá i piarda mult. Cilindrul-ax pote ca se regenereaza mal* putin, dar si d6nsal trebue sa fie supus la o regenerare. Mal ca seania mielina

se pierde, cid' ea se arde mult in timpul functiuneI nervoase. Pentru ¿lacea vedem de atatea orI aceasta substanta degenerand, fragmentandu-se sub forma de picaturi ,2.a. de grasime, sail transformandu-se intr'o masa granulOsa orI coagalatil. Regenerarea incepe tot-d'auna de la un inel al lut Ranvier si se produce tot-d'auna in directiunea centrifugalit Regenerarea ca i degenerarea l'acepe dupa Vanlair la 1 cm. 112 pana

la 2 cm. mal sus de lesiune. Am constatat ca i aci in reganerarea nervósá kariokineza anda directiunea regenerareI. Celulele teceI lul Schwann, arata figuil fórte frum6se numeroase de kariokineza in cursul regenerarel nervilor. Nervul este precum se stie o formatiune complicata : avem mat intéiuí o teaca maI groasa de tesut conjunctiv, teaca luT Henle, dupa aceea vine

teaca luI Schvann, in interiorul careia este un nucleti, apoI teaca mieunici segmentele interinelare ale lul Ranvier si in fine cilindrul-ax.

www.dacoromanica.ro

92

OURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA.

Teaca mielinica insiisl are o structura mat complicata, de cat s'ar credo. In interiorul Tel se vede o retea fina de o substanta corn6sa, in spatiile areia sunt intercalate segmentele mid ale mielina, Dupii cum am vgclut

na, ma leste intre mielina si cilindrul-ax un strat particular a carul structura si natura sunt ri51 determinate. Daca se pierde ceva din nervl prin o sectiune de exempin, sari extirpatiune, orI printr'un proces patologic, putem observa fee° bine cum se rogenereaza acesto diferite 041. Regenerares nu tot-d'a-una se face in

acelaa mod. k.

`-'.--

f

' '''E.11.,:; - '-----L-----ti-- ' ' 4,..:',T) -V 7,-;-_, r (.-------,'---- \ 'i ' ' ...0T,7.77z5 FC

,.,e.7,-, 0 4

Fig. St. Degenerarea §1 regenerarea fibre1 nerv6se sectionste, partes central. Proliferares fibrelor on cariochinezA.

Dug facem o sectiune a nervului, atuna vedem lucrul urmator producilndu-se. Cilindrul-ax al fibra in regenerare se umliti, dupa aceea ea se spintea in lung de maI multe orT, ast-fel in at nervul, unic maT sus de gttuitura lui Ranvier, de la care bleep regenerares se continua dincome de acest punct printr'un minunchill fasciculat, care se termina printr'un buchet de cilindril axiall maI fia, care se prelungesc din spre partea centrala spre cea periferica patrunOnd in interiorul tesutuluT conjunctiv, de nouii formatiune care prolifereaza i Tel in jaral sectiuna. Ranvier spuno ca daca s'a facut o simpla sectiune nervoasa sail clack nu s'a pierdut proa mult din nervY, acestl cilindri-axI de non.° formatiune intrà in tecele luí Schvann ale ciipataiulul periferic golit din causa www.dacoromanica.ro

REGENERAREA SISTEMULIJI NERVOS

93

degenerescenteI 'Arta periferice stabilinduse ast-fel continuitatea nervuluI. Vanlair a constatat ca noile fibrile se insinueazii nu: in teaca lul Schvann a fibrelor degenerate dar in interstitiile prismatice dintre aceste tecI. Insa maI tnainte de a atinge fibrele vochI ale clipatiiiuluI periferic cilindrif-axI finI de neo-formatiune se fe'd copring intr'o substantäuui-

forma, care contine celule ca nuclel in kariokineza prin inmultirea cgrora naste pentru fie-care din ace-01 cilindrii-axiall, ale o teach' de a lui Sehvann dupg care fie-care din la se imbraca cu incetul i ca o teacg mielinicg.

°and procesal de regenerare oste maI putin activ, se intèmplac dintr'o fibra nervoasa numaï au singar cilindra axis, sä ajungil sa stabilésca o legaturg noug intro partea central g $i partea perifericg a nervulta, iar colo-Palte se pierd in masa de tesut conjunctiv proliferat. . Dupa Vanlair trebuesc maI multi anT ca aceste fibre sa ja earacterele istologice ale nervilor din starea fisiologicg. El a stabilit i cronometria regengreI nerv6se. Asa a ggsit c

nerviI se reconstituesc cate un milimetru

pe di. In regenerarea nervilor avem dar pe de o parte forta intrinseca pentru proliferarea extremitateI nervalul si pe de alta influenta mecanicg, ce conduce noile fibre formate. §i rgdacinile nervóse se regenerézil in acelasI mod. Insa ad se opresce regenarea in creer sag maduva, asa vedem cel putin. Unit autorI presupun

ca aid nu existä' regenerare niel de fibre niel de celule, adeca daca se distruge ceva in creer, nu se maI face regenerarea. NumaI la anirnalele inferi6re se reproduc celulele nervóse Chiar la copiI miel am fédut kariokineza in colulele nerv6se din creer maduvg i daca exista kariokineza, existä fr mndoial i tendinta la regenerare. Am védut acésta la turbare, i Golgi i altiI ai constatat din noil acest lucra. In fine stiti, ca daca este vorba de turbare, undo am constatat acéstri tendintä la regenerare, turbatiI mor repede, va sk" (jicti nu este timp sa se formeze celule de noug formatiune ou functiune noug. D. Marinesca a studiat fenomenele de reparatiune ce se potree in celulele

nervóse in urma sectiongreI nervilor. Celt:1.101e pe cale de reparatiune dup. D-sa capta o coloratiune mal inchisa si un volurn mal mare. Colegul nostru D-nu Vitzu, afirmg ca la maimute Linero se regenerkä cate odatil celulele din sc6rta creerulul i cuí ar fi gasit acolo ande a taiat o parte mare din creer, celule nerv6se noI. Nu numaI atät, dar chiar functiunile s'ar fi reparat. Ast-fel a scos partI din creer carI produc vederea, asa in cat animalul a orbit; jug dupa un timp 6re-care vederea a revenit, i dupg ce animalul a murit s'ar fi gasit acolo ande s'a Mat lobul occipital, nisce cold') nervóse nuoi. www.dacoromanica.ro

114

OCRS DE ANATOMI14.1 PAT01,01410A.

§i Tedeschi afirma cil exista o regenerare insa farii regenerarea functiunilor. Ar trebui in tot casul pentru chestiunt asa de importante s se faca pout cereetarT. In tot casal putem slice ea in tóta patologia omenire):

nit este nict un exempla, ca o parto din oreer care s'a perdut sa se regenereze. Na existä asa ceva de cat p6te in mod experimental la unele animal° la cart sí existe o putero de regenerare mat mare. Asemenea am constatat cá exista si iti maduvil, in anume sclerose o regenerare de fibre.

Acolo ande ex sta o forth' reparatrice, in mäduva, acolo in tot-d'auna am véclut fibre in cantitate mare, cart se comporti in tocmat ca i fibrele nervóse regenerate din nervi ; asa in cat prin acéstä. analogie m'am convins c i acolo sunt fibre de o neat' formatitine. Acésta se 'Ate constata si din aceea ca, ca ttite legile si cu t6te observatiunile clasice asupra lesiunilor nervóse si a simptomelor, suntem tot-

d'auna expusi la surprindert. Uncle presupunem ca o functiune nu mat ptite sa revina pentru-ca mriduva esto distrusa, totus): avem tot mereil ()elision° sa vedem ea, cu ttite prevederile acestea, o parte col putin din functiunt s'ai mat restabilit, ceea-ce s'a explicat prin nisce cat laterale, prin nisce fibre cart ail reluat functiunea color perdute, adica nisce cat colaterale, care ar fi format nisce legaturt ca partea care ar fi fémas afara din functiune. Pentru ce si explican lucre intr'un mod asa grel, asa complicat, daca (NO experientele i cercetärile melo existà fibre, cart se formézä. din no`.1 sail fibre de noua formatiune. Va sa (licit nu cred trite° lipsä. de regenerabilitate a fibrelor nervtise chiar in interiorul maduvet. Dupa cereetarile not fibrele nervtise sunt niece arbor); nisee fibre f6rte complicate cu multe ramification): si nidt. n'ast putea sà inteleg fonctiunea

nervésa fara a admite ca o parte din aceste ramificatiunt sä se ptitii regenera.

Fie-care celula nervoasa are prelungirt multiple, protoplasmatic°, si o fibel ca cilindrul axial. Mat inainte se credea ca aceasta fibra nervoasa este unica ; adica din fe-care celula nervtisa s'ar naste o singura prelungire Peste un timp tire-care aceasta fibra capará o teaca mielinica, care la cele-l'alte prelungirt nu exista. Aceasta fibrà in regiunea Inc:Joint lilt Ranvier, se ramifica si produce ceea ce se numeste fibre colaterale, cart produc asemenea alto ramificatiunt Li cred cà acesto ramificatiunt se pot regenera. Am gasit fibre ca caracter de nouZi formatiune la acole lesiun): ale méduvet, la cart se produceati degeneran l descendente si ascendente www.dacoromanica.ro

REGENERAREA SISTEMULIII NERVOS

95

acest fapt neexplicabil pana aci la scleros in plad se intelege presupuntind o regenerare a fibrelor. AutoriI incearca a explica acest lucru prin aceea a nu s'ar distruge cu totul fibrele ; pe and dupa cercetarile mele fibrele vechT at o degenerare ap de grava in cat nu credem sà maT pót servi ca conducto nervoase.

www.dacoromanica.ro

LECTI UNEA X

Regenerarta raistemurui muscular, care provine asemenea din archiblast sail, dupil Hertvig, din segmentele primitive ale neoplastuluT, se face in mal multe modurT. Influientele vatamatoare mecanice, chimice saq infections° vor provoca in primal loe o fragmentare piing la complecta destructiune a fibreT mus-

cular° in local undo actiunea le maT intansg. La o mica distan ta de acest punct se distruge numal partea protoplasmatica, contractilg a fibre]; ri5manand tubul sarcolemic gol i maï jacob, partea functionalg a fibreT

se segrnenteazg formând bucatI .intrerupte de sareoplaznail inchisain sarcolem.

Daca influienta Tatilmatoare inceteazil la timp, daciti n'a fost prea intonsil °i clack' existìl conditiuni favorabile, fibrele distruse se restabilesc. Primal fenomen, care trgdeazä' regenerarea fibrelor muscular° YEY o proliferare nuclear g foarte activg, care incepe de chiar de a dona sari a treia di °i care intereseazg atht nueleiï remag din portiunea de fibra distrusg cht qi pe acel: aï partilor vecino.

Aceastg inmultire a nucleilor nu se produce in modal obiefnuit de diviziune indirecta a nucleuluT celuleT, ci printr'un preces particular de segmentatiune. Dupg maI mite serif de diviziuni nucleif nu se mal vëci gol ci inchi°T. fie-care intr'un corp protoplazmatic prop'ria, a aril): oiiging poste fi variabila. In partile, unde fibra muscularg nu fusese distrusa aceste mase protoplasmatic° perinucleare rezulta din chiar sarcopierde striatiunea longitudinalg plazma fibrel. muscular°. Aceasta transversalg qi se rezolvg in bucatl independent°, cart vor arma soarta nucleilor cu earl' de aidf inainte constituesc elemento anatomic° independonte, celnle cu. viata °i evolutie proprie. In *tile unde sarcolemul fuses° proa profund atins prin cauza vatamatoare, ande abia chtf-va mal putuserg rezista pentru a putea prolifera in urmg, nu ne putem explica in acest mod aparitiunea corpula protoplazmatic in jaral nucleilor proliferatf. Acolo de bung seam c corpul celular reztilta dintr'o acti_ vitate particularii a nucleilor Dacti asupra acestui fapt poate exista cuvint de discutiune 9i de controversg, ramfine mnsui fapt neindoios ch nucleil" se inmultesce prin seg-

www.dacoromanica.ro

97

REGENAREA SISTEMULUI MUSCULAR

mentatiune si ca de la un moment dat avem a face cu adevokate celule Aceste celule mal malt rotundo ea protoplazmä abundentri granuloasä nucleil male seamänä Cu niste adevärate celule epiteliale. In punctele unde impreung ca protoplazma fibrei muscular° s'a distrus i sarcolemul aceste celule formeazii niste coloane compuse din siruri paralele; pe unde fibra n'a fost distrusä in intregime Yola stint inchise in interiorul sarcoteaci lemului ast-fel ta cat fibra muscular,' se gäsesto transformatä punA ca celule muscular°. Cele mal multo dintre aceste celule aí cite un singar nucleä ; se produc insä si mase protoplazmatice mar! cu färte multi nuclei ca niste celule gigante. Celulele musculare ast-fel constituite continua a se 'Multi mal departe t de-acum Incolo insä se divia prin kariokinezil. Deja a treia zi sari chiar de a doua zi so véd forme tipice din diferite faze de kariokinezit

_

C:

OD.

e

e

'Paw

Fig. 35. Degenerare qi regenerare mnsebitilara, a' fibre fine de nene formatinne, d fibril. pe cale de divizinne, e fibra aegmentata en o prelungire de nonll formatinne.

0 parte dintre aceste celule si mai ca seamä acele mari cu multi nuclei vor dispare färä a lua parte la reformarea propriä lisa a elementelor muscular° pierdute. Totusi si ele par a indeplini un rol util, cäci inglobeazii sfärämäturile tesutului distrus ajatänd ast-fel resorbtiunea acestuia

si fricand prin aceasta oficial de curatitori ai terenului, in care se vor dezvolta viitoarele elemente musculare. Dap"): ce Wari indeplinit aceastä functiune ele se incarcä ca gräsime in mare parte salí sufer alte degeneräri pentru a dispare ca total. Alto celule perzistä i contiauk a 'si schimba mereil forma, devenind din rotundo, cum ()rail la inceput, fuziforme si din ce In ce mal lung'''. In adevik, in a treia säptämanii apar in protoplazma acestor celule striatiuni longitudinale foarte fine. Acum celulele seaminä en fibrele musculare embrionare. Striatinnile longitudinale devin din ce In ce mal liabep-Sion. Gura de anettomie patologiaL

www.dacoromanica.ro

7

98

CURS DE ANTATOMIE YATOLOGICA

pronuntate si maI in urmh apare si striatiunea transversal. In aceastrt fazh nu se mal deosobesc de fibrele musculare adulte de cat doar prin volum, pe care-1 ating curad, cresand in acelasI timp i in lungime, restabilind continuitatea pierduth. Tot-deauna fibrele musculare rezultii din proliferarea elementelor asemenI i anume a nucleilor muscularI. Tesutul conjunctiv dintre fikele

musculare distruse, sail perimisium intern prolifereazh si el de sigu.r, dar

nu póte sa rezulte din aceasth proliferare de cat tot tesut conjunctiv. Va contribui intra cat-va acest tesut conjunctiv la restabilirea integrithtiI absolute a fibreI musculare prin aceea ch el va regenera sarcolemul fibrelor de neoformatiuue, in niel un caz insh nu péte da uastere elemen-

tuld contractil. MaI existh si un alt mod de regenerare a nmschilor striatY, aCela jis prin mugtuire. Din punctul de vodere morfologic Ie deosebire interesanth intre aceosth modalitato i cea pe care am studiat-o mal. sus. Fibra Must

culara, intrerupth drept sari oblic, nu intardie mult in aceasth stare si se spintech dfind dud sail treI ramurY. Acestea bine inteles malt mal subtirI de cat fibra principal. Regenerarea nevroglic5. In sistemul nervos mesenchimul are un rol mic. Aci existh un alt tesut care formeazh scheletul sistemulul nervos central, adich nevroglia, asemenea ca tesutul conjunctiv, dar provenind din lama exterioarh a gastrulei si avênd acelasI rol in regenerare.

Prin urmare nu existh regenerhrI pure ale elementultd nervos, regenerarea nevroglicii joach un mare rol. Dach exista o destructiuno prea repede a tesutuluY nervos, whine): edam un inceput de regenerare din partea tesulta, din partua vaselor, se observh o mas h de celule in jurul vaselor call* se inmultese, acolo, chiar o nouh formatiano de vase, despre care vom vorbi mal tfirdirt. Nu vorbesc de ruperea de vase, de hemoragii ce de multe orI nu dati timpul pentru reparatiune. NumaI dach lesiunea tine mai malt timp, dacrt omul nu m6re, atuncl incepe incetul ca incetul i tesutele nevroglice ja parte la ropararea pierdereI de substanth. Nevroglia este formed de niste celule stelate, mid, ca niste fibre prelungite de un tesut destul de resistent, niste fibre destul de rigide, earl se intind in toate phrtil carI inconjórh fibrele nervoase si leagh vasele ca fibrele nerv6se si cu celulele nervóse, inconjurand celulele nervóse cu un fel de capsuni apol formeazh imprejurul cavit5tilor centrale un strat destul de gros cu aspect gelatinos, fixeazh elementele nerv6se care meninge prin niste celule particulare i aceste celule se leagh de alth parte ca celulele ependimuluT, adich ale eaptuseleI cavithtilor centrale intro care asemenea strabat prelungirI i celule novroglice. N

www.dacoromanica.ro

REGENERAREA SISTEMULUI MUSCULAR

99

Va sä dica nerroglia este un tesut destul de complicat. Ceea ce este caracteristic pentru celulele nevroglice este ca aceste celule ail .nucleul rotund, atl o protoplasma cm diferito prelungirT. La copil, la embrion se vede c prelungirile protoplasmatice servesc cl -schelet pentru fibre La 6meniT adu1t1 aceasta fibra strilbate protoplazma,

ava in cat celula nu este inceputul aceste fibre, ci este un fel de sta. Vane, un fel de sustinore pentru fibra. Daca nevroglia intra in proliferare, vedem cate-o data vi kariokineze vedem lush' mal ca seamil o =fiare insemnatä a protoplazmeI nevroglice ail de obiceitl ava de putinil protoplasma in cat, abia .se vede, devin basil nivte formatiunT proteice, marl' Cu prelungirT férte

fine visibile, totul comparabil ca paianjenul ca multe piciáre vi peste putin timp vedem Cil pierderea de substanta este cu total inlocuita ca acestea nevroglice. Mai tardid se atrofiazä acesto celule vi in loo

de celule ca Oka protoplasma gasim o mesa de fibre, un ghem i la .mijlocul lar nu vedem nicT o urmil de protoplasma. Para indoiala ca protoplasma se transforma in aceste fibre. Cu cat este veche o ava cicatrice cu eat ma): patina o protoplasma, cu atat mal .dese sunt aces'e fi bre nevroglice, ce constituesc sclerose din cauza den.sitAtei acestuT tesut de noué formatiune. In acelavi timp, in tot-d'auua i vasele iail parte la noua formatiune, dar lesinnile vaselor, lesiunile tesutuluT conjunctiv sunt de o naturil atilt de diferita, in cat trebue sa le studiem inteun mod aparte vi impreunil ca lesiunea, Cu regonerarea vaselor. Tesutul conjunctiv este intr'o lega-

tura atat de stransa ca vasele, in cat impreuna se duc in celulele tcsutuluï, imprenna formeaza tesuturi flout Sa trecem ia starile do regenerare ale rnesenchimuluT, adich ale tesu-

turilor, co deriva din stratul interstitial al embrionalut Putem dice ca, mesemchimul joaca un rol mg insemnat in regenerarea tesutelor. Sunt regenerarT, car): sunt formato numal de formatiunT parablas-

tice vi altele undo concura parablastul i archiblastul. Parablastul este tesutul conjunctiv ca vasele. Unde i cum se rogenereaza scingele ? Focarele de neoformatiune ale globulelor albe sunt maT cu seama limfaticT unde se produce mugurhea nucleului i divisiunea protoplasmel prin fragmentarea sail divisiunea indirecfa a globulelor albe. G-lobulele roviT se refac prin kariokineza in splina, méduva 6selor i in ficat.

La animalele tinere aceasta neoformatiune a laematiilor se face in sango'

Dup./ ce s'a produs o pierdere de substanta, primal lucru ce se vedo Jeste c acolo se acumuleaza o cantitate mare de celule isolate, rotande) .de obiceiù' leucocito polinucleare fibrina evite din sange. Va sil dica din

www.dacoromanica.ro

OURS DE ANATOMIE PATOLOGICi

&Inge ese, acest material care umple mai inteiti de tóte pierderea desubstanta dar in carend incepe BA se limpezeasea situatinnea. Exista o cearta veche iutre IstologI i PatologI ca de uncle se formeaza tesutal nea, din elementele acestea earl ati eA din s'ange, sari din celulele co se gaseste in testae ? Ni-se pare ca aceasta cestiune asta-41 este resolvata. Din globulele albe polinueleare nu so formeaza tesute de nod formatiune, se p6te urmäri fórte bine, cum celulele fixe din tesut creso, cum se umflá celulele, cum intra in karioknezii, cum so inmultesc si cum se

naste de acolo tesutul conjunctiv. Pe cand de alta parte vasele din yeeinatate dad mugurl, ce formeaza vase nouf, cart intra iu interiorul acestuI tesut de nod formatiune, si impreuna ca acest testa, formeazá tesutul noa.

La incept am qis, se gasesc celule din sange, dar deja dupa putin timp, daca lua'm o plaga, o ulceratrune, dace studiern tesutul, vedem cit pe langa o degenerare a *Wor supuse aeruluI, vom gasi granulatiunT, fibrina i resturile nucleuluI earl remane din celule distruse. Se ved. elemente Mort() viI de kariokneza, Ina): cu seama la celulele fixe. Ce stint aceste eelule fixe ? Celulele conjunctive dupa ce ati format tesatul conjunctiv, rolul lor

nu maI este de a se inmulti; dar in arma unuI iritament formativ, in arma unel lipse de substante aceste celule recapata viata lor i tesutul conjunetiv prolifereaza protoplasma si nucleul se umfla intr'un mod remareabil.

Pete sa fie si un iritament negativ ; adica daca exista unde-va o lipsa do continuitate, sal o pierdere de substanta, atuncI acolo lipseste presiunea normala. Este o lipsa de presiune care face ca tesutul srt se 1)&a dezvolta in aceasta directiune. Iritamentele pentru regenerarea acestra tesut, stint de fórte diferitenaturI. Tot folul de influente fisice, chimice, vitale mai ca seama parasitare, pot sa produca, o regenerare a tesutuluI conjunctiv, si a diferitelor tesute conjunctive sia de origina mesenchimica, precum este sangele,. vasele tesutului conjunctiv, areolar, fibros, ser6sele, tesutele grasóse, tesutul adenoid, cartilagele, diferite forme de cartilage si 6se ; tOte acestea se pot regenera mat usor, de cat Tesuturile arhiblastice, care reprozinta o specialisare, o perfectionare ma): maro, cacI regenerarea cum am spus, este in raport invers ca perfectionarea sau specificarea unuI tesut.

Pentru aceasta va prevala la omul adult maI cur Nara, maI in totd'auna formatiunea saú regenerarea din partea tesutulni conjunctiv, asupra tesuturilor epi teliale.

www.dacoromanica.ro

LECTIT.INEA

Trebue g luilm in considerare la regenorarea tesutului conjunctiv, diferitele elemente carI compun acest testa; cci s nu credem cit ori-ce celula conjunctivii are aceias1 valoare. Tesutul conjunetiv este panii la un 6re-care punct, fórte diferentiat. Am afalat aceasta spre exempla pentru piele, i dupà." aceasta s'a ariltat i pentru diferite alte tesute, Dermal este compus din diferite felurl de tesuturI conjunctive cu diferite scopurI. Fie-care fel din acoste tesuturI p6te sti se regenerezo Cu earacterul Oil particular. Sub piele exist'd un strat, lucitt, uniform, un fel de membranti, .care corespunde membrane]: proprie a glandelor, did i pielea esto o glandI lilting pe o suprafatil mare, apoI diferitele glande ale pieleI aul tesutul conjunctiv al lor propriti, formfind membrana proprie a acestora spre exempla a foliculelor pil6se, a glandolor sebacee, sudoriparo. T6te acestea ail nn fel de membrang proprie, a parte, uniformit. Dup4 aceea vine ine'd un strat sub piele, un strat destul de uniform, nu este insg cu total omogen,

ci este fibros, de o tes5turA eu malt mai deng de eta stratele earl' vin 4upä." aceastea.

Vasele in aceastii regiane sunt maI malt vase limfatice, ca o atraetarit i eu. endotelial lor particular. ApoI papilele ca (Merits -tesuturl in interiorul lor au diferite celule stelate particular piginentate In raport ca vasele i epiteliul.

In fine, avem tesutul conjunctiv, care insotete fibrele muschiulare, muschiI pieleT, car): sunt In legsáturg string organicit, ca un sistem in-trog de fibre elastice, earl apartin sistemuluI conjunctiv ca ceva aparte si care inteun strat al pieleI, formeazg laraele dese eu o structurit ca total particulag. Apo): ay-ern tecile nervilor pieleI, earl' ail o structug si o nutritiune ca total aparto, apoï tesutal conjunctiv din interiorul acestor nervI -in fino vasole ea diferitele tunicI ale lor, earl ail asemenea viata i nutritiuuea lor proprio. Mai distingem un tesut care ample interstitiile intro t6te acestea, un -tesut maI multe areolar, un tesut cu celule cu prelungiff care de multo .orI se =HA 'Wean mod particular si in fine tesutul griísos. www.dacoromanica.ro

102

OURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

Acostor tesute corespund celule de diferite forme oi ca diferite functiunt Celulele fixe despre care am vorbit deja, celule cari sunt transformate In fibre, föman numaI ca un nuclei subtire. Apol gtisim endoteliul vaselor

limfatice, sanguine, periteliul, adica un fel de endoteliú care captuoeote

spatiurile earl se atla in jurul vaselor, apt maI ca seamil in regiunea. glandolor i anume a glandelor sudoripare, exista niote celule mat marl,. poligonale sail rotundo semänând periteliilor. i in alte 041 ale pielei gasim aceste celule maY marI de cat celulole fixe, cu protoplasma, cara In parte se coloreazg cu. colorI do ani1in, ca nucleu mic periforic acestea se numesc colule plasmatic° ; ele sunt limitate la anume teritoril vascalare ale glandelor mal cu. seamti.

ApoI in jurul vaselor un alt-fel de celule, celule mai marl' ea anal sail maI mu1I nucleI ca prótoplasma multa'. Protoplasma aceasta e gra-

nulata, oi are niote graunte earl' se coloreazä ca color' de anilina. dar Inteun mod particular, nu ca cele protoplasmatice ; ca albastrul de motul se coloreazil in rooa sag violet, sunt granulatiunl metacromatice i celuleleacestea se numesc celulele lui Ehrlich. Acestea sunt elementele ca earl trebue s ne ocupam, daca vrem sa examinain regenerarea care s'a studiat tocrnaI destul de bine la piale, In testitul conjunctiv, pentru ctt regenerarea se produce de multe orI urma unet pierden l de substante a pielet Dacti nu se reunesc de exomplu, plagile Intr'un mod aseptic sail daca. lipsOote ceva din piele, dach se produce o pierdere de substanta, atund reunirea nu se face per primam, ci per secundam intontionem, trobue sti se produca un tesut de nod formatiune, fitrìl indoiala de obiceirt In urma unal inflamatiunl. Dar aci nu ne intereseaza intlamatiunea, despre care vom vorbi mal MOM, ci numaI procesul de regenerare care se Intëmpla, oi care ur_ meaza inflamatiund. In aceste casurl do regenerare a tesutulul conjunctiv, trebue sit deosebim ca prima cauza, pierderea de substanta, duptt aceea de bung seamä iritamentul din drug oi de obiceiä avem a face ca o infectiune, cu microbI carI concureaza la iritamentul formativ. Sunt oi influente nervóse, de bunk' seanfa, i sa nu uitilm ca trebue o nutritiune potrivita ca sti se produca o regenerare. Am 4is cti ¡Amite do toate se umple pierderea de substanta, ea celuler venind din sang() aate-odatti, pontru cit piorderea de substanta a produs o rupere de vase. Distingem serul din sting° ca fibrina' i apoI celule earl' es din sänge, leucocitele, adica leucocitole polinucleare sail mononucleare,

poi celule mai marl' de diferite proveniente call se gasesc in sange. Dar t5to aceste elemento nu sant singurele earl concureaza la formarea. www.dacoromanica.ro

REGENERAREA PE LEI

103

tesutuluI noti, ci cum am is mal intervin i celulele earl' se gUesc in apropiere, i care nu sunt atfit de traumatisate ca s'a se distruga. Ap dar aceste celule se umfla, se de§teapta, sari maI bine cum a spas Strickeraceste celule devin embrionare, dar nu in sensul cum spun francezii, cariqic ca tesutul embrionar este un tesut de celule micI. Acesta este pentra ca vi4énd o mash de un termen incorect, comod Mitt celule miei, putem ice ca avem un tesut embrionar, dar de uncle yin aceste celule mic i pentru ce scop, nu ne spune acest termen de alt-fel adoptat.

Germaniï numesc acest tesut ca multe celule, testa de granulatiune. Tot a§a de r'Ori este i termenul acesta, luat probabil de la granulatiu-

nile macroscopice ale supiafeteI plagilor, care Ufa indoiala nu stint totd'auna de aceia§l' natura. In fine se vede o cantitate de celule aruestecate ca diferite produse m6rte, nu numaI ca fibrina dar §i ca celulele m6rte acolo pe loe, pentru-ca se perde o parte din tesutul vecin, prin degenerescenta gras6sri, sail prin o degenerescenta albumin6sa. 0 parte din aceste graunte produse prin destructiunea elementelor, sunt inglobate tocmaI de leucocitele eari maI traesc. i aceste leucocite se intorc de ande ail venit, in parte cel putin intra in limfatice, §i de acolo merg maT departe in circulatiune. Este adevkat ca acest proces póte sti produca un rOti, pentru-ca, prin-

tre granulatiunile resorbite in plaga sunt §i microbil" ce s'ar gasi in acest tesut. Infectiunile lush' se produc mal' rar pentru ca muguriI carno§1 se opun invasiuniI microbilor.

Leucocitele primesc maï mult microbiI deja slabitl salí mortI ; big stint conditiunT, in care microbil se imultesc mult, i sunt de o virulenta extrema, ap in cat procesal de restabilire, de reorganisare al tem.. turilor este impiedecat chiar prin proliferarea microbilor. Apo)." curand dupa acest staditi, in care se gase§te plaga plina ca celule, incepe impreuna ca umflarea, eu proliferare tesutulul conjunctiv, regenerarea vaselor din apropiere.

Mai inainte de t6te vasele, sunt astupate ca leucocite, tot de o data peretele lor devine maI bogat tu celule, nucleul acestor celule se umtra, mal ca soma endotelial devine mal." isolat §i capäta din nod earacterul unor celule ca protoplasma destul de abundenta. Peratele vaselor, devine asemenea plin cu celule, nu numaI din causa trecereI eelulelor prin diapedeza lor din interiorul vaselor in afara dar elementele, earl constituese peretele vascular se umfla asemenea, §i asemenea se mkese §i. celulele din jaral vaselor, celule earl ati o proliferabilitate ma): mare de cilt te.sutul fibros sag areolar. Mal ca soma vasele miel eari atl peretil subtirt

www.dacoromanica.ro

104

CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

intra in proliferare, producénd Inagua.. AcestI mugurI se produc maI in tot-d'auna pe comtul endoteliului. Inaintea cercetarilor luI Cornil, nu se apreciain destul valdrea, endoteliulut pentru formarea tesaturilor de aorta formation°, asupra rolu.lul caraia am insistat in tot-d'auna. Periteliul este endoteliul limfatic din jurol vaselor sanguine. OrI-ce endoteliti, chiar endoteliul ser6selor, este In stare sa prolifereze, sub forma unor celule stelate i anastomosate, earl' devin celule fixe ale anal testa conjunctiv, areolar, de nog formatiune. Aceste celule ail calitatea de a se canalisa, formand vase not Nucleele pot sa se imulteasca chiar inteun mod endogen, adica o Willa pdte s'a capete maï multe nuclee in

Carpal acesta proliferart In acelasI timp insa se nasc in interiorul acestor celule, niste cavitatI, car): nu sunt alt-ceva dupa parerea mea de cat radacinI limfatice Am putut constata un alt lucru, care asemenea nu a fost constatat de altiï, maI cu &final in niste productiunI patologice.

Dar putem s aplicam acelasI lucru si la regenerescente, care Teti veden in ce rudenie de aprópe este ca neoplasia, cu organisatiunea patologica, progresiva despre care vom vorbi mal tarditi. Avem de exemplu tin vas de noue formatiune care este format apripe numaï de cord6ne solide i apoI masa celulara debordÓz i forméza mugurt S'ati intrebat autoriI cum se forméza aceste vase do none for-

pornind de la vasul de ande plec muguril sarr dupa experientele mele, i prin acoja ca o parte din protoplasma matiuno ? Se canaliseaza,

celular se transformà' inteo substanta vacuolara. Parten acésta a protoplasmeT devine ca totul uniforma, aprópe hialina si daca este vorba de vase sanguine ele capeta si o coloratiune galbena ca i globulele rosil din sange. In vacuolele acestea gasim 041 detasate, earl lati caracterul glob u-

lelor rosiI. Este un proces, caro sémana cu ceia ce se intêmpla la embrion, la formaren globulelor rosii, ande se nasc ni§te insule, care nu sunt alt-ceva de cat un pachet de celule ca prelungirl, s'ar putea dice o celula co o proliferation° endogena a nucleuluI. Aceste celule capeta vacuole, earl. confludza i se naste un spatiu In care se gases° niste globule roil formato din protoplasma acestor celule..

Acest lucra se vede in granulatiunï si in mersul canalisarel vaselor de noire formatiuue, ast-fel in cat peste putin timp vorn avea aci u cavitato sad mal bine glis un canal. Na °red ch aceste vacuole contin sang° de provenienta localá, adica ch sangele se produce aci in interiorul granulationeI prin procedeul www.dacoromanica.ro

REGENEHAREA. PELEI

105

mecanismul care '1-am descris laembrion. Cred a formatiunea acésta presinta manila o ineercare de a seforma globule rosil, care fug nu reuseste, pentru a, pentru formarea globulelor rosii la adult% trebuesc niste conditiuni particulare earl' stint realisate maI eu séma in ruaduva 6selor, in splina, in ficat, dar nu inort-ce proliferatiune nouii Cu tóte acestea nu as'i nega acest lucra. Acésta canalisare vine fdrte currInd in contact en vase pline ca siinge. De o cam data s'a admis in acest sens, ca globulelerosiI nu se formézrt acolo uncle se form6za vase nol' ci t6te globulele rosil vin din circulati une.

Pentra ca nu avem base solido pentru a ne forma acésta convingete pan un semn de intrebare care se va resolva o data. In sciinta nu e bine sa presupunetn demonstrate niste ipoteze, earl ar putea srt impediee cautarea ma): departe, credênd ca s'a decis un hicru .eare inca nu este decis. .

In fine reteaua acesta de nou'6 formatiune merge ma): departe. In jurul acestor vase se waste o retea endoteliala si celular care este Inconjurata

-de celule de diferite origini, de leucocito maI ca séma, dar póte si de niste colule de nouri formatiune earl' provin din celulele fixe. Dar aei este greti sa facem distinctiunea. Nol stim co esto o celula fixa a tesutului si Ca nu este o celula endoteliala. Dar dad celudele fixe ,clevin embrionare e Mae grel sa le distingem de celulele endoteliale asemenea devenite embrionare.

Vedem aid de multe oil celule gigante de origina diferita mal mult endoteliale dar pot proveni si din muguri vasculare isolat. April vedem in

jurul acostor celule, alto celule cu nuclei marl' si cu prelungiri, celule earl' pot sä ne faca mal mult impresiunea unor eelule endoteliale ca dol.' nuclei eircumscriind Cate o data un fel de lumen in mijloc ; alte eehde ati nuclei rotumit ca un singar nucleol ca prelungiri, in tóte partile asa in efit perd caracterul endotelial. Va sa Ilia aci avem o legatura Mae intima intro celulele acestea mart de origina vascular* si cele eari incep s'a se diferentieze si A devina celule endoteliale ale unor vase de noub. formatiune. Este adevgrat c`a' in granulatiunT, hmfaticele, noi formato sunt fdrte rare, dic unif crt nu ar exista, dar in tot-d'auna se pdte constata formatiuni ea tendinta de a produce o retea nou'é. ApoI coja-ce caracteriska ilia' granulatiunile este cantitatea mare do

karieltineza dar nu regulata, ca la un tesut normal care arata in totd'auna directiunea cresteret tesutuld ci avem diferite forme. De exernplu, vedem o celula ea o stea frumása, pe litnga ac6sta unde-va un butoias, un diaster In o altrt directtune, care ne arata simplumente cä aei este un

www.dacoromanica.ro

106

CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

tesut embrionar, care form6za un noit tesut neregulat. MaI vedem in acest staditi al granulatiunilor avem leucocite pulinucleare alte celule

rotundo, mici cu nucleul destul de mare si avem i retele de fibrina celule plasmatice.

In jural vaselor de flout)* formatiune se maT ved niste celule ca nucleele palide, inconjurate ca protoplasma, care este formata din nistegranulatiunT mar): i bine colorate, acestea sunt celulele Ehrlich. Celulele poligonale art nucleul mic, pulid, iar protoplasma lor se colorézä cu calor): de anilinä, acestea sunt celulele plasmatice. Na stirn malt despre rolul acestor colule plasmatice si ale 1111 Ehrlich ;.

ele se produc maï ca séma, acolo unde exista o iritatiune eronica. ApoT fara IndoialL acest tesut de notie formatiune mal are trebuinta si de nervI; in modul cum am aratat nerviT vor da prelungirI pe acolo, frig acestia nu se dispun pentru un scop bine lamurit. Tendinta acésta de crestere a nervilor face ca eI neputénd merge maIt departe, se curbéza i forméza un fel de ghem nervos de noub formatiune. Dupa ce a juns substanta la suprafata, epiteliul se va intinde, va glisa si va creste peste acest tesut, de nouii formatiune dar fail papile fara per, fara glande. Se p6te favorisa acésta acoperire a plago):, ca pielea prin grefaiea pieleI intrebuintata pentru prima óra de Reverdin. Daca punem pielea de la un alt individ, ca stiatul luT. Malpighi, pe o plaga, atunci celulele acesteia cresc i acoper perderea de substanta, pana cand se unesc en celulelepropriT ale individului. Nu este necesar sä tä'em epiteliul do la acelasI individ pentru aceste grefe. In acelasT timp celulele de nou6 formatiune, din granulatiunI devin bogate in protoplasmä, capeta o forma lungareata, fusiforma protoplasma se transforma in substanta tare, fibrOsa, forméza in fine fibre destul de gr6se gróse de cat in tesutul normal. Se p6te intampla insa ca ac6stil productiune patologiea, sa, nu se oprésca la suprafata i creste maT departe, formand un tesut de noue formatiune ca mugurf vascular):, inconjuratI de tot felul de celule care depasese mult limita suprafeteI normale ; vor fi niste granulatiunT mugurinde, hipertrofice pentru ca nu exista limita precisa pentru regenerare. 0 data va fi mai putin abundenta de cat ar trebui, pentru acoperire. lnsa chiar daca se form6za acésta mugurire vasculara la suprafata, mai tarzi6 acest, tesut se retractéza, prin ace.ea ea elementele nouT formato, nu a6 o vitalitate mare, na ari o nutritiune indestuliitóre pentru a remane tu progresiune, ci de la inceput maT ca sémit vasele se vor contracta, circulatunea se va face maI ca anevoe, de cat In alta parte, celulele vor deveni fibr6se maT (=and de cat celulele normal°, vor intra intr'o stare latenta. -Pont

www.dacoromanica.ro

REGENERAREA PE PLAG1

107

cápiRa in local acestuI tesut ceea-ce numim o cicatrice, care este resultatul retractiunei celulelor de noui3 formatiune prin transformarea protoplasmei

si a vaselor. Vasele chiar prin retractiunea acésta se vor oblitera cate o

datii ca total, asa in cfit in local lor vom avea niste cord6ne solide, formate dintr'un tesut tare, fibrele vor deveni mal gr6se, maI uniforme de cat fibrele unuI tesut conjunctiv normal, dispositiunea vaselor va fi ca mult mal neregulatä de citt In pielea normal. Dad aceste cicatrice Bunt f6rte anemice, pot sä cloying secliul une t dogenerescente secundare, hialino care sä prov6ce depunerea de siiruri calcare.

Se p6te intémpla atari regenerrirI si In organele interne coprindad mal ca sémii tesuturile, earl' formézii scheletul acestor organe.

Cornil af6tase cum se face sudura seroserósä a intestinelor, gratie elementelor endoteliale i tesutuluI conjunctiv i reconstrirea cavitatilor conductelor muc6se dapti o deschidere largri. El ar'étii cri se produce o

regenerare a glandelor si a epitelielor, asa in cat mucósa se reformezá une-ori in Intregime, in canalele muc6se, in -Etter,- trolnpa, vesica, epiteliul se tegenerezti pornind ori de la mucósä oil de la fundul glandelor i distingem o glisare simplä a epiteliilor asnpra tesntului de note formatiune, orI asupra tesutulul, ce astupä perderea de substantá (peritoneal spre exemplu) ori avem aface i ca o tmultire simplii sari prin kariokinezri or)." in fine se produce epiteliu i prin grefare salí decalcarea

epiteliului pe peretele opus si lipsit de epiteliu. Cornil si Carnot studiind regenerarea ficatului a ajuns sä constate urmittórele :

Pe plägile micI, simple, celulele endoteliale ale vasolor capilare i ceiulele conjunctive dad prelungirI, ce se anastomosOzá In mijlocul fibrinei globulelor de sting, extra vasat. In a 7-a di se formézti fibre conjunc-

tive caro asigurä permanenta cicatriceT, ea si in reparatiunea tesutulul conjunctiv al pielel. In plitgile prin pierdere de substantä dacri portianea de fi cat tiliatä n'a fost desprinsä de basa sa, se forrnézá la nivelul sectiunilor cicatrice ca in casul de mal sus. Dacä insä s'a pus la loe portiunea tiiiatá, mai t6te celulele acesteI portiuni se mortificii. Vasele celulele d'Imprejur MA' readuc nutritiunea ca in regenerarea infarctelor. Ablatiunea unei portiuni marl de ficat prov6a de asemenea formarea unei cicatrice de obiceiti ca ajutorul epiploonului, testitul fibros inlocuesce elementele preexistente ca in cirose. Asa dar si la ficat agontii cicatricelor sunt tot celulele endoteliale i celulele plas-matice. Celulele epatice na jócii niel un rol. Tot ast-fel se credca cit niel pleirranit nu se pot regenera, cri se vor face numai niste Incercä'rI de regenerare a glandelor sari a altor parti i ceea www.dacoromanica.ro

108

OURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

co se va produce e o proliferare a tesutuluI conjunctiv, a vasolor de nouil formatiune intocmal ca in piele, apol o retractiune, o cicatrice. Am observat insä la epure o adevirata regenerare de alveole sub forma unor mugurI pornind In apropierea vaselor i car): se vacuolistet. Dacil se distruge tesutul de multe orI qi vasele se vor distruge, vom avea o bemoragie i sängele se va resorbi in parte, dar rbmitne indärilt de obiceiti pigmentul de culórea tesutulul do nouë formatiune. Altä-datä, cand se pierde malt dintr'un tesut, tesutul conjunctiv nu este in stare A' ample ceea ce s'a pierdut i rämäne o cavitate, care va

fi umplutit cu un liehid care provine orI din tesutul distrus, oil din limfa; va fi pigmentat de obiceiii, din cans t pigmentuluI din sänge i in local cicatricel vom avea o capsulil, o formatiune de tesut conjunctiv, consti-

tuind chistul apoplectic de exempla. In crder se gisesc atari formatiunI. §i cele-l'alte forme de tesut conjunctiv, se pot regenera. De exempla, tesutul adenoid, un ganglion limfatic, se regenereazg tot-d'auna, mal ca Omit la copiI In centrii germinativI vedem niqte kariokineze earl produc din noti celule Tesutul adenoid in intregimea sa se póte regenera, i se regenereazá prin formarea uneI retele endoteliale. Cartilagele se regenereazI asemenea ; dacti se pierdo din perieondru, colulele din cartilagiul care a rilmas se pot imparti prin o divisiune kariokineticä indirectit; Intro aceste celule, care la inceput formeazä o retea, se depune o substantä hialina i ap se produc cartitilagele de nou6 formatiune.

Osul se regenereazá. In urma fracturilor, de exempla, ehiar de a doua (p celulele incep sit creascg 0 s presinte dis isiunea nucleilor, so yor forma celule embrionare, intro cari apare o substantg omogenä pe carI se tárdil särurile calcare. Vom avea un os de nod formatiune, depun care sudeazil, leagg ósele rapte 0 care formeaz lu jurul extremitätilor ceca ce numim un calas.

Calusul se produce In parte din periost, in parte din os i In parte din mèclufä.

Asupra acestuI calas voirt reveni in partea specialá, big pot sg spun cá el la inceput este tot-d'auna maI mare, ma): abundent de cAt pierderea

de substantä, numaI rag tärtjiti, in arma resorbtiuneI acestuI fel do cicatrice osósrt calusul revine mal malt salí maI putin la nivelul osuluI. Daca muguril acotia, dacä granulatiunile acestea dep4esc limitele nu se mg opresc, formeazit niqte tumori, earl' yor fi in detrimental urganismulta intreg. Dacil se formeazil ande-va intr'un organ, in arma mad iritament, un testa de notfé formatiune, acest tesut interstitial, se tnmultesce tot mereg i sugrumg, comprimä parenehimul.

www.dacoromanica.ro

REUENERAREA SISTEMULUI MUSCULAR

109

Acéstä regenerare va avea un efect morbid asupra organulta intreg dacá *se adaogá la acéstii organisatiune patologid i unele caractere cad nu se potrivesc ca crescerea normalá i cu planul functiuneI organismulu.I, acéstá crescere patologicil atipicrt vatámrt tot-d'o-dará si organele si functiunea lor normará.

Daca se produce o formatiune nod in urma invasiuna unor parasiti, unor microbT de exemplu, acéstá organisatiune nu este tot-d'auna menitá de a distruge microbiI §i a elimina, ei de multe ori constatitm o complicitate a tesutula nori format ca microbiT. ac6strt now-) formatiune prin complicitatea sa co. microbiY

va avea o influentá desastru6sh asupra organismulu'l intreg.

www.dacoromanica.ro

LECTIUNEA Xf

Organisatiunite patologice. Intelegem prin organisare patologica, productelo de nou6 formatiune, Lan insa nu ail de scop numai o reparare, ci care se dopun in locuri unde nu serves° pentru o functiune fisiologica, oprind functionarea chiar a -diferitelor organe saa tesute, sail produclind cel putin formatduni inutile. Acestea pot fi de natura fárte diferita, incepénd de la formatiunea unol vegetatiuni, de exemplu, care este o proliferatiune a tesutului mai abun.denta de cat ar fi fost necesar pentra repararea unei pierden i de substanta. Un exempla pentru acésta organisare patologica, ar fi si organisarea trombelor in interiorul vaselor. Se nasc cate-o data in anume conditiuni niste chiaguri, cari astupa va-

sele, impiedicand circulatiunea sngeluï, acestea nu dispar ca totul, in -cele mai multe mull: col putin, ci in local lor se produce un flea tesut. Acolo ar fi in fine un proces analog ca procesal regenerarit Insä diferenta este ea se produce un tesut acolo, uncle nu are locul, ande nu -este in stare sui functioneze, ci din c.ontra acest testa impedica circulatiunea. In alte casan l vom avea o exudatie patologicä', de fibrina luchegata, la suprafata organelor spre exemplu, si acésta fibrina' pole sui se organiseze. Dar trebue sui distingem acésta inlocuire a unel exudatiuni sau a unei parti márte, prin o parte vie, &gel' nu se produce o nod organisare de la inceput, ci organisarea ac6sta inlocuesce niste exudatiuni, niste depuner): fàrä viata. Sunt iritamente earl' sunt asemenea in stare ell producli o atare formathine de tesul, care nu corespunde trebuintei organismului. Aceste irita-

mente sunt de multe ori secretiuni microbiene. Se nasc tesute peste tesute, earl se concentreazil acolo, unde microbul irita tesutul, se produce

In local partilor distruse, in interiorul exudatiunei, tesuturi de nod formatiune, muff stint produse in urma iritamentului unui microb, unui produs microbian sari de un parasit de alta val6re. Cu microscopul, se pSte constata ca col alele se limn, se inmultesc, se formeaza celule mari, mai marl' de cat in starea normala, ca o divisiune celulara directa fara kariokineza, prin scisiparitate. Prin divisiunea

www.dacoromanica.ro

ORGANISA.TIUNILE PATOLOG-ICE

nucleulut, se nasc nude): in interiorul unet singure celule, Be produc celule gigante. Sunt iritamente cart produc formatiunt celulare particulare, o ingrosare a celulelor intocmat rprecum produc Bi. o tumeflare, sail exuda-

4une ca total abnormil. S'a credut si se crede Inca, c aceste formatiunt celulare, c aceste organisatiunt patologice, sunt datorite luptel microbilor ca celulele, asa numitel fagocitoze. Se credo c daca microbit intrii in organism, acesta se apärä in contra lor, trimite acolo unde microbil ail intrat o cantitale de celule particulare numite fagocite, celule mesodermice, leucocito, asa cif aceste celule ar intra in luptä ca microbii, ar manca, ar ingloba acestt. microbt sail ar cäuta sä '1 inglobeze, insä i microbil ar avea armele lor prin care BA se opunä acestef inglobärt. De altä parte microbil catä sä se inmulteasciti, catä sii paraliseze nu numat celulele, cart sunt in jaral lor, dar si aceA centri-nervost cart ar interveni pentra a aduna celulele in jaral lor. In adevtir putem constata a sunt microbl, cart atrag celulele, cart ail chimiotaxie positivii i alta cart ail o chimiotaxie negativä, adicti care secretä ceva, prin caro celulele fug de acolo si din acectä causil nu sunt distrugä. In stare sä inglobeze microbit sari Färä tndoiali ipoteza ac6sta este Mae frumósti, dar nu existä fapte suficiente pentru a putea adopta fagocitosa asa cum a conceput-o Metchnicoff, ci din contra sunt fapte multe cart aratä cii microbit sunt combiituff in interiorul organismalut mat malt prin niste lichide, prin niste substante, cart se produc de obiceiti in arma reactiunet organismulut asupra invasiunet microbilor. Se mat constatä cil microbit, cart existä interiorul celuleloi cate-o data sunt ca total virulentt, nu stint mortt, nu sunt mancatt si de altä parte se mat constatä alte-ort cii celule inglobeazä numat microbit cart de mat 'nainte Bunt släbiti deja sail morti, asa In cat nu celulele omorit. Yoiti reveni, cand vom verbi de inflamatiune, caro nu este alt-ceva de cat o organisatiune patologica, asupra acestet fagocitose, act Metchnicoff a voit sii atribue tóte inflarnatiunile fagocitoseT. 0 atare organisatiune patologicK este, aceea care servil pentra a elimina

un corp strein sail pentru a forma niste capsule de tesut conjunctivt un fel de tesut cicatricial, care nu se formeag pentru a repara ceva, ci pentru a incapsula o substantä streina sail chiar vätämätóre. Aci acest proces, acestä sabstantri formatil va putea fi utili fin ä indoialä organismulut. A BI putea dice tot asa pentru sclerosa, adici ingrosarea tesutulut conjunctiv, transformarea acestuia in ceva fibros, fórte solid, compact, cum

se inte`mplä in urma diferiteior inflamatiunt, care inträ in acestá categorie.

www.dacoromanica.ro

112

CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.

Nu exista o limite bine hotarita intre aceste organisatiune patologieä intre ceea ce numim hipertrofio. adicil, and partile se desvoltä maI mult de cat de obiceie, un fel de gigantism, care pelt° si fie general sail local. f6rte mari, giPrecum exista ()men): fórte midi, tot asa exista si

gaup:, si de alta parte 6menT co. mâinh fórte marl, sail cu o parte sail alta ma): mare de cat in starea normale. A.césta va fi o adeverate hipertrofie.

De obiceie gig antismul nu este agt proportionat. La gigantI se vede, de exempla, de multe niste osteofite, niste formatiunI de Ose, earl: nu intra in regula, in architectura 6selor normale ; aicI so ved tesuturI de multo orl maI bogate in celule, chiar de cat la un om normal. In ceea-ce privesce organele hipertrofice si acole vedem de obiceiil pe lange hipertrofie si o proportie vicióse intro diferitele tesute, pertile acestea,

find mal mult vascularisate de cat partile normale. Nu numal atat, dar de multe off coincide aceaste hipertrofie co. desvoltarea particulare antAno testae, a nervilor, a vaselor, ast-fel in cat este greil sul facem o distinctiune precise intro o hipertrofie adeverate sae un gigantism adeverat i intro un pseudo-gigantism salí o pseudo-hipertrofie. Ast-fel sunt émenI, earl: nu sunt tocmaI fúrte mail, all inse aflame

prirtI ale corpuluI f6rte desvoltate, cum. sunt ósele colóneI vertebrale, mainile, picidrele, maxilarele, in care caz vorbim de acromegalie. Casurile de acromegalie, presinte de obiceia alteratiunea unor organe cu secretiunì interne caro. ar fi corpul pituitar, tiroid, i probabil, acesta hipertrofie p6te fi sub dependinta acestor secretiunI, salí e o cause nerv6sil, o hipertrofie printr'o enorvatiune nere,gulata. mult se vede acest lucru, la ceea-ce numim osteoartropatie pneumonicil, care este asemenea

un fel de gigantism spre exempla al mainilor, al piciórelor cu o diformitate tire-care a unghiilor, degetelor si care vine de o stare de insuficienta pulmonarit In urma acestor insuficiente se produce hiperemiI partiale, o eirculatiune vicióse, care de' nastere la hipertrofie. Alta data avern name o parte limitata din tesuturT hipertrofiatil. Ast-fel, de exemplu, macroglosia, dace ceutiim mai. bine vedem ce este causata de o desvoltare extraordinare a ceilor limfatice, o dilatatiune a vasolor limfatice. Alta data ne intalnim cu,o hipertrofie care IA are basa inteo desvoltare miff insemnate

a tesutului gresos. Asa un om gras are asemenea hipertrofia tesutuluI grasos; existe un singur tesut care este ingrosat. Dace insa in In de muschl, vedem un testa gresos, asa in cat cu tóta, aparenta until om Lirte tare, cu muschl: f6rte desvoltatI, nu avem o adeverata hipertrofio, atunci vorbim de o pseudohipertrofie. Acesta pseudo-hipertrofie p6te si: fie sub dependinta unor nervI ai vaselor.

www.dacoromanica.ro

ORGANISATIUNILE PATOLOGICE

113

Este In adevr greti s ne inchipuim o hipertrofie produsa numaI de o actinne nerv6sa. El cred c tot-d'auna trebue sI introducem ideia sistemuluI vascular, care este sistemul de nutritiune. Se póte ca enervatia.nea .sa produca sal s faciliteze o degenerescenta a vaselor respective. Acésta degenerescentil a vaselor am putut-o constata maI In tot-d'auna acolo unde este vorba de o pseudo-hipertrofie, sari de o lesiune muscular, un aspect de hipertrofie muscular. S'a putut constata ca cate-o data exista si o multiplicare a fibrelor musculare, dar tesutul conjunctiv degenereaza in testa grasos asa in cat Litro fibrele musculare vom gasi tesut grasos. Sunt hipertrofiI, earl fr st arete un proces patologic totusI insemneaza o stare patologica. Ast-fel este hipertrofia inimet mima se hipertrofiaza din diferite cause mecanice. Daca acost organ

este fortat sa lucreze maI malt, daca vasele mid stint mal putin permeabile, vasele rinichialuI spre exempla, atund mima lucreazil mal malt, pentru a compensa acésta insuficienti si ast-fel ea sufera o hipertrofie compensatóre.

In privinta inimeï, trebue sí distingem : o hipertrofie purL unde fibrele musculare sunt numai inmultite si o hipertrofie mal putin para, uncle pe ltinga,' hipertrofia fibrelor musculare .maI exista i hipertrofia tesutuluf conjunctiv dintre fibrele musculare. Avem rare orI hipertrofie simpla para. Se gasesc mai ea seama acolo uncle inima lucreaza mal malt ctinteo causa care nu este patologica. De exempla la gimnastid, velocipedistl, se intèmpla o asa hipertrofie a inimeI, hipertrofie produsa de o simpla crescere a fibrelor musculare; acdsta hipertrofie adevërata mal presinta o inmultire a nucleilor sarcolemel. Dacil hipertrofia cordulul se desvolta in urma unel lesinnI a vaselor spre exemplu, sai a diferitelor organe earl nu lasa sa circule sangele, atund si hipertrofia va avea un caracter patologic In sensul care am aratat, adica producèndu-se relativ mai mult tesut conjunctiv de cat hipertrofia nmschilor, si se intelege ca.' in aceste casan l se pcite Inté'mpla

cuimima nu numai sui devina fórte mare, dar nu se va putea contractat din causa ea' intre fibrele musculare s'a depus o cantitate mare de tesut conjunctiv, caro irnpiedeca fuuctiunea cordulut Hipertrofia din co in ce maI mare p6te sui conduca ast-fel la paralisia organuld. Asemenea lucran l vedem si in alte multe organ°, uncle se intémpla In urina uneI functiunl foliate sail in lama pierderel acesteI functiunI o hipertrofie Ore-care. disa stomacul pole sil se hipertrofieze cand pilorul este slaba ca atat mal stramtat. Dar ca cat un organ are musculatura repede hipertrofia acésta se va opri i va da nastere ape): la o stare de släbiciune, de degenerescenta. 8

Cura de anatomie patologiati.

www.dacoromanica.ro

114

CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

Organele parenchimatóse asemenea hipertrofiazä' pentru a se produce o compensatiune. Daca un rinichig este atrofiat cel-l'alt se hipertofiaza, adica partea glandular se va mgri, chiar celulele vor deveni maI marI de cat in starea normala. Daca, un testicul degenereazg col-l'alt se va hipertrofia pang la órecare punct. De la aceste hipertrofil §i pseudo-hipertrofil, putem trece la niste stgrI f6rte marI hipertrofice carI insa stint par patologice, carI pgrta in sine caractcrele uneI turburgil ale functiuneI si care se manifesta din ce in ce mtii mult. In fine un organ hipertrofie pgte sa jeneze functiunea partilor normale póte sil producil atrofia altor partl, insa acésta intenn mod maI mult mecanie i fiír ca aceasta stare sa se pronunte din ce in co maI mult ; pe cand in alte forme de hipertrofie vom vedea aceasta ca un caracter special al hipertrofie, adicä impiedecarea functiuneI pgrtilor si o crestere necontenitil. Asa o spre exempla ingrosarea pieleI, o stare cate-o data congenitala care se mimesce ictioza. Acésta e o ingrosare a pieleI formarea de strate cornóse MI:to grilse care ignpiedecti intr'un mod grav, functiunea pieleI. Elefantiasa este o ingrosare a pielel extremitatilor si a esutuluI subcutanat al extremitatilor, care face ca extremitatea sa se asemene cu un picior de elefant, genand bolnavul nu ntimaï prin greutatea, dar si prin cresterea sa necontenitg. Acest tesut nog va comprima *tile profunde si va produce imposibilitatea functinnel. Aceste exemple ar putea s serveasca ca o trecere la o alta forma de hipertrofie limitatg si care se numesce neoplasie sag formarea de tumorI.

Inainte insa de a intra in discutiunea acesta capitol, cari se leagil cu organisatiunea patologicg, vom stadia ceia ce numim inflamatiune.

www.dacoromanica.ro

LECTIUNEA XII

Despre inflamagune E grel de a da definitiunea inflarnatiunei, de i acest proces e destul caracteristic, de si presinth manifestatiunl destul de tipice. Am putea spume ch inflamatiunea e reactittnea organismuluI fa th de intluentelo v5täntht6re venite de obiceiii din afarh. N'avem sil intrilm aid in asupra chilor prin care intril uceste substante vhthmät6re in organism.

Ele pot intra prin piele ; frtra' indoialh prin plägi piltrund mai wor In -circulatiune §i ast-fel se Vito loealisa in diferitele part): ale organismului-

Pot intra prin chile aeriene, prin tubul digestiv si se pot localisa In anume phrti, care stint de obiceiä mal slabe, mat: putin aphrate, sari care -stint deja bolnave. Agentil inflamatiuneI put phtrunde in organism improunh ca phrtile absorbite prin stomac, dar mai. ca sémh prin intestine

In starea normalä, microbit vor fi opritI de a intra in organism prin stratul superficial al epitelitiluI prin curentul cre#eril, care merge din profuncjime in afarh si care curilth suprafetele de microbiI, ce ar fi intrat in stratele supGrficiale. ApoI diferitele testituri, diferitele suprafete epiteliale seereth dre-carl substante anti-bacteriene. Substanta vilthruNt6re insa nu trebue sh fie tot-deauna un microb. P6te fi un produs inicrobian set ea total alto substante chimice, iritante. Traumatismele pentru ea sh proviice inflamatiune trebue sim nu fie niel proa -slabe, càci atunci reparatiunea so face printeun proces simplu regenezativ, nieT prea violent, chcl atunci produce necrosa tesutuluI. Causa intlamatiuneI este tot-deattna o iritatiune exercitath asupra celu lelur.

La inceputul si spre sfar0ta1 acestut proces nu existä o limith precish _asa in Cat nu putem spune in tot-duna chnd incepe intlamatiunea i ctuad se terminä, sail child intervin alte procese, ce inlocuesc procesal inflamator. De 0 limitele nu sant precise, ata çiis cim inflamatiunea e un proces destal de caracteristic. Ea represinth o suma de procese, ce pornesc dintr'o singura eauzii si se combina in diferite moduri. Caracterele inflamatiunel. ati fost exprimate de multh vreme in cele _patrtz ctivinte: ccalor, tumor, rubor, dolor'. S'a adhogat In urmä functio-

www.dacoromanica.ro

li6

CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

laesa. Virchow adaoga notiunea iritamentulul formativ, ce ar intervenI intlamatiune. Acest tabloa schematic se gasesce in inflamatiunile intense, acate si ca deosebire in acole ale suprafetelor, in inflarnatitinea pele d. ex.. Caracteral general al tuturor intlamatiunilor e o lesiune vasculara ac6sta

insi este insotitä de o les:une a torenului pe care se desfäsura procesal intlamatoria.

La inceput vasele se diihta pe dud alte vase din apropiere se contracta. Va resulta o distribuire inegala a sangoluI. La incept curentul sanguin e mal repede de cat ta starea normal, apoï se incetinesce devenind fúrte lent. Se nasce intrebarea : 6re alteratiunea torenuluI, prov6ca inflamatiunea in mod direct si local, sati ac6sta inflamatiune e produsä do modificarile vascular° produse de contra' inervatorï aI vaselor, centrii dopartatI de regiunea inflamata ? Se pa° ca intervin ambele momente, precum trebue admis c sunt cause locale si departate, ce provka infiamatiu ni.

Din momentul in care stiru ca dilatatia i contractiunea vasolor, iutéla incetinirea curentului sanguin j6ca rol important in infiamatiune, ne patent gandi la intervenirea sistemuluI nervos ce regaleaza nutritianea tosuturilor prin vase. Scóla lul Bouchard a aratat ca in inflamatiunea produsa de microbi, acWia nu al actinne directa asupra vasolor ci lucr6za asupra nervilor earl vor da acest fenomen capital al inflamatiuneI-clilatarea vaselor. Un alt element al inflamatiune e exadatiunea. Faptul ca ese ceva din vase nu se datoresce simple dilatarel lor ci tine atrictianI produsa de anume microbi uri substante microbiene. Diapedesa, acest element important al iailamatiunel, e un proces ce depinde in mare parto de asa 4isa chimiotoxie sí atractiunea elementului iritativ. Exudatul 'Ate fi seros ca in edemele intlamatoriI. fibrinos saa crupal, purulent si emoragic. Gaud exudatul suferä putrefactiunea provocata de bactAile ce ar contine, vom avea un exudat putrid. Obsorviim cil ast-fel modificati conceptiunea inflamatiane devine camplicata. In natura nu se potree lacrurile in mod simplu. Schematisarea chestiunilor era o tendintä a scolasticismulul vechiìií.§c6la franreza are inca ac6sta tendinta spre schemattsare. Vom adopta insa sistemul expunénd lucrtirile asa cum sunt ca complicatiunile lor. Se cunósce experienta clasica a luI Cohnheim, pentru demonstrarea infiamatiunef. Se deschide abdomenul une brusco masculine i se saite o ansif intestina il ca mesenteral el, se fixézape o lamela de sticla prevOata pe marginT ca un cerc ingust de plata pe care sa se p6ta fixa mezenoral cu. ace §i. so pane la microscop. AcelasI lucra se pole face ca membra na interdigital salí ca limba brósce. Se observa atuncI cum. vasele www.dacoromanica.ro

DESPRE INPLAMATIIIN E

117

se dilata, cum circulatianea repede la inceput devine din ce in co mal lenta. Tritantul In casul acesta e aerul. Vedeni cum globulele rosii formeaza o columna in partes axiala a vasului pe cand globulele albe urrnéza curentul mal incet fiind in contact imediat cm paretele vasulut, .ceea-ce se numesce alipirea parietala a globulelor albe. Mal tarcjiti cirmlatiunea devenind tot mal incéta globulele alba de la periferia incep sä patrunda intre colulele endoteliale, dand prelungiri, asa in cat se pot privi in trecerea lor prin peretT paila ce emigreza, es din vase si se dopun in tesuturile din jurul vasulul. Cu celulele albe es une-oil -cAte-va globule rosa' din capdare. Peretil vasculari nu presintii stigmate dupti cum se credea. Iritatiunea face ca endoteliile sa se umfle s dovie marl; in acelasi timp susbstanta lipiciósa din tre ele devine n16le usor de strabatut. Leucocitele trec dar prin acéstil substanta. Se nasce intre-

, Fig. 3ti. Inflamatiunea obeervatA pe limba brdeeel, v. vas en diapedeza leueoeitelor 3. leueodte, h. bematil, c. atan, c.n. cilnio nigrotriee, in. fibre musebiulare.

tarea: ce rol ab' leucocitele in diapedesN, ail ele un rol activ orT pasiv? Leucocitele sunt fitrA indoiala atrase de elemental iritativ. In acelasi timp elomontele tesutula iritat capata o activitate mult mal pronun-tata si de aceea ali nevoe de material nutritiv pe care l'ar atrage din vecinatate.

Ipotesa fagocitosei omisa de Metchnikoff consta In aceea c anume leu-

.cocite ar avea facultatea de a manca microbit Ar exista o lupt6 futre Mide i microbl. Acésta ipotesa e simpla, schematica, &t'Incisa. Cercetarile nIteri6re insä ali aratat ca nu mime celula lupia contra inflama-tiuna Seroterapia a aratat ca exista in sango nisce liquide ea actiune mult maT puternica pentru distrugerea microbilor Bah toxinelor de cat leucoeitele. Exista fagocitosa intearat a leucocitele se aduna i inglobeaza microbil. E interesant do stint daca microbiT inglobati sunt vil oil

www.dacoromanica.ro

118

OURS DE ANATOM/E PATOLOGIOA

mortt. Daca celulele Inglobáza bacilit mortI nu e nict un profit. Microbii de obiceiti se gascsc mat rbTi in militia de cat drill, viata activa din interiorul celulet nu le convine, totust sant microbt resisteritt ce triliescin celula. Din cele ce am spus resulta doui:i lucran; 1) A_rmele celemat importante contra infectiunel nu sunt celulele cr nisce liquide din sange. 2) Nu e probat ca microbir sunt nimicitI in interiorul celulelor. Ce elemente trec din vase ? Am clis ca trec leucocitele. Inaintea lor insa trece si partea liquida a sangelut, la care se adaoga din ce in ce mat multe leucocito. Acéstii, parte liquida extravasatil contine multa albumina deosebindu-se-

prin acésta de liquidul edemalut. Mat cu sémit leucocitele poli-nucleare tree (70 la suta). ca acestea insii ies f,4i unele mononucleare 30 la surtí. Leucocitele polinucleare sunt si fagoci te. Aceste leucocito sunt malt mat mart de cat cele mononucleare, ati,

o forma mat neregulatil, nucleit sunt rennitt printr'un filament. Leacucitele intrri In caile limfatice din jurul vaselor, uncle circulatinnea limfet devine malt mat activa. 0 altri chestiune, ce póte fi privita ca resolvata. e urmatórea : Ce fac celulele din jurul vasulut in acest timp ? Virchow credo ca §i aceste celule iaa parte la procesul intiamatoria. Cohnhoim, Weigert nég'a' acésta participare a celulelor fixe. Stricker a aratat do malt pe cornea inflamata cil celitlele se umfla enorin impreuna cu nucleul lor. Celulele peritelialesail plasmatice devin mobile. Nu t6te celulele mobile din focarul in llamatiunet vin din vase. Relklingshausen nu marginea origina acestor celule mobile numal la leucocitele din vase si avea dreptate. Celulele .fixe migréza O. ele. In cotro ? Ele sunt atrase de iritatiune, pe cld alta parte migrézil ca curentul col mat apropiat, la inceput in spatiurile limfatice pe

rivasculare apt in vasele limfatice si de ad in vasele sanguine impreuna cu serul exudat. Acura ne explicam usor de .ce avem calor, tumor, dolor, rabor in regiunea inflamata cad am vZidut ca avem injectitine vasculara, exudate si infiltrat ant In tesaturt. Darerea se explica prin compresiunea produsii pe nervI de exudat sasi prin alteratianea chiar a nervilor din focarul intiamatiunet. Elemental tunctio laesa resulta de asemenea din acumulai ea exudatelor precum si din turburarile de nutritiune, ce se produc in acea regiune.

In lamatiunea de multe ort se opresce aict, exudate se res6rbe, celalele fixe revin la starea lor latenta. Inflamatianea póte merge Mgt mail departe, in sensuri diferite.

www.dacoromanica.ro

DIFERITRLE FORME DE INFAAMATIIINE DIIPÀ MEDIII

119

Diferitete forme de inflamatiune dupd melt* Trobue sa inem sama si de sediul inflamatiund pentru a aprecia t6te caracterele eI. In general ori-ce intlamatiune presinta modificarea aparatuluI vascular, diapedesa, exudat, modificarca celulelor. Difera bish o in-

flamatiune din profundimea parenchimuluI de o inflamatiune de la susuprafata organ.elor. O inflamatte la suprafatil va fi diferita dupit cum regiunea va fi acoperita de un strat cornos, o mucosa, sail o ser6g. Inflamaiiunea pelel so petrece in profundime, de unde va inainta spre suprafatil. La mucásil exadatul vine imediat la su.prafata. Secretiunile glandulare sunt mai marl' din causa iperemiet Inflamatiunea mucciselor se va manifesta la inceput printr'o secretiune serosa urmata de o productiune mi mare de mucus. Daca inflamatiunea maI intensa vom a,vea i esire mai abondentrt de leucocite, exudatul va deveni muco-purulent. Intr'o intlamatiune maI din profundime leucocitele se vor indrepta spro iritament infiltrand tesuturile, celuiele fixe se vor destepta, tesuturile vor deveni mai putin fixe. In local fibrelor conjunctive vom veded celule rotunde ovale, tesutul din fibra devine celular. Aceste celule untflate daca nu ail destula vitalitate intra in degenerare grasa. Serul e0t din vaso, se coaguléza, cadf se gasesc elementele necesare pentru acésta, substituta fibrinogeni din ser, cea fibrinoplasticrt din distrugerea celulel i fermentul fibrinogen sail plasmaze.

Vorn avea fibrina multa in retele. Celulele vor fi invelite de fibrinii, se vor distruge. Vom distingo in exudat leucocite polinucleare, apol celule maI marl' ca nucleI mart i ca cate doI nuclei, stelate, granulose. T6te aceste elemento formézi un bloc, o masa infiltratä' de fibrina, in jurul acestuI bloc un liquid se infiltréa intro celule i ast-fel se forméza un fel de edem inflamator sail un flegmon. Masa acesta se va topi pr,n actiunea unuI ferment particular produs probabil de microbil ce produc pnrulenta, microbiT piogenI. Se va nasce un liquid, care vor prevala leucocitele polinucleare, acosta e puroiul, ce 'Ate contine inca resturI de fibre. Puroiul 1360 umple o cavitate prodnsa prin disolvarea fibrineI elementelor ce se mal gaseati acolo. Ast-fel se form6zil abcesele din tesuturI. Abcesele pot fi limitate oft' difuso. Membrana aceste abces care nu alt-ceva de cat partea interit5ril a pereteluI pe cale de mortificare disolutie se numesce membrana piogena. Existrt abcese cronice prin aceea di se incapsulba sail prin felul microbilor ce le produc. Un alt proces e acela ce produce exudate in cavitati preformate. Diferitele muc6se, pot presenta atarI inflamatiunI. La suprafata ser6selor sunt endotelit Dacil o serosa e inflamata o vedem rosie cm granulatiunI

www.dacoromanica.ro

120

OURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

la suprafatä, ca o eatifea. Se pite deSface dupa ac6sta serósa o pelicula fato fina. E o discutirme : Neumann dice a in acest cas nu e o exudatiune la suprafata ci ail esit leucocito si serositate carI s'ail infiltrat intre celulele superficiale; ceea-ce ridicä'm nu. ar fi fibrina' ci stratul superficial al ser6sel necrosate. Avem fácil indoialit si atad inflamatiunl necrosante. Alte orI in pnettmonif de exemplu, e sigur c l'ese ser la suprafatä, inundänd ser6sa produdnd o substanta fibrin6sa, ce se constar', prin reactiunea sa particulara. Fibrina so coloréza cu metoda Gram-Weigert, cu violetul de gentiana anilinizat si do colorare ca iod, se trat6za apol cu oletí de anilina 1,4 fibra ia o culdre violeta fórte inchisa. Celalele endoteliale se umfia inteadevi.ir, aratand chiar de la inceput tendinta la neoformatiune,dar exista si fibrina la saprafata, care so p6te amesteca ca puroI sail ca senil, saii ca sängele extra-vasat. Vom disdingo &di diferite exudate pe seniso. Exudatul sAo-flbrinos se va produce daca Teso mu.lta serositate apása. Microbit piogenI vor produce puroiti chiar In plevra, pneumococul mal' mult fibrina', aceeasI microbI In anume cguditiunI pot produce exudatiunI emoragice.

Inflamatiunl specifice acute. Inflamatiunea difera dapa fe/al microbilor ce o produce. Alt-fel se presinta ingamatiunea plevret de exemplu produsit de pnenmococ, alt-fel de streptocoe, alt-fel acea datorita microbuluI tuberculoset Sunt ingamatiunI cap' prin caracterelo lor aratt Ore-care specificitata Fie-care microb are inflamatittnea sa specificii, vom studia numaI cftte-va mai c:tracteristice. Ityl(lntaPtnea diftericia. Inflaniatiunea muc6selor póte fi simpla, ca-

taralä', sCi putulenta, sail gangenósa; una din cele mal' specifice este cea pseado-mernbranósa, sail difteria'. Din vase Tose un liquid, co se coaguléza in mijlocul opitelluluI pro cum i la suprafata ; celulele degeneréza, se necroséza formänd o retea sticlásit in care se gasesce reterma do fibrina, in aeeste retele se gasesc leucocitelo esite din vase ca irncbeii fragmentatI in mod particular. Avem : 1) infiltratiune de serositate si coagularea acestuI liquid ; 2) degenerarea epitoliilor; 3) fragrnentarea nucleuluI leucocitelor i apoI 4) microbit specifict.

Cu tóte aceste caractere distinctive &calme s recunóscem c exist1 inflamatiunI eu atad' pseudo-membrane produse de alt1 microbT. Ciliar substantele toxice in anume conditittnï. pot produce atari pseudo-membrane. Pe diferite mucóse acelasI tuicrob va produce lesiunI diferite. Acolas].

www.dacoromanica.ro

INFLAMATIUNI SPECIFIGE ACUTE

121

microb al difteria produce membrane grilse cut tendinta la gangrena, ce so ridica fórte greil pe f (ring° pe and in laringe produce membrane elastice desprinqéndu-se fórte usor InflamaOunT produce de microbul pneumonia. Acest microb produce esire de globule rosit de sange i trecerea in afarìl din vase a una muse enorme de liquid co se coagulOza in alveol9le pulmonaro sub influonta una diastase prod use de microb ; pe pleure produce plearitele, ce insotesc tot-d'auna pneumoniile. Aceste rotele se topesc mat târiìí probabil prin actiunea unel alto diastaze elaborate de organism Cu reactiunea asupra diastaset coagulante sail plasmazet i pulmonul se descarca. Acelast microb se póte fortifica, si atunet se p6te generalisa produdInd lesiunt banale ca flegmOne, abcese, meningite.

Nu no putern increde dar mateo spe6ficitate absoluta. Specificitatea e Inteadeviir regula confirmatä lama de exceptiunt.

te 's'a 002v,0,00 0,00% ;,,q

eaVt)

c9

tR4, 0964,

0. 4se

Fig. 37. Inflamatiunea unni ganjlion rmfatic in p3ta. cg. central germinativ. v. vase umplute en bun' inconjurate ea celule iperplastioe.

Inflamafiuni emoi agice A.ceSt fel de inflamatinne nu e tot-d'auna speciflcit de Ore-ce sunt microbt banAll de supuratiune, cart daca li se exaltéza virulenta produe emoragit Totusl. sunt i inflamatiunt emoragice specific°, produse de microbt ea aca ai septicemiilor emoragice la animale. La om un exempla de atarY mierobt o acola al pesta. Inflamafiunca morvòsä.Microbul morvel sati al riipciuga produce pe mucósa nasal niste nxIalt i ulcoratiant. Acest microb intra do-obiceiu

www.dacoromanica.ro

CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

122

In orgenism prin solatinnI: de continuitate ale tegumentelor. Am dovedit ¡wit' cii infectiunea se pdte face si prin tegumentele srmiit6se. Am voliut casan f la om, unde primele manifestatiunT ale /nerve s'ai1 produs frog, ea

p.. 1 Mt : q i .)f...3ed' ' '0 i' 4 ,,,

,

,

.r."4