Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I [PDF]

Zitiervorschau

in ELIE BUFNEA . . 00

. :

s

,

_-, ,

,_

-

/,

-

.

.

,

.

,,

,

..t.

Cruciati,

.

...

1

Tirani

.

_.

v.

: I

=.

.

.

, .

.

i i Banditi

..,

\

?

.

',

IN RUSIA SOVIETELOR

1

:

. .

..

.

VOL. I._

i

,

.

....

,

.

. ,

-

;

.

,

.

,

-

.

,

s

V

,

. .

...

...

.

e..

,,

EDITURA TIPOGRAFIILE ROMANE UNITE BUCURE*T1 ff CALEA RAHOVEI, 42 ff 1931 www.dacoromanica.ro

C.12-(212_ lAx--Ast.A.:

Qt-Cs--4--e_

L-Af

Cruciati, Tirani §i Banditi

www.dacoromanica.ro

Cruciati, tirani si banditi sunt rezultatul insemniirilor din sbuciumul a trei ani (1918-1921), traiti in vortejul nebuniei revolutionare din fostul imperiu at Tarilor. Dau ptzblicittitii, revdzute $i coordonate, aceste insernndri convins, cd partea subiectivii dela inceputul primului volum nu micsoreazd valoarea for documentard. Astazi, mai mutt ca oricand, exemplul vecinilor de peste Nistrit, trcbue set constitue pentru toti romdnii un indreptar iar pentru fanaticii doctrinari politici de

dreapta sau de stanga, un sdngeros si dramatic avertisment.

Cruciati, tirani $i banditi sunt personagii 5i masse de oameni, tipuri $i colectivitdti dintr'o lame ignoranta de tiranie $i jaf, de fanatism $1 urd, de viclenie $i minciund, dintr'o lame de patimi violente, in care uriasul imperiu rusesc trdeste apocaliptice chinuri si suferinte.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL I.

VOLUNTARII Viata Romani lor ardeleni, in lungul veacurilor de stapanire straina, a fost un lant neintrerupt de suferinte 5i de umilinta. Bastinasi ai pamantului ardelenesc, am fost despuiati rand pe rand de drepturile mostenirei stramosesti, am fost vaduviti prin silnicie de conducatorii nostri si uzurpatorii s'au impus cu forta ca stapanitori ai muntilor si campiilor noastre. Ura unui mileniu de cruda suferinta ni s'a incdrnat in suflet si'n brate pi s'a ferecat pe taisul coaselor si topoarelor si 'n fiecare veac rasbunarea noastra a lovit cu sete indaratnica 5i cu furie infricosata. Dupa isbucnirea rasboiului mondial, ideia, ca uni-

tatea politica a tuturor Romanilor este aproape de infaptuire, a infiorat adanc sufletul romanesc si a rascolit con5tiinta romanilor oprimati, facandu-i sa is drumul Carpafilor spre Soare-Rasare, spre Bucuin grupuri de intelectuali sau in plutoane intregi de soldati. resti,

In rasboiu instinctul national a facut pe soldatii valahi sa considere pe inamicii Puterilor Centrale 9

www.dacoromanica.ro

ca aliati ai cauzei romanesti $i sa treaca de parted, lor, pentru ca mai apoi, voluntari in serviciul romanese, cruciati pentru marele ideal al Neamului intocmai ca si celelalte popoare din Monarhia flabsburgica, 'formati in unitati nationale, sa-si recucereasca cu armele in maini vetrele parasite. In Rusia, in Italia, in Franta si in Statele Unite, romanii, originari din provinciile subjugate, s'au

grupat in corpuri de voluntari, ridicand armele Impotriva patriei mastere. Consecventi principiilor politice a timpului, miile de, voluntari ai Ardealului, Banatului si Bucovinei, au confirmat legitimitatea rasboiului Romaniei, detnonstrand opiniei mondiale vointa romanilor de pretutindeni de-a forma cu totii, in granitile for etnice, un Stat national unitar. Evenimentele vitrege, militare si politice, din yecini, ocuparea Ucrainiei de catre inamic si revolutia ruseasca, au ingenunchiat Romania, fara sa'nfranga darza rezistenta a armatei sale.. Dupd semnarea silnicei paci dela Bucuresti, care a constituit o vremelnica si nedorita suspendare a ostilitatilor, era randul nostru, al voluntarilor, sä aratam tuturor popoarelor, Ca romanii inteleg sä continue cu hotarire si cu demnitate rasboiul, ridicand pe alte fronturi steagul unitatii nationale. Noud ne revenea arum onoarea sa afirmam vointa si idealul romanesc.

Un corp de voluntari era cea mai stralucita dovada ca Romania, plecata din randul aliatilor in urma nenorocului, continua prin not rasboiul fAra sovaire, pang la capatul nazuintelor sale. pans la capatul triumfului. 10

www.dacoromanica.ro

S'a ajuns astfel la ideia organizarit unui corp do voluntari in Siberia, din romanii, prizonieri in lagarile rusesti si din voluntarii primului corp, cari n'au avut posibilitatea sa treaca in Moldova. Acest con) va lupta pe frontul francez sau acolo unde vor cere interesele romanesti si-ale aliatilor. Dar pentru formarea cadrelor si pentru instructia

acestui corp vor trebui sa piece din Moldova prin Ucraina si prin Rusia Sovietelor, in Siberia, cat mai multi ofiteri. Chemarii, facuta 'n taind de reprezentantii volun-

tarilor, au raspuns sute si mii de tineri ardeleni, banateni si bucovineni, toti ca unul plini de curaj dar avantului for s'a pus repede o stavila: nu se pu-

tea trece prin Ucraina, ocupata de Puteri le Centrale si prin Rusia Sovietelor, decat in grupuri cat mai mid si'n rastimpuri de cat mai multe zile, pentru ca miscarea sa nu fie surprinsa de inamic si sugrumata in face. Incet incet, tinerii ofiteri voluntari cer Corpu-

rilor de trupa la cari servesc sa-i demobilizeze si politiilor din Moldova sä be libereze pasapoarte. Regimentele ii demobilizeaza si politiile, initiate asut pra rostuiui cererilor, satisfac pe voluntari, liberan-

du-le pasapoarte cu mentiunea, ca sent nascuti intr'un oral oarecare din cuprinsul Vecbiului Regat. *

Primul grup fu compus din case prieteni: Ion Centea, Cornet Cosmuta, llie Jana, Laurentiu Teglaru, Augustin Se les si scriitorul acestor randuri. Advocatul Chiroiu, reprezentand Comitetul National at Romani lor din provinciile subjugate, ne da, inteo camera a Hotelului Traian din Iasi, sfaturi si indemnuri asupra drumului de urmat pans la ora-

sul Samara, pe Volga, unde va trebui sa ne pre11

www.dacoromanica.ro

zentam Misiunei Franceze sau Consulatului, pentru noui indicatii asupra drumului pand la garnizoana siberiana, unde se organizeaza corpul. Legatiunea franceza, prin Capitanul Keer, ne da cate 1000 ruble, bani de drum si semnam, in fata lui Chiroiu, un angajament, prin care ne legam pe onoarea $i constiinta noastra, sa servim ideia pentru care parasim Moldova.

Plecam din Iasi in 2 August 1918, prin Chisinau, la Tighina.

Parasim pamantul ospitalier al Moldovei, care a cunoscut atata jale si durere in vremea refugiului, cata numai mucenicia unui popor oprimat a putut da, si-atata avant si entuziasm cat numai atavismul sufletului romanesc a putut raspandi in vremurile de eroica slava. Parasim pamantul ospitalier al Moldovei cu increderea desavarsita, ca-1 vom revedea in curand, in ziva marelui triumf si constienti de greutatile drumului plecam hotariti sa infruntam moartea in drum si' la capatul drumului, sbuciumul sangeros de lupta, premergator triumfului. Departe in zare, in haine cernite, Isi freamata Carpatii monotonul cantec al vesniciei. Cand va rasuna oare in lungul for cantecul de biruinta a nadejdilor noastre ?

Ramai cu bine, tara mea, ramai cu bine ! *

In drumul nostru am intalnit cruciati pentru idea libertatii, sangerand 5i muscand pamantul in numele

Ei; tirani fard suflet si fara Dumnezeu, sfasiind o Imparatie $i asmutind, inebuniti de ura, bestialita12

www.dacoromanica.ro

tea oamenilor pentru a se sugruma mill pe altii ; bandii sangerosi, jefuind si omorand in numele unui ideal de umanitate, pe care niciodata nu 1-au priceput, batjocorindu-1 cu salbatica for inconstiinta. ApAra-mi Doamne, Neamul si Patria de-o asa ingrozitoare nebunie!

13

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL II.

PRIN BASARABIA.

Chisinaul. Tighina Pe Nistru. In trenul dela Iasi la Chisinau calatoreste muted fume. Mare le numar de refugiati din Muntenia, din Oltenia, din Dobrogea si Ardelenii sunt intr'o permanents cautare dupa o asezare mai signed si mai putin costisitoare. Multi se due acum in Basarabia...

Lumea este abdtuta de vremelnica nerettsita a rgsboiul romanesc, in care s'a aruncat cu elan sufletul unui popor, covarsit de idealul din care se adapase setea lui de viata. Unirea Basarabiei a fost pentrit Romania Ingenunchiata o reculegere $i o imbarbatare.

Prutul ista ni disparti, Prutul ista n'are moarti? Dar ne-om pune not cdndva cu guru 1-om setal...

era cantecul de altadata al Moldovenilor depe cele cloud maluri a raului de granita. Astazi rostul cantecului a ramas o blestemata reminiscenta istorica". 14

www.dacoromanica.ro

Aci pe malul stang al Prutului se vede totusi urma $i opera stgpanirei de ieri. Sate le de romani neao$1, razesii marilor domni Moldoveni, au rezistat ,rusificarii dar in punctele comerciale, de interes economic si administrativ, s'au ridicat localitati cu papulatie ruseasca de import, alaturi de asezarea romaneasca de basting. Din tren, depe podul de peste Prut, vezi prin fereastra vagonului, dincolo de padurea de salcii, un satisor: Unghenii Romani, cu casele cu prispe de lut, acoperite cu stuf $i cu scranciob in millocul satului. Pe ulite se varbeste aceiasi limbs, dulce $1 domoala ca si pe malul drept al Prutukti. Dar algturi, nu departe, cupetii rusi, targovetii evrei $i functionari vamali ai Imparatiei vecine au ridicat Unghenii Rmi, in care s'au salasluit o mans de oameni, cari n'au avut nici odata vre'o legatura cu pgmantul Basarabiei.

Chiqinaul. Sosim la Chisinau. Chisingul, unde odinioarg era sediul unui parcalab a Domnului Moldovei, a fost complect transformat in cei 105 ani de ocupatie. Alaturi de vechea asezare istoricg, primitivg, rgmasa pang astgzi curat romaneasca, rush au cladit orasul nou pentru functionarii nouii administratii a provinciei si pentru familiile lor.

0 stradg de-o excesiva largime traverseazg localitatea $i perpendicular, cad pe ea Si tree mai departe, strazile laterale cu case marl, posomorite, cu un singur etaj $i Curti intinse, imprejmuite cu ziduri inalte.

Parte din boierimea moldoveneascg si-a cladit si ea cate q case in noua asezare a rusilor. 15

www.dacoromanica.ro

Dar vechea asezare romaneasca a ramas alaturi de Chisinaul nou, asa cum a fost cu un veac in ur7 ma. Intre apa Bacului $i Zolotaia-ulita gasesti aceleasi strazi stramte si intortochiate, pravalii cu obloane de fier, cojocarii, macelarii $i brutarii cu taraba 'n afard ; case acoperite cu sindrile, cerdacuri 5i ograzi mari, asa ca'n Moldova din dreapta Prutului. Pe aci, pe strazile intortochiate, se vorbeste aceiasi limbs romaneasca, ca'n on ce parte a Romaniei.

In orasul nou, Rusii au ridicat o seama de importante cladiri, ca Soborul, cu turn de cetate la intrare, Palatul Guvernatorului, Primaria, scolile $i Mitropolia.

Astaki Chisinaul, revenit prin vointa lui in stand.-

nire romaneasca, este unul dintre cele mai populate centre din vechea Moldova. In special intelectualii refugiati sunt chemati aci sa dea mina de ,ajutor in opera- culturala ce se desfasoara. Ardelenii, banatenii si bucovinenii stau in fruntea miscarii culturale. Ziarul Ardealul, editat sub ingrijirea transilvaneanului Onisifor Ghibu, este cea mai calla gazeta din capitala Basarabiei. Gaud la 6 Iunie 1917, primul detasament de voluntari ardeleni trecea dela Kiew sere Iasi, in gara Chisinau, fratii Basarabeni i-au prirrlit plini de entuziasm. Increzatori in realizarea visului ardelenilor, sarabenii au predat acestor cruciati, prin inimosul patriot Simion Murata, un drapel national cu indatorirea sä-1 duca. la Alba-Iulia iar Societatea Culturalci Moldoveneascci, le darui prin V. lier(ia o frumoasa icoana a Mantuitonilui, spre-a o duce cu biruinta in catedrala din Sibiu. Era prima indrasneata manifestare publics a ba16

www.dacoromanica.ro

sarabenilor pentru unitatea nationals. Simian Murafa a plata cu martirajul vietii sale actul romanesc din 6 Iulie, trecand in pomelnicul de martiri a luptatorilor pentru Unire. Noi plecam pe alte fronturi cu convingerea, ca sfintele obiecte incredintate de basarabeni ardelenilor, vor fi duse in scurt timp la destinatie.

Refugialii ardeleni ajuta aci in Chisinau la reinfiintarea vechii societati culturale moldovenesti, sugrumata in lase dupa revolutia din 1905 si la infiriparea cursurilor de limbs romans pentru invatatori unde predau, intre altii, ardelenii Onisifor Ghibu, R. Cioflec, Ovid Topa si bucovinenii G. Tofan §i Livia Marian. Unde nevoile nationale "locale cer un spriiin sta-

ruitor, gasim pe refugiatii ardeleni, banateni si bucovineni.

Tighina. Dela Chisinau la Tighina calatorim abia ateva persoane. Spre Nistru nu se mai clue deck militari la posturile de paza depe noua frontiers. Drapelul romunesc flutUra iarasi majestos pe vechile ziduri ale cetatii. *

Stapanii cetatii erau in secolul XIII si XIV tatarii Hanilor din Rusia, cari i-au dat numele de Tehin, din care moldovenii au pronuntat cu vremea Tighina. Soliman cel Mare ocupd cetatea in 1538, and Orda de our era distnisa de Tarnerlan: Turcii o numira Bender. Zidurile ridicate sub domnii Moldovei din Sucea17 2

www.dacoromanica.ro

va au suferit succesive transformdri sub domnia tatarilor apoi sub stdpanirea turcilor si dupd 1812, sub aceia a Rusilor. In afara de aceste ziduri goale si pustii, nici o alts relicvd istorica deosebita nu marcheazd acest primitiv punct de trecere pentru armatele de invazie sau pentru comercianti. Azi Tighina este un mic o-

rase' de frontiers, pe malul drept al Nistrului, pe locul vechii asezdri, cu o populatie de aproximativ 35.000 suflete. Pe-aici trecea odinioara, din Rusia spre Gaff a genovezd, drumul caravaneior comerciale si aci era oficiul de vamd moldoveneasca. Cam prin regiunea Tighinei a fost si drumul de trecere a liunilor, Avarilor, Bulgarilor si Gotilor, a Pecenegilor si Cumanilor.

Ungurii si Tatarii an urmat un drum mai spre nord.

De-aci, dela Tighina spre sud pang la Reni, se intinde mdnosul Bugeac basarabean, atat de des ars si pustiit de armiile vrdjmase din cetatea Benderului si ramas multd vreme vaduvit de orice populatie. Azi putinii colonist' bulgari si germani, adusi de stapanirea ruseasca, isi disputa intaietatea cu elemental romanesc de basting.

La Tighina ne despartim : prietenii Iana, Seles si Teglaru formand alt grup, rdman sa piece in urma noastrd iar scriitorul acestor randuri, impreund cu Centea si Cosmuta plecam spre Odesa.

Pe Nistru. In port asteapta gata de plecare un vaporas incarcat cu cosuri de struguri, cu mere, cu prune si cu cateva butoaie de yin sau de must. 18

www.dacoromanica.ro

Char pe vapor primim vita pentru e$ire. In afard de not mai calatoresc cativa comercianti, barbati si femei si un grup de tarani din regiunea Cetafii Albe. Vorbesc toti o domoala limb. romaneasca cu pronuntat accent moldovenesc dar cei mai tineri fredoneaza si aci popularul cantec at hai-

ducului rus Stenka Razin: Volga, Volga, maty rodnaia"...

Calatorim pe Nistru la vale. In portul Maiak, tin sat ucrainian pe malul stang al Nistrului, vom debarca.

Stapanirea ruseasca a curatit in multe OM malurile Nistrului, pentru o mai usoara navigafie, in vederea transportului la mare a bogatelor produse din tinuturile basarabene si ucrainiene: grave, fructe si vin.

In Rusia intotdeauna raurile au constituit cel mai usor 5i mai frecvent mijloc de transport. Lillie de hotar a Moldovei inainte de Alexandra eel Bun si panA la silnica cutropire ruseasca (1812), Nistrul a fost insa in constiinta romanilor potopul de apa, care a despArtit intotdeauna pArnantul ra-

manesc de stapanirile hanilor tkari si-a navalitorilor barbari. Act la vadurile Nistrului opreau parcalabii si hatmanit din Moldova, incercArile de navala straina, si

de multe on rusii crestini isi dadeau aci mana cu arcasii si plaesii moldoveni, sa lupte infratiti impotriva dusmanului crestinatatii: Turcii, rapusi de atatea on de Stefan cel Mare, despre care cronicarul polonez Dlugosz, scria la 1475 astfel :

O barbat vrednic de admirat, infra nimic inferior ducilor eroici, pe can atat ii admiram, care eel dintai dintre principii lumei a repurtat in zilele noastre o victorie atat de stralucita in contra Turcilor. {E vorba de Walla dela Vaslui). DupA pArerea mea 19

www.dacoromanica.ro

este cel mai vrednic sä 1-se incredinteze conducerea si stapanirea lumei si mai ales functiunea de comandant si conducator in contra Turcilor, cu sfatul comun, intelegerea si hotarirea crestinilor, peand ceilalti regi si principi crestini trandavesc in lene, in desfranari si lupte civile". Papa Sixt al 1V-lea stria acestui mare stapanitor a malului drept a Nistrului asa : Faptele tale, savarsite pang acum cu intelepciune si vitejie contra Turcilor necredinciosi, inamici comuni, au adus atata celebritate numelui tau, incat esti in gura tuturor si esti in unanimitate foarte mult laudat". Ruinele cetatilor depe malul drept a Nistrului sunt

o marturie a acestor vremuri de eroica slava romaneasca, cand un pumn de moldoveni oprea aici .amenintatorul puhoiul inusulman. *

Vaporul inainteaza incet... Dupa cativa kilometride drum se innopteaza...

20

www.dacoromanica.ro

PE DRUMURI UCRAINIENE.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL III.

PE DRUMURI UCRAINIENE

La Odesa, Malorosia. Poltava, La Harkov,

La Odesa. Din satul Maiak, unde debarcam, mai avem de facut 30 de kilometri pang la Odesa. Trecem pe malul ucrainian fara nici un control. Nimeni nu ne 'ntreaba tine suntem 5i uncle mug-em.

Drumul duce prin asezari de colonisti germani. Sate le, cu strazi curatele, cu casele de piatra, imprejmuite cu zid, ne dau impresia unor localitati sasesti din Ardeal. La fiecare pas se aude o nemteasea pocita, impestritata cu cuvinte din limba lui Tolstoi.

La masa suntem tratati cu paine alba. Prin partile acestea nu s'au simtit Inca binefacerile" bolsevismului. De altfel Ucraina este acum provincie autonoma si sub ocupatie austro-germana. Bolsevicii, retraSi depe frontul romanesc, au trecut mai departe, in Rusia. Peste campia cu graul de curand secerat se Iramanta in razele soarelui dogoreala caldurii jucause, 23

www.dacoromanica.ro

ca piste panze de paianjen. Nici o pats de nour nu tulbura imparatia luminei.

In zare, departe, apar tulle de biserici si cupole stralueitoare, ca niste sageti de jaratec. Ne apropiem de Odesa. Cu cat inaintam mai mult pe oseaua ea praful pans 'n glesne, deslusim la marginea oraplui o multime de eladiri. Sunt depozite militare. Santinele roman pazesc cladirile, pline cu averi salvate" din Moldova. In alte part soldati germani se plimba tantosi in fata intrarilor bizantine,

Inchise.

Fara s5 observam, oseaua s'a pierdut intr'o strada larga a Odesei. Constatam imediat, ca orasul e ocupat de corpul al XII-lea de armata. din Sibiu si printre iillosit ofiteri austrieci, ce-si tarasc sabiile pe

trotuare, zarim din cand in cand cate o figura cuno scuta.

Odesa, cu parcurile curate si Intinse, cu strazile ce adesea intrec in largime spatioasele bulevarde, umbrite de castani deli, este unul dintre cele mai frumoase °rase rusesti. *

Intocmai cum Petru cel Mare a simtit nevoia des ehiderii unei feresti spre Europa ridicand Petrogradul, la fel Ecaterina a II-a a fondat Odesa, ca o fereastra a Rusiei spre Constantinopoi 5i Balcani. Un fraricez priceput, dueele de Richelieu, fost ministru alui Ludovic al 16-lea, refugiat din Franta republicans, ajunse guvernator. A fost pentru Odesa un noroc. Conte le Langerou, i-a continuat activitatea.

Cladiri maxi si bogate, teatru, opera, peste 30 de stralucite biserici, mare miscare comerciala, nenumarate gradipi publice 5i frumoase vile, cladite de24

www.dacoromanica.ro

alungul malului marii, dau orasului un aspect de neintrecuta eivilizatie.

In cadrul acesta atrAgator, viata isi desflisura larg zburdalnicia. In trasuri si 'n automobile elegante, cucoanele, picior peste picior, imbata pe trecatori Cu luxul ce sfi-

deaza nenorocirea abatuta asupra tarii. Pe prospectur din fata math, perechi tinere isi plimba nepasatoare dragostea si mai departe, pe plaja, alaturi de Metii goi, isi svanta la soare trupurile svelte o multime de fete mari, cu parul blond si cu ochii albastri. Cafenelele gem archipline de refugiati. In restaurante muzici militare delecteaza publicul cu ulti-

mele marsuri germane. Pe strada grupuri de femei galagioase si nepAsatoare, in societatea ofiterilor austrieci, admird, expuse 'n vitrine, ultimele creatii ale modei.

Slujbasii cailor ferate ucrainiene sunt in greva, protestand impotriva ocupatiund straine si a tensiunei politice dintre cutropitori si reprezentanta nationala ucrainianj : Rada. Suntem nevoiti astfel sa"

ramanem cateva zile in acest frumos oras rusesc, care ne d'a" o icoan'a fidela a Rusiei de altadatg.

Malorosia. (Ucraina). In cele eateva zile de asteptare fortata, ne tinem mai mult in preajma garii, sever pa'zita de santinele

austro-germane. Reusim sa team cunostinta cu o seamy de soldati germani. Asteapta si ei sa le vind randul transportului sere frontiera ucraino-bolsevi-

ca. Din eauza grevei dela ale ferate nu mai cir25

www.dacoromanica.ro

curd nici un tren, cu exceptia trenurilor militare germane.

In ziva plecarii trenului militar, cunoscutii nostri ne fac si noua lac intr'un vagon de vite. *

Calatorim spre Poltava. De-acolo vom merge la Harkov, iar dela Harkov vom trece la Kursk. Intre Harkov si Kursk este linia de frontiers rusa-ucralnä, cam pe granita etnica dintre Rusia-Mica 5i Rusia-Mare.

Lanuri bogate de grau se intind Inca in laturile caii ferate 5i'n unele parti spicele grele s'au culcat la pamant. Nemarginita cample ne da o desavarsita senzatie de pace. Rusia, marea Rusie, straluceste 'n Ucraina prin maretia cupolelor aurae, ce raman intea parte sau Intr'alta a caii ferate, in mici ora5ele sau chiar in satele pierdute in sesul ucrainian. In zare niste franturi de nouri ameninta campia cv formele for ciudate de jumatati de oameni 51 de animale. Par'ca ar fi umbrele pasnicilor schiti de odinioara, ce stapaneau amnia ucrainiana, blanzi si buni agricultori, sau umbrele sangerosilor navalitori barbari, can sute de ani au framantat in copitele cailor campul peste care trecem. Din cand in cand cite a movila impiedica luciul campului. Acola dorm in morminte imemoriale eroii taberilor invrasma5ite, ce-au luptat in decursul vremurilor pentru stapanirea campiei *

Rusii numesc Ucraina, Malarosia Rusia Mica. Nava lirile barbare 5i alte imprejurari istorice au determinat disociarea regiunilor rutene de regiunile ruse5ti; de-aci deosebiri in limbile ambelor nationalitati: ruseasca si ruteand (uciainiana). Viata istorica a marit deosebirile dialectale cu can au aparut strabunicii celor doua neamuri. Ucrainienii sau rutenii, 26

www.dacoromanica.ro

numiti si hoholi, au format cu timpul un popor cu totul diferit de rusii albi si de rusii mad. Independenti la inceput, trec sub stapanirea tatarilor, apoi in Statul polono-lituan iar la 1654 ajung sub stapanirea ruseasca. Pentru pierderea independentei politice, clasele superioare au fost rasplatite de rusi cu introducerea iobagiei. Aceste clase, me-

najate de stapanire si chemate de Tad in preajma tronului, s'au rusificat repede, limba ucraina Tamanand numai limba taranilor. Petru cel Mare a inaugurat o politica savinista si reactionard. La 1720 a oprit tiparirea oricaror carti in Ucraina, cu exceptia cartilor bisericesti, cari si acelea trebuiau tiparite in limba rusa. Istoria citeaza cazuri de samavolnica impotrivire a rusilor in contra incercarilor ucrainiene de afirmare, prin carti in limba nationals, chiar a credintei si ritualului religios pravoslavnic. Politica aceasta de sugrumare a atatat instinctul national si constiinta ticrainian'a prin paetul Sevcenco, rau primit de critica literara

ruseasca, s'a afirmat pentni toata lumea, ca Neam aparte, deosebit de adevaratii rush. Chiar in epoca liberalismului rusesc, la 1863, NU-

nistrul de Interne Valuev, oprind tiparirea cartilor ucrainiene spunea, ca nici o limbo deosebita ucrainiand n'a lost, nu este si nici nu poate sa fie', iar Sfantul Sinod a cprit traducerea bibliei si allot- carti reiigioase in limba hoholiior.

La 1876 s'a oprit nu numai tiparirea cartilor ucrainiene in Rusia sau importul for din strainatate, dar si reprezentatiile teatrale si cantecele ucrainiene. Oprelistea aceasta a durat pang la revolutie. Istoria Ucrainei este plina de ilustrarea avantitlui cu care ucrainienii s'au ridicat de-atatea on pentru scuturarea jugului lituan sau pentru infangerea stapanirii poloneze prin hatmanul Bogdan Hmelnitzki, 27

www.dacoromanica.ro

cazac indraznet sau pentru sdrobirea jug,ului muscalesc prin hatmanul Mazeppa, erou cantat in versuri de Punkin si de Victor Hugo. Dupa revolutia din Februarie, Ucraina si-a manifestat in mod viguros, ndzuintele nationals. In Martie o delegatiune ucrainiana cerea Primului Ministru Lwoff introducerea limbei ucrainiene in Ucraina, un

Comisar al Ucrainei pe langa guvernul rus 5i un Comisar al Guvernului Rus in Ucraina. Un mare congres, convocat in Aprilie la Kiew a proclamat insa autonomia Ucrainei intr'o Rusie federative. Congresul a ales un Consiliu national permanent, Rada, din care s'a format primal Mi-

nister ucrainian sub denumirea de Secretariat general al Ucrainei.

Guvernul din Petrograd a refuzat sa recunoasca Rada si Secretariatul general a caror reprezentanti ii cerusera recunoasterea autonomiei, dreptul de-a incheia pace, de-a organiza armata ucrainiana, atat in Para cat si pe front, nationalizarea institutiunilor de cultur si altele. Rusi' motivau refuzul pe consideratia, ca numai Constituanta a toata Rusia va patea decide in chestiunea ucrainiana. Dar manifestatiunile sgomotoase ale ucrainienilor si formarea pri-

melor nuclee de armata nationals, au determinat Guvernul din Petrograd sa recunoasca. la inceputul lunei lulie 1917, atat Rada cat si Secretariatul General, chemat sa elaboreze proectele pentru autonomie, legile agrare 5i sa organizeze in interiorul 11rii, armata nationals ucrainiana. Cand s'a pus insa chestiunea granitelor Ucrainei, s'a recuoscut ca teritorii, apartinand noului Stat, numai guberniile Kiew, Wolhinia, Podolia, Poltava si o parte din Cernigow. Asupra guberniilor Harkow, Ekaterinoslaw, 28

www.dacoromanica.ro

Kerson 5i a celeilalte piirti din Cernigow urma sa decida.' un plebiscit.

Odata cu insaunarea bolsevicilor in Moscova, Secretariatul General si -a luat libertatea de actiune, extinzandu-si administratia asupra tuturor guberniilor ucrainiene iar Rada a proclamat Republica Populara Ucrainianci, fixand alegerile pentru Constituanta pe ziva de 27 Decembrie. Descompunerea armatei rusesti de pe fronturi si retragerea dezordonata prin Ucraina, au inlesnit bolsevicilor ocuparea vreinelnica a tarii dar Secretariatul General, in intelegere cu Rada. a incheiat pace separata cu Puterile Centrale, can au recunoscut independenta Republicei si-au ocupat ele Ucraina. Prin acest gest, austro-germanii dau tinerei democratii ucrainiene, esita din vointa populatiei, cea mai truda lovitura; ei disolvil Rada $i inlocuesc Secretariatului General cu Hatmanul Skoropadski, stranepotul acelui Hatman Skoropadski, care, dupa infrringerea marelui Mazeppa a primit ajutorul lui Pe-

tru eel Mare, ca si cel de astazi ajutorul AustroGermaniei, sa fie ales Hatman al Ucrainei, infranta la Poltava, fainanalid slugarnic om al Tarului pang la moarte. Skoropadski este inrudit prin alianta en Generalul Eichorn, comandantul armatelor austro-germane de ocupatie, caruia ii datoreaza situatiunea sa de azi. Para. acum el fusese general rus. Politicei democratice a Radei si a Secretariatului General, Hatmanul ii opune o politica' de dictatura si de sfidare a oamenilor revolatiei nationale. Massele populatiunei ucrainiene sunt protivnice lui Skoropadski. Greva dela calle ferate este Si ea un protest impotriva nouii conduceri a Statului. Duna toate aparentele, domnia lui Skoropadski va 29

www.dacoromanica.ro

dura numai atat timp, cat trupele austro-germane vor sta in Ucraina. *

Soldatii in tovarasia carora calatorim fac parte din aceste trupe de ocupatiune. Nici un entuziasm nu-i mai antreneaza pentru rasboiu. Sunt dornici $i ei sä se termine cat mai repede confragratia $i tea"iesc $i marsaluesc cu speranta, ca ziva de maine va aduce mult asteptata pace. Din conversatiunea pe care o legam asupra rasboiului, constat usor ca ei n'au avut un ideal, ca alte natii. Astazi au $i ei unul: Pacea !

Poltava. Aproape pe nesimtite sosim la Poltava, unde poposim cateva ceasuri. Capitala guberniei cu acelas nume, e un oras in plina desvoltare, cu caracteristicile strazi ruse$ti. largi $i cu case mid, cladite card nici un gust. Pentru ucrainieni, Poltava aminteste dureroasa infrangere a hatmanului Mazeppa, aliat cu Regele Suediei Carol al XII-lea, impotriva lui Petru cel Mare. Batalia dela Poltava a sugrumat orice posibilitati de, autonomie a Rusiei Mici $i calcaiul muscalesc s'a asezat solid in vechea provincie ucrainiand.

Cantecelor populare ucrainiene, cari preamaresc amintirea lui Mazeppa, retras dupa dezastrul dela Poltava in cetatea romaneasca a Tighinei, ii raspund muscalii $i acum prin cantece populare monarhiste : Fost-a luptci la Poltava, Lupta prietenilor slavi,

Bolo dielo pod Poltavoi, Dielo slavnoe druzia, Ma dralis tokda so svedotn Pod znamionami Piotra...

Ne-am batut atunci cu sudezii

Sub drapelele lui Petra 30

www.dacoromanica.ro

.

Dar cantecele acestea, fredonate de muscali, nu covarsesc afirmarea nationalismului intransingent ucrainian.

La Harkov. Mai la rasarit de Poltava, poposim la Harcow. Harcovul e compus din doua parti: oraml vechiu, cu strazile largi, drepte, nepavate, pline de praf si de murdarle, cu cladiri. saracacioase, mici si scunde;

orapl rm, plin Inca de miscare si de viata, cu strazi largi, cu cladiri frumoase $i cu pravalii bogate. Piete intinse, hotele elegante si biserici majestoase, sunt o mandrie a orasului. Harkovul e vestit prin marea si vechea Universitate, de bung reputatie pentru 5tiinta ruseasca. 0 universitate mai notia pentru femei, pe langa care functioneaza o renumita facultate de medicind $i diferite scoli superioare de comert si industrie, complecteaza inalta institutie de cultura. Aci la Harkov si -a urmat parte din studii savantul roman Bogdan

Petriceicu-Hasdeu $i s'au ilustrat o seama de profesori de origina romand, trecuti in Rusia cu Cantemir Voda. In 1917 a facut aci propaganda romaneasca profesorul Mihail Dragomirescu, numit docent particular al Universitatii. 0 renumita viata comerciala si industriala se desvolta odinioara aci, Harkowul fiind unul din cele mai maxi °rase din estul Riisiei Mici, bine legat prin calea ferata cu marea la sud, cu apuisul, cu Nordul si cu estul Rusiei, fapt ce atragea, cu ocazia targurilor, mari cantitati de marfuri din Intreaga regiune. Revolutia a sugrumat deocamdata vechiul avant cultural si viata comerciala de altadata. Odinioara Harkovul era unul din centrele mi$ca-

ril nafionale ucrainiene iar astazi constitue o stra31

www.dacoromanica.ro

lucita baza military a Ucrainiei, pentrti luptele cu bolsevcii din regiunea Donului.

Dela Harkov calatorim spre Bielgorod, orasel situat 80 de verste mai la nord. Si pe aici pamantul e bogat in lanuri de gran, culcate la pamant din lipsa bratelor de munca. Soldatii germani ne informeaa ea 'n curand vor sosi echipele for de... seceratori.

Parte din trupele germane au tams la Narkov. Spre Bielgorod pleaca numai cloud companii. Cnnoscutii nostri fac parte din efectjvul acestora. Dela gara Bielgorod plecam in carute de Para la. satul Zagorsceva, ultima localitate ucrainiana stapanita de germani. Aci cantoneaza aproximativ un batalion. Armamentul principal it formeazd mitralierele si pustile mitraliere; aprOape in fiecare curteeste asezata cite una. Dormiin aci peste noapte tar a doua zi, intovarasind pe soldatii germani, trimisi pe linia de frontiera sa sehhnbe avanposturile, plecam si not spre Bielenihino, de unde von: lua trenul pentru Kursk. Clara Sajen pe langa care trecem a fost distnisa cu ocazia ultimilor ciochiri dintre ucrainieni si bolsevici. Frontiera ucraino-bolsevici o trecem cu usurinta. Importul alimentelor in Rusia sovietica chiar in mica cantitate a fost oprit de germani. In special zaharul nu poate fi trecut peste frontiera sub nici un motiv. Noi reusim sa ducem intreaga provizie luata din Iasi: mai multe cutii de conserve, paine si zahar. Cu not odata mai tree frontiera cativa rusi; fosti prizonieri de rasboiti in Austria, Bietii oameni stmt 32

www.dacoromanica.ro

vamuiti de germani, card mila iar din alimente nu li-se lass deck foarte patina paine.

lata-ne ajunsi pe pamantul rosilor. Prin holdele de grail, calcate brutal de pasii calatorilor, zambeste rosul aprins al macilor, impiestritand tabloul de our at campului. Ne aninam la butoniera Cate un mac, convinsi, ca sub protect is culorii lui vom trece USOT si linia santinelelor bolsevice.

33

www.dacoromanica.ro

IN RUSIA SOVIETELOR.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IV.

LA GRANITA BOLSEVICILOR. Sosim la cantonul Bielenihino, unde se formeaza

trenurile pentru primul oral bolsevic de granita, Kurskul. 0 multime de oameni misuna pe campia din fata cantonului, printre care si vite desprinse din juguri, ca inteun balci dezordonat. Pe soldatii bol-

ii vedem pentru intdia data. Cu armele in bandulierd, cu Cate 3-4 revolvere la centura, cu stele de postav row pe maneci, cu nand valvoiu sevici

sau exit pe jumatate de sub chipiile murdare, cerceteaza 5i inspecteaza pe calatorii sositi din Ucraina. In harnasamentul acesta fantastic, murdari in toata infatisarea lor, cu ochii injectati de singe, par niste banditi, gata sa-si imparta prada.

Inspectia for se transforma intr'un adevarat jaf si numai cei pe earl ii cred frati de sentimente Si de idei, scapa de nenorocita inspectie. Nagaica $i patul pustii ii ajuta sa execute inspectiile. Totusi oamenii ac,estia mai au in inima for un sen-

timent de umanitate; ei ar putea sa suceasca atul oricarui burghez, cad in Cara in care am intrat, jaful si asasinatul cunt acum legale: Lenin, noul sta37

www.dacoromanica.ro

pan al Rusiei, Inca in 5 Februarie 1918, aruncase fanaticilor rosii lozinca: jefuiti total ! Rdsboiul extern s'a ispreivit, spunea el, reisboiul intern abia incepe. Burghezimea a ascuns in kizi si'n geamantane tot ceeace a jefuit. Poporul trebue sti mind mdna pe ace$ti jefuitori $i sd le suceascd gatul. Nu leisati ascunsd aceasta avere. Nu

politia trebue sd facd acest lucru,

politia este

moartd $i 'ngropatd, ci poporul insu$i, cdci nu exists nici un alt mijloc de luta impotriva burghezimei.

Jefuiti tot ce-a lost jefuit! Dacd nu vom scoate total de sub inculetori, vom dispare. Bazele socieMtn socialiste trebue sd le a$ezdm printre ruin !" Asa a vorbit Lenin. El a legitimat vandalismul trupelor rosii $i din uriasa imparatie, ce se baza in buns parte pe-o burghezime muncitoare $i asezata, pe-o taranime instarita $i cuminte, a zamislit un haos, unde nu mai exists nimic din evanghelia umanitatii, in numele careia a fost propovaduit socialismul printre popoare. Nici unul din drepturile elementare $i naturale ale omului, pentru can an sangerat pe chiar acest pamant, atatea blestemat astazi de Dumnezeu, generatiuni de martini, nu mai exists. Este o lume noua, lumea iadului rosu, ro$u de singe $i de lacrimi insangerate. ce ingrozitoare lozinca pentru Jefuiti totul", cei can o traesc, inteo Cara cu milioane de oameni invrajmasiti !

Ne strecuram in vagoane dupa ce scapam de cele zece-cincisprezece inspecfii. Fiecare bolsevic caruia ii trece grin minte sa. Lea inspectie, face. Nu este nici un comandant ad, tofi sunt egali, iata sfanta 38

www.dacoromanica.ro

egalitate! Daca ne-am bate 'n piept, ca suntem bolsevici, am putea inspecta 5i not pe oricine. Nimeni nu indrazneste sa se opund. In tren ni se pune in vedere sa mergem la Statul Major bolsevic din Kursk, pentru viza pasapoartelor. Actele noastre trebuesc vizate 5i la oficiul gubernial.

Calatorim grew caci vagoanele sunt arhipline de tot felul de oameni. Dupe aspectul calatorilor am impresia, ca ne .gasim intr'un tren incarcat cu cersetori. *

Gara Kurskului este insemnata cu marl flamuri rosii. Luam trenul special de legatura intre oral si gall. Kurskul e la cativa kilometri departare. Orasul pare mort. Flamanzi cum suntem mergem in plata sa ne aprovizionam.

Plata, un camp larg, e ocupata toata de chioscuri marl de scanduri, aranjate in forma unui orasel, cu strazi inguste 5i piete miniature. Abia ici-colo circula ate un musteriu. Partea in care se vend alimente, e bogata in toate, numai zaharul lipseste. In local acestui aliment, se vend betigase de bomboane si miere de albine. In sectorul manufacturilor gasim aceiasi bogatie ca si 'n cel al alimentelor. Totul este ief tin, fiecare e doritor sa-si desfaca marfa, in pericol de-a fi, dintr'o zi intr'alta, socializata. Targuim un arsin de panza rosie si chipiuri rusesti, cu ajutorul carora ne transformam in bolsevici sadea. Ne inzorzonam cu tot felul de insigne a cadar pe troror insemnatate nimeni n'o cunoaste, tuar, tantosi cum suntem, inspiram respect: trecatorii se dau la o parte. 39

www.dacoromanica.ro

Ajungem la Statul Major. Cladivea in care e instalat a fost cea mai eleganta si mai bogata casa boiereasca a Kurskului. Treptele

de marmora sunt sdrobite in mai mulfe locuri cu lovituri de topor. Din dantelaria perdelelor in damasc, soldajii si-au facut ciarsafuri iar din covoarele taiate in patraturi, plapome. In saloanele mari, uncle se mai vad resturile unui stil boroc, pe elegan-

tul parcliet de odinioara sunt asezate in dezordine paturi de diferite stiluri si proveniente iar peretii sunt impodobiti cu steaguri rosii, cu carabine, pusti de vanatoare $i cu ploste de vutca. Afara, in ograda casei, o multime de cadre aurite, sdrobite, alaturi de resturi de tablouri, de statui si de mobila find, ne aratA isprava barbariei ce-a stapanit tara. Vechia poarta de fier a fost $i ea inlocuita cu pari de lemn, deoarece sfida probabil pe nouii stapani cu blazonul princiar ce-1 avuse pe partea superioara.

Toate biurourile sunt goale; gasim insa un roman

din jurul Aradului, fost honed" cazut in prinsoare, caruia ii spunem ca suntem moldoveni din Basarabia. El face pe ordonanta Si pazeste casa; ne da informatiuni, ca bolsevicii sunt plecati tofi in inspeciii... si vin rar la birou. Ar trebui sa asteptam dupa viza o saptamana sau chiar Bine frate, da pe cine ai stapan aici ? Hm... stapan ? Omul razima matura de perete. Apoi fratilor aici ii asa: Cine vrea si cine poate. Eu daca as avea acum o pecete, v'as viza pasapoar-

tele, da nu am. Viza ar fi bung. SA stiti voi dela mine: asta acum e tam nimanui. Pe imparat 1-au omorat si-au pus in loc pe dracu ! 40

www.dacoromanica.ro

Omul s'a minunat mult ca i-am vorbit ca'n satul lui, uncle s'ar reintoarce data ar avea posibilitate. L-am intrebat, daca in regiunea Kurskului sunt romaul intre bolsevici 5i ne-a spus, cu un accent de competinta in glas, ea nu aunt $i -apoi sunt prea multi unguri intre rosii si unde-s unguri, rum& nul nu se bagel.

Renuntarn sa vizam pasapoartele $i plecam mai departe.

41

www.dacoromanica.ro

CAP I T OLUL V.

IN TREN, PRIN RUSIA SOVIETELOR. Revolutia. Vladimir Sergheevici. Control qi contrabands Revolutia. CumparAm bilete de tren pentru Saratow, pe Volga.

Din Kursk ne-am aprovizionat cu Paine si cu miere de albine pentru mai multe zile. Mai avem si eateva conserve, luate din Iasi. Ne inchinam la icoanele ce stau incA spanzurate

pe partea de rasarit a garii Kurskului si ne urcarn intr'un vagon de clasa a III-a, singurele cari mai circula de altfel. Dupa infAtisarea noastra, nimeni nu va putea pune la indoiala, ea nu suntem bolsevici si la urma urmei Rusia este asa de mare 5i nu toate popoarele ei vorbesc bine ruseste, se prea poate sa fim bolsevici din Turkestan sau din alte p6rti: Pans la Kozlov calatoreste destul de multa lume 42

www.dacoromanica.ro

dar de-aci incolo poti continua drumul numai cu un

permis special si numai pang la Atkarsk, unde se spune ca incepe zona de operatii a frontului dintre albi pi ro5ii.

Suntem acum in mijlocul tarii in care bantue furia revolutionara, isbucnita acum un an jumatate la Petrograd. Evenimentele cari au dus la revolutie, au fost o re-,

petare a unor evenimente similare de alta data. Ori de ate on muncitorimea Petrogradului a manifestat sgomotos pentru paine si pentru marirea salariilor sau pentru revindecari sociale, de-atatea on guvernele au inabusit sangeros miscarile, cu a,

jutorul politiei sau cu al armatei. S'a recurs si de data aceasta la ajutorul Armatei, sä inabuse miscarea lucratorilor dela uzinele Putilow, cari protestau, intr'o adunare, contra relei aprovizionari. Directia uzinelor inchizand atelierele, lucratorii declarara greva si impreuna cu femeile esira in strada, intr'un ludas convoiu, sa ceard paine. Dar armata aceasta nu mai era cea veche; erau tarani imbracati in uniforme bogate, echipati cu frumoase pi stralucitoare sabii, Idea spirit militar, nedisciplinati, adunati deavalma depe intinsul Imparatiei sa inlocuiasca armata stralucita de alta data, macinata pe fronturile de bataie. Cand ofiterimea, improvizata si ea, a ordonat sa se traga in multimea grevista, armata n'a tras. In, cercandu-se stabilirea vinovatiilor si aplicarea pedepselor, soldatii si-au impuscat ofiterii si au trecut in strada, alaturi de muncitorime. Duma, care de-atatea on venise in conflict cu gua incercat sa cavernele puternicului autocrat, nalizeze miscarea, dar era prea tarziu, deli multi43

www.dacoromanica.ro

mea revoltata, defila in fata membrilor reprezentantei nationale. In ziva in care Nicolae al II-lea abdica, Vara cea mai usoard impotrivire, se forma prima guvern revolutionar, burghez, sub presidentia Principelui

Lwof, avand ca membrii principali pe Miliukow, Gucikow, Nekrasow, Terescenko si pe socialistul Kerensky. Dar elementele conservatoare si burgheze din Du-

ma, fiind putine si fara." vointa hotarata, nepregatite par'ca pentru sguduitoarele evenimente, cedeaza incet-meet elementelor extremiste din sovietul lucratorilor Si soldatilor, constituit Inca din Februarie chiar in localul Dumei, avand ca principal! membri pe Ciheidze, Steklov-Nahamkes, Soko low, Filipowsky, Suhanow-Himmer si altii. In afard de Kerensky, in guvernul principelui Lwof nu mai era nici un alt reprezentant al elementelor revolutionare active 5i era firesc deci ca acest guvern s'ajungd o minge in mana revolutionarilor de stfinga.

Prima problema mare ce se punea guvernului era rtisboiul.

Dupa aparentc, revolutia doreste continuarea cerut de interesele si de aliantele Rusiei. Dar care facuse revolutia si creiase massa cea mare, guvernul democrat al principelui Lwof si sovie-

tul extremist, nu pentru scopuri inalte de Stat, ci pentru necesitati si profituri imediate, detestau rasboiul si nu -1 doreau.

Curentul extremist aparuse odata cu formarea sovietului, inainte de sosirea lui Lenin, soviet campus din delegatii fiecarei companii rasculata si din delegatii trimisi de fiecare mie de lucratori din diferite fabrici. Ziarul Pravda, Inca la inceputul lunei Martie, facea propaganda pentru pace dar interven: 44

www.dacoromanica.ro

tie socialistilor din Occident, Albert Thomas, Cachin, Hendersohn si altii, pe Tanga gruparile rusesti anti-rasboinice, a impus pentru putina vreme realitatea. Guvernul era silit insa de masse si de-o parte din soviet, cad alta parte nu 'ndrasnea sa se pronunte, sa impuna aliatilor pacea faro anexiuni si fara contributiuni. Democratiei revolutionare ruse i-se substituise in masse principiul democratiilor rationale a popoarelor oprimate din vechiul lmperiu, cari au impus pe nesimtite punctul for de vedere : fiirci anexiuni Si lard contributiuni, ceia ce insemna eliberarpa nationalitatilor subjugate si sig-uranta, ca expansiunea ruseasca este oprita de massele populare in favoarea nationalitatilor. Presiunea masselor s'a exercitat fara nici un frau asupra primului guvern democrat al Rusiei. Rezultatul acestor presiuni, au fast varsari de sange, uriase demonstratiuni armate si caderea guvernului exact dupa doted lunl de anemica functionare. *

Un guvern de concentrare burghez-socialist, inlocui la 2 Mai 1917, vechia formatiune ministeriala. Revolutia a scos deci la suprafata trei curente : acel etatist-democratic al Dumei si al primului guvern, nesprijinit de elementele revolutionare active si curentul, la inceput haotic, ,a1 sovietului, in care s'au lamurit cu vremea cloud directiuni: una pentrti continuarea rasboiului alaturi de aliati bar alta pentru pacea imediata, pentru revolutia socials, pentru dictatura proletariatului_ 5i pentru comunism. Agitatia extremistilor dupa sosirea lui Lenin si a tovarasilor sai, can veniau cu lozinca pace pe front $i rasboiu in tart, a devenit mai accentuate, mai vie, 45

www.dacoromanica.ro

mai energica." iar in fabrici a inceput organizarea

garzilor rosii,

primele nuclee ale armatei bolse-

vice.

In guvernul de concentrare, grupul burghez era 51 mai slab cleat in primal guvern, toata puterea trecand in mainile grupului socialist alui Kerensky, care detinea portofoliul rasboiului 5i marinei. Indepartarea din guvern a elementelor democratice (Miliukow si Gucikow) a atras ura burghezimei 5i a ofiterimei, gird sa cdstige simpatia si ajutorul extremistilor. Kerensky, pentru consideratiuni de politica $i securitate interna a cautat prin discursuri, prin comisari, comitete $i prin congrese militare, sa disciplineze armata dar bolsevicii, in frunte cu Lenin si cu Trotzki, reprezentantii si sustinatorii principiului pace pe front $i riisboin in tars, au raspuns prin demonstratia sangeroasa din 3-5 Iu lie, care tindea sa rastoarne guvernul de coalitie. In aceasta atmosfera interna an inceput atacurile armatei ruse$ti pe frontul din Galitia. Kerensky se convinsese ca, timpul pentru discursuri si persvasi-

uni a trecut". Asa raspundea lui Denekin, and acesta it invitase sä tins armatei discursuri. 0 noud criza de guvern aduce totusi atotputernicia lui Kerensky (11 Iu lie).

Marea adunare nationals dela Moskova nu avu nici un rezultat. Apelurile disperate, in adunare, ale lui Kornilow, acum comandant suprem al armatei si-a generalilor Alexeew si Kaledin, pentru luarea de masuri severe pentru disciplinarea armatei, au ramas Cara rezultat. Incercarea ,disciplinarii cu forta, aprobata in mod tacit de Kerensky, n'a reusit. Pe motiv de trada're a revolutiei, prin trimiterea unor detasamente asupra Petrogradului, Kerensky 46

www.dacoromanica.ro

inlatura dela comanda suprema pe Kornilow, o preda pentru scurt timp generalului Alexeew apoi o preia singur. Incerca din nou disciplinarea armatei cu forta, dar era prea tarziu. Armata nu mai asculta de nimeni ; anarhia si debandada cuprinsese toate unitatile. Kerensky, presedinte al consiliului si comandant suprem al armatei intr'un guvern de figuranti, ajutat de vechiul soviet, care nu mai avea nici o putere, fuge deghizat in jlata rasboiului civil, lasat sa fie organizat in vole si sA isbucneasca nestingherit, in momentul cand haosul era sta.'pan pe fronturile rusesti si peste intreg intinsul imparAtiei. Dictatorul alb de cloud luni, oscilase intre metode si sisteme, intre oameni si curente, intre frica permanents de contrarevolutie si anarhie, intre cei de dreapta si intre cei de stanga. Ajtitorul cerut dela generalii, pe cari ii acuzase de tradare a revolutiei, n'a venit, caci gdneralii nu- mai aveau armata. Singura armata organizata, armata de cal si de distrugere, armata care jefuia dup'd expresia luf Lenin, tot ceiace a fast jefuit, erau garzile rosii, pe can se intemeiau bolsevicil cu ocazia rascoalei din Octombrie, 1917, care i-a adus la ptitere.

Kerensky prezidase la intronarea haosuluf st rasboiului civil. Venise randtd bolsevicilor. Garzile rosii au ocupat Petrogradul si 'n curand aproape intreaga Rusie, mai putin Polonia, Ucraina si tinuturile de sud au cazut in stapanirea rosilor. Rezistenta depe Don a generalilor Kaledin, Alexeew, Kornilow, Denekin, Or low 5i altora e impinsa in Crimeia. In Februarie, 1918, hatmanul Kaledin se sinucise din cauza unor neintelegeri cu generalii Alexeew si Kornilow iar putin mai tarziu insusi Kornilow cade ucis intr'o lupta cu bolsevicii din tinutul Kubanului. 47

www.dacoromanica.ro

Dupd armistitiul si pacea umilitoare dela BrestLitowsk, bolsevicii devin singurii stapani ai acestei uriase tad, azi in piing anarhie.

Wladimir Sergheevici. Aldturi de not calatoreste un rus vorbaret, care tine sa ne spund categoric, ea el nu-i bolsevic gt sa ne povesteascd verzi 5i uscate, plangand pe ruinele Ierusalimului rusesc. Ni-se prezintd: Vladimir Sergheevici, originar din Crimeia, unde deocamdatd nu

mai poate strabate si merge la Moskova sa-si regaseascd o seams de rudenii, pierdute in revolutie. Si Vladimir Sergheevici ne spun : Nu, aceasta nu este revolutia noastra, nu-i revolufia rusilor, e revolufia strainilor, pripdsiti aici pe meleagurile rusesti sa speculeze Para $1 sd se imb0gateasca din bogatiile noastre. E revolufia prizonie-

rilor de rasboiu de toate neamurile, lasati liberi si cuibdriti in familiile noastre naive si bune, batandu-si joc de calda noastra primire; e revolufia inteleptilor Sionului, pe cari cinismul lor ne-a lacut sä-i sugrumam adesea in numele lui Christos". Revolutia teoreticd e a noastra; revolutia practied nu ne apartine". Teoreticienii nostri, doctrinarii nostri, cart ati creiat din concepfiile atavice ale sufletului rusesc, o democrafie revolutionary umanitara 5i .larg crestineasca, nu mai exists. Veneticii, analfabeti in tarile lor, ii au °moral pentru ca sa le is locul, 1-au spanzurat, razand si batandu-si joc de ingrozitoarea batandu-si joc de tragedia noastra" (or tragedie, Vandalismul pdgan ce ne umile$te Para, batjocorindu-ne credinta in Durrinezeu si altarele cdrora s'au_ inchinat si se inching de-o mie de ani adevd'48 www.dacoromanica.ro

ratii rusi, umilirea $i distrugerea famillilor noastre, a cinstel si-a demnitatii noastre, e opera lor. Ru$1nea ruseasca, uitati-vä in jurul d-voastra, ru$inea aceasta care circula $i controleaza prin trenuri $i prin institutiile de conducere a Statului, care

isi scuza analfabetismul cu o staruitoare cautare dupes ochilarii pe cari nu-i au, sunt progeniturile for sociale".

Nu, bolsevismul nu-i opera ruseasca, nu-i conceptie ruseasca. El nu dainueste prin rusi Si nu va dainui prin noi. Bolsevismul acesta e orda de aur a strdinilor, e orda de aur a Inteleptilor Sionuhd $1-a tuturor veneticiloe pripasiti aid pe parnantul acesta. uitat de Durnnezeu. Si va' dura mult, mult de tot tatarscina aceasta, dorimia aceasta de tatari o generatie sau doua, Caci ne-a secatuit de orice initiative, de orice indr5sheala si de orice barbatie, ca si orda Idanilor tatari de altadata.

Uitatr-va la mine,

-- sunt Inca tandr, sunt co-

am fost un bray pe front, ghiorghievski kavaler, dar nu mai pot. Umilirea aceasta a tarii mele m'a facut las, ma face sinucigas"... \Vladimir .Sergheevici parasi compartimentul, sa nu-i observam umezeala ochilor inrositi. lonel,

Control

0 contrabands.

Un grup de patru comisari, inarmati pans 'n dinti, controleaza actele $i bagajul calatorilor. Trei stau ascultatori inapoi iar unul citeste in gand hartiile ce i-se prezinta. Sosit la noi ne ,intoarse pe dos $1 pe fata pasapoartele cu scoarta rosietica, isi cauta prin toate buzunarele ochilarii, dar nu-i grisi $i ni-le restitui cu intrebarea : Bolseviki? 49

www.dacoromanica.ro

Kaniecino, Tavaris !, raspunseram noi in cor, cu oarecare indignare. (Fireste, tovaras !). Wladiniir Sergheevici, reintors la locul lui, zambi

intelegator Si indurerat si dupe ce plecara kraspar'ca 1-am fi tras de limba,

noarmeitii, incepu,

sa ne vorbeasca : Da, da, aceasta nu-i revolutia noastra $i noi n'o sa o putem inlocui cu nimic mai bun. Nu mai putem. Umilinta aceasta a distrus in noi orice spirit de initiative $i de lupta. Murim asa ca oile, fara nici un rost". Bolsevismul nu. cade si nu va ca'dea decat prin popoarele Rusiei. Noi ne-am trait nationalismul si sovinismul nostru. Ele abia luptau sub imperiul slacare a fast numai al rusilor adevarati, pentru triumful idealurilor de independents nationals. Ce primesc popoarele acestea dela bolsevism? Ce primim $i noi rusii si ce-am primit cu totii dela tatarscind , (domnia tatarilor), dela orda de our : cnutul, sub alts forma ! Triumful nationalismului for vofilismului,

va fi si triumful nostru. Pena atunci, asteptam resemnati si supusi, cad toate yin dela Dumnezeu"... Wladimir Sergheevici isi ridica picioarele pe Lavita vagonului, isi potrivi capul pe-o veche pelerina si adormi... resemnat.

In vagonul nostru s'a instalat, intre alts lume, un domn a carui picioare sunt de-o grasime fenomenala

fate de restul corpului. 0 fi bolnav, saracu,

ne

zicem noi.

Diferiti comisari $i agenti cerceteaza Vara nici o ordine actele 5i in special bagajele calatorilor si con-

fisca fiecare o parte din alimente sub pretextul, ca transportul for dintr'un oral intr'altul e interzis. Ne invartim si noi prin vagon, alaturi de oficialitatile a50

www.dacoromanica.ro

cestea de diferite proveniente si studiem pe calatorii, speriati de-atatea rechizitii si controale. Cine ne-ar

putea impiedeca sa revizuim si not actele si bagajele calatorilor ? Dealtfel unii ne considera comisari speciali, cari probabil ducem vreo taina oarecare la Moskova sau intealta parte. Mare ne-a fost insa surprinderea, cand domnului celui gras ii scazu repede grasimea dintr'un picior, transformandu-se jos intr'o movilita de zahar tos. I-s'au rupt pantalonii si j-s'a scurs tot zallarul ce-1 transporta spre centru Rusiei. In prima gara fu arestat, pierzand omul si celalalt picior de zahar.

In apropiere de Kozlov, sosesc alt soi de comisari: delegatii unui sovdep, cari controleaza din nou bagajele si confisca ultimele alimente dela calatori. De bagajele noastre, de altfel mititele, nu se- atinge nimeni. Saluta oamenii prieteneste Si tree mai depar-

te. Protectia pe care ni-o cer unii calatori, o refuzam fara explicatii. In apropiere de Atkarsk sosesc si comisarii trmatei pentru verificarea actelor celor cari au permisiu-

nea de-a calatori spre Saratow, in zona de operatiuni.

Noi, fireste trecem drept bolsevici de seama, chemati la Saratow. Chestiunea calatoriei noastre maj departe s'a aranjat repede. In Atkarsk stam numai cateva minute si trenul pleaca mai departe. In vagonul nostru mai sunt foarte putini calatori. Wladimir Sergheevici s'a dat jos la Kozlow, multi au fost arestati fiind contrabandisti, iar parte din ei n'au avut cuvenita autorizatiune de calatorie spre Saratow 51 au fost opriti in Atkarsk. 51

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VI.

LA SARATOW. Saratowul. Puntea mortli. Comisarul din Dej. Saratowul. Dui-a case. zile de calatorie ajungem la Saratow, pe Volga. Gara mare, arhiplina cu militari si cu lume civila, e impodobita cu steaguri rosii, ce-ar voi par'ca sa ascunda straturile de murdarie depe Peron .si din salile de asteptare. Placarde marl, inchipuind preoti numarand bani de aur, alaturi de figurile nevoiase ale taranilor, sau patroni grasi de nu-i incape pielea, incruntati la muncitorii truditi din fabrici, iti atrag privirea. Sunt afisele de propaganda comunista. Angar-am o trasura sa ne duca in oral. *

Pang in veacul al XVI-lea, Saratovul era o mica localitate ridicata in preajma unui fort pe malul stang al Volgei, in dreptul colinei pe care s'a ridicat actu52

www.dacoromanica.ro

ala asezare. Era un punct de rezistenta impotriva navalirii nomazilor din stepa de dincolo de rau, stapanita cle triburi de Kirghizi, de Tatari si de Baskiri. In ciocnirile cu navalitorii, vechiul oral a fost distrus 5i rusii 1-au ref acut in veacul al XVII-lea mai

mare, mai solid si mai frumos, pe main! drept al Volgei.

flaiducul Stenka Razin, care pe vremea Tarului Alexis, tatal lui Petru cel Mare, se rasculase Impotriva stapanirei, pustiind si jefuind regiunea Volgei, ajuns la Saratow, 1-a lasat gol de toate bogatiile acumulate in cei peste o sea de ani de existents. Rebelii lui Pugacew au dus $1 ei bogatii imense, %and in urma for cenuse. Saratowul este astazi capitala Ouberniei cu aceIasi nume, cuprinzandu-se in aceasta gubernie parte din tinutul de stepa din stanga Volgei, pamantul destul de manos din dreapta marelui fluviu si fertila regiune a Volgei mijlocii. Situat in centrul uneia din cele mai bogate regiuni, legat prin apa Volgei si prin cateva retele de cale ferata, cu tinuturi indepartate, s'a desvoltat aci o intensa viata comerciald si economical.

Saratowul se mandreste cu o bund Universitate ; e resedinta unui episcop ortodox si a unuia romanocatolic. Turlele catorva zeci de biserici stralucesc in sagetile razelor solare. Dupd zece luni de stapanire bolsevica se vad Inca reminiscentele unor mari vitrine si-mi dau seama,

ca dad. administratia orasului ar curata murdaria strazilor largi, strajuite de frumoase cladiri cu cite doua-trei etaje, aspectul Saratowului s'ar schimba iarasi, asa cum a fost inainte : un Gras p1M de bogatie si cu aspect de occidentalitate. Vestita bursa de cereale nu mai lucreaza. ; odata cu instalarea bolsevicilor si-a sistat activitatea. 53

www.dacoromanica.ro

In fata caselor, catre strada, intr'o mica gradinita pu castani si verdeata, sunt asezate band de lemn pe cari fericitii proprietari de odinioard se odihneau, priyind trecatorii. E o moda ruseasca pe care o g'asim

in multe orase. Altadata si gradinitile au fost mai bine ingrijite, ca si trotuarele de scanduri de pe langa ele, peste cari, daca treci noaptea esti in per-col sA-ti rupi picioarele. Ce-a fost mai bun a fost adunat pentru foc,.. Case 'nalte se ridica in lungul strazilor largi si a bulevardelor, plantate cu castani. Perdelele ferestrelor stint rare, dandu-ti impresia unor locuinte pustii. In imbracamintea noastra uzata, de stofa englezeasca, ne distingem usor de restul bastinasilor, irribracati aproape toti in haine de .culoare verzuie, dandu-ti impresia unei uniforme generale. ToatA lumen e grAbitd, toti par extrem de ocupati. Nimic din eleganta si din luxul dela Odesa. Femeile imbricate mai mult deck modest, se zaresc rar pe strada, doar pe la geamuri se mai arata cate-o simpatica silueta.

Saratowul in earl de populatiunea ruseasca ntimara si multi germani. urmasii colonistilor adusi aci in regiunea Volgei de Ecaterina a Ma. Acestia si-au pastrat ell sfintenie limba si credinta. Ma se explica existents episcopatului romano- catolic de Saratow.

0 bung parte a comertului si industriei era detinuta de 1atarii veniti din Siberia 5i din stepa Uralskului, oameni ageri si comercianti iscusiti. Kirghizii si Baschirii, scursi. si ei in Saratow din stepa, n'au adus vreun apart mai de seams in desvoltarea orasului. Hotelul la care tragem abia fusese parasit de ar54

www.dacoromanica.ro

mata rosie, instalatd acum in casele unor burjui inecati in Volga. Majoritatea pasagerilor stint refugiati din diferite regiuni si unii localnici, scosi din casele proprii.

Prezentam hotelierului pasapoartele. Le trimise la Comisariatul Externelor pentru viza, dar sere mirarea lui, ele fury retinute pentru ca a doua zi sa darn comisarului informatiunile ce ne va cere.

Dupa cum ne spuse hotelierul, n'au fast retinute pang acum actele nici unui alt pasager, asa ca laptul acesta nu-i explicabil. Noi n'aveam insa viza de intrare in Rusia Sovietica si aceasta poate fi cauza retinerii actelor.

Plecb'm sa ludm masa. In restaurant chelnerul ne ceru cartelele de paine si cum not nu posedam asemenea cartele, legitimandu-ne ca suntem straini, ni se da mancare, deoarece nu contravenim dispozitiunilor in vigoare, mancand doua portiuni.

Puntea mortii. In hotel, peste noapte, auzim tipete disperate si sgomote surde, apoi linistea mormantala se lasa din nou pe coridoarele inguste. A doua zi ne lamurim. Multi dintre ofiterii localnici si dintre bogatasii Saratowului se refugiasera din casele proprii, de teama de-a nu fi asasinati de diferite bande. Unii s'au adapostit in hotele, de unde noua stapanire conii ridica in tosiderandu-i dusmani ai revolutiei, iul noptii si-i duce pe malul Volgei si depe o punte, numita de groaza populara puntea mortii, legati de mani si de picioare, sunt aruncati in valuri. Exploatatorii nu pot fi irwin4 dectit prin violenta, spune Lenin 51 aci in Saratow in fiecare noapte 55

www.dacoromanica.ro

sunt suprimati un numar oarecare din aces pretinsi exploatatori. Dar cine executa principiile de formare a nouii ordini sociale? In plutoanele acestea de executiune nocturna, ni se spun, ca nu exists nici un rus, toti

sunt strain!, bine platiti din averile celor asasinati. Incercam sa vizitam malul Volgei, dar accesul este permis numai intr'o mica portiune din port, unde stationeaza cateva vapoare, can fac naveta Saratow-Asti ahan sau spre nord catre Samara, ocupata de trupele albe.

Comisarul din Dej. A doua zi ne prezentam impreuna cu prietenul Centea la Comisariatul Externelor. Build dimineata tovaras comisar !, saluta prietenul meu in ruseste. Comisarul, tip am de statura mijlocie, gras si ro$u la lath' ca un. rac, imbracat in uniforms de marinar, cu un semn de cruce rosie la butoniera, isi intoarse lens capul spre not : Ce doriti ?,.. Am venit sa ne ridicam actele, retinute aseara aid la d-voastra, raspunse camaradul. Aa ! d-voastra sunteti cei sositi eri la Hotel Central ? da, stiu! ne spuse cu un aer ingamfat co-

misarul.

Ce-o fi stiind, ce n'o fi stiind, dar evreul acesta intr'adevar stie ceva, ne spunem reciproc din ochi. Comisarul intrerupse tacerea : El, da de unde sunteti d-voastra ? Din Romania, eu din Tecuci, tovarasul din 13ucuresti, ii explica prietenul In ruseste. Nici vorba! Nu se poste ! raspunse comisarul intr'o perfecta limbs romaneasca si ne intreaba in 56

www.dacoromanica.ro

continuare, ce cautam prin Rusia si mai ales la Saratow.

Eu intervenii in discutie, spre a evita raspunsurile de un caracter prea dialectal ardelenesc a prietenului Centea si exprimandu-mi mirarea, ca vorbeste asa de bine limba romaneasca, it intrebai unde a invatat-o? Eu ? la Bucuresti, la institutul medico-mill-

tar din dosul °aril de nord, doar eu sunt roman, raspunse evreul.

Vei fi facut d-ta studii medicale la Bucuresti, dar sa-mi dal voie A.-0 spun $1 eu, ca d-ta nu esti nici roman $i nici bucurestean si ma mir ce to face, domnule doctor, sa afirmi ca eu n'a$ fi din Bucuresti? Comisarul se ridica de pe scaun $1 incepu sa ne explice, ca in ce priveste pe scriitorul acestor randuri nu are nici o indoiala, dar camaradul, dupa fe-

lul lui de a fi, i-se pare ca e ardelean"

$i dupa

cele cateva cuvinte spuse in romaneste, are impresia ca-i din partile Salajului, de pe lanai Dej. Ei bine, acum inteleg,. raspunse prietenul, este adevarat ca in copilarie am trait chiar in Giej, unde am rudenii dar d-voastra ar trebui sä cunoasteti si Tecuciul si atunci cu siguranta n'ati fi gresit. De altfel, actele noastre spun adevarul ! Nici nu ma indoesc de a$a ceva, continua comisarul razand, dar acum, cand imi spui ea nu esti dela Giej stiu precis ca esti din partile Dejului. Dumneata tovarase vorbesti exact spuse comisarul ca la Giej. Eu insu-si sunt evreu din Dej, unde miam facut liceul, iar o parte a studiilor medicale in Bucuresti si de aceea vorbesc binisor romaneste. Uite, va vizez pasapoartele, insa, ca sa nu aveti neplaceri cu politia, trecefi in biuroul de alaturi 51 o

sa va dea the un act de libera petrecere in Repu57

www.dacoromanica.ro

blica Sovietelor, valabil pentru un an. Dup5 un an it reinoiti; de altfel ne vom mai vedea din kind 'n lung. Multumim comisarului pentru vizd si plecAm.

Evreul si-a dat seama ca prietenul este din partile Dejului, cad de si, atat scriitorul acestor randuri, priecat si comisarul, pronuntam respicat : Dej, tenul nu -5i renega dialectul si repeta si el respicat: Giei.

Cd va fi fost sau nu din Dej, Comisarul nostru nu

stiu, dar prietenul meu era inteadevar dinteun sat de langii Dej, si-si terminase liceul in Dej. E posibil sa fi fost in acelasi liceu cu un an sau cu doi inapoia

viitorului comisar de externe din republica Saratowului. in ce ma priveste pe mine, inca e adevarat, ca nu am nimic cu Bucurestii, ci cu Valea Ariesului din Tara Motilor. *

Camaradul Cosmuta, cam bolnav de altfel, e de parere sa ne stabilim deocamdata in Saratow. El si cu prietenul Centea vor face pe medicii iar scriitorul acestor randuri pe... felcerul. Cosmuta se hotari sä ramana aci si deveni, dup5 afirmatiile altor camarazi, medic sef al Republicei Saratowului. El a fost insa un bun pion de legatura, de sfaturi Si de orientare pentru ceilalti camarazi, cari au luat, dupa noi, drumul Siberiei, facandu-si in taina, in mod leal datoria de bun si cinstit informator asupra posibilitatilor si modalitdtilor de trecere is albi. Impreund cu Centea, eamasi singuri, ne sfatuim incotro s'apucam... In cursul. zilei culegem, cum putem, informatiuni dela diferiti prizonieri de rdsboiu iar in

cursul noptilor ne facem diverse planuri de drum. 58

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VII

IARASI PE DRUM. (16 August 1918). Ne hotaram sä mergem mai spre nord, apropiindu-ne mai mult de frontul clintre armata albs $i hot sevici, pe care va trebui sa-i trecem. In Saratow, nit putem ()Nine toate informatiunile necesare, asupra frontului.

Plecam deci, spre Wolsk, numai eu cu prietenul Centea. Orhelul Wolsk e situat .pe malul drept at Volgei, la aprox. 100 km. in nordul Saratowului. Luam trenul de Moskova. In gara Atkarsk vom trece in garnitura locala Atkarsk-Wolsk. *

Ajungeni in Atkarsk destul de repede, dar aci sun-

tem nevoiti sä asteptam formarea trenului ce tirmeaza sd ne clued mai departe.

Intalnim in gard $i pe prietenii Augustin Seim Laurentiu Teglariu $i Hie lana de cad' ne despartisem in '1 ighina. Erau in societatea unui ofiter rus, leton de origina, Faler. 59

www.dacoromanica.ro

Ei au urmat in parte,

cu dramatice peripetii,

drumul parcurs de noi. Dela Odesa au luat insa vaporul, trecand peste Kerson la Alexandrovsk, apoi trenul pana la Harkov si Bielgorod, de unde au trecut la Kursk, in Rusia Sovietelor.

In societate mai mare timpul trece mai usor. In Rusia puterea de asteptare e o virtute. Rusii n'au notiunea timpului. Functionarii cailor ferate ne asigura ca trenul va pleca sicias, sau pe romaneste imediat, dar acest sicias s'a transformat in doua zile

de asteptare. Peste noapte dormim in gard iar a doua zi cercetam orasul. *

Atkarskul e un mic orasel situat la 40-60 verste la vest de Saratow, nod de cale ferata, unde linia se bifurca, una luand drumul Saratowului, iar alta, ridicandu-se spre nord, merge la Wolsk, a trela spre Kursk. Majoritatea caselor sunt din barne de brad i prea putine din caramida. Asa cum este acum, orasul iti dal impresie de pustietate. Nu circula nimeni pe strazi, numai patrulele bolsevice. Localitatea e asediata. Comandamentul

bolsevic s'a instalat in scoala, asezand la intrare cloud tunuri, cateva mitraliere si o santinela. De aci dela Atkarsk spre Saratow, incepe regiunea de ras-

boiu, regiunea frontului, in care accesul este permis numai cu formalitati speciale. NouA, inzorzonati cu cocarde 5i panglici rosii nimeni nu ne cere legitimati i le: *

Dinspre o strada laterals yin zgomotosi un grup

de manifestanti. In furioase striate: jos burjnii, moarte burjuilor, o mans de krasnoarmeifi (soldati rosii), inconjurati de un mare numar de pierde-va60

www.dacoromanica.ro

ra", unii desculti, altii cu capul gol, duc spre Comandament un arestat. Dupa imbracamintea destut de noud dar rupta de furia crasnoanneitilor $i murdarita cu scuipat $i cu balega, aruncata de toate lepadaturile oraselului, arestatul pare a fi un of iter, care alegandu-$i odinioara aceasta profesie, nu

mai are dreptul la viata. II duc descult, jefuit de cisme, cu capul gol, batjocorit si huiduit. Ce se va alege de el acolo,

nimeni nu stie.

0 vorba ungureasca ne-a lamurit ca cei cativa crasnoarmeiti nu sunt rusi. Totusi daca strainii acestia n'ar fi acum aci, brutele cari urla alaturi, injura, scuipa $i huiduiesc, ar fi in stare sä rupa cu dintii pe nenorocitul arestat, atata ura straluceste in ochii for injectati de sange. Cand am auzit ca trupul generalului Duhonin, ultimul sef de Stat Major a vechii armate rusa a fost ciopartit, rupt in bucati $i din carnea calda inca de viata pe care, fAra judecatg, i-o luase soldatii lui, acestia, inebuniti de ura sugeau sangele inchegat, n'am crezut, dar drama aceasta locala din Atkarsk m'a fAcut sa cred. Si mai cred acum ca bestialitatea constituit in massa, e mai puternica dedin om, ck sentimentul dumnezeesc al iubirii $i dreptatii. *

Ne-am intors oarecum infiorati, in gars. Nu mai asteptam mult $i trenul pleca spre Wolsk. Calatorim noaptea. Nu-mi dau seama cum s'a ajuns in discutiile cu calatorii sä spunem cal suntem romani. Vestea aceasta a enervat intreg vagonul $i -am cunoscut atunci cele mai murdare injuraturi rusesti la adresa noastra $i -a Romaniei pentru dezarmarea bolsevicilor in 61

www.dacoromanica.ro

Moldova si'n Basarabia si pentru Unirea a Basarabiei.

ziceau

ei, silnica

A trebuit sa explicam, ca nu suntem romani ci suntem moldoveni, ceiace nu-i tot una, Moldovenii hind pentru romani cam ce sunt hoholii (ucrainienii) pentru rusii adevarati. Numai cu minciuna aceasta,

sustinuta alaturi de not si talcuita cu desavarsita build credinta de-o simpatica rusoaica, am scapat sa nu cunoastem exercitiul unui sbor pe fereastra, Impacati cu calatorii ce ne apostrofasera, ne-am interesat si not de pe unde sunt. C,ei mai agresivi erau din regiunea imediat sud-estica a Moskovei, ru$i a caror sovinism brutal a conmad, velico-ru$i stituit intotdeauna baza expansiunei moscovite.

62

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VIII.

PE LANGA. WOLGA. La Wolsk. Pe malul Wolgei. Un front de pepeni. Sat de burjui. La Wolsk. In 18 August sosim in Wolsk. °rase lul, ascuns intr'o vagauna pitoreasca formata de inaltimile malului drept a Volgei, se pierde ca-

tre apus in rapile impadurite a muntilor ca intr'un urias amfiteatru, iar liziera de rasarit $i-o scalda in apa giganticului rau. Portul, improvizat numai pentru necesitatile locale, e pustiu. Aceleasi strazi largi, aci spalate de ploi le gasim $i in Wolsk, ca'n toate ord$elele provinciale din Rusia. 0 bung parte a caselor e din lemn. Nu lipseste nici aid scoala comerciala $i scoala de fete, deoarece Wolskul e un mic centru industrial $i avea, pang la revolutie, o burghezime instarita $i cu pretentiuni de intelectualitate. 4:

La hotelul la care am tras nu este nici un pasager. 63

www.dacoromanica.ro

Ludm cloud camere $i esim sä hoindrim prin oral dupd informatiuni. Pe drum intalnim un grup de oameni cheflii, care ne invitard la nuntd. N'am refuzat si ca straini ni se face loc in fruntea mesei si suntem

bine tratati. Aci se vorbi si despre front si despre un orasel Balakowo, ultima localitate mai de seamd depe Volga, Care nord, stapdnita de bolsevici. Din vorbd 'n vorbd, cheful s'a intins pang. noaptea tarziu. Intorsi la hotel, dupd miezul noptii, cand somnul ni-era mai duke, a sosit politia sa ne contro-

leze actele. A Minas multumita de explicatiile ce I-am dat ca suntem internationalisti roman' in eautarea familiilor noastre refugiate in Rusia. Am fost insd preveniti, ca ne afldm in raionul de lupta $i ne-a

invitat sa pardsim orasul. Declardm ca vom pleca a doua zi la Moscova. In dimineata zilei urmatoare angajam un pescar sä ne treaca pe malul stang a Volgei. Trecerea e interzisd de autoritatile bolsevice politienesti, dar omul, bine pldtit, convine sa ne treacd dupd ce se va intuneca.

Dela hotel esim pe inserate si urrnam intinerariul ce ni-I recunoscusem de cu zi, pand departe pe Volga in sus, unde ne-asteapta barca.

Pe maful Weigel. Lopatarul rus desprinse repede de mal micul nostru vas. Plutim... Pe malul opus nu putem deslusi nimic. Apa V61gei, tulbure ca sufletul tarii prin care ratacim, e linistita si am impresia, ca plutesc pe un lac, doar din and in ctind frunze ingalbenite sau paie de grail imi ardtd, ca uraganul acesta de apd se miscd... Ne-am departat binisor de mal. 64

www.dacoromanica.ro

inCat mai avein pang dincolo, tovarase ? treba un camarad pe barcagiul nostru. 0 mai fi o versta $i jumatate, daca nu mai bine, aici Volga are peste douil verste latime, raspunse rusul, privind ganditor in susul apei. Oraselul Wolsk in intunericul inserarii se vede, ca o path de ceata alburie, departe catre presdrata cu puncte de lumina. Tot mai aproape se desluseste malul sting abrupt, lutos si 'n curand barca se alipi lin de mal. Ne cataram de tufisuri si ne urcam pe platoul plin cu boschete de arini. Mai departe, se intind in intuneric lanuri de grau, ascunzand cararile ce se desprind de mal si se furiseaza prin boschete. Tinem e un punct de orientare mai insa lungul malului; sigur.

A inoptat de-abinele. Grabim pasii. Oboseala n'o cunoastem. Ochii mi-se par insa doua junghiuri grele ce parch s'ar putea lua cu mina. Lupta for cu intunericul, tovaras bun cu niste nouri negri ca funinginea, le-a anihilat puterea. Cand sosim la pete de nisip, privirea se invioreazd $i orizontul creste cat .dar tufisul si ratul acoperit cu galbenul nisipului, verdeati, ni-I reduc repede la vtlrful nasului. E deja aproape de miezul noptii. Vorbele cu camarazii s'au rarit. Ne cunoastem dupd pasi. Inainte pe hiciul apei zarim un punct de lumina,

un semn de orientare a vapoarelor, cari in raionul frontului nu mai circula decat ziva. In fata ni se deschise privelistea unor fasii galbenii, taiate in lung de arini marunti. Stint dune de nisip ce s'au asezat pe mal dupa cum s'a retras candva apa Volgei, formand un fel de plajd etajata. Aici drumul e mai spornic...

Numai plescaitul ritNici o viata. mic al apei si fosnetul valurilor taie linistea noptii cu Poposim.

65 5

www.dacoromanica.ro

un sunet nedeslusit. Glasul Volgei pare cantecul uniform al unor clopote auzite din adancimea unui mormant, un planset ce vine de dincolo de moarte. Popularul cantec rusesc :

Wolga, Wolga, maty rodnaia, Wolga, ruscaia rieca. Nye vidala to podarca Ot donscovo cazaca?

I $tob nye bdlo rozdora Mejdu volnami liudymi,

Volga, Volga maty rodnaia Na crasavItu primi...

Volga, Volga maid! dulce Volga, Volga Mu rusesc, N'at avut to Dana- acuma Parte de dar ccizacesc.?

Si ca cearta sa nu fie

hare sold libertOtii, Volga, Volga maica dulce Sd prime$ti acest cadou...) incepe, fara sa vreau, sa-mi sune in urechi. E majestos ca valurile Volgei. In cele trei saptamani de drum il auzisem dc-atatea ori. Cantecul haiducului Stenka Razin it fredoneaza cu pasiune intreaga R11sie. Bolsevismul nu-i altceva decat reluarea in mai mare a actiunei temutului cazac de Don. Era pe vremea tarului Alexis Mihailovici Roma66

www.dacoromanica.ro

nov (1645-1676). Un cazac din regiunea Donului, Stenka Razin, s'a rasculat impotriva stapanirei. Alte rascoale au avut un caracter local, dar aceasta, ,insufletita de Stenka, s'a intins ca un parjol, zguduind intreaga irriparatie cu strigatele ei: moarte boierilor, asa cum se striga azi moarte burjuilor. Stenka voia sa opund regimului centralist $i silnic din vremea lui un regim cazacesc, plin de idealism $i de umanitate, teoretic asemanator idealismului pe care 11 propovadueste azi fanatismul inconstient a milioanelor de rush

In fruntea bandelor de haiduci, Stenka facu sa tre-

mure Persia, de unde rapi pe frumoasa principesa flanum, cu care a trait multa vreme in belsug $1 in dragoste. Inco ltit insa de inamic 5i-a aruncat iubifa darul in Volga podarka of donskovo kazaka cazacului de Don valurilor Volgei, pentru ca sa nu cads in mainile vrajmasilor. 0 mica asemanare cu legenda Mesterului Manole ; acelasi sacrificu pentru alte cauze. Intreaga regiune a Volgei fu jefuita de cazacii lui Stenka Razin. Marele Tar Alexis (tatal lui Petru cel Mare) cu boierii lui, au tremurat si ei Intre zidurile Kremlinului de frica temutului cazac. Printul Bariatinsky ii sdrobi insa puterile langa Simbirsk, intr'o ciocnire neasteptata, in momentul cand fairnasul cazac pregatea marsul asupra Capitalei. Prins, fu executat in Moscova la 1671. De atunci necontenit rusii cants idila si sacrificial cazacului de Don, pentru valurile majestoase a Volgei.

Deasupra noastra se framanta nourii plumburii. Ici-

cola stele sfioase furi$ate printre nouri isi admird faptura in oglinda apei $i dispar ca niste licurici. 67

www.dacoromanica.ro

Pe malul drept coamele stancilor plesuve se desvelesc din intuneric in razele lunei, ca niste munti de cenuse. Luna brazdeaza majestoasa firmamentul si stapaneste cu drumul ei fundul Volgei. Intre cele doua maluri se scalda universul. In departare, spre nord, rasund impuscaturi de mitralieril. Suntem deci in preajma frontului...

Plecam mai departe... Un vant usor ne saruta obrajii.

Plaja se terming in curand intr'o padure. Luna se ascunse in valul norilor. Abia zarim ici-colo infioratoare Pete negre : sunt lacuri mai mari si mai mici, ramasite din uraganul Volgei ce trecuse vijelios pe-acolo. Drumul ni-1 inchisera copacii smulsi din radacina de furia apelor.

Doua ore dibuim prin padurea aceasta distrusa ;Ana ajungem in locuri cu iarba inalta si cu tufisuri de spini. In fata ni se deschise prapastia unui mal nou. E malul unui brat al, Volgei. Iarba Malta, tufisurile de spini si intunericul nu ne mai lasa sa facem deck cativa pasi. Oboseala ne-a inmuiat genunchii... Ne asezam sa ne odihnim pe parnantul umed de roux. Simtim cum ne cuprinde raceala prin hainele ude, dar somnul se lupfa cu not sä ne-adoarma... 0 bufnita incepu carte serenada in timp ce prietenul Centea incet, apoi mai tare, ii tine deja isonul... Ma ridic in genunchi, duc mainile la urechi si ascult cu sfortare; cu inima zvacnindu-mi de-o bucurie neinteleasa, spun camarazilor ca bratul nu e lat, deoarece de pe malul opus, se aude cantecul unui cocos... 68

www.dacoromanica.ro

Nu mai primesc nici un raspuns, doar glasul obosit al prietenului Iana imi $opti lenes : Culca-te ! Imi pipaii asternutul de iarbd" verde, imi asezai sacul gol de merinde pe marginea unei pietre si-mi razimai capul de sac... In vis vad aievea Iasii... Framantare mare pe strada Lapusneanu... Sunt la politic pentru pasaport. Directorul intelese explicatiile mele $i-mi elibera pasaport ca cetatean al Romaniei vechi, nascut in Bucure$ti... Trecui prin Chisinau si ma urcai pe vapor la Tighina. Imi pun mina dreapta capatai si... par'ea simt vaporul leganandu-se cu mine pe Nistru la vale.

Ma trezesc miscat de umar de prietenul Tana. In cateva minute suntem toti gata de drum. Cercetam imprejurimile. Inainte, padure $i tufisuri iniposibile de trecut. Catre Vest malul prapastics a bratului Volgei, iar pe langa mal in jos, o deschizatura in desi$ul padurei, pe unde venisem. Catre rasarit padurea e distrusa de revarsarea marelui flu-

viu, care adesea imita Nilul $i drumul prin namol $i peste copacii smulsi din radacina e un adevarat

chin. Totusi in mai putin de-o ora traversam lacul acesta pustiit $i ajungem la liziera. Ploud incet. Gasim in apropiere o carare acoperita de frunze ingalbenite, dar ne-am pierdut cu desavarsire orientarea si nu mai stim care poate fi directiunea ce-a lama. Buso n'avem. Nu ne-am adus aminte, ca ne-ar putea fi folositoare. 0 negura deasa starueste in jurul nostru intunecoasa.

Lamuririle ce tine sá le dea fiecare din not nu sunt suficiente, pentru a ne determina sa plecarn intr'o anumita directiune. 69

www.dacoromanica.ro

Ne-asezam langa o capita de fan 5i flamanzi cum suntem mancam ultimele merinde: doud conserve luate din Iasi, dela regimentul 13 $tefan cel Mare si putina paine cumparata in Wolsk. A fost o mica gustare numai... Se les incearca sa ne determine sa plecam. Ne spu-

ne ca oamenii din satul lui, cand se ratacesc prin padure si nu mai 5tiu ce drum s'apuce, scuipa 'n palma stanga 5i cu dreapta lovesc saliva. Incotro sare, aceia-i directiunea cea bung. Eu propun sborul Mamarutei:

Mamaruta, mamaruta, pe unde-i sbura, Fe-acolo m'oi indrepta... dar nici un gandacel nu gasim in jurul nostru. Acceptarn solutia prietenului Se les, pe care dansul o executa.imediat 5i plecam cu oarecare indoialt. Dupd un ceas de drum ajungem pe malul Vol-

gei in fata orasului Wolsk, de unde plecasem eri seara. Se les, ajuns primul pe mal, tinu repede sa ne explice ca metoda de indicare a directiei se potriveste pe semne numai In satul lui si nu aid pe malurile Volgei. Ce sa facem? Ne impacam cu_ situatia multumiti,

ca de data aceasta nu mai putem gresi : cunoastem locurile si stim precis punctele cardinale. Plecam-veseli inapoi pe-acelasi drum 5i convenim ca solutia lui Seles ne-a fost totusi folositoare. Ajunsi la poiana dela care am plecat, constatam ca'n loc sa esim din padurea distrusa spre est, am e,sit spre sud, catre Wolsk. Pana la malul raului nu mai sunt decat cateva sute de metri. Mergem deci barbateste spre nord.

Ploaia a 'ncetat si negura se ridica... In multe 70

www.dacoromanica.ro

parti mijeste soarele. Un sgomot surd ne face sal ne oprim.

Nici o miscare... Auzim insa fosnetul unei coase si .prin frunzisul unui boschet de arini zarim silueta cosasului... Dupa imbracaminte e prizonier de fa'sboiu din armata austriack mai pAstreaza pantalonii cazoni de honved"; tunica si-a schimbat-o cu o bluza ruseasca de culoarea otavei. Dupa ce-1 intrebam pe unde duce drumul la Balakowo, ne interesgm de soarta cosasului. Ne spu-

ne ca e prizonier de rasboiu aystrit", din Transilvania si coseste otava stapanului, care si el e prizonier in Germania. Discutia urma in ruseste si ca precautiune, noi nu-i comunicam nimic din situatia noastra. Totusi and ne-am despartit nu ne-am pur. tut retine sa nu-i uram in romaneste ,,multa sancitate, mai /rate !". Cararea pe care apucam e acoperitAl cu frunze 'ngalbenite; n'o mai calcase nimeni de mult. GrAbim pasii si reintram in 1:6:lure. Printre copaci ni-se deschise 'n Ltd o albie, lata de aproape un km., brAzdata de o facie ingusta de ap5.

E bratul Volgei, care ne oprise astanoapte din mers. Malul celalt e impadurit dar latratul unui cline si cantecul cocosului erau semne suficiente ca suntem in apropierea unei localitati. Avstritul de odinioara ne vorbise de satul Krasnoiar dar dupd explicatiunile acestuia, trebuia sd fie mai indepartat. Prietenul Centea, cel mai malt dintre noi, se desbrac5.' $i incerca adancimea apei. Se desbraca si Teglaru, iar ceilalti trei suntem trecuti in spate.

Un front de pepeni Malurile bratului sunt inalte si lutoase. Mergem tot pe nisip, aproape trei km., 'Ana putem urea ma71

www.dacoromanica.ro

lul. Un tufis des, mocirlos, cu iarba inalta cat omul, ne rapi cu desavar$ire orientarea. MA urcai. in varful unui copac sa cerceteze imprejurimile: Catre apus se intinde, ca un carpe urias, f Asia de apa a Volgei, cu malul drept incarcat de stanci $i de padure, presarat cu mici insule de vile, unde altadata vilegiaturistii imprumutau salbaticului mal o viata sbur-

dahlia Departe inainte, dare nord, stralucesc in lumina soarelui, elicele unor mori de vant. In celelalte parti padurea imi taie orizontul.

Luam directia morilor de vant si in curand ajungem la un teren cultivat cu napi, cu castraveti si cu cartofi. Culcati !

$opti vocea speriata a camaradului Teglaru, locotenent de artilerie.

Doi calareti inarmati tree in goana cailor prin fata noastra. Simt cum sangele imi svacne$te in obraji, par'ca at vrea sa-i crape. Prietenul Centea incerca sa-si lipeasca cat mai bine capul de pamant. Locotenentul cerceta amanuntit cu privirea ridicaturile din fata noastra si ne informa ca am ajuns la linia artileriei bolsevice. Nu departe inainte, in cateva locuri, unde terenul e mai ridicat, flutura, in adierea unui vant molatec, niste stegulete rosii. Prietenul ne explica, cu autoritatea specialistului,

care e situatia frontului din fata, pe linia caruia nu zarisem decat pe cei doi calareti. Suntem siliti sa ne taram pe-o valcea inainte o bung bucata de teren, pang ce trecem departe de linia steguletelor, la marginea terenului cultivat, unde un Oran si o tarancA incarca pepeni si castraveti intr'un car. Ne tratard cu castraveti verzi necuratati $1 cum 72

www.dacoromanica.ro

nu mancasem bine dela nunta din Wolsk, ne par foarte gustosi. Dar deodata ni-se opri rasuflarea, cand inainte, pe alte terenuri cultivate, rasarird alte stegulete rosii. Nu ne putem refine nedumerirea si cerem informatii taranilor cad, spre bucuria noastra, ne spun ca acolo uncle sunt steguletele, sunt semanati pepeni rosii. Ne cuprinse pe toti, cu ochii atintiti la Teglaru, un ras infundat, dar si parerea_ de rau ca n'am avut norocul sa trecem de linia bateriilor bolsevice.

Tdranii sunt originari din satul Krasnoiar, la 2 verste departare. Oameni buni, milosi 5i rusinati de situatia in care a ajuns Cara lor, ne declara imediat, sa nu ne temem, ca intregul sat sunt prietenii nostri. Ei ne cunosc si stiu ca vrem sa trecem frontul si le pare bine ca suntem pe drumul bun, deoarece in sat o sa ne gaseasca un conducator, care sa ne scape de

pe cari nici ei nu-i pot sufen. In drum spre sat suntem in masura sa cunoastem toata abolsevicii,

versiunea pentru .bolsevism a acestor tarani bogati din regiunea manoasa a Volgei. Ne povestesc cum' din cand in cand yin detasamente bolsevice, inconjoard sat de sat si grind pe oameni cu arcanul sa -i duca la armata. Ne mai spun a zilnic tree in Siberia toti intelectualii si oamenii de searna. Ei insasi an zazduit pe multi inaintea noastra.

Sat de burial. Ajunsi pe inserate 'n sat, taranul ne trateaza cu paine alba, cum n'am mai vazut niciodata mai tarziu in Rusia si 'n Siberia, cu lapte si cu branza proaspdta de vacd. Pentru ca sa fim cat mai multumiti de primirea ce ne-o fac, mai frig pentru not in cuptorul de paine o mare cantitate de cartofi abia scosi din pamant si ni-i servesc cu unt si cu branzA. 73

www.dacoromanica.ro

Niciodata n'am vazut atata bunatate si dragoste ca 'n sufletele acestea simple de tarani. Dupd ce luam masa, intr'un fel cum nu ne asteptam, taranul trimise dupa socrul sau, batranul Bumaghin, bun cunoscator al locurilor dintre Wolga si Turkestan, care urma sä fie calauza noastra. Batranul sosi si povestile tin pang tarziu noaptea, urmand sa continue a doua zi. *

Am ramas doua zile in satul Krasnoir, comuna fruntasa si bogata pe malul stang al Volgei. Case le

'7;7

Sat in gubernia Saratow.

de lemn, acoperite cu paie, iti dau impresia unor vechi

asezari de oameni infratiti cu pamantul, darnic in granele ce abia mai incap in hambare. N'am vazut mai multa aversiune si ura impotriva bolsevicilor decat la acesti tarani bogati, conservatorii misticismului rusesc, a bunatatii si a milei biblice si cei mai mail dusmani a oricarei schimbari 74

www.dacoromanica.ro

in situatia Rusiei tariste. Ei sunt asezati aci in urma legiuirilor agrare de improprietarire si colonizare din 1906. Nu tot asa s'a intamplat insa cu taranii, undo pamantul, putin cat it aveau, nu era asa de manos ca eel din regiunea Volgei.

75

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IX.

PRIN SATE DE CHIRGHIZI SI DE TATARI

In steps. Examenul din satul Stolypin. Inapoi la Wolga.

In steps Convenisem cu batranul Bumaghin sa ne fie calauz pentru trecerea frontului, dai el se invol sa." ne

treaca numai pela Uralsk, oral situat dincolo de Volga, legat cu cale ferata de Saratow. Acolo de catava vreme e liniste si batranul sustine ca trecerea la cazacii de Orenburg, ai Atamanultti Dutow, va fi mai u$oara $i mai lard pericole decat pe lane' Volga, undo ataca, din Siberia, trupele de voluntari Cehi, Jugoslavi, Romani si Ru$i. E sentimentul de nationalitate al rusului, increzut in bunatatea sufletului rusesc, care are aversiune pentru varsarea de sange. Razboiul civil in Rusia a fost caracteristic tocmai prin tendinta de-a nu se vrasa sange. Jertfele revolutiei, date de razboiul civil, sunt mult mai reduse decat jertfele teroarei ro5ii, care n'a fost deslantuita

de Ru$i, ci de straini. 76

www.dacoromanica.ro

In 23 August plecam spre Uralsk, hofarati sa spu, nem, in caz de control, ca mergem la gara Iersow,

pentru ca sa luam trenul spre Saratow. In stanga drumului rainane satul Palcova, cu multe mori de vant. *

Satul Making, la care ajungem, e o veche asezare iuseasca, cu casele curatele si acoperite cu stuf. La sovietul satului suntem bine primiti si Vara nici o formalitate ni se permite sa calatorim mai departe. Pe intinsul monoton al zarii, plin cu capite de grau si de fan, numai morile de vent isi misca obosite helicele si dau tinutului un pitoresc original. *

Trecem pela marginea satului tataresc Ku$em, cu casele de lut si acoperisuri scunde de paie, cu curtile

Aline de hambare cu grau. Ocolim satul ca sa nu trecem pela soviet, la sfatul batranului Bumaghin. care sustinc ca tatarii sunt oameni rai, mai ales de cand cu revolutia. Mai inainte se puteau intelege impreund ; dar acum, spune batranul, nu se mai incearca Bumapoate sta de vorba cu dansii. Ei ghin sa ne xplice nu sunt nici bolsevici, nici taristi, ci sunt numai Tatari si nimic mai mult. Dar abia ne departam de sat si in urma noastra vin in galop doi calareti. Ne someaza sa ne oprim. Unul ramase la distanta cu arma intinsa, iar celalalt se apropie de noi. Ii prezentam documentele, dar nu fu nevoie de ele. Ne controla numai bagajul si fu

foarte multumit de mosorelul de ata ce-I gasi in sacul unui camarad. Am scapat numai cu atat. *

Satul Krutzewo e pustiu si mai bine de jumatate 77

www.dacoromanica.ro

distrus de foc. Cu trei saptamani in urma, cazacimea lui Dutow atacand dela Nord, a ocupat satul si a slit populatia sa lupte in contra bolsevicilor; inarmand-o.

Situatia insa s'a schimbat si bolsevicii au reocupat intregul tinut. Satul a fost aprins si toti oamenii : barbati, femei si copii au fost macelariti de un batalion de bolsevici unguri, ce fusese trimis anume pentru acest scop, dela Saratow. Nu departe de drumul nostril, catre Nord, lasam cateva sate de Kirghizi; ici-colo in drum, ii intalnim carand acasa bogatia de grane depe camp. Oameni de statura mijlocie, murdari, cu capul turtit de sus in jos, au parul negru si tepos, fruntea nu mai lata de un deget, orbita ochiului lungs si dreapta, nasul turtit de jos in sus si gura lungareata. Cats deosebire Intre Tatarii vanjosi, cu corpul bine legat, cu fata adesea de o frumusete clasica si pociturile acestea de Kirghizi !

Examenul din satul Stolypin. Inserase de mult, cand ajungem in satul Stolypin,

cea mai mare localitate prin care am trecut dela Krasnoiar. Este o asezare de tarani bogati, fondata de fostul guvernator at guberniei Saratow, Stolypin, al carui nume i1 poarta, mai tarziu devenit prim-ministru al Rusiei si vestit prin marea reforms agrard din 1906. Un anarhist 1-a omorit in 1911 la Kiew, in fata Imparatului, fiind ministru de interne. Aci suntem arestati de paznicii dela marginea satului, cari ne conduc la soviet, sere marea fried a batranului Bumaghin, care ne aduce aminte, sa" nu uitam ca mergem la gara Iersow.

0 casa taraneasca obisnuita serveste ca loc de adunare a sovietului. Portretele a trei tars impodobesc peretii, alaturi de o multime de icoane sfinte. 78

www.dacoromanica.ro

Rand pe rand sosesc membrii sovietului. Presedintele abia isi duce grasimea, ce-i da aspectul unui casap imbatranit in meserie. Nu incapu dupd masa;

se aseza inteun colt al mesei, langa secretar, care fncerca sa-i explice continutul pasapoartelor noa-

stre, in timp ce el ne inspecteaza cu priviri de om atotputernic. MS rog

vorbi pre$edintele

oamenii acestia

de bung seams sunt spioni ai burjuilor, dar ce putem face cu ei, decat trimitem la Saratow sau la *Wolsk (pe Volga), sa-i cerceteze Si sa-i judece". Un tovara$ inalt cat o prajina protests $i invocii dreptul respublicei" si al sovietului, de-a cerceta pe indivizii suspecti cari tree pe teritoriul comunei si in caz de vind sa fim pedepsiti dupd legile revolutiei. Sovietul accepts propunerea cu unanimitate.

Se pune mai intaiu chestiunea, daca suntem sau nu Romani. Sovietul nu fu in stare sa constate aceasta din pasapoarte iar afirmatiile noastre nu sunt luate in seams. Dau explicatii sovietului prietenii Seim Centea $i lana. Teglaru $i scriitorul acestor randuri, cu mai putind stiinta de limbs ruseasca, dam din cand in cand idei de aparare.. Secretarul dada o solutie acceptabila: fu chemat la soviet un oarecare Alexei Pavlovici, sosit nu de mult depe frontul romanesc $i care se zice ca tie romaneste. Acesta era in masura sa verifice adevarul afirmatiilor noastre.

Alexei Pavlovici sosl cu ochii razatori de onoarea ce-i faces sovietul, ca-1 rugase sa descurce o grea problems. Presedintele it intreba. daca inteadevar 79

www.dacoromanica.ro

stie romaneste si Alexei afirma ca stie foarte bine' ocin haras5o si ca.' a invatat limba noastra cu ocazia- rdzboiului in strainatate" za granitu. Examinatorul ne intreba in ruseste, pe rand, care de unde suntem, apoi tot in limba hii cerit relatii asupra orasului Galati. Rusul ramase multumit de raspunsul nostru. Examenul nu: fu terminat cu atat. Mai trebuiau cateva intrebari de control, daca vorbim sau nu romaneste. Dupa un moment de profunda gandire. Alexei Pavlovici ne spuse cateva cuvinte romanesti cari nu sunt cuprinse in dicticrnarul bunei cuviinti. cerand sä-i traducem in ruseste o populard injuratura romaneasca. Noi explicam injuratura in ruseste, in hohotele de ras ale intregului soviet. Se constata-deci ca stim romaneste, dar sovietul pretinse sa ne mai pun. cateva intrebari si-i facura lui Alexei loc dupa masa, alaturi de rusul lung cat o prajina, care acum nu mai contenea din ras. Suntem nevoiti sa explicam apoi elementele cornponente ale injuraturii. Sovietul controland prin Alexei traducerile noastre, dupa un mic sfat, deduse ea in vremea veche si Romanii au fost Rust. Fascinati de-o asa descoperire, ne invitara alaturi de ei la masa. Alexei Pavlovici le mai spuse Ca $i not suntem pra-

voslavnici. 51 presedintele cerit sa tie facem cruce, dar discutia fu repede deplasata la alte notiuni pe cari Alexei le cunostea mai bine si pe cari ne spuse ca le-a invatat in Galati, platind cu zaha'r lectiile. Alexei Pavlovici e singurul rus, la care am observat o lubire sincera.' si dezinteresata fata de Cara noastra; nu-i pasa nici de unirea Basarabiei 5i dcteste 80

www.dacoromanica.ro

sa mai vind odatrt la Galati, unde legase multe prietenii.

Presedin tele certt sa-i dam niste bani ronidne$ti, sa-i aseze intr'un cadru, in casa sovietulut. Ca amintire a trecerii noastre prin satul Stolypin. ii preddrn cloud piese de hartie de cite cinci lei $i dorinta pre$edintelui fu imediat executata. In schimb lui dispozitii sa ni se serveasca o dna blind $i ne viza pasapoartele.

Peste noapte dormim bine intr'un pod de surd in fan $i des de dimineata plecdm mai departe.

Inapoi la Volga. Lasam in urma noastra cateva catune $i traverferata NikolaewskIersow. Totodatii

sam calea

schimbarn planul vechiu si luam ca tinta, pen tru caz de nevoie, Dergaciowul, o gard ir, apropiere de Uralsk.

Ajungem pe Inserate in satul tataresc Kwru, de unde se vede calea ferata UralskSaratow si Uralskul este in imediata apropiere. La marginea satului sunt 5i cateva case rusesti si la staruinta lui Buma-

ghin, tragem la una din ele. Batranul nu se poate impaca cu Tatarii.

*

Suntem nevoiti sä dormim in casa, deoarece afara ploud marunt 5i nu exista nici o surd, numai cateva grajduri. Bumaghin ne asigura ca ne-a gasit cea mai curata casa, unde o gospodinA harnica, cu trei copii, duce singura greul gospodariei, in lipsa barbatului, prizonier in Germania. 81 6

www.dacoromanica.ro

Ne pregatim o farfurie de jumari de oua proaspete si impreuna cu copiii rusoaicei, care ne dau ajutor, mancarn si cativa pepeni. Jos pe parnantul gol, Bumaghin aduse paie si ne asezam pe ele sA ne odihnim.

Abia stingem lampa si un adevarat potop de plosnite si de gandaci, mai mici si mai marl, unii negri ca taciunele, altii ro$covani, navalesc pe noi. Extrem de obositi, ne luptam cu somnul,.cand simtim pirmele

a tacuri pe maint pe urechi, pe nas si peste tot pe nnde pot ajunge la piele. Un fosnet neintrerupt sta.paneste intunericul odaii imbacsita de miros de pepene imputit $i de umezeala. Aprindem lampa sa yedem navala insectelor si ce priveliste ! Rusoaica doarme dusa cu pruncii ei goi si gandacii se desfateaza piscand buzele umede si ochii Intredeschisi ai somnorosilor nesimtiti. De pe pereti coboara tacticoase celalalt soiu de insecte, ca o adevarat5: navala de furnici: unele vin grabite la hrand, altele se reintorc domoale, umflate deja, in adaposturi. Prietenul Tana isi exprima regretul, ca nu se poate cinematografia marsul acesta. Nu mai putem adormi $i facem adevarate studii de miscare a plosnitelor si gandacilor. furnicile cand se inVedeti, observa Se les, talnesc cloud sau trei, stau si se examineaza reciproc, apoi pleaca mai departe; plosnitele nu; ele se feresc una de alta, cand li-se incruciseaza drumurile. umbla De, saracile! le compatimi Centea, si ele ca noi, cu frica 'n san, d'aia se feresc de toata lumea.

Dar in veselia aceasta ce ne-a cuprins pe nesimtite, rasuna cateva puternice bubuituri de tun spi e Uralsk. 82

www.dacoromanica.ro

Intr'o clipa suntem afard. Departe spre nord-est se desfasura tin violent bombardament de artilerie si dupa o jumatate de ora tunurile amutesc din nou. Din cand in cand, in linistea apasatoare si grea a noptii, mai rasuna cate-o explozie....

Ne Famurim repede. Detasamentele cazacilor de Orenburg, conduse de Atamanul Dutow, ataca trupele rosii ale republicii Saratowului, cari se retrag cu siguranta spre sud-vest, in directia noastra. Convenim ca trebue sa mergem inainte lard pupas, pentru ca ro$ii in retragere 5i albi avansand, sä treaca $i unii 5i altii peste noi. Detunaturile, pun pe ganduri 51 pe batranul Bumghin. El tine sa se reintoarca numaidecat acasa, pentru ca sa nu-1 prinda razboiul in stud, printre straini. El personal al scapa usor, dar cu siguranta ca 1-ar pierde calul. Ne cere deci sa-i achitam restul ciatoriei, amenintandu-ne in acelas timp cu divulgarea planului nostru, data staruim sa ne duck' mai dcparte.

Daca bolsevicii se retrag pang aici, Bumaghin ar trece usor de partea lor, sä se vada scapat. Oamenilor cari ne-au gazduit .aci in sat, s'a plans deja ne-a adus de nevoie $i de frica phial aici. Ce este de facut ? Daca Bumaghin ne tradeaza, suntem pierduti. Ne sfatuim sä-1 fortam totusi pe Miran sa mearga inainte 51 daca in drum va mai cleyeti sau va mai ameninta, sa-1 suprimam... Dar cand sa precizam modalitatile de executare a funestului plan si sa impairtim rolurile, nimeni dintre noi nu-si is angajamentul sa sugrume pe mo$neag. Revorver nu avem. 83

www.dacoromanica.ro

Ramanem insa bine intelesi, ca batranul isi va met ita soarta planuita, daca ne va trada, dupa ce ne-a Ricut sa avem in el o incredere oarba si sä-1 platim bine. Cat priveste executarea planului, vom vedea ce e de facut, in momentul cand nu va mai fi alta scapare 5i ne vom convinge ca batranul ne tradeaza. Deocarndata it convingem sa plecam spre Uralsk cu noaptea in cap.

In drum, grupul nostru fu spaima unui detasament

care la vederea noastra se resfira in tragatori. Nici frica noastra nu fu mai mica, dar cu ajutorul unor stergare, scapam de bolsevic in retragere,

moarte. Bolsevicii tree pe langa not grabiti, fara sa ne intrebe macar unde mergem si cine suntem. Bumaghin a Prins curaj si are convingerea ca vom putea trece la albi lard pericol. Batranul ne roaga sa-i trimitem din Turkestan o marina de fabricat bani, de care ar avea foarte mare nevoie. Taramtl isi explica sumele marl de bani, varsate pe plata de guvernul sovietic, drept urmare a unei intinse falsificari de monete, cu masini aduse de Mari din Turkestan.

Aproape de amiaza intalnim un nou detasament

rosu, ce se retrage spre Volga. De data aceasta suntem somati sa ne reintoarcem 5i ca sa scaparn cu viata, executam ordinul bolsevic. Aproape fugim spre Volga, impreuna cu bolsevicii. Totusi spre seam

ne oprim in satul Cuseru si dormim de astadatg land un cotef. Nu mai intram in case, de frica insectelor si-a holerei, ce ni se spune acum ca bantue in sat. 84

www.dacoromanica.ro

Ne punem bine cu Bumaghin si-i achitam restul datoriei.

Disdedimineata plecam impreuna, mai inainte de a pleca detasamentul bolsevic, inapoi la Krasnoiar, pe Volga. In socictatea bolsevicilor nu ne simtim bine....

85

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL X.

BOLSEVICI DE NEVOIE.

Sovietul din Balakowo. Domn4oara din Saratow.

Sovietul din Balakowo. Balakowul, orasel de provincie pe malul stang al Volgei, e ultima localitate mai de Kama din raionul bol$evic al frontului dintre armata rosie si armata alba. Dup'n' informatiile ce avem, pang la linia frontului mai sunt numai case verste. Dela batranul Bumaghin ne aprovizionam cu trei frumoase paini albe $i cu cate un funt de hranza de vaca $i parasim satul Krasnoiar, in urarile de bine a catorva familii, suflete miloase $i bune. Intrarea in ora$ e anevoioasd; se cer anumite formalitati chiar $i pentru locuitorii Balakowului; totusi incercam....

Cand sosim la bariera orasului, cei cinci romanasi

ne a$ezam in ordine, prin flanc ate doi $i. grabim pasii. Impestritati cu cocarde rosii, galagiosi Si o86

www.dacoromanica.ro

braznici, trecem linia santinelelor, fara ca acestea sa ne intrebe ceva. Pentru cazul cand ne-ar fi oprit, am fi declarat ca suntem refugiati din partile Uralskului, pe unde luptele continua in defavorul bolsevicilor. Suntem hotarati sa mergem la soviet si sa declaram ca suntem comunisti romani, trimisi pentru propaganda printre prizonierii din Turkestan $i din Siberia si sä cerem sa. ne permita trecerea peste front.

Daca nu ne vor permite, vom cere inrolarea in armata sovietica $i la o bung ocazie vom trece dincolo.

Poposim la un hotel,' intr'o bucatarie parasita si murdard, ce ne is o bung bucata de vreme pang o curatim. A doua zi tragem sorti, ca sa fim pregatiti pentru cazul cand sovietul cerandw-i sa trecem frontul ar pretinde sa ramana unul dintre not drept garantie, ca declaratiunile ce vom face sunt adevarate. Sortul cazfr pe prietenul Se les. Plecam apoi spre soviet. Gasim $i in Balakowo aceleasi strazi largi si murdare, casele unele din lemn, altele din caramida. Dar cand zarim casa in care salasluia Voennai Komisariat", insemnata cu un mare drapel rosu ca sangele, simt ca mi se curma rasuflarea $i ma stapaneste senzatia caderii din iniialtime.

Tovarasul de serviciu", un omulet Wan, scund, ne intampind mirat : Cine sunteti, ce vreti ? Imbracamintea noastra cu zorzoane rosii, ne da dreptul sa-i vorbim in mod prietenesc : Draga tovarase, not am .venit de departe si a-

cum ne-a rams putin drum pana sa ajungem la tinta; uite, not trebue sa trecem frontul. 0 sa va comunicam lucruri importante.... Insarcinarea noastra. 87

www.dacoromanica.ro

este extrem de grava $i avem nevoie de bunavointa tovarasilor din soviet $i de sfaturi; dar toate acestea nu le putem comunica decat sovietului Intreg. Insemnatatea for e prea mare pentru ca sa le repetam de mai multe ori, pang putem le pastram in inima, ca stau mai curate $i insiram vorbe cu rost $i fail rost pentru sustInerea bolsevismului nostru de nevoie. Suntem in epoca bolsevismului fanatic $1 trebue sa-i corespundem cel putin cu vorba. Observam ca ilustrul membru al sovietului, dupa cum i1 tradeaza mainile, ciobotar, ajuns la carma unei republici in republics, e captivat de cuvintele noastre. Omul incearca sa $tie mai multe, dar noi staruim in sfintenia misiunei, care nu se poate spune de multe ori, si-i cerem sa convoce sovietul. Comunicarile ce avem sa facem sunt de mare importanta $1 nu se pot rezolvl decat de intregul soviet mai explicam not tovarasului, caruia ii inspifam un aer

de adanc respect fats de chestiunea noastra, ce o crede de-o insemnatate covarsitoare pentru bol$evismul lor. Adevarul e ea nici noi nu stim cum sa incepem discutia $i ce anume sa declaram, ca sa devenim simpatici din primul moment. Numai facandu-i curiosi $i

dand chestiunei o insemnatate covarsitoare, ii vom putea captiva, ne zicem noi. Esiti in piata orasului, mai intalnim un roman, pe Cornel Coma, care se alatura grupului nostru.

A doua zi, la ora 3 dupa mass, suntem invitati la soviet. Tovarasul presedinte al sovietului, Petrow, un rus inalt, bine legat, cu mainile inasprite de coada ciocanului de ciobotar, cu degetele ingalbenite de nicotina maharcer, inlocuita acum cu tutun fin, iar 88

www.dacoromanica.ro

ciocanul cu o frumoasa penita aurita, ce $i-o poarta dupd urechea murdara de cerneala, ne primeste in anticamera. Privirea lui tradeaza o bunatate de femeie $1 vorba-i bldnda ne da curaj; numai imbracamintea militara, legata crucis $i cunnezis in curele galbene si revorverul dela brau, ii dau o infatisare martiala de plutonier major. Tovarasilor, incepu Petrow, sovietul nostru e foarte curios sa yd. asculte. Omul nostru de serviciu ne-a comunicat lucruri surprinzatoare. Am vrea deci sa vd. auzim $1 sa vä cunoastem. Avem convingerea ca sunteti oamenii nostri. 0, ilustre tovaras Petrow, daca n'ar fi asa cum graesti, n'am fi venit not din Cara noastra necajitd in tam d-voastra fericita $i mare cat restul lumii inincercam sa explicam prezenta noastra in tregi, Rusia, in timp ce intram unul cite unul in biroul presedintelui, plin cu membrii sovietului. La intrarea noastra, unii se ridica de pe fotoliurile si canapelele imbricate in matasa fins, altii raman nemiscati $i indiferenti, in jurul frumosului biurou de stejar afumat. Pe peretii odaii sunt atarnate stegulete rosil si portretul lui Lenin, incadrat in flamura lor ; alte cateva mutre necunoscute isi disputa intaietatea in niste cadre mici. Am inceput povestea de cand plecasem din Romania. Eram trimisi de un partid bolsevic romanesc, abia format, avand conducatori niste indivizi despre

cari atunci vorbeam si auziam intaia data in viata noastra. Este adevarat ca nu uitam sa vorbim si despre Rakowsky, foarte cunoscut in Rusia, $i de incidentul dela Iasi din 19.17 $i ne-a prins bine. 89

www.dacoromanica.ro

Avem misiunea sa trecem in Turkestan, unde sa propagAm comunismul intre prizonierii Puterilor cen-

trale, sfatuindu-i sa-1 duca acasa si sa-1 puns in practica; apoi ar fi urmat sA trecem in Siberia, cu aceias misiune.

Am inventat misiunea pentru Turkestan, ca sA nu ne banuiasca intentia noastra de-a 'ramane in Siberia, care era ocupata deja in intregime de trupele voluntare cehesti, romanesti, slrbesti, etc., 5i de contra-revolutionarii rusi, unde tratamentul bolsevicilor prinsi era 5treangul. 0 astfel de misiune ar fi fost prea riscata si putea da de banuit. Le spunem ca am fost imputerniciti cu acte, dar fiind batuti de Nemti in Ucraina, n'am avut fericirea sa le putem preda sovietului. Un camarad intervene foarte gray in discutie: Nemtii aceia ticalosi, sub protectia carora se organizeaza curentul alb in Ucraina, m'au nefericit in batae", 51 incerca sa se desbrace, sä arate sovietului ce urme a lasat pe corpul sau brutalitatea germana dar tovarasul Petrow, milos cum era, temandu-se probabil de grozavenia privelistei, spre norocul nostru, nu rasa pe camarad sa se desbrace. Ii promise un bilct catre un doctor, care it va ingriji din ordinul sovietului. E adevarat ca tovarasul meu de drum avea pe spate niste semne din nastere, incat ti se parea ca sunt urmele unor strasnice bate.

Povestirea noastra hnprovizata continua cu aprindere si in ochii unor tovarasi din soviet mijesc lacrimi de compatimire pentru noi. Le povestim lucruri adevarate din Odesa si-i surprinse interesantele noastre observatiuni, dar cand ajungem din nou cu povestea la linia germano-bolsevica, cand Nemtii ne-au batut pang la sange, de 90

www.dacoromanica.ro

am fugit, fara sa ne mai oprim nici macar in Kurslc, la comandamentul do frontiera, pentru viza actelor, minciuna fiind bine ticluita, Petrow nu se puta refine sä nu sdrute pe povestitorul nostru, prietenul Seim si inca cativa: tovarasi it imitara... A fost un moment de adevarat delir.... Inca doua-trei cuvinte, si buzele

noastre servesc de icoane acestor slujitori ai altarului ideii comuniste.

Cine mai putea sa nege ca n'am fi bolsevici? chiar noi insine credem par'ca acest lucru; ne simfim oare-

cum binecuvantati prin cele cateva saruturi de un strasnic miros de bagau $i de mahorca. Mai pe urma, ca sa aratam competinfa noastra in materia socialismului, le vorbim cate Stim despre teoriile lui Marx, facand un istoric al socialisroului in strainatate, si intregul soviet ramase incantat de-o asa frumoasd pregatire socialists si de idealismul si staruinta noastra. *

Dar acum Petrow se simtl dator sa ridice cheAunea mijloacelor materiale de propaganda. Bani nu aveam decat 200-300 ruble fiecare, ceia ce dealtfel am $i declarat. Ne propuse sa ne intoarcem, cu acte din partea lor, in ora$elul Pokrowsk,

unde isi au casieria, ca sa ridicam cate 10-20.000 ruble; cu 300 ruble ce se poate face? ne spun tovarMi. Noi insa refuzam si mulfumim sovietului pentu deosebita atenfie ce ne-o poarta si-i rugam sa pe deie un om priceput care sa ne treaca frontul si acte de cari eventual o sa avem lipsa. Cat despre bani, le spunem cal o sä ne facem rost in Turktstan, in baza actelor ce vom primi. Ma de mult fin acum la noi acesti fanatici, incat 91

www.dacoromanica.ro

nu indrasiiesc sa ne contrazied in nimic Si aproba dorinta noastra, de-a trece imediat frontul. Tovarasul Petrow se scuza apoi de lipsa banilor, explicandu-ne ca nu pot aduce intendenta, deoarece Balakowul este Area aproape de inamic Si s'ar putea usor ca 'lute° zi, in urma deselor lupte, sa piarda bogatii imense; totusi

continua dansul

din pu-

tinul cat avem in buzunarele noastre, va darn pentru fiecare cite 100 ruble $i intinse unui camarad niste hartii-moneta Kerensky. In 11918, rublele isi pastreaza vechea valoare $i 100 ruble e o suma destill de frumoasa. Le multumim din nou pentru jertfa ce fac pe altarul ideii comuniste $i Petrow deelard ea sunt hotariti sa-si dea viata pentru triumful bolsevismului; apoi impreund cu secretarul sovietului, ne redacta rum& toarele doua acte : 1.

R. S. F. S. R. Sowietul din Balakowo a deputatilor. luergtorilor, tAranilor §i soldatilor ro§ii.

Cerzviciainaia Comisia No. 364,-28 August 1918

Tovartisii: 1) Augustin Mircea; 2) Coma Cornel; 3) Niculescu Ivan; 4) Enescu !lie; 5) Bufuca Hie; 6) Teglaru LaureMiu, sunt cetciteni romdni internationalisti; rugiim pe tovardsii cari stau sub directivele .guvernamiintului sovietic, sei-i ajute in orrice impreju-

rani. Ei ceildtoresc la Taskent $i la Omsk, in scopul propagandei in randurile prizonierilor de riizboi, a revoluliei mondiale socialiste. Pre§edintele Comisiei : (ss) Petrow.

Seel etar, (ss) A. Shot. 92

www.dacoromanica.ro

*.A.-A4,06NA.ft 9n3BH9AltiVr 4 YON"' itivOftttNArgo

%k.1.1.)

-15 29 Aarverai.t,e s`r4,2;95:. 1p. 1.,rIti(0110

..'

,

,131:Osizee.c20044111, vIn4fv: PiAtioenewo Aitnit, .

C3PitXRCT3in &rm. Aliprivo r:.7.0-?rie1114 ;41,10 P'/-

tnin-6 r0

70*00,n^:a i zn7huo. vtortiocTecr,.;.e

'J.

Pyrifeexce

t('

1...

41L-.

2 .-..

4.4.4a?

. Pt..

.....1Apia,44

.,

144441.

Org.

-3:..

(44'el"t.

,14. .044c4c4

-...

-,

fkm,fia. .

71r "" i .0

;(11'7 )fri i4..

1....

.

4--03.+x.

:

R.1

pctry :iy);ut 7410 DIA/of.r.r'41:a3inivothaall(01?

nrece i

;7. 7

;c:'77.

p-;:r!4

100.1

:;-1-9

T

=:!-:s,r-e.:1

4,0:4,; exalongti,:cA

role leeecirty4

,r7C CO '$'

-'

714.77

.

r. z

7,1CFTITS q^7?

019t$;V:tiot t$41..4 ": 41;WIT4PHA

, ..7422f 212. 0

-#

":L

q3

Cr

w

f.

Adevelinta sovietulni din Balakowo.

93

www.dacoromanica.ro

IL Republica

Sovietica Federative

Soda Ilsta Rua

Cerzvacianaia Comisia UIEZDUL NIKOLAEVSK GUBERNIA SAMARA

16/29 August 1918. No. 398.

ORASUL BALAKOWO

ADEVERINTA Prezenta adeverinta se elibereazii agitatorilor romaul internationalisti, pentrzi agitatie printre Romanii din orasul Tasketzt qi in (ate localitdti cu populatie romoneasca : I. Augustin Mircea, 2. Coma Cornet, 3. Niculescu Ivan, 4. Bufuca 5. Teglaru Laurentiu, 6. Enescu

Prezenta adeverinta serveste ca bilet de libel-a trecere peste toate punctele $i afarei de aceasta, conisia de politie secreta din Balakowo roagd pe celelalte comisii si pe toate comandanzentele de reginz rite

ale armatei sovietice, sd deie tot concursul posibil persoanelor mentionate in acest act si al le permita trecerea peste liniile de front. Pre§edintele Comisiei, (ss) Petrow. Membru, (ss) Kremnev. Secretar, (ss) I. Belianin.

94

www.dacoromanica.ro

Primul document fu cusut in gheata camaradului Iana Ilie care-si zicea Enescu Ilie, iar cel de al doilea fu predat prietenului Augustin Se les, care-si zice Augustin Mircea. Numele au fost schimbate la Iasi, cu ocazia zliberarii pasapoartelor. Prietenul Centea isi zice Ni. culescu Ivan; numele meu a fost bine introdus in paSaport dar fiind rau citit cu ocazia vizei ucrainiene,

am admis ca ma chiama Bufuca. *

Propunerea unui membru al sovietului, de-a trece in Turkestan peste Marea Caspica, fu respinsa, in urma aratarii noastre, ca Marea Caspica este ocupata de Englezi. Se fixa data trecerii frontului pentru a doua zi. Sovietul ne informa ca trebue sä caldtorim Inca cativa kilometri pe Volga, pang la comandamentul Irontului, in satul $irokobuirak, pe un vapor ce va fi gata de plecare de dimineata la orele noua. *

S'a inserat binisor. Buimdciti de atatea discutii, plecam spre hotel. La intrare, o santinela cu arma la picior lua drePti" Si-Si pleca scurt capul in fata noastra. Hotelierul ne intampina respectuos si ne comunica schimbarea facuta, din ordinul sovietului. Anume, ne puse la dispozitie nu una, ci trei camere cu saloane. Spesele nu ne priveau pe noi. De dimineata ne spuse hotelierul trei trasuri vor sosi

la orele opt, sa ne duca la port si ne dada sfatul sa ne culcam, ca vom fi obositi dupd un drum asa de lung.... Atentiunea aceasta nu ne prea linisteste... Noaptea fu extrem de lunga si gandul ca mai avem 95

www.dacoromanica.ro

sä trecem si pela comandamentul sectorului de front, nu ne lasa sa dormiln.

Domnipara din Saratow. Am Camas cloud zile in Balakowo, pe Volga. *

Niste trasuri ne duc in fuga nebund la port. Suntern informati ca vaporul ne asteapta, gata de plecare sere Samara. Neguri mari se ridica depe facia gigantica a raului si razele soarelui le dau o infatisare de argint plutitor. Ridicaturile malului drept, acoperite de Paduri Si brazdate de stand, patate cu rugind de muschiu mohorit, sunt presarate cu franturi de ceata ca scama. La marginea apei, o boare rece iti saruta ritmic obrajii. In salonul portului ne servesc cateva domnisoare.

Unele, aruncandu-ne din cand in cand cate o privire galena, doresc sä stie si cum am dormit peste noapte.

0 fata svelta, cu parul retezat Si incarliontat dupd urechi, cu mainile ca marmora alba, imi aseza ceaiul inainte. Pe fata ei se vad urmele amaraciunei si in ochii mari, albastri ca albastrul smaraldului, putui cet1 usor sila cu care ma serveste. Sunteti de aici din oral, domnisoara, daca mi-e permis sa still ? Nu vad dece to interesezi sä stii de unde sunt: dumneata pleci si n'o sä ma mai vezi, raspunse fata cu o indiferenta naturala si cu un aer de dispret si

se departa, dupa ce-mi turna in ceaiu un paharel de Tom. *

Ramasei izolat in coltul mesei. Prietenii de drum se intretin cu cativa membrii ai sovietului. 96

www.dacoromanica.ro

Tovarasul presedinte Petrow tocmai is pe afara dispozitii de plecare. Cand ordond ceva Petrow, lucrul merge strung, cad nu-i un bagatel calitatea de pre$edinte a sovietului unui oras ca Balakowo, cel mai in pericol din raionul bol$evic al frontului. Alta lume nu mai exists in salon, doar cateva domnisoare, povestesc cu multa curiozitate. Izolata inWalla parte, fata care m'a servit imi arunca priviri prietene$ti. Se apropie... Domnule, nu to supara ca am fost asa de rece fata de dumneata, nu puteam fi altfel... Acum am

impresia ca am gre$it... Eh, d-ta esti cuminte... $i fata ma privi cu nisie ochi atat de intelegatori, incat simtii ca-mi svacne$te sangele in obraji $i prim urechi.

De ce-mi faci complimentul acesta, dornnisoara? o intrebai cu un zambet silit. Nici un compliment, domnule... M'am uitat la mainile d-tale $i la felul cum mananci $i am inteles...

Foarte bine! Ce n'asi da sa ies $i eu cu mama din Cara aceasta, unde nu mai avem pe nimeni!? 'Fatal meu, colonel, a cazut pe front, in Bucovina; doi unchi, cu familiile, au fost omorati in Petrograd... Da-mi carnetul d-tale sa-ti scriu adresa... Fara sä-rni dau seams, ma trezii spunandu-i; Mai incet domnisoara, mai incet !

Cand a fost ocupat Saratowul de bolsevici, continua fata, asezandu-se pe scaun langa mine,

eu cu mama am fugit pe Volga in sus cu un vapor, dar n'am putut ajunge la Samara, ne-am oprit aici in Balakowo la niste cunoscuti $i... asteptam. Frontul nu-i departe... Azi, dis-de-dimineata, am primit ordin sa viu la port sä servesc $i eu ceaiu unor a97

www.dacoromanica.ro

7

genii bolsevici" cari caldtoresc in Turkestan 5i in Siberia. Eh, ce fericiii sunteii d-voastra... En, d-voa-

strd sunteii cuminii... si in ochii fetei joaca lacrimile, ca stralucirea cdldurei jucduse in arsiia soaselui de yard.

Se ridica depe scaun 5i parasi salonul; and reinfra, observai ca-si sterse ochii si-mi aruncd un

zambet dureros. Nu to mira domnule ca plang; unora atAt ne-a

mai ramas si pentru o fata nu-i ru5inos plansul, zise domnisoara, privindu-ma cu ochii resemnaii.

Nu stiu ce s'a petrecut in sufletul meu, dar am impresia ca ma cunosc de mic copil cu domnisoara din Saratow.

In momentul acesta auzii glasul lui Petrow, care

tocmai intra in salon: Tovardsilor; vaporul c gala... A sosit ora sa ne despariim 51 sa va urdm calatorie bung, spor Si noroc in activitatca d-voastra. Grijiii sa nu va aresteze aliii; dacd veil vedea ca daii de necaz, ardeii documentele primite dela noi. Fili cu ochii in patru, ca puteii fi foarte usor inselaii !

Tovardsul sdrutd pe camarazii mei, in timp ce eu pardsesc salonul. Dacd raman sa ma sdrut cu Petrow, as sgudul cu siguranid sufletul sbuciumat al domnisoarei, si nu vreau, mi-e In urechi imi rdsund cuvintele ultime ale tovardsului, cu rostul for atat de ironic si ma stapaneste un sentiment de teama. Muliumim sovietului, depe bord, Inca °data pentru binele ce ne-a facut si Petrow se simii dator sa ne explice ca ei fac tot ce le sta in putinid, iii dau trupul si sufletul for pentru triumful bolsevismului. Noi, vorbl presedintele, suntem mandri ca in98

www.dacoromanica.ro

cepem sa firn intelesi. Din zi in zi creste numarul partizanilor si membrilor partidului nostru, dar ne pare rdu ca voi nu ramaneti sa ne dati ajutor aici la noi acasa.... Drags tovara'se Petrow, replica un prieten, Dumnezeu a binecuvantat acum Rusia cu atatia bar-

bati de seams, dintre cari pe unii ii vedem acl in fata noastra, si noi credem ca aportul nostru la opera d-voastra de aici, ar fi prea neinsemnat, fata de ce-am putea face in Turkestan. Noi preferam apostolatul ideii al carei steag 1-ati ridicat, cum spuneati eri, cu atata Insufletire si.... competinta, si ne pare bine ca ati fost intelegatorii idealului nostru si

ne-ati ajutat sa nu ne abatem dela adevarata noastra tints.... Asa este, tovaras, se auzi in romaneste glasul apasat al camaradului Centea ; sa nu ne indepartam

dela adevarata noastra tints, ma, ca asta-i principalul ! *

Vaporasul, o mare bared cu motor pregatita special pentru noi, se desprinse usor de mal, tremurand la svacnirile motorului si-si tale repede drum pe apa Volgei, tulbure ca sufletul sbuciumat al Rusiei. Dit fata portului ne zambesc fetele vesele ale membrilor sovietului si o multime de soldati si lume civila, impestritata.' cu cocarde rosii, ne saluta cu fluturari de batiste. Din grupul acesta al fericitilor

se dsprinde figura svelta a domnisoarei din Saratow. Fluturatul agale al batistei ei, para. strizilei,

ga: Nu ma lasati aici Intre bolsevici, $i eu cu mama am voit sa scapam... n'am putut... nu ma lasati... Barca luneca.' usor, tremuranda, pe valurile Volgei si portul a ramas mult in urma noastra. Multimea s'a retras, dar batista domnisoarei se mai observa Inca, alba, ca un fulg de zapada.... 99

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XI.

PESTE FRONT.

Chef si discursuri. Arestati. Iarisi liberi. Chef si discursuri. In curand observam, departe pe malul drept, o multime de vaporase Si bard. lath.' Si turnul unei biserici....

Ne apropiem de satul $irokobuirak, ultima !mallMate stapanita de bolsevici 5i sediul comandamentului sectorului de front a Balakowului. *

Am sosit... Un mic detasament .de soldati prezinta armele. De langa ei se desprinse o figura impunatoare, un rus inalt, grasuliu, cu ochii ageri. Cand barca se opri, treat repede pe punte. Tovarasilor, incepti rusul, am onoare sa ma" prezirit: sunt Anisin Gorbusow, comandantul secto-

rului de front; am auzit de d-voastra. nu trebue s'ci-mi spuneti tine sunteti; va cunosc si sunteti deja

cunoscuti riu numai in gubernia Samara, ci in intreaga Rusie ! Astazi oameni ca d-voastra sunt foarte rani; sunt prea putini aceia cari se incumeta 100

www.dacoromanica.ro

sa vine din tari straine pana aici la noi, sa ne deie aiutor. Fapta d-voastra e un adevarat sacrificiu, pentru care va suntem recunoscatori; si unul eAte unul parasim barca, urcandu-ne in doua trasuri. *

Povestind comandantului pe drum unele intamplari din calatoria noastra, ne trezim ajunsi la statul major. La intrare, un soldat bine imbracat, cu o cocarda rosie frumos aranjata la piept, prezintil arma. Comandantul '11 bath pe umar si ni se adresa : Nu e rus, e leton, dar ma falesc cu el cel mai bun soldat din batalionul meu ! Era firesc, ca dupa o asemenea recomandare, credinciosi apostolatului" nostru, sa spunem $1 noi ceva si un camarad, atingand cu mina cocarda soldatului, i se adresa : Porti un frumos semn la butoniera; baga de seama sa-1 porti totdeauna si in inima ! La cuvintele prietenului, soldatul raspunse respicat si tare: Taks tocino! (Chiar a5a-i !) Atitudinea acestui soldat e primul exemplu de disciplina, ce 1-am vazut 'Ana acl, in Rusia sovietelor.

Locuinta comandantului, totdeodata si sediul statului major, e odaia unei case mai de seama din sat. Pe perete, deasupra patului, s'a uitat, pe semne, portretul mare a lui Nicolae al II-lea, si in cadrul chipului e aninata figura miniature a lui Lenin. La mijlocul incaperii e aranjata masa pentru cateva persoane, incarcata cu bunatati, dintre cari nu lipseste nici wutca". Numai oaspetii sunt asteptati, dar au sosit...

Gorbu$ow se scuza ea nu ne poate trata cu mancari

pi

cu bauturi prea alese; frontul e doar la li101

www.dacoromanica.ro

ziera satului si nu poate face parade de trai bun. Din saracia satului, pustiit adesea de bandele albe", a putut totusi sa." face rost de cativa pui de gasca; wutca si vin tot se mai gasesc ! Si Sc putea sä nu se gaseasca ceva mai de seama, pentru niste oameni_ ca d-voastra, iubiti tovarasi! exclama comandantul, cari ati venit la noi sä ne ajutati in lupta pentru triumful revolutiei noastre sfinte ! Cum dracu sä nu va ajutam, par'ca noi n'am

avea altceva de lucru! se auzi glasul romanesc al pi ietenului Centea.

Comandantul crezand ca romanul a rostit vre-o urare pentru sfanta revolutie", II multumi si inching cu el primul paharel de wutca. Ne asezam la masa, cu toate ca nu e Inca vremea dejunului.

Dar ce nu face omul la necaz !....

Gorbusov, dupe ce Mai o lunge apologie a misCarel bolsevice, care trebue sa triumfe, caci altfel este compromise faima Rusiei", ne intreba, ce credem noi despre mi5carea lor; cad dace ne-am parasa Tiara pentru o lupta asa de grea, cum duc ei, in care nu incape mile nici cu fratele de sange", noi cu siguranta vom deveni purtatorii cei din frunte

a steagului bolsevic si trebue sä ne dam mai bine seama de splendoarea" bolsevismului. Tovarase Gorbusow,

raspunse un prieten,

d-ta poti sa-ti dai foarte bine seama, ce credem noi despre miscarea aceasta, cand ne vezi aici Tanga d-ta, inchinand pentru bolsevism. N'am venit noi

doar de flori de mar peste atatea greutati, dace n'am avea in inima noastra o credinta si tin ideal 102

www.dacoromanica.ro

pentru care, fii sigur scumpe Gorbusow, suntem in stare sä ne luam de piept cu Dumiiezeu Ochii comandantului sclipesc de emotie si de vin si Gorbusow declaral ca bea pentru credinta noastra si pentru idealul care ne poarta pe drumuri... Prietenul Centea tine $i de data aceasta sal accentueze :

Bravo, tovara'se, ai potrivit-o bine! -- $i ochii lui Gorbusow rad, plini de fericire, fara sal fi inteles vorbele romanului. Vorbim tovarasului despre activitatea social-democratilor ru$i in strainatate, despre sciziunea partidului, despre urmarile sciziunei $i despre toti luceferii bol$evismului, ale caror nume ne yin in minte. Fireste, ii imbracam pe toti intr'o aureola de jalnica legenda, care insa... s'a terminat, si vorbele noastre

prind... Paharele se golesc repede $i tot cite doua sticle se desfunda deodatal: una pentru Lenin, aita pentru Trotzky... Sunt doar idolii vremii !

Arestati Pe cand se terminal friptura de pui de gasca si discutiile sunt in toiu, in veselia generala, intra in °ale un omulet gran si scund, incat daca s'ar fi sezat bine pe un fotoliu, n'ar mai fi ajuns cu picioarele la pamant. Bautura isi facuse efectul, caci Gorbusow, cand se ridica depe scaun, pentru mai mare siguranta trebul sal se razime. Tovarasilor, zise comandantul, va prezint pe politaiul frontului, scumpul toyards... nu-i retin numele, dar stiu ea se sfarseste cu -stein, Rubinstein... un fel de piatra scumpa, dupa salt Goldstein! 1"1"-

cum ni-1 recomanda Gorbusow.

Fu invitat la masa, dar politaiul frontului" refuza 103

www.dacoromanica.ro

si se aseza pe pat. Comandantul ii explica cine sun, tem, cu ce oameni de seams are onoarea sa dejuneze si povestl cu mai multe si mai interesante peripetii drumul nostru, de cum povestisem not insine. Prin acest Rubinstein" ne priveste acum ochiul adevarat al revolutiei ruse....

Discutia reincepti. Prezenta politaiului o simtim insa instinctiv ca un balast greu si vorbele nu mai curg cu atata spontaneitate ca inainte. Glasul ni se ineca adesea si ramane ca un nod in gat. Tovarasul, comisar de politie, care, de cand intrase in odaie nu vorbise nici un cuvant, se ridica de pe pat 51 ne cerii documentele 51 explicatii asupra rostului nostru in Rusia. Isi exprima mirarea cum am ajuns pans la comandamentul depe linia frontului, lard sa fi trecut prin posturile politiei de control din raionul de lupta. Gorbusow se simti jignit si protests contra controlului, dar comisarul starul: e dreptul lui sä ceara oricui legimatiile. Ii prezentam adeverinta primita dela sovietul din Balakowo, dar nu fu multumit si cellu sa-i ara-

tam actele, in baza carora am primit dela soviet documentul.

Nici pasapoartele noastre nu-1 multumesc...

0 explicatie mai lungs nu ne-ar fi salvat si incepelt sa protestam, sustinuti de Gorbusow, care dä explicatii, facand pe scandalizatii fats de atitudinea comisarulul. La urma urmei, noua putin ne pass de scandalul ne adresam lui ce-1 provoaca tovarasul comisar, suntem siguri insa, ca in Republica Gorbusow,

sovietelor vom gasi dreptate, cad dreptate am 104

www.dacoromanica.ro

cautat aid la d-voastra! Tovarase Gorbusow, te rugam sa fii bun si 'n puterea d-tale de comandant al frontului, sa dispui sa se rezolve inteun fel oarecare scandalul acesta. Comisarul interveni si spuse ca numa: suvietul din Balakow e ir masurd sä clarifice situatia noastra ; el va trebui sa deie seams pe cc lona ani lost considerati agenti bolsevici. Plec acum imediat la Balakowo O. ma conving personal, continua comisarul; am sa suputi din nou chestiunea d-voastra sovietului si... diseard am sa Va. comunic rezultatul. Pans atunci sunteti detinuti aici, in virtutea dreptului ce am, de-a aresta pe orice individ suspect", gasit in raionul frontului ! Tovarasul Gorbusow, foarte indignat de aceasta masura neasteptata, declara ca pleaca si el cu polltaiul la Balakowo, sa protesteze in contra ofensei ce ni s'a adus. Ne spuse ca tocmai a dat niste cisme la reparat si cu aceasta ocazie isi aduce cismele. oameni ca Tovarasilor, ne vorbi Gorbusow d-voastra, cunoscuti in toata Rusia pentru sacrificiul ce-ati facut, venind din Cara d-voastra aici, sa munciti pentru onoarea steagului bolsevic si sa fiti detinuti tocmai sub flamurile acestui steag! Aaa, aceasta-i prea mult! Plec, plec sa vä fac dreptate !... si Gorbusow, furios, parasi eel dintaiu odaia. Tovarasul comisar ordona unor soldati sa ne supravegheze, in caz ca vom jest afara si pleca si el.

Ei, acu-i acu! vorbi apasat, in dialectul lui original, prietenul Centea. Ce-o fi maine pe vremea aceasta? SA stiti, ma, ca s'o infundat! Dal000 dracului, ca orice s'ar zice, prea am venit bine ! .105

www.dacoromanica.ro

Discufiile cu comisarul ne-au obosit mai mult decat tot drumul ce-1 facusem Wand ad, iar rezultatul final ne-a distrus cu desavarsire. Ne asezam pe patul lui Gorbusow sä ne odihnim. 0 slabiciune generala ne stapaneste Inca corpurile si ne-a toropit durerea de cap. Prietenul Iana adormi. Se les incerca sä doarma, dar nu putii. Nu avem nici o scapare, decat nordcul.

Daca sovietul din Balakowo anuleaza actele ce ne eliberase, suntem pierduti, ne zicem noi. Pana la Balakowo ne cautasem rudele refugiate in Rusia; dela Balakowo am schimbat planul si lucrurile acestea aflate, Dumnezeu stie unde vom ajunge! 0 mul-

time de ganduri ne framanta mintea, fara sa putem gasi alta modalitate de-a iesi din incurcatura, decat consecventa sovietului din Balakowo. Asteptarn deci resemnati....

Mi se pare ca vad pe tovarasul presedinte Petrow.

cu intregul sau soviet, scandalizandu-se la descoPerirea unui adevar, pe care ei nici nu-1 banuisera si ma Ingrozea furia cu care se vor razbuna. Dar. nu! Vad iarasi intregul soviet protestand alaturi de Gorbusow contra masurilor luate de politist si ma inviorez. Aceste cloud tablouri imi chinuesc sufletul, ca mustrarea de constiinta, pe un calugar

pacatos

Tara* liberi. Dupa trei ore de asteptare, se auzl galopul unui cal. Deschidem usa sa vedem cine e... Tovarasul Gorbusow descaleca cu cismele 'n mans si infra triumfator in odaie. 106

www.dacoromanica.ro

Scumpii mei prieteni, dreptatea voastra a triumf at. Politistul a voit sa vA distruga. A inventat, tovarasilor, ca voi vreti sa formati aici la noi o armata contra-revolutionard. Pana $i sovietul s'a scan clalizat de aceste afirmatii eau voitoare! Am primit

ordin, tovarasilor, sa vä pun trasuri la dispozitie, caci drumul e obositor $i lung. Birjarii sunt dealtfel gata de drum Inca de dimineata. Inca un pahar $i apoi.... alatorie bung !... Dasdrastvuet sovietskaia respublika !... Traiasca Republica Sovietica !...

Gorbusow isi terse tacticos mustatile mari $i stufoase, isi trase scurt vestonul din partea dinainte $i

luand o poza martiall cu zambet linistit pe buze, dar cu aer gray de seriozitate, ne gral : Tovarasilor, d-voastra plecati pe un drum greu; cerandu-va scuze, in numele armatei, pentru ofensa ce v'a adus comisarul politiei frontului, vä doresc, in numele armatei rosii, din care am deosebita cinste sa fac parte, mult noroc! Norocul d-voastra, tovarasi, e norocul nostru $1 renumele vostru, este renumele steagului bolsevic ! Noi suntem siguri de triumf cu oameni ca d-voastra! Sa stiti un lucru dela mine: Rusia noastra este astAzi in fruntea lumii! Ce n'a indrasnit sa faca Europa, facem noi! Scumpi tovarasi, s4 ma credeti, ca pentru sacrificiul vostru va vom fi in veci recunoscatori. Ajutati-ne sa dam Rusiei fericirea pe care o viseaza $i atunci am dat-o lumii intregi ! Traiasca revolutia bolsevica ! Mai golim cate un pahar de vin $i strangem mana lui Gorbusow. Il asiguram ca jignirea adusa de po107

www.dacoromanica.ro

litist, n'a lasat nici-o urinal in suiletul nostru, apoi iesim si ne urcam in trasuri.... Drum bun si mult noroc, tovarasi !

Nu mai departe ca la o aruncatura bund de prastie dela liziera satului, pe drumul ce duce catre Nord,

paralel cu malul drept al Volgei, trecem peste o linie de lete din impletituri de nuiele. In dosul acestui gard improvizat sunt adapostite cateva mitraliere si arme. Copii si femei se minuneaza in fata masinilor ucigatoare, la.'sate pe camp in paza unei sentinele. Vre-o zece-cincisprezece soldati stau tolaniti la soare in lungul gardului. Aceasta este linia frontului bolsevic. Pand la intariturile albilor mai sunt peste 30 de verste !

108

www.dacoromanica.ro

INTRE PRIETENI. 1918-1919

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XII.

LA ALBI. Birjarii gonesc caii repede, ca s'ajungem de cu ziud la albi. Lasam in urma noastra satul Siscova, in care gasim un roman ardelean, prizonier de razboi. Ii daruim, spre marea lui bucurie, un calendar romanesc, singura carte ce-o avem asupra noastra.

Peste noapte dormim in satul Mironka, pe malul Volgei. MI stapanesc bolsevicii, dar autoritatile comunale satisfac supuse si pe albi si pe rosii. Pe birjarii lui Oorbusow ii concediem. Dimineata vedem in drumul nostru primul spanzurat. E prizonier din armata alba, voluntar rus. Sid acatat de doua zile. Nimeni nu indrasneste sä-1 inmormanteze. Nenorocirea lui constitue un avertisment pentru oamenii satului. Cisme le i le-au luat calaii, iar pe cap i-au pus in semn de batjocura chipiul cu insigna armatei albe. Fata e invinetita si limba foarte putin esita din gura cascata pentru somnul vesniciei. 1VIainile si picioarele sunt innegrite de sangele inchegat in vine. 1lI

www.dacoromanica.ro

Prietenul Centea, vesel si guraliv, ne atrage atentia: Ei, fratilor, dacd in trei-patru zile nu intepenim cu gura cdscata ca muscalu Asta, sd stiti voi dela mine, c'am scApat ! Totusi in fata spanzuratului, entuziasmul ne-a cam scAzut si uitandu-ne unul la altul, ne zicem in gand: nu e glumd ! *

Angajam o cArutd pentru drumul ce mai avem de facut pans la front. Mergem mai mult pe jos si incet, deoarece drumul urea. Sositi in satul Alexeevca, comandamentul regimentului 1 de cavalerie bolsevied ne elibereazd un permis special de trecere printre ultimele santinele ale avanposturilor, pe cari nu le gdsim nicaeri. *

Dupa aproape 20 de verste de drum, in fata unui urcus, cdruta oprl si birjarul ne informs ca dincolo de deal sunt transeele armatei albe si nu mai poate merge....

Plecam singuri inainte.... *

Cand siluetele noastre apar pe creasta dealului, din vale se desprinse un pluton de cavalerie si galopd inaintea noastra. Pe o paned opusd, in amurguHnserdrii, se Arad zig-zagurile negre ale transeelor, aparate cu retele de sarma, iar mai departe, langd facia Volgei, zdrim panorama rosietica a orasului Chwalinsk....

Stai! Cine sunteti? se auzi glasul puternic at stabs-kapitanului" din fruntea plutonului. Domnule, suntem ofiteri romani si dorim sd ne 112

www.dacoromanica.ro

prezentam autoritalilor franceze din Samara si statului-major cehoslovac, explicam not ofiterului. Ei, domnilor, fiti bineveniti in mijlocul nostru!

Este adevarat ca am auzit ceva-ceva de un corp de voluntari romani, care se organizeaza In Siberia.

cis

Regt. de cavaterie sovieticA.

to

O

D-voastra, probabil stiti mai multe decat not si o sa va rugam sa ne spuneti si noud. Acum, domnilor, mergem la comandamentul sectorului nostru. 113 8

www.dacoromanica.ro

La comandament, ofiterii ru5i ne primesc bine 5i se grdbesc sa intinda masa si sä scoata cateva sticle cu yin pentru oaspefii nea$teptati, cari le aduc nadejdi.

Prietenul Se les, n'a inteles sa pastreze secretul

trecerii peste front, ci a crezut ca e bine, cu toate semnele noastre de desaprobare, sa povesteasca camarazilor ru5i in mod amanuntit, peripetiile noastre, pacaleala sovietului din Balakowo si masa copioasd a tovarasului Gorbu$ow. Ca lda prietenie cu care ne primisera, s'a racit. Bucatele nu mai sosesc, iar sticlele ce asteapta sa fie desfundate, dispar... Suntem invitati sa mergem la

statul major rus, in Chwalinsk. Pe drum ne dam seama ca suntem sub escorta.... *

Ajungem pe la miezul noptii la statul major $i dupd

o asteptare de peste doua ore, un general aspru 5i brutal ne is interogatorul. Pe cand se lumineaza de ziva, suntem expediati pentru putin timp intr'o pivnita, apoi pu$i pe drum sub o puternica escorta, card nici un menajament, spre localitatea Ivanovka, uncle intalnim primii voluntari cehoslovaci. Acl suntem predati comandamentului cehoslovac

si cu toate explicatiunile noastre, suntem gazduiti peste noapte intr'o pivnita umeda si rece. Cei doi soldati, cari stau de straje la use, cand incercam sa privim afara, ne arata varful baionetei. Totusi dorrnim linistiti in umezeala pivnitei $i destul de bine. *

Dimineata suntem scosi in curte $i aceasta ni-e scaparea. 114

www.dacoromanica.ro

Anume, prietenul Teglaru instruise in Hu$i un grup de ofiteri cehi si-aci in curte, in fata noastra, unul dintre fostii lui elevi isi prega tea bateria pentru front. Se recunosc repede si ofiterul ceh explica superiorilor sAi cine suntem si rostul drumului nostru in Rusia. Catre seard suntem expediati sub supravegherea a doi sub-ofiteri cehi, plini de bunatate si prevenitori, la Samara. Insofitorii nostri sunt fosti ofiteri superiori in armata austriaca, Inrolati recent in corpul voluntarilor cehoslovaci. Ei n'au servit inca

timp suficient, pentru a li se da un grad ofiteresc. Spera insa ca in 2-3 ani sal alba deja gradele avute in armata Austriei. Samara este garnizoana Comandamentului cehoslovac a frontului depe Volga si tinta finala a drumului nostru, asa dupd cum primisem indicatiuni la Iasi. *

E intai Septembre. Luam vaporul ce pleaca spre Nord.

Calatoresc aproape numai militari, din tot felul de armate: Rusi, Cehi, Slovaci, Polonezi, Sarbi, etc. Toti sunt mandril Ca servesc ca voluntari in armatele proprii nationale si mai mandrii de succesele recente impotriva bolsevicilor. *

Vaporul inainteaza repede $i sigur pe mijlocul f a-

siei lini$tita a Volgei. Malul stang opreste la marginea apei intinsul nemarginit al stepei, stapanita de Chirghizi si de Tatari, iar cel drept e strajuit and de paduri salbatice, cand de stand plesuve. Noaptea ne acopere insa orizontul... *

Se lumineaza de ziud, cand ancoram in portul 0115

www.dacoromanica.ro

rasului Sazran, situat in dreapta Volgei. Acl in

Sazran, spun camarazii de drum, ca eta odinioara un mare lagar de prizonieri austro-germani intre cari si multi romani. Toti s'au inrolat in corpul voluntarilor. Ungurii au trecut la bolsevici, mai ratnanand in lagar numai Nemtii. Sazranul e legat cu malul stang al Volgei prin uriasul pod- de cale ferata Impsaratul Alexandru", de-o monumentalitate unica in Rusia si Europa, situat putin mai la sud de Samara.

116

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XIII.

TRUPELE DE VOLUNTARI.

Planul Generalului Berthelot. Riscoala voluntarilor si ocuparea Siberiei. CehoSlovacii. Romanii. Jugoslavii. Polonezii. Latisii. Letonii.

Trecusem frontul dintre armata rosie Si armata alba, formata din voluntari Rusi, Cehi, Romani, Jugoslavi, etc. Acest front intern rusesc se n6scuse din necesitatile de luptti ale aliatilor impotriva Puterilor Centrale 5i Va. zute.

in parte datoritd unor imprejurari nepre-

Interventiunea aliatilor in Rusia a fost rezultatul unor intamplari dela inceputul razboiului mondial. Recunoscandu-se de catre aliati, prin diferite tratate secrete, existenta statului Polon, Cehoslovac, a Jugoslaviei si a Romaniei Mari, fostii prizonieri

austro-ungari in Rusia, cari acum formau importante organizatiuni militare, trebuiau, in haosul de acolo, ajutati $i incurajati, pentru ca din trupe revolutionare contra vechilor Patrii mastere, sa nu 117

www.dacoromanica.ro

devina revolutionari impotriva ordinei sociale europene, dintr'un mediu ca acela, unde au avut norocul sa ridice steagurile natiunilor proprii cu o constiinta si entuziasm pe care istoria nu-1 cunoscuse inca.

Dar voluntarii ar fi putut complecta golurile armatei franceze macinata la Verdun, mai ales ca in 1916 armata ruseasca era in deplina vigoare morald. Asa s'a ajuns la primul proect francez din 1916 de-a transports trupele voluntarilor Cehoslovaci in Franta, pentru a lupta acolo. Influintele germanofile, cari dadeau directive guvernului tarist, au impiedecat insa executarea acestui proect.

Dupe isbucnirea revolutiei rusesti, formatiunile de -voluntari au putut actions mai libere. Revolutia a fost bine primita de prizonierii austro-

ungari, a caror organizare in corpuri nationale de voluntari a profitat mult in primele faze a revolutiei; numarul voluntarilor a crescut simtitor in toate corpurile si totdeodata le-a crescut si prestigiul. Ar-

cata ruseasca nu se mai considers ca o protectoare a acestor corpuri cari si-au dat numaidecat o independentd nationale. Dealtfel inceputurile revolutiei ruse au fost dintre cele mai frumoase. Solidaritatea tuturor claselor in primele zile ale revolutiei se credea a fi un bun augur a reusitei miscarii, provocata de toti acei cari doriau un regim democratic si cinstit. Dela generali si oameni politici de mana intai, pang la massele mari de soldati, de burghezi si de muncitori dela orase $i dela sate, toti erau infratiti pentru declararea revolutiei. Era sufletul oprimat al Rusiei, ce imbratisa acum cu ardoare democratia, dar 0 democratie larg umanitara, ce nu se 118

www.dacoromanica.ro

mai impaca insd cu razboiul. Rusii au trecut dintr'o extremitate in alta. Vechile institutii tariste au fost in parte desfiintate si intregul aparat biurocratic primenit. Dar democratia aceasta practicd, card radacini in trecut, nu se putea misch multumitor inainte si guvernul,

pentru ca sa poala continua razboiul, a desfiintat unele drepturi acordate masselor, contribuind astfel in mod indirect la infiintarea sfaturilor de muncitori singurele $i de soldati Si la distrugerea armatei, trupe disciplinate mai ramanand in Rusia formatiunile nationale de voluntari. Odata cu scoaterea Romaniei din lupta, prin pacea dela Bucuresti, toate formatiunile nationale din Rusia: Romani, Cehi, Jugoslavi, Polonezi si Lituani, nu puteau avea alta destinatie decat frontul francez. Greutatea o constituia insd modalitatea transporVara for in Europa, fie pela Murmansk, ocupat de trupe franceze, cari pazeau acolo marl depozite militare, destinate Romaniei si blocate de revolutie, fie prin Vladivostok. Drumul pela Murmansk ducea insa pe langd Moscova si Petrograd, unde bolsevich erau bine cuibAriti $i influenta armatei germane simtita. S'a ales atunci calea Vladivostokului. Trupele nationale s'au pus in miscare spre Siberia Orientals.

Planul Generalului Berthelot. Rush doreau organizarea unei miscari contra bolsevicilor in Siberia, cu ajutorul militar al voluntarilor si multi ofiteri cehi, cu legdturi familiare in Rusia, sprijineau aceasta dorinta a patriotilor ru5i. Pe de alta parte, guvernele aliate dupd unele versiuni din initiativa si indemnurile generalului Berthelot, care plecase din Romania prin Rusia, spre 119

www.dacoromanica.ro

Franta, ar fi dorit injghebarea unui front intern rusesc pe Volga.

Frontul planuit de generalul Berthelot viza pe austro-germani si la inceputul activitatii de injghehare a frontului, bolsevicii erau lasati pe planul al doilea. Se considers, ca peste ei trebue sä se treaca in grabs $i sa se atace granita Ucrainei ocupata de Germani. Fireste ca evenimentele ulterioare din Europa, apoi curentele slabe contra-bolsevice ce se manifestau in Rusia, n'au fort de natura sa consacre executarea acestui plan. Generalul credea ca un front cu flancul drept rezemat pe Murman, cu centrul pe Volga, avand ca baza Siberia Si cu flancul stang pe Marea Neagni, cu baza regiunea cazacilor de Don Si eventual Caucazul, va duce cu timpul la infrangerea Puterilor Centrale. Dar pentru executarea acestui plan era necesar un numar formidabil de soldati. Cele cloud divizii de voluntari cehoslovaci si micile deta$amente de romani, resturi din. corpul trecut in Moldova $i alte trupe nationale in retragere spre Siberia, erau insuficiente iar armata ruseasca contra-bol$evica era abia in formatie. Trebuia deci sä se a$tepet sosirea unor detasamente aliate din Europa de Vest, pentru inceperea actiunei. Si cei ce trebuiau sa astepte inceputul erau Cehii $i micile formatiuni de Romani si alte nationalitati foste sub stapanirea Habsburgilor, caci situatia acestor oameni far. patrie pretindea mai cu insistenta spulberarea putregaiului austro-ungar. Creierea acestui front de Est ar fi necesitat cu siguranta dislocarea unor trupe de pe frontul de Vest $i slabirea acelui front in fata armatei germane, pentru moment, din punct de vedere moral, triumfatoare in Rasarit. In situatia aceasta, formarea noului front 120

www.dacoromanica.ro

ar fi intarziat prea rnult si desfasurarea pripita a evenimentelor din Rusia ar fi periclitat cu timpul situatia trupelor nationale de voluntari.

Rascoala voluntarilor si ocuparea Siberiei. Situatia aceasta a trupelor nationale in Rusia constituia pentru ele un gray pericol. In aceasta situatie,

Japonia a gash pretextul de-a debarca. iri Siberia Orientals o divizie, iar State le-Unite pentru a contracara influenta japoneza.' in Extremul Orient rusesc, s'au grabit si ele sä trimita trupe la Vladivostok.

Totusi hotarirea de-a transports pe voluntari pe frontul francez a fost mentinuta deocamdata $1 esaloanele acestora se miscau, pe masura posibilitati1or, inspre rasarit. Austro- Uermanii avand interesul de-a nimici tru-

pele voluntarilor, au cerut guvernului bolsevic sa Le dezarmeze si Cehii au fost siliti inteadevar sa predeie o parte a armamentului, dar cererea centralilor fiind reinnoita, Sovietul comisarilor poporului, in luna Mai 1918, pretinse dezarmarea cornplecta, amenintand pe comandanti cu moartea, iar pe soldati cu lagarul de prizonieri. Puterile Centrale si Sovietul se intemeiau in actiunea for pe puternicile si bine organizatele detasamente de bolsevici unguri $i pe-o seams de lagare de

prizonieri germani, gata sa apere nevoile politicei imperiului teuton.

Unitatile nationale erau resfirate peste tot lungul avangarda ajunsese la Vladivostok iar coada coloanei era la Penza, nu departe de MosSiberiei,

kova. 121

www.dacoromanica.ro

La Celiabinsk, in Siberia de vest, a fost convocata pentru 20 Mai 1918, o conferinta a comandantilor cehoslovaci, in vederea dezarmarei generale si-a modalitatilor de transport pe frontul francez. Intre timp Ungurii bolsevici au atacat trenurile cehesti din ga-

rile Serdobsk, Zlatoust, Alartinovka si Irkutzk. In cele doua gari din urma, atacul unguresc a reusit. In urma acestor imprejurari, soldatii cehoslovaci, lard sa astepte hotaririle conferintei din Celiabinsk, isi alesera comandanti de detasamente, pe colonelul rus 122

www.dacoromanica.ro

Voitehovsky, pe capitanul ceh: Gaida $11 pe subloco.

Marlask x Avocatul 1,aarian Gabor).

tenentul ceh: Cecek. Primul care a inceput activitatea contra-bolsevica a fost capitanul Gaida. Avand sub comanda sa ime-

diata cloud esaloane in gara Novo-Nikolaevsk, se

hotari sa atace armata rosie a orasului $1 in acelas timp ordona altor cloud- esaloane, ce se aflau in gara Marinsk sub comanda capitanului Kadletz, 123

www.dacoromanica.ro

sal ocupe Marinskul. Distanta intre cele doud orase e de peste 350 km. Gaida avea 610 arme si 5 mitraliere pentru 1478 oameni, iar Kadletz pentru 930 oameni avea 156 arme Si 3 mitraliere. In 25 Mai Marinskul fu ocupat cel dintdiu de 'Celli si armata rosie distrusd, iar in noaptea de 25126 Mai ocupa si Gaida Novo-Nikolaevskul Si ordona inceperea actiunei contra-bolsevice in tot lungul Siberiei, apdrata in majoritate de trupe ro5ii ungare, ce se formasera ca o contra-balansare a activitatii trupelor voluntare nationalists. La Marinsk a luptat si un detasament de Romani, condus de ofiterii avocati Valer Pocol si Laurian Gabor, plamddind cu singe romanesc triumful voluntarilor. Miscarea avu sorti de isbA.nda in toate partite Si-beriei. Cehii capturard imense magazii cu materiale de rdzboi si cu echipamente si depozite mari de a-

limente. Tot in luna 1Waiu au cazut orasele Barabinsk, Barnaul si Tomsk, iar in Iunie au fost lichidate formatiunile bolsevice dela Penza pand. la Vladivostok. In Julie voluntarii au spulberat organizatiile bolsevice din orasele mai indepdrtate de calea ferata transiberiand ca de ex. din Ecaterinburg, unde inainte de intrarea Cehilor in oral, au fost asasinati de cativa bolsevici unguri, rusi si letoni, membrii familiei imperiale, a cdror trupuri batjocorite si arse

le-au aruncat in grotele cu lacuri sal-ate din padurea zisd a celor patru frati", din apropierea orasului.

Pe la juma'tatea lunei Septembrie intreaga Sibede, dela Vladivostok la Urali si dela Urali la Penza, 124

www.dacoromanica.ro

era ocupata de trupele voluntarilor si de detasamentele rusesti contra-bolsevice. Totusi miscarea voluntarilor, provocala de bolsevicii unguri, n'a distrus bolsevismul din Siberia si nici formarea armatei siberiene n'a fost in stare sä

51. ,

2

'es"-ai) 0 .7

ttf

sovietulul din Ekaterinburg

Nt

contrabalanseze curentul bolsevic. Mari detasamente

bolsevice, ce numarau mii de baionete, s'au retras in padurile seculare si au ocupat regiuni de unde puteau ataca usor calea ferata transiberiand. Viata ce au trebuit s'o duca acesti refugiati, i-a dezorganizat cu vremea si a facut din ei niste banditi sangerosi, 125

www.dacoromanica.ro

partizani ai bolsevicilor, clod cum se numeau ei Insist. Astfel numai o facie dealungul Siberiei era propriu zis eliberata de teroarea bols.evica. Nici desele incursiuni ce se faceau in interiortd Siberiei de catre trupele national; n'au putut starpi bandele acestea de haiduci. *

Voluntarii au ajuns astfel stapanii unei tari uriase, a carei situatie politica depindea in bung parte de vointa acestor trupe nationale. *

Aceste unitati nationale nu erau un produs al revolutiei rusesti, ci erau manifestarile in forma concreta a tendintelor de eliberare a nationalitatilor subjugate Habsburgilor si organizarea for a inceput odata cu razboiul europcan. Inceputul 1-au facut Cehoslovacii apoi Sarbii. ' *

Constiinta politica a nationalitatilor din Monarhie si-a dat seama care era rostul for Inca din 1914. Este adevarat ca moartea democratului principe mostenitor Franz Ferdinand, a durut. Nici nu se putea altfel. Plumbul studentului Prinkip a inmormantat cu Franz Ferdinand toate sperantele de mai bine a nationalitatilor subjugate si in zilele ce-au urmat dramei din Sarajewo, popoarele nemaghiare din AustroUngaria dibuiau dupd o noud orientare politica. Pe frontul rusesc companii intregi treceau de par-

tea Rusilor si intre acesti dezertori" in massa un curent revolutionar si anti-unguresc se accentua pe fiecare zi. Trupele revolutionare, contra patriei mastere, incep astfel sa se organizeze pe teritoriul Rusiei. 126

www.dacoromanica.ro

Asa a luat fiinta organizarea Cehilor, Jugoslavilor, Polonezilor, si Romani lor.

Ceho- Slovacli. Prime le trupe de voluntari organizate in Rusia au lost trupele Cehoslovace. Ele au avut un nucleu din chiar ziva isbucnirei razboiului, in asa numita Druiina ceheasa, ale carei unitati, formate din Cehii stabiliti in Rusia Inca Inainte de 1914, au luptat din primele zile a razboiului alaturi de Rusi. Prizonierii de nationalitate cella au fost deasemenea multi, deoarece s'au predat Rusilor unitati intregi in cari abso-

luta majoritate a sold atilor era de origine cella si slovaca. Asa bundoard in Galitia, regimentul 35, coborit din tren pe campul de lupta, a intrat frateste in transeele rusesti. Regimentul 28, la 3 Aprilie 1915, a trecut la Rusi cu muzica in frunte si cu tot mate rialul, luand imediat pozitie contra Nemtilor. In Serbia, regimentul 11 cehesc a refuzat sa atace

orasul Valievo si faptul fraternizarii soldatilor din regimentul 102 cu Sarbii, a adus dezastrul jui Potiorek dela Colubara. Asemenea fapte nu s'au intamplat in unitatile romanesti, pentru CA regimentele in cari elementul romanesc predomina, au fost reformate in primele zile de razboi 5i refacute cu elemente credincioase Monarhiei, transformare impusa de frica unei revolutii in Ardeal, mai temuta de Unguri decat o revolutie in Boemia. Totusi s'a citat cazul trecerii la Rusi, la Inceputul razboiului, a unei companii romanesti, comandata de 127

www.dacoromanica.ro

sublocotenentul Nicola, unul dintre cei dintai voluntari (avocat in Iara, judetul Turda).

In Rusia, prizonierii de razboi cari aveau si posibilitatea materials sa formeze unitati militare, erau numai slavii. Tarismul nu vedea totust cu ochi bunt formarea unor trupe cu caracter revolutionar, cari subminau nionarhia de Habsburg, caci lovitura data_ acesteia era in mod indirect o lovitura si pentru institutia tarismului. Asafiind, numai revolutia ruseasca a adus voluntarilor libertatea de organizare. In 1916 Cehii aveau un regiment, ale carui unitati luptau disparate si pierdute in massa trupelor rusest. In 1917 efectivele acestea constituiau deja o brigada.

Dupa sosirea lui T. G. Massarik in Rusia si in special dupa batalia vietorioasa dela Zborov (2 Iu lie 1917), in ofensiva ordonata de Kerensky, in care bri-

gada cehoslovaca s'a purtat excelent, la 9 Octombt le 1917, s'a aprobat infiintarea unui corp de anima cehoslovac independent, subordonat Consiliului for national. In curand brigada s'a complectat cu efectivele unei divizii, divizia I cehoslovaca. *

Din punct de vedere politic al Cehi lor, era mai important ca armata cehoslovaca sa lupte pe frontul francez si astfel Massarik, profitand de imprejurarea, ca si Albert Thomas se afla in Rusia, a incheiat cu acesta, in Iunie 1917, o conventiune referitoare la transportarea prizonierilor cehoslovaci in Franta, in vederea organizarii unui corp independent de vo128

www.dacoromanica.ro

luntari. Recunoscandu-se cehoslovacilor dreptul de-a

infiinta in Franta un corp national de armata, li-se recunostea implicit si independenta provinciilor lor. Acordul semnat intre Cehoslovacia si Franta, stabileste compozitia armatei cehoslovace 5i indatorirea de-a lupta pe frontul francez. Aceasta armata urma sa fie compusa din : a) Trupele voluntare ceho-slovace organizate in Franta ; b) Trupele voluntare ceho-slovace organizate in Italia din prizonierii de acolo, 5i c) Trupele voluntare ceho-slovace organizate in Rusia.

Organizarea primelor cloud grupuri a mers incet,

abia in 1918 s'au putut grupa in Franta 2 regimente, and 5i Romanii ardeleni aveau in Italia doua regimente.

Principala organizatie milliard cehoslovaca a famas cea din Rusia, numarand in momentul semnarii pacii dela Brest-Litowsk doua puternice divizii, cari stationau, in refacere, in regiunea Kiewului.

Intrarea Statelor-Unite in razboi a constituit una dintre cele mai grele lovituri data Monarhiei austroungare. Principiul auto-determinarii popoarelor, sus-

tinut 5i aratat ca bud morale a interventiei americane in razboi, constituia distrugerea Monarhiei hab-

sburgice, deli conducatorii Statelor-Unite nu ;s'au gandit atunci la concluziunea logics a premiselor po-

litice in numele carora armata americana a trecut in Europa. Dar pentru Cehoslovaci interventiunea americana

a mai avut o insemnatate: organizatiunile for din America au Inceput sa actioneze pe fate pentru revolutia cehoslovaca si sä dea sprijin material actiu129 9

www.dacoromanica.ro

nei lui T. 0. Massaryk, atat in Rusia cat si in Franta.

Conventiunea incheiata, de Massarik cu Albert Thomas a atras dupa sine publicarea, la 19 Decembrie 1917, a decretului guvernului francez de constituire a armatei cehoslovace. Trupele din Rusia au adoptat regulamentele de razboi franceze. Corpul acesta urma sa piece in Franta, fiind deci

parte integranta a armatei din Franta. In aceasta situatie i-a gasit pe Cehi revolta din Siberia. In virtutea unui acord incheiat apoi cu generalul Duhonin, sef al statului major rus, Cehoslovacii au respectat catva timp o stricta neutralitate in chestiunile interne rusesti.

Romanii. Cand in 1916 primal corp de voluntari romani in Rusia a luat fiinta, numarul lor, cu toate ingerintele rusesti si cu toata lipsa de sprijin din partea guvernului roman, a crescut repede, intrecand pe Cehi. In privinta Romanilor si mai putin guvernul tarist se impaca cu formarea unor trupe de voluntari ardeleni si bucovineni, cari erau, cum au $i lost, o elocyenta manifestare politica pentru o Romanic Mare, umarind un scop care lovea in planurile rusesti de viltor, Intocmai cum lovea in autoritatea Habsburgilor. Nici politica neutralitatii romanesti nu putea inspira guvernului din Petrograd sprijinirea formarii unui corp de voluntari romani. Iata deci cauzele principale pentru cari dorinta Romani lor ardeleni Si bucovineni n'a putut fi satisfacuta prin infiintarea unui nucleu de, organizatie militara romaneasca pe teritoriul Rusiei, inainte de intrarea Romaniei in razboi si pentru cari unitatile romanesti apar aproape la 130

www.dacoromanica.ro

doi ani in urma primelor formatiuni de slavi, orignari din Austro-Ungaria. Pana in primavara anului 1917, intre guvernele rus si roman n'a existat nici o conventie sat alt aranjament referitor la prizonierii romani si la organizarea Corpului din Rusia. Abia in Ianuarie 1917, guvernul roman a trimis pe colonelul C. G. Pietraru la Darnita, langa Kiew, sa is contact acolo cu Romanii ardeleni si bucovineni, concentrati in asteptarea organizarii Corpului. In urma raportului depus de colonelul Pietraru, Ministerul de Razboi, la 23 Februarie 1917, hotaraste infiintarea Corpului. Este delegat cu recrutarea voluntarilor si cu organizarea colonelul Pietraru, sub directia superioard a generalului Coanda, atasat al Romaniei pe land Marele cartier general rus. La cererea colonelului Pietraru si in urma staruintelor personale ale generalului Coanda si ale lui Ion I. C. Bratianu, Gucikow, ministru de razboi al Rusiei in guvernul Lwof, a promis aprobarea unui numar de 30.000 voluntari, urmand ca Marele Stat Major rus sa dea cuvenita autorizatie si ordinele necesare catre comandantii lagarelor de prizonieri. Totusi generalul Romanowsky, seful Marelui Stat Major, a permis recrutarea numai a 5000 voluntari i numai din circumscriptia military a Moscovei, unde numarul prizonierilor romani era mult inferior acestui efectiv. Nici dupa crearea oficiala a Corpului, cauza voluntarilor nu s'a bucurat de-o solicitudine mai efectiva din partea celor dela cari asteptau asistenta. Abia grin Iunie 1917 soseste dela Iasi personalul necesar recrutarii voluntarilor si ajutoare pentru sus131

www.dacoromanica.ro

tinerea cheltuelilor de propaganda $i de organizare_ *

In recrutarea numarului de voluntari, admis de guvernul rus, un memoriu al colonelului Pietraru mentioneaza urmatoarele greutAti :

a) Reaua vointa a autoritatilor militare si civile ruse, de-a sprijini pe Romani ; b) Opozitia patronilor fabricilor si proprietarilor de mo$ii, asupra carora, din cauza starilor anarhice,

nu aveau nici o influenta nici autoritatile bine intentionate ; c) Amenintarile de tot felul ale prizonierilor nemti

si unguri ; d) Amenintarile din partea soldatilor rusi, cart .,vedeau in recrutarea de voluntari o prelungire a. razboiului. Toth% eel 5000 de voluntari s'au concentrat mai

repede decat s'a prevazut, deoarece prin diverse manopere au putut fi concentrati la Darnita si voluntari din .,circumscripfia militara a Kiewului, de unde recrutarea nu era permisa. Abia la 22 August 1917, guvernul rus a aprobat recrutarea unui numar de 30.000 voluntari din intreaga Rusie. Numarul recrutilor si al propagandistilor a sporit si zilnic se prezentau la Kiew, unde se mutase punctul de concentrae, cate 200 voluntari sere a fi trimisi in Romania. La Darnita, langa Kiew, le era etapa de formare in unitati si de echipare. La Darnita, in 1917, au decretat ardelenii si bu-covinenii, unirea pamanturilor romanesti din Austro-

Ungaria cu patria mums, anticipand asupra principiilor de autodeterminare politics, ce-au dus la distrugerea monarhiei de Habsburg. In ziva de 16 Aprilie 1917, atunci cand Regatta' 132

www.dacoromanica.ro

t

... "

i

i..

...

. :?"1rr

n

°

Nr

g-6

f (A)

-

411

co it

k`. 0 lezatoare a voluntarilor romani la Darnita, Itinga Klaw.

www.dacoromanica.ro

.11!

vechiu era mai bine de jumg.tate cotropit de dusmani,

voluntarii din Rusia isi strigau, dela Darnita, marturisirea credintei for in largul lumii, printeuti documentat manifest, adresat tuturor guvernelor aliate 51 neutre :

Astazi

spune manifestul, cand not Roma ca $i celelalte neamuri subjugate, ne-am convins de-

finitiv ca noud, ca Romani, nu ne mai este posibila existenfa in cadrele Statului austro-ungar; noi, cari in Umbel,

in cultura, in structura sociald $i in in-

treaga noastra Uinta etnica $i politics, formam um true unit si nedespcirtit cu toate celelalte pa'rti constitutive ale Natiunei Romane, cerem cu voila nestriimutatei incorporarea noastra la Romania libera, pentru a forma impreunei en Ea un singur Stat national romanesc, pe care it vom zidi pe bazele celei mai inaintate democratii. Pentru acest ideal ne punem in cumpand tot ce avem, viata $i averea ;wastrel, female $i copiii no$tri, viata $i fericirea urma$ilor no$tri. Si nu ne vom opri, panel' ce nu vom invinge on vom pieri, Scingele nostru nu se va varsci in zadar. Credem ferm, ca intre viitoarele State fericite, nationale $i clemocratice, va fi $i Romania tuturor Romani lor".

Firul politicii de memorande $i de petitii la Imparat, a fost taiat prin manifestul dela Darnita, care exprima crezul $i vointa energica a Romani lor din

toate provinclile subjugate, de-a se uni cu Tara Mama. *

In toiul revolutlei ruse, detasamentele voluntarilor se strecurau vesele $i hothrite spre Moldova, cui134

www.dacoromanica.ro

bul visurilor si-al nazuintelor lor. Primul detasament, compus din 116 ofiteri si 1250 soldati, pleaca din Kiew spre Iasi in ziva de 3 Iunie 1917, iar al doilea detasament, compus din 100 ofiteri si 550 soldati, pleaca spre Moldova in ziva de 15 Julie 1917. Sosirea primilor voluntari la Iasi a fost unul dintre cele mai inaltatoare momente ce-a trait neamul romanesc in capitala refugiului si a durerilor. Pe platoul Sorogari, Regele Ferdinand, primind in ziva de 8/21 Iunie 1917 juramantul noilor sai soldati, le spunea : Voud fratilor de peste munti si din Bucovina, cari ffind pribegi, suferind dureri suflete$11 flird numdr, care azi ati pasit pragul casei pdrintesti, vet zic din toaki inima: Bine a-ti venit !

Eu, Regele cdruia i-ati jurat credintd, privesc in voi chezcisia cea mai puternicd, ca nadeldile unui lung sir de veacuri se vor Implini, cd dorul unui popor Intreg, in sfdrsit, se va stinge ".

Raportul colonelului Pietraru cu data de 2 Aprilie 1918, prezentat Ministerului de Razboi, face urmatoarele aprecieri asupra rostului politic al Corpului si asupra felului cum au rasplins acesti voluntari chemarii drapelului romanesc :

In acest scurt time de trei luni si jumlitate, sau mai bine zis de cloud luni $i juindtate, au fast trimisi in tars 374 ofiteri si 8261 soldati, iar in Rusia an riimas la lucru la depozite sau la Kiew, gata de pornire in taro, incei 22 ofiteri si 1460 soldati. In total dar am angajat in Rusia 396 ofiteri $i 9721 soldati, din circa de circa 120.000 mit prizonieri de origine romiind

(dupd cum o da statistica Marelui stat major rus), adica o proportie de 8.43%. 135

www.dacoromanica.ro

Este an rezultat foarte satisfaceitor $i de care Cara $i neamul romiinesc trebue sa fie mdndri. Cu mijloace foarte reduse $1 intr'un timp foarte scurt, noi am adunat an total de 10.117 voluntari, ached o pro portiune de. 8.43%, pe cdnd celelalte nationalitiiti, care luptau pentru aceleasi aspiratiuni, desi intrate de mutt timp in rdzboi, au dat rezultate mai slabe. Cei dintai cari vin in ordine dupd noi stint Cehii. Ei au inceput actiunea cu mult inaintea noastrei, au avut mijloace financiare mutt superioare, datorite sprijinului ce-1 aveau dela toti prizonierii for $i dela numero$ii bogdta$i cehi a$ezati de malt in Rusia; au intrebuintat in medie peste 200 propagandisti in toata Rusia si totu$i n'au adunat decat cloud Divizii de in-

fanterie, a cdte patru regimente de trei mii de oameni, adica in total 24.000 mii de oameni, ceeace rata de numeirul de prizonieri aflati in Rusia, de cel putin 300.000 oameni, dci numai o proportie de 8%.

jugoslavii nu au adunat dealt trei brigdzi de infanterie, cu tin efectiv total de circa 15.000 oameni, desl actiunea for a durat mai bine de doi ani $i a avut mai ales in timpul imperiului sprijinul puternic al tarismului ca $i al aliatilor francezi. La tin total de circa 200 mu prizonieri, Jugoslavii nu dau dec.& an procent de 71/2 %.

Polonezii, cari aveau ca massy de recrutare nu numai pe Polonezii din Austro-Ungaria, dar Inca Si pe cei din Rusia, nu formase dupd spusele tor deceit trei Divizii de infanterie. Toate aceste arata ca, pundnd in.cumpand diferitele elemente (timp, bani, greutati de invins, cifra totald a prizonierilor), noi suntem in fruntea tuturor si chiar la o bund distanta de toti. Din punct de vedere moral am obtinut astfel rezultate admirabile, cdci manifestarea aceasta puter136

www.dacoromanica.ro

nicd a fratilor nostri de dincolo de Carpati, a areitat turor marilor nostri aliati, ca lupta Romeiniei pentru a se uni cu teirile locuite de Romtinii de dincolo de Carpati, nu era o luptd de anexiune, care se hotardste de cabinete $i diploma(ie, sprijiniki pe forta armatei, cat mai ales vointa puternic manifestatei a unor frati despeirtifi prin vitregia vremurilor $i rclutatea vecinilor, de-a se uni la un roc, cu toate greuttitile prin care vor trece. Este aici o puternicel manifestare a drepfului la viatez' liberti national& care a fost vcizutei $i judecatei la justa ei valoare, nu numai de Rusi, dar incd, $i mai ales de numerosii reprezentanti aflati in Rusia, din partea allatilor nostri: Francezi, Englezi, Italieni, Betgieni, Sdrbi, Cehi $i Polonezi. Oricare ar fi greuteitile actuate, datorite unor imprejurdri absolut neprevdzute, cauza noastrd dreapta std astfel bine in picioare in fata lurnii civilizate $i, desigur, mai de vreme sau mai tdrziu, va prim rezolvarea cuvenitd" 1).

Cand s'a aprobat infiintarea Corpului, s'a hotarat

ca instructia military a voluntarilor sä se faca in Moldova si sä fie utilizati dupa nevoile provocate de razboi.

In urma luptelor grele de pe frontul romanesc, regimentele 26 bovine, 5 Vanatori, 3 Olt Si 119 Caracal,

au fost complectate cu primele cloud batalioane ale

voluntarilor, cari au luat astfel parte la luptele de prima pecete de pe front, unde au lasat 31 morti, sAnge pe angajamentul semnat la Darnita. Activitatea acestor voluntari se confunda cu activitatea regimentelor in cari au servit. 1) P. Nemoianu : Prima Alba-Julie.

137

www.dacoromanica.ro

Pe Yana Ministerul de Razboi functiona o comisie consultative, formate din d-nii Octavian Goga, Leonte Moldoveanu si lancu Nistor, care da informatii si lamuriri in chestiunile ardelenilor si bucovinenilor; iar

pe Yana Mare le stat major al armatei a inceput sa functioneze, dela 14 Iunie 1917, Biroul ardeleanbucovinean, cu indatorirea de-a se ocupa de toti Romanii voluntari in Corpul din Rusia sau in armata romans, de prizonierii de nationalitate romans, aflati in lagare si de deportati. Dar complectarea cu voluntari a cadrelor armatei romane diminua principala insemnatate a voluntarilor insemnatatea politica. De aceea, in urma unui memoriu prezentat Regelui Ferdinand de catre in locul Comisiei ofiterii voluntari, s'a infiintat consultative $i a Biroului ardelean-bucovinean", Serviciul Central al voluntarilor ardeleni-bucovineni", cu indatorirea de a lucre pentru inrolarea ca voluntari a tuturor romanilor din provinciile subjugate, aflati in tarile aliate ca prizonieri sau ca refugiati.

La Harlau s'a infiintat un Comandament al Corputui voluntarilor si sub comanda Colonelului Marcel Olteanu, s'au organizat toate serviciile necesare unei divizii.

In primul rand s'a organizat Regimentul I Turda, sub comanda Colonelului Buricescu Dragu, iar grin Decembrie 1917, pe masura ce sosiau voluntarii de la Kiew, s'a organizat Regimentul 2 Alba-Iulia, sub comanda Colonelului Constantin Poalega. Aceste cloud regimente au jucat in curand un rol important in operatiile de dezarmare a Corpului II de armata rus, rasvratit in Moldova si cloud batalioane au fost trimise sa lupte in contra bolsevicilor in Basarabia. Regimentul Avram Iancu s'a infiintat mai tarziu, sub 138

www.dacoromanica.ro

comanda Colonetului Popescu David, si din cauza evenimentelor politice din primavara anului 1918, nu i-a 'revenit nici un rol mai important. Prin Decembrie 1917, s'a constituit si un Comitet National al Romani lor din Wile subjugate", ca exponent politic-civil al voluntarilor, celelalte organi-

zatii avand caracter pur militar.

Ocuparea Ucrainei de catre trupele austro-germane si pacea dela Bucuresti, au taiat insa drumul deacolo spre Iasi. Darza rezistenta romaneasca prin forta imprejurarilor vitrege a fost ingenunchiata si Mare le cartier general, in 2 Februarie 1918, in timpul tratativelor de pace cu Puterile Centrale, a disolvat Corpul voluntarilor ardeleni-bucovineni. Serviciul central al voluntarilor s'a transformat inteun simplu biurou de nouilor voluntari spre Kiew

informatii si a fost lichidat formal in Maiu 1918, dupa incheierea pacii dela Bucuresti. *

Astfel, ,voluntarii primului corp din Rusia, ajunsi pe pamantul Canaanului romanese in Moldova,

dupd ce au luat parte activa la sbuciumul armatei romane in lupta indarjita pentru intregirea neamului, mai mult ca o elocventa manifestare nationals ardeleneasca, conforms en preceptele timpului de auei insisi discipoli ai printodeterminare politics, cipiului fundamental a revolutiei ruse din primele

desinehotarator, zile, de samo-opredelenie", au fost demobilizati si au ramas in Moldova, in asteptarea unor evenimente mai fericite. 139

www.dacoromanica.ro

Dar nu toti voluntarii concentrati la Kiew au putut sosi in Moldova inainte de ocuparea Ucrainei de catre trupele Puterilor Centrale. Companii intregi au ramas in diverse garnizoane din Rusia, in majoritate simpli soldati. Ei trebuiau sa suporte aceias soarta care era rezervata 5i trupelor de voluntari cehoslovaci, pe cari revolutia bolsevica le gasise in refacere in regiunea Kiewului. In Rusia si Siberia mai erau asteptati la punctele de concentrare mii de voluntari. Ei puteau forma o

mandra armata romaneasca, care sä ridice, dupa pacea silnica dela Bucuresti, cu barbatie si incredere pe alte fronturi steagul romanesc ingenunchiat in Cara lui.

Steagul bolseyic insa care in 1917 si-a intins stapanirea asupra intregii Rusii, din Ucraina pang la Vladivostok, a incercat sa impiedice actiunea de for-

mare a Corpului de voluntari. Totusi emisarii romani, unii trimisi oficial din Romania, altii plecati de bunavoie in largul Rusiei, isi continuau cu staruinta propaganda printre Romani inchisi intre zidurile de pusearie ale lagarelor rusesti. Propaganda se fkea acum in vederea formarii unui Corp romanesc pentru frontul francez. In Apus se credea ca trecerea voluntarilor pe fron-

tul de Vest ar aduce un folos imediat cauzei comune a aliatilor Si fireste si cauzei nationale a popoarelor respective. De aceia, in luna Aprilie 1918, trupele de voluntari Cehi si Romani din regiunea Kiewului au inceput sä se evacueze in trenuri sere Vladiwostok.

Voluntarii Romani neavand trenuri proprii, s'au atasat in grupuri mici unitatilor cehoslovace, iar unii

s'au concentrat in numar mai mare in Samara, un 140

www.dacoromanica.ro

oral pe malul stang at Volgei, in punctul unde calea ferata trece spre Siberia. Aci o mans de intelectuali ardeleni, banateni si bucovineni, oameni de inim5, ofiteri de rezerva, subofiteri si simpli soldati, dupd o consfatuire cu colonelul Paris, seful misiunei franceze in Rusia, in acel timp cand Tara Mama era cat' ()pita de armata germane, au luat inaltatoarea hotarire de-a reorganize Corpul de voluntari ardeleni si bucovineni. *

Era hotArirea ferma." a romanismului de-a continua lupta impotriva Puterilor Centrale, pentru unitatea politica a tuturor Romani lor si pentru a demonstra in fata aliatilor Si -a lumei intregi, Ca poporul romanesc n'a depus armele si nu recunoaste silnicia pacii dela Bucuresti, dictate de dusmanii lui milenari.

Corpul urma sä se grupeze si reorgabizeze in Samara Si parte la Vladivostok, degajandu-se acolo de trupele cehoslovace. In acest scop din Samara an plecat mai multi propagandisti in diferite regiuni ale Rusiei.

Unii dintre cei cari au plecat in Siberia, au facut un nou punct de concentrare la Celiabinsk, un orasel in Siberia vestica.

Cei cari au plecat in Extremul Orient, si-au ales ca punct de concentrare Vladivostokul. Astfel Corpul voluntarilor Romani din Siberia s'a format in trei centre: Samara, pe Volga; Celiabinsk, in mijlocul Siberiei de vest $i Vladivostokul, extremul punct estic al Rusiei. DatoritA propagandei si mai mult datorita constiintei nationale a prizonierilor romani, numarul vo-

luntarilor, in special in cele dou5 centre, Samara 141

www.dacoromanica.ro

si Celiabinsk, a Grescut foarte repede. La Vladivo&

tok s'au adunat mai putini, pentru ca numarul prizonierilor era in Extremul orient ruses° mai redus.

In tot acest time- de sbucium, unitatile voluntarilor

erau in continua formare $i complectare. Cehii faceau propaganda $i se straduiau sa formeze din ultimii prizonieri ce-i mai aveau in Siberia si Rusia, o

Voicu Nitescu, Pregedintele Comitetului National Roman din Rusia gi Siberia.

a treia Divizie. Jugoslavii isi complectau regimentul deCirnat in luptele din jurul ora$ului Kazan, cu ocazia ocuparii Siberiei. Noi Romanii eram in acelea$i framantari de concentrare $i de organizare, pentru ca toti impreund, sa mentinem starea de fapt creiata de voluntari in Siberia, unde Rush se straduiau $i el 142

www.dacoromanica.ro

ft" organizeze autoritati politice si detasamente de voluntari. In vederea unei bune organizari, care sä reprezinte

in mod stralucit ideia de unire a tuturor Romani lor, nucleele de voluntari Romani din Rusia si Siberia s'au raliat, recunoscand ca organ de conducere Comitetul National Roman din Rusia si Siberia, ales de grupul din Celiabinsk la 3 August 1918, al carui presedinte era d-1 Voicu Nitescu. Cam in acest timp s'a

format la Celiabinsk si primul regiment Horia, al noului Corp de voluntari. Comitetul National Roman a incheiat Cu Consilial National Cehoslovac o conventiune, prin care, pe ranga fixarea punctelor de comandament si asigurarea finantarii Corpului, se recunoaste noului Corp deplina suveranitate nationala : CONVENTIUNE

pentru formarea Corpului Voluntarilor Romani Transilveineni si Bucovineni.

Comitetul National Roman isi is asupra sa sarcina de-a organiza, din sanul prizonierilor Romani transilvaneni si bucovineni, aflatori pe teritoriul Rusiei, un Corp de voluntari Romani, cu scopul de-a lupta pentru desrobirea tuturor provinciilor romanesti din Austro-Ungaria si alipirea for la Romania libera. Sectia Consiliului National Ceho-Slovac din Rusia, avand in vedere scopul comun revolutionar al ambelor popoare impotriva Austro-Ungariei, se obliga sa dea organizatiei Corpului voluntarilor Romani tot concursul. In vederea acestuia, ambele organe conducatoare au cazut de acord asupra urmatoarelor :

§ 1. Comitetul National Roman se recunoaste ca

reprezentant politic si organ executiv al Corpului voluntarilor Romani, in raporturile cu Consiliul National Ceho-Slovac, sectia pentru Rusia. 143

www.dacoromanica.ro

§ 2. Corpul voluntarilor Romani se organizeaza de catre Comitetul National Roman cu concursul Consi-

liului Ceho-Slovac, pentru a continua lupta cu Puterile Centrale, in stransa legatura, cu armata CehoSlovaca $i cu Aliatii, iii primul rand pe teritoriul Rusiei $i al Romaniei $i in caz de nevoie, pe teritoriul Frantei. El nu va putea renunta la aceasta obligate,

inainte de realizarea scopului sau, decat in cazul, and s'ar incheia pacea generala. § 3. In cazul cand frontul din Rusia, impotriva Puterilor Centrale, s'ar lichida inainte de desmembrarea definitive a Austro-Ungariei si inainte derealizarea idealului politic al Ceho-Slovacilor, Romanilor, Sarbilor si altora, Corpul Roman va trece

impreuna cu armata Cehoslovaca si cu armatele celorlalte nationalitati pe frontul francez, pentru a lupta acolo, pang la incheierea pacei generale.

§ 4. In cazul cand Romania ar relua lupta impo-

triva Puterilor Centrale, Corpul Voluntarilor Ro-

mani isi rezerva dreptul de-a se ata$a la Armata. Romany $i a trece sub comandamentul ei suprem. § 5. Recrutarea in Corpul Voluntarilor Romani se face de catre imputernicitii Comitetului National Ro-

man cu concursul sectiei pentru recrutari a Consiliului National Ceho-Slovac. Comitetul National Roman isi rezerva dreptul exclusiv de-a primi in Corp $i de-a exclude din sanul

lui pe voluntari in baza unor conditii prelucrate de el $i vazute de Consiliul National Ceho-Slovac, sectia pentru Rusia. § 6. Organizarea unitatilor Corpului Voluntarilor

Romani se face de catre sectia military a Comitetului National Roman cu concursul Sectiei militare

a Consiliului National Ceho-Slovac, sectia pentru Rusia, care va deta$a, la dorinta Comitetului Natio-

nal Roman, in marginile posibilitatii, pe 'dna. Corpul Voluntarilor Romani, instructori Ceho-Slovaci.

§ 7. Unitatile romanesti organizate, stau sub Comandamentul suprem al armatei ceho-slovace. § 8. Corpul voluntarilor Romani se organizeaza si intrucat permit conditiile de lupta $i strategice, se grupeaza $i opereaza ca unitate de lupta indivizibila. 144

www.dacoromanica.ro

§ 9. Comitetul National Roman alcatueste regulamentele organizatiei interioare a Corpului voluntari-

lor Romani si anume privitor la organizarea justitiei, $coala de ofiteri si subofiteri, avansarea ofite-

rilor si ajutorarea invalizilor. Propune pe ofiteri penaceasta o intareste insa Consiliul tru avansare, National Ceho-Slovac, sectia pentru Rusia. § 10. Pentru cazul ca Corpul Voluntarlor Romani n'ar avea contigentul suficient de ofiteri romani, Comitetul National Roman, cu avizul sectiei militare a Consiliului National Ceho-Slovac, poate cere si priml ofiteri din randul armatelor aliate, pentru cornplectarea cadrelor ofiteresti ale aceluia. Ofiterii instructori ceho-slovaci precum si aceia proveniti din alte armate, sunt datori ss invete limba de comanda romans. § 11. Consiliul National Ceho-Slovac pentru Rusia se obliga s`a. aprovizioneze Corpul voluntarilor Ro-

mani tot asa ca pe armata Ceho-Slovaca si anume

cu alimente, efecte militare, armament 5i sa-i desemneze cantonamentele si va avea grija ca sa-1 prevada cu personalul necesar technic si auxiliar. Lefurile si solda vor fi stabilite de Comitetul National Roman.

Ele nu vor putea intrece insa pe acelea ale armatei Ceho-Slovace.

§ 12. Consiliul National Ceho-slovac suporta toate cheltuelile de organizare, recrutare si propaganda reclamate de formarea Corpului voluntarilor Romani,

precum si toate cheltuelile de intretinere ale acestuia.

§ 13. Pentru acest scop, Consiliul National CehoSlovac deschide Comitetului National Roman un cont curent special la sectia sa financiara. Comitetul Na-

tional Roman nu se va aproviziona din alts parte si din resurse necompetente. § 14. Consiliul National Ceho-Slovac isi rezerva dreptul de-a controls intendenta Corpului voluntarilor Romani precum si de-a supraveghia organizarea si consolidarea corpului grin imputernicitii sai spe-

ciali.

§ 15. Toate chestiunile de baza ale Corpului voluntarilor Romani se rezolva de catre Consiliul National Ceho-Slovac, cu participarea si invoirea re145

www.dacoromanica.ro

le

prezentantilor Comitetului National Roman. Ches-

tiunile litigioase se rezolvd de cdtre reprezentantii Consiliului National Ceho-Slovac Si ai Comitetului National Roman in comun si pe baza de paritate. § 16. Tratativele cu aliatii, privind Corpul voluntarilor Romani, vor fi purtate de catre Consiliul National Ceho-Slovac impreuna cu reprezentantii Comitetului National Roman si in conformitate cu dispozitunile §-lui 15. Comitetul National Roman in interesul cauzei comune, asemenea si Consiliul National Ceho-Slovac, se vor feri sä trateze cu aliatii, in mod unilateral, chestiuni privind interese ce nu figureaza in acest tratat, card' o Invoire prealabila. § 17. Corpul Voluntarilor Romani poate trece sub exclusiva conducere a Comitetului National Roman sau a altei organizatii centrale romanesti, care va lua asupra sa conducerea activa revolutionary impotriva Austro-Ungariei, avand aceasta organizatie sa ia, in acest caz, asupra sa, sau reprezentantii aliatilor, suportarea tuturor cheltuelilor de organizare, recrutare si intretinere a Corpului Voluntarilor Romani, trecute in contul special al Consiliului National CehoSlovac pentru Rusia. Cara Celiabinsk, la 24 August 1918. (ss) Rudolf Medek,

(ss Dr. Voicu Niteseu,

Seful sectiei militare a C. N. C. SI.

Presedintele C. N. R. (ss) Bogdan Pavlu, Vice-presedintele C. N. C. Si.

(ss) Dr. Nicolae Nedelcu, $eful sectiei militare a C. N. R. (ss) Dr. Iosif Pateidl, (ss) Cornelia Vaida, Vice-presedintele C. N. C. SI. Secretarul C. N. R. (ss) Dr. Ivan Iv. Esenski, (ss) F. Richter, Vice-presedintele C. N. C. SI Secretarul C. N. C. SI. (ss) Simion Gocan, 5eful sectiei financiare a C. N. R.

Astfel alcatuit, cu un Comitet National in frunte, cu un regiment organizat si cu al doilea in formate, Corpul romanesc incepe sa ia parte, ca unitate na-

46 www.dacoromanica.ro

iionala independenta, in activitatea comuna a trupelor de voluntari din Siberia.

Jugoslavii, Dintre neamurile slave, cei mai simpatizati de Rusi au fost intotdeauna Sarbii. La Sarbi se pare ca ideia panslavismului din veacul trecut, de-a federalize State le slave sub conducerea Rusiei, a prins ra&kind si oamenii politici ru5i si-au facut intotdeauna un punct de onoare, din a sprijinl in toate actiunile for pe vecinii nostri dela Portile de fier. Dintre slavi, singuri Sarbii s'au simtit mai aproape de sufletul rusesc; Polonezii n'au uitat niciodata ca" Rusia. a dat cea mai Brea lovitura Poloniei la 1772 si teroarea neinduplecatilor autocrati, cari au fost tarii Nicolae I si Alexandru al II-lea, a zagazuit multi vreme pornirile generoase de emancipare politica si nationala a Polonezilor, inecand in sange miscarile acestora, privind revendicarile nationale. cehii 5i Slovacii s'au crezut intotdeauna superiori fratilor Rusi, prin cultura for si prin istoria morale a vechei Bohemii.

Asa fiind, Rusii n'au precupetit nici °data ajutorul dat Sarbilor. Din primele zile ale razboiului au ajutat la formarea, pe teritoriul Rusiei, ca unitati nationale sarbesti, a detasamentelor de voluntari din randurile prizonierilor de razboi, de origine sarba. Ca centru de formatiune si organizare a fost ales Odessa, pentru ca soldatii sa lupte chiar pe frontul dogrogean contra Bulgarilor, dusmanii directi ai unei Serbii Mari.

Dar si pentru ei, ocuparea Ucrainei de catre trupele germano-austriace a constituit taierea drumului spre Victorie, spre Patrie.... Cei ramasi in Ucraina 147

www.dacoromanica.ro

s'au indreptat spre Siberia. Un detasament s'a retras spre regiunea de nord a Caucazului, iar altul spre Volga mijlocie.

Primul batalion de voluntari Sarbi s'a retras dezarmat printre bolsevici, sub comanda unui marinar rus contrarevolutionarul" Kisselef, Ora la apa Bugului, unde sublocotenentul Bobeica a luat apoi comanda $i a predat-o mai tarziu maiorului Blagotici, care venea din Moskova. Abia la Kazan batalionul a primit dela bolsevici pentru apararea proprie, 10 arme, 2 mitraliere $i cateva grenade. Invitati de soviete s'a" se inroleze in armata bolsevica internationals, detasamentul a trecut intr'o noapte pe malul stang al Volgei, $i dupd un mars fortat de peste 130 verste, a facut legatura cu armatele cehe dirt regiunea Boiusk din Golo-Smibosk, pentru Ca sä is parte apoi la luptele de ocupare a Kazanului, alaturi de Cehi si Ru$i, pusi sub comanda bravului capitan rus Kappel. Maiorul Blagotici, dupa lupte vitejegi, a cazut mort in fata orasului Kazan. Comanda deta$amentului a trccut Porucicului Pi li. Azi garnizoana de formatie a corpului sarb e orawl

Celiabinsk, unde se gase$te si o parte din Corpul romanesc.

AO se formeaza primul regiment Maior Blagotici, sub comanda capitanului Pavkovici, fost prizonier de fazboi.

Polonezii. Numarul Polonezilor aflatori in Siberia este foarte mare. Rusii recunosc csd. 30 % din ofiterii statului major 148

www.dacoromanica.ro

si-a diferitelor comandamente ruse, sunt polonezi de origine. Amintirea istorica a unui trecut plin de stralucire si a desnadejdilor si suferintelor comune, uneste repede pe Polonezii originari din Polonia ruseasca cu cei din provinciile detinute de Austria si de Germania, acum prizonieri de razboi.

De altfel la Polonezi exists o traditie a legiunilor revolutionare de voluntari, Nu odata tarii Rusiei au intalnit in luptele for legiuni poloneze, ca o protestare contra cnutului rusesc si-a sugrumarii constiintei nationale polone. Asa la 1848, in Ardeal, lupta contra Rusilor o asemenea legiune alaturi de trupele ungure$ti sub comanda generalului Beni. *

Pe vremea Ecaterinei a II-a, Polonia fusese impartita intre Rusia, Prusia si Austria (1773), ca urmare a neintelegerilor interne 5i a catuselor puse de feudalism pe desvoltarea socials a Regatului. Regele fusese prizonierul nobilimei, oarba posesoare a nenorocitului drept de liberum veto; dieta devenise un areopag al certurilor, al ambitiunilor si un club al anarhiei; taranimea era legata de glie din vremurile de consolidare a feudalismului, iar nobilimea sustinea o singura armata: eleganta cavalerie. Cand oameni luminati cereau, la 1771, modificarea

Constitutiei, pentru a se putea inlatura anarhia $1 pentru a consolida Statul, nobilimea se vaza periclitata in drepturile ei si ceru ajutor strain. Intiegi provincii poloneze furs anexate celor trei puteri vecine $1 cand mai tarziu, sub Kosciusko, floarea Poloniei nationale se misc" sa-si apere Patria ciopartita, in149

www.dacoromanica.ro

tregul pamant polonez fu impartit si ultima urma de Cara poloneza fu stearsa depe harta Europei. Soarta Polonezilor, sub calcaiul strainilor in cele trei imparatii, fu identica. Cand, din time in timp, constiinta nationals isi cerea dreptul la viata, era inecata in singe cu brutalitate, ca sa rasara tot mai stralucita. La inceputul razboiului s'a fagaduit prin gura marelui duce Nicolae Nicolaevici, autonomia Poloniei sub sceptrul rusesc, dar Polonezii si-au amintit de tarul Nicolae I, cel mai neimblanzit autocrat, .care

inabusise in singe nanintele de emancipare a Poloniei si rupsese constitutia liberals ce le-o (Muse Alexandru I, la 1815.

0 Polonie sub sceptrul rusesc nu entuziasmeaza pe Polonezi. Abia recunoasterea independentei Poloniei din par-

tea guvernelor Lwof si Kerensky a dat putind jncredere Polonezilor in cuvantul rusesc. Traditia legiunilor nationale din vremea lui Napoleon, comandate atunci de Dombrovski, si acelora din vremea revolutiilor nationale de emancipare si de libertate, reinvie azi, and intregul pamant polo-

riez e cutropit de cele doua puteri vrajmase: Germania si Austro-Ungaria. ....Polonia n'a pierit Inca, Escio Polsa ne sginella, cantecul lui Dombrovsky, rasuna acum 5i-acl in Siberia.

Polonezii s'au grupat la Ufa, in Urali, sub comanda colonelului Rumsa, lost ofiter in regimentul 23 de infanterie rusesc. Pe masura ce tinutul Uralilor si a Volgei a fost curatat de bolsevici, numatul voluntarilor Polonezi a crescut simtitor si Corpul se formeaza, plin de un stralucit entuziasm pentru reinvicrea Poloniei. Ofiterii de origine poloneza cari 150

www.dacoromanica.ro

ascultau cursurile academiei de razboi, mutata dela Petrograd la Ecaterinburg, tree in randurile voluntarilor polonezi $i garnizoana principals de organizare si instruire se muta la Novo-Nikolaevsk. Primul regiment de vanatori polonezi is parte la lupta contra bolsevicilor cu incredere in victorie $i intr'o Polonie units, mare si independenta.

Latitii. Lituania a fost ocupata de Germani Inca din 1914. Dupa revolutie, Latistii refugiati in Rusia s'au adunat in congres national la Petrograd, hotarand ca numai Constituanta lituaniand va putea aranja soarta viitoare a tarii.

Cei de sub ocupatiunea germana proclama insa independenta Lituaniei si aleg Tariba, consiliul' de Stat lituanian. Pentru consacrarea independentei nationale, latistii din Rusia se organizeaza in Corp de voluntari.

Letonii. Si Letonia era deja, in 1915, jumatate sub ocupatia

germana. Descompunerea armatei ruse a intins ocupatiunea strains si asupra restului tarii. Un comitet national secret dirija insa miscarea letona anti-germana si anti-rusa. Dupd infrangerea, Germaniei s'a format Consiliul de stat al Letoniei, dar Cara se organizeaza greu, fiind secatuita de Germani si de Rusi. Un bun corp de voluntari letoni se organizeaza in Siberia, in vederea luptei pentru independenta nationals. 151

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XIV.

CONSOLIDAREA POLITICA. A VICTORIEL

Guvernul Siberian §i autonomia Siberiei. Guvernul Uralului. Guvernul Samarei. Odata cu inceputul revolutiei si-a miscarilor bol-* sevice si teroriste, Siberia a incetat de-a mai fi guvernata si administrata. Functionarii vechiului regim au fugit, parasindu-si posturile. Impozite nu mai achita nimeni si fiecare face ce crede de bine. Taranii siberieni, deli proprietari pe intinse si manoase teritorii, ocupa alte pamanturi, unde si cat pot. Autoritatea guvernului din Petrograd nu mai ajunge pang in Siberia.

In August 1917, o seams de intelectuali siberieni, reprezentand asa zisa democratic revolutionarei, se aduna pentru ca sa discute chestiunea autonomiei uriasei provincii. Conferinta aceasta a luat hotarirea de-a convoca in Octombrie un congres pansiberian si convocarea de indata a unui Congres regional. 152

www.dacoromanica.ro

Acest congres regional s'a adunat fara intarziere si a redactat Statute le Dumei provinciale, hotarandu-se si alegerea, din sanul Dumei, a unui Consiliu executiv, ceiace nu s'a facut nici odata.'. In haosul administrativ ce domnia in acel timp in Siberia, alegeri regulate pentru Duma nu puteau fi concepute. Astfel s'a decis ca viitorii deputati sa fie delegati de grupurile si sfaturile taranilor si soldatilor din Siberia. Duma urma sä se deschida la 1 Februarie 1918 la Tomsk, capitala Siberiei centrale, mare oral situat la cativa km. in nordul call ferate, pe malul raului Tom. Consiliul comisarilor poporului din Moskova a

ordonat insa sovietului format in Tomsk sa considere pe deputatii Dumei Siberiene ca rebeli si in caz de nevoie

s5-1.

suprime.

O parte din membrii Dumei, preveniti de cele ce urmau sa se intample, s'au intrunit in mod clandestin in ziva de 26 Ianuarie si an redactat o declaratiune care sfarsea cu cuvintele: Duma Siberiei autonomy si liberd isi inaugureaal lucrclrile sale legislative ! Activitatea Dumei s'a redus insa la aceasta unica declaratiune. Deputatii s'au refugiat la Vladiwostok de teama represaliilor bolsevice, cautand sprijin si simpatii pentru ideia autonomiei, in Extremul Orient. In regiunea Vladiwostokului functionau patru guverne, cari isi disputau legitimitatea si intaietatea, iar

in Transbaicalia domnea teroarea si jaful detasamentelor lui Semenov. Cand deputatii Dumei tratau cu diferitii potentati din Extremul Orient chestiunea autonomiei siberiene, grin Maiu 1918, guvernul bolsevic din Omsk, care functions sub denumirea de Comisariat al Siberiei, este rasturnat de miscarea voluntarilor. Deputatii 153

www.dacoromanica.ro

refugiati se reintorc in Siberia $i se regrupeazd la Omsk.

Catre sfarsitul lui Iunie, Siberia era aproape in intregime in stapanirea voluntarilor. Membrii Dumei au inceput sa actioneze in vederea reconstituirei unui guvern al provinciei $1 la 30 Iunie 1918 Ivan Iakusev, presedintele Dumei, anunta ca s'a format un guvern al Siberiei, cu sediul la Omsk, compus din urmatoarele persoane : Petre Vasilievici Vologodsky, ministru presedinte; Vladimir Mihailovici Krutowsky, ministru de finante; Ivan Adrianovici Mihailov, ministru de justitie; George Borisovici Patusinsky, ministru de industrie $1 comert ; Mihail Bonifacevici Safi low, ministrul lucrArilor publice. Ministerul Vologodsky s'a complectat mai tArziu cu Serebrenicov, ca ministru al comunicatiilor $i cu generalul Grisin Almazov ca ministru de rdzboi.

Cabinetul se considerd a fi emanatia dumei provinciale siberiene. Pentru a se prezenta in rata ei, guvernul a convocat Duma pentru 15 August la Tomsk, dar deja la 20 August Duma $i-a incheiat lucrarile. In manifestul pe care la 30 Iunie guvernul it adreseaza populatiei, arata CA :

Ctuvernul ales de catre Consiliul provincial Siberian, luand asupra sa prin Consiliul de minigri, administratia supremd a tinutului, va merge, lard sovaire, pe drumul creArei $i intarirei poste intreg te ritoriul Siberiei, ca parte indivizibild a marei Republici Democrate Musa, a principiilor de ordine, bazate pe o largd democratie.

Pentru realizarea acestui scop, Consiliul de ministri chiama toatd populatia far-A deosebire de nationalitate, clasA $1 partide, pe toti carora li-e scumpa 154

www.dacoromanica.ro

renasterea Rusiei ti libertatea Siberiei, a se strange in jurul lui, ajutandu-1 in opera de Stat.

Totdeodata Consiliul de ministri se considers obligat a declara hotarirea lui neclintita de-a asigura conditiuni de train normale in Cara. Rascoalele yor fi inabusite cu koala asprimea, Ouvernul fiind responsabil in fata provinciei 5i-a popoarelor Siberiei".

In Urali, trupele bolsevice opun voluntarilor o rezistenta darza si se pare chiar ca deocamdata" numai Siberia propriu zisa va putea fi salvata de bolsevici. Dar Siberia este o tars cu un amalgam de neamuri straine, unde chiar Rusii au o mentalitate diferita de a fratilor din Rusia europeana. Prin incrucisarea acestora Cu neamurile bastinase, prin influenta pamantului si climei siberiene asupra lor, s'a dospit o rasa siberiana cu nevoile si idealurile ei. Exists in Siberia un patriotism siberian, o dragoste pentru aceasta uriasa tars. Vechiul regim prin deportatii politici a creiat aci in paturile constiente a populatiuni, idei politice sanatoase si liberale, farl .

sa prinda teren ideile de nivelare internationals a constiintelor.

Azi Siberienii sunt mandril, ca prin ei Rusia eurodar se Peana va scapa poate de jugul bolsevic, gandesc ca astazi numai o Siberie autonomd, reprezentata prin duma provincials, esita din alegeri libere, poate salva integritatea intinselor hotare siberiene si poate mentine unitatea politica a imensei provincii.

Prin declaratiunea din 4 Julie 1918, data de guvernul Vologodsky Si semnata de ministrii Krutov155

www.dacoromanica.ro

skyPatusinsky, Mihailov si $atilov,

se proclama

independenta Siberiei.

lata ce spune declaratiunea de independenta : Guvernul provizoriu Siberian, primind asupra sa toata puterea in provincie, dupa alungarea uzurpatorilor bolsevici, °data cu alte probleme impor tante considers necesar de-a scoate Siberia din starea nelamurita in care se afla, din cauza dizolvarei de Cate bolsevici a Consiliului provincial- Siberian si din cauza mentinerii for in Rusia europeana. Guvernul provizoriu Siberian isi da seama, ca orice intarziere in solutionarea chestiunei despre natura Statului Siberian este pagubitoare ca consecinte in raport cu situatia internationals, cu toate ca el a fost lipsit de posibilitatea a lua asupra sa munca grea de aranjare a soartei viitoare a Orli, daca n'ar fi avut in aceasta privinta indicatiuni autorizate din partea Consiliului provincial Siberian, exprimata in declaratia din 27 Ianuarie 1918. Numai bazandu-se pe aceasta declaratie in care consiliul provincial Siberian, perfect lamurit se pronunta pentru a se lass Siberiei cele mai largi drepturi de Stat, guvernul provizoriu Siberian, crede ca e posibil neasteptand o noua convocare a consiliului, din cauza momentului critic, a lua asupra sa greutatea rezolvarei acestei chestiuni. In baza celor expuse, luand in considerare ca Imperiul Rus nu mai exists, deoarece mare parte a teritoriilor Rusiei se afla in stapanirea Puterilor centrale, iar cealalta e ocupata de uzurpatorii suveranitatei poporului rus, de bolsevici ; Guvernul provizoriu Siberian, declara solemn spre stiinta tuturora, ca azi dansul singur, impreuna cu Consiliul provincial Siberian, este raspunzator de soarta Siberiei, proclamand deplina libertate si inde156

www.dacoromanica.ro

pendenta in relatiunile cu State le straine

$i

deaseme-

nea declard, cä de azi inainte nici o alta autoritate, afara de Guvernul Provizoriu Siberian, nu poate opera pe teritoriul Siberiei sau a se angaja in numele ei. Totodata. Guvernul Provizoriu Siberian crede de-a

sa sfanta datorie, sa" declare ca este ferm hotarit a convoca Constituanta a toata Siberia, careia ii va preda puterea. Totusi Guvernul Provizoriu Siberian, crede deasemenea necesar a declara, nu mai putin solemn, ca nu socoteste Siberia pentru totdeauna despartita de teritoriile cari, in totalitatea lor, constituiau Imperiul Rus, si crede ca toate sfortarile trebuesc Indrumate catre restaurarea Imperiului Rus. Guvernul provizoriu Siberian crede ca, dupd fericita atingere a acestei inalte tinte, caracterul relatunilor ulterioare intre Siberia 5i Rusia europeana, se va stabill de catre cele doua Constituante a Siberiei si a Rusiei europene. Pe baza acestui program, Guvernul Provizoriu Siberian isi incepe munca sa, avand credinta ferma ca va fi secondat de toate elementele de ordine din tara". Samoopredelenia Siberiei a triumfat.

Actul cabinetului Vologodsky, de-a fi proclamat autonomia Siberiei, era considerat de unii europeni a fi o mare indrasneald. El a fost adus la cunostinta guvernelor straine, dar la 10 August cabinetul autonomiei se indoia asupra durabilitatii independentei. Granita Siberiei autonome se intinde deocamdata din rasdritul Uralilor pang la Baikal. In regiunea Uralilor si la Samara functioneaza alte guverne pro157

www.dacoromanica.ro

vinciale, iar in Transbaicalia Atamanul Semenov se considers locotenent autorizat al Tarului, fara sa fi facut de altfel vre-o declaratiune programatica. In Peking functioneaza un guvern expatriat zis a toata Rusia", fara nici o important politics, iar mai sere nord, in regiunea Vladiwostokului, Isi disputa. intaietatea alte formatiuni ministeriale. In vederea largirei granitelor Statului, guvernul Siberian duce tratative cu guvernele din Urali si Samara. Vologodsky, entuziasmat de mersul operatiilor militare, comunica aliatilor ca Rusia reinvie, ca intreaga Siberie, cu tinutul Uralilor Si al Volgei, a fost eliberata de bolsevici. Guvernul isi exprima convingerea ca in curand armata Siberians, impreund cu ce.!elalte trupe aliate de voluntari, vor lupta pe frontul austro-german si accentulaza ca Siberia este parte nedespartita a Rusiei si impreund cu intreaga Rusie, nici Siberia nu recunoaste pacea dela Brestlitowsk. Comunicarea aceasta facuta aliatilor este o surpare a proclamatiei de independenta. din 4 Julie. Cat va dura oare aceasta autonomie? Vom vedea.

Guvernul Uralului. La 23 hilie 1918 trupele cehoslovace au ocupat Ekaterinburgul, principalul oral din regiunea Urali'or si capitala provinciei. Uralul este cel mai bogat tinut industrial al Rusiei.

Astazi insa toata viata economics este distrusa, nenumaratele fabrici si-au inchis portile °data cu ocupatiunea bolsevica Si vandalismul lucratorilor bolsevizati le-a distrus masinariile. Rezerve de materii prime de combustibil 5i de alimente nu mai sunt. 0 158

www.dacoromanica.ro

saracie necunoscuta Inca s'a abatut asupra bogatului tinut.

Valorile in plating', aur, argint si pietre scumpe ce se gaseau in band, in administratiunile de Stat si in casele particulare, au lost jefuite. Muntii Urali ascund In adancul pamantului lor, comori de metale preti-

oase si de nestemate Intr'o masura pe care mintea omeneasca abia poate s'o aprecieze. Ma uit grin garile din regiunea muntilor acestora, atat de salbateci in infatisarea for exterioara: in fiecare gars mai fiinteaza Inca chioscuri cu bijuterii de o rara frumusete provenite din afunzimea minelor uraliene, cu obiecte de aur si argint, pe cari le poti obtine pe un pret destul de neinsemnat, fate de valoarea for intrinseca. Sunt oare vrednice popoarele de acl de bogatia legendara, dar reala, cu care Dumnezeu le-a Inzestrat pamantul for de basting ? In regiunea aceasta, trebue acum munca, munca ordonata, ordine desavarsita si Incredere in rezultatul muncii fiecaruia, pentru ca enorma bogatie distrusa si furata sa fie Inlocuita. Imperativul acesta de redesteptare a vietii economice locale, sub protectia trupelor de voluntari si armatei ruse contra-bolsevica, a determinat pe conducatorii partidelor politice : al libertatii poporului (cadetii), socialist al poporului muncitor, Socialist revolutionar si Social democrat mensevic, sa organizeze puterea administrative si executive provincials formand guvernul provizoriu al tinutului Uralilor. Guvernul numara pe urmatorii membri : P. Ivanov, presedinte de consiliu si ministru de industrie si comert, L. Krol, vice presedinte al consiliului si ministru de finante, Antoniu Gutt, ministru al domeniilor impadurite, N. Gdasson, ministru de jus159

www.dacoromanica.ro

titie, N. Aseikiu, ministru de interne, A. Pribcflev, ministru agriculturei $i domeniilor, Petre Mura$ev, ministru muncii.

Dupd numele membrilor guvernului se vede ca neamurile bastinase si colonistii strain detin puterea economics in eel mai bogat tinut industrial rusesc. Ziarul Sibirsky Viestnic" in numdrul 8 din 27 August aduce declaratiunea-program a noului guvern din Urali, program care a fost ,,platforma de unire a partidelor politice si cercurilor largi a populatiunei din provincie : Acest guvern, in deplind cunostinta a rdspunderii ce-si asumd, in mod provizor, pang la convocarea

dumei provinciale, primeste asupra sa autoritatea publica pe baza programului de-a apara cu energie toate drepturile castigate de popor, neadmitand sa abuzeze cineva de libertate in paguba ordinei publice, recuncscand ca inalienabile egalitatea si drepturile nationalithtilor, libertatea for culturala si deasemenea egalitatea religiunilor si libertatea constiintei. Decretul bolsevic despre despartirea bisericei de Stat, guvernul it considerd nul si recunoaste ca stabilirea relatiunilor intre biserica si Stat e de atributul constituantei a toala. Rusia. Guvernul promite ca o sa contribue din toate puterile la desvoltarea productiunei si industriei Uralului, aparand proprietatea particulars, atragand capitalul strain si inlaturand piedicile initiativei particulare, cooperativelor, societdtilor pe actiuni, etc. Interesele Statului si desvoltarea industriei vor fi puse dupd declaratiunea guvernului, mai pe sus de cat interesele unor sau altor grupdri si clase sociale, fabricile inapoiate fostilor proprietari, luandu-se toa-

te masurile pentru desvoltarea productiei pand la maximum posibil, atat in scopul satisfacerii nevoilor populatiei cat si in legaturd cu marea muncd pentru 160

www.dacoromanica.ro

apararea tariff, introducand in Intreprinderi controlul Statului, asupra productivitatii $i maximului de beneficii.

Salariile vor fi stabilite printr'un acord intre pa, tron Si lucratori; guvernul isi rezerva insa dreptul sa intervind in interesul apararei muncii, on de cate on salariul va fi mai mic de cat minimum de existents $i va ameninta sanatatea muncitorilor, sau va diminua productivitatea muncii.

Asigurarca muncitorilor se va executa in acela$ mod ca $i in tarile civilizate tinand seams intr'o mai mare masura de interesele muncitorilor. Bann particulare se restabilesc $i sunt supuse, in activitatea for controlului sta lui, asigurandu-lise totusi secretele comerciale. Vor fi luate toate masurile pentru raspandirea institutiilor caselor de economii, in care scop in larga masura vor fi chemate $i cooperativele. Apoi declaratiunea continua :

Guvernul va lua masuri energice pentru reducerea numarului prea mare de functionari numiti de bolsevici $i contra frustarii $i delapidarii avutului public ; cea mai riguroasa dar inteleapta economie se va observa in cheltuelile provinciei". Socotind ca inadrnisibile faptul sustragerii cetatenilor dela plata impozitelor legale, guvernul b sa restabileased actiunea aparatului de percepere a impozitului $i va lua masuri energice pentru Incasarea tuturor impozitelor restante". Convins, ca chestiunea aprovizionarii poate fi rezolvatd numai lasand initiativa aprovizionarei coope-

rativelor $i comertului particular, guvernul se va margini in aceasla chestiune la rolul de regulator". In ceeace priveste instructiunea publica, guvernul

va lua toate masurile pentru realizarea grabnica a mijloacelor invatamantului general $i obligator. 161 11

www.dacoromanica.ro

In viitor. pans la hotararea asupra chestiunei agrare in totalitatea ei de catre constituanta a toata Rusia, guvernul lass pamanturile arabile in mainile celor ce le stapanesc de fapt si is o seams de masari pentru asigurarea intereselor de Stat si pentru asigurarea posibilitatei Constituantei de a rezolva chestiunea, conform vederilor sale.

In interesul restabilirei conducerii autonome jucomunele, guvernul fara intarziere va incepe elaborarea legii electorale pe baza votului universal, direct, egal Si secret, pentru ambele sexe. Recunoscand ca in momentul de fats toate sfortarile trebuiesc Indreptate catre sustinerea puterii Armatei si ca nu sunt sacrificii la cari s'ar mai putea renunta pentru eliberarea tarn, guvernul va introduce toate masurile in legatura cu chestiunile militare, neadmitand nici un fel de abateri dela sarcidetene

nile publice.

Considerand decretele si ordinele puterei Sovietelor ilegale si deci nule, guvernul va elabora de urgenta un numar de regulamente, pentru reconstitui-

rea drepturilor si relatiilor schimbate de aratatele decrete si ordine. Guvernul provizoriu a tinutului Ural, crede ea guvernand in baza acestui program va putea creia dupa isgonirea bolsevicilor, conditii in care populatia va putea alege duma provinciei U-

ralului. Guvernul crede necesare alegerile pentru Duma provincials, spre a putea transmite puterea guvernului exit din increderea Dumei. Pans atunci guvernul este convins ca o sä gaseasca sprijin pentru politica lui in toate elementele provinciei.

162

www.dacoromanica.ro

Guvernul Samarei, Gubernia Samarei este tinutul cel mai bogat in grane din regiunea Volgei mijlocii. Taranii ru$i $i populatia straina colonizata aci, in majoritate germani, sunt adevarati burjui, fericiti posesori a numeroase hambare pline de grau. Taranimea din nici o alta regiune nu are mai mare aversiune contra bolsevicilor, decat aceia din gubernia Samara. Acestia sunt muncitori iscusiti ai gliei, oameni infratiti cu parnantul de care $i-au legat viata. Principiile bolsevice de rasturnare a vechii ordini sociale $i de distrugere a proprietatii private nu prind radacini intre oamenii ace$tia a$ezati si muncitori.

Dar din gubernia Samara abia o mica parte este liberata de bolsevici. Frontul s'a stabilit deocamdata

inspre sud la Balakovo, pe Volga, iar inspre vest, intre Sizran $1 Pensa. Populatiunca regiunei libere este entuziasmata $1 sustine guvernul format in Samara, din o seamy de membri al Constituantei $1 din cu acelasi program ca. cel din Ucativa localnici, ral.

Guvernul se intemeiaza si pe-o brava armata de voluntari, care lupta impotriva bolsevicilor in sudul Samarei, in regiunea orasului Chwalinsk, pe Volga.

163

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XV.

LA SAMARA. Vaportil pe care calatorim dela Iwanowka spre Samara sta mult in portul Sizran. Abia noaptea tarziu, plecam spre nord printre pitorestile maluri ale Volgelt de-o frumusete rara, pe care noaptea nu ne lasd s'o admiram. Gaud ne trezim, in dimineata zilei de trei Septembrie, la o lung dupa plecarea din Iasi, vaporul ancorase in portul Samarei. Cei doi cehi ne parasesc urandu-ne noroc. Si-au dat seama oamenii ca nu suntern bolsevici.

Samara este punctul de legatura intre Rusia Asiatics 5i Rusia Europeans. Pe-aci trece spre Siberia,. venind din Moscova, calea ferata care duce la Wladivovstok, pe coasta malt japoneze. Asezata pe malul sting al Volgei si pe cel drept a rauletului Samarka, Samara primeste vapoarele incarcate cu gran, ce sosesc din regiunea de sud a Volgei, sau cu alte produce din regiunea nordica. *

Localitatea s'a desvoltat in apropierea unei cetati, ridicata in vremea tarului Feodor Ivanovici (1586) 164

www.dacoromanica.ro

pentru apa'rarea impotriva cetelor nomade ale tatarilor, Kirghizilor, Kalmucilor sau Baschirilor, cari navaleau adesea din stepa dintre Volga si Turkestan. Ca si Saratowul, Samara a fost incalcata $i jefuita de haiducii lui Stenka Razin si de rebelii lui Pugadev. Astazi Samara este capitala guberniei Samara, cea

mai bogata in gran din Rusia Europeand. Parte din viata economics este in mana tatarilor, ramasitele hanatelor de altadata si 'n manile germanilor, colonizati in regiunea Volgei. Ceremisii, Mordvinii si Mocsanii, popoare din rasa fino-ugrica, facand parte dintre bastinasii din regiunea nordica a Samarei nu s'au afirmat ca natiuni constiente. Samara e resedinta unui episcop ortodox $i centru intelectual, sediu a catorva gimnazii, scoli comerciale si industriale, a unui seminar teologic si-a catorva muzee si biblioteci. Patru parcuri isi disputa intaietatea ; dintre cari Strukovski sad, asezat pe malul Volgei, are a admirabila perspective spre fasia raului $i spre intinsul nesfarsit al stepei. Ca 'n toate orasele rusesti strajueste in centru o impunatoare catedrala, iar in diferite puncte stralucesc turlele a peste 30 de biserici, dintre cari una romano-catolica, zidita in stil gotic. Statisticile economice ale Samarei, arata o mare desvoltare comerciala $i industrials, care a Incetat odata cu revolutia. Ocupatiunea trupelor de voltintari si-a armatei albe a adus o mica inviorare in viata economics, aproape distrusa de bolsevici. Astazi viata in Samara este foarte ieftina. Toata lumea este bucuroasa sä-5i desfaca resturile de marfurl ce-au ramas dupe jaful bolsevic, ordonat de comandantii krasnoarmeitilor cu ocazia ocuparii Samarei. 165

www.dacoromanica.ro

In prim rand ne prezentam Consulului Francez, un bjet batran schiop, care spre dezolarea noastra, nu are nici o cunostinta de misiunea ce ni-se Theredintase la Iasi. Nu primise omul dela Legatiunea Franceza din Moldova nici un fel de stiri. Ne da insa sfatul sa ne inrolam Compania Romdneasca din Kinel, orasel situat la 40 km. spre est de Samara pe linia feratii siberiana.

La Mare le Stat Major cehoslovac ne primeste entuziasmat, tandrul general Cecek, comandantul irontului de pe Volga, cu 4 luni inainte sublocotenent.. Dupd ce ne felicita pentru curajul ce-am avut de-a

trece, inteo vreme atat de critica printre bolsevici; ne cere referinte asupra frontului armatei rosii si asupra situatiei interne din Rusia. Ne arata apoi ca in Siberia fiinteaza cloud centre de organizare a voluntarilor romani: la Celiabinsk si la Kinel $i ne sfatueste staruitor sa ramanem la Kinel, unde s'au organizat deja cateva companii romanesti si care au adus si aduc foarte mari servicii cehoslovacilor. Multumim generalului pentru informatiunile 51 sfa-

turile ce ne-a dat si- plecam hotarati inteadevar sä ne oprim la Kinel. Suntem din cale afara de obositi $1

noua noastra garnizoana Kinelul, este aproape, pe-

cand pang la Celiabinsk mai trebuia sä facem un drum de aproape 1000 km. Esiti din palatul Statului Major, avem impresia ca lumea intreaga este- a noastra si abia acum cand am ajuns intre prieteni, ne dam seama in mod absolut constient de greutatile enorme prin cari ttecusem si de riscurile mari in cari fusesem. Acum intelegem entuziasmul cu care ne felicitase generalul Cecek. 166

www.dacoromanica.ro

In oral intalnim pe capitanul Milovan, comandantul centrului romanesc dela Kind Venise omul dupa treburi la Samara. A doua zi luam impreuna trenul pentru Kinel. Pe drum ne da explicatii asupra Batalionului din Kinel, care are deja aproape doua companii cornplecte si cadrele celorlalte cloud se vor forma cu a-

jutorul nostru. Dar constatam cu regret existents unor disensidd intre conducatorii punctelor de concentrare dela Kinel si dela Celiabinsk. Organizarea ambelor centre se face pentru acelasi scop inalt, dar Milovan zice ca noi romanii sa nu ne punem pe picior de egalitate cu fratii nostri cehi, ci din contra sa ne organizam in cadrul trupelor cehoslovace, caci noi nu putem tral aid in Siberia decat cu ajutorul lor. *

La Kinel dupa ce ne cunoastem camarazii, cari s'au .minunat de indrsaneala ce-am avut de-a vent din Romania in Siberia si unii de prostia" noastra, am semnat un angajament din care rezulta, pe Tanga alte indatoriri, ca ne vom supune tuturor ordinelor Comandamentului cehoslovac. Am inteles atunci ca centrul romanesc dela Kinel era organizat sub directivele si obladuirea cehoslovacilor $1 probabil pen-

tru scopurile Tor, pe cand cel dela Celiabinsk, era Corp romanesc independent, avand chiar un atasat militar cehoslovac pe langa Comitetul National Roman, care-1 organiza. Am vestit si pe camarazii dela Celiabinsk despre sosirea noastra.

167

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XVI.

LA KINEL, IN GARNIZOANA. ROMANEASCA. In Kinel o ducem bine. Cehii au predat intendentii batalionului multe echipamente in vederea sosirii,

din lagarele de prizonieri, a nouilor voluntari. Ei au de unde da: cu ocazia ocupaxii Siberiei au capturat aproape toate marile depozite militare rusesti, enorme cantifati de materiale si dupe cum se $opteste foarte mult our si argint. Azi armata cehoslovacA este cea mai bogata din Rusia; ea este posesoarea unei fabuloase averi. Totusi intendenta Batalionului romdnesc, din spirit de economie, este administrate de doi subofiteri cehi, amandoi intelectuali de searna, iar soldatii ne sunt echipati in uniforme cehoslovace, numai chipiile sunt romane$ti. *

Traimf in vagoane de vite, teplwka transformate in mici cazarmi. Pe fiecare capat a vagonului sunt aranjate Cate doted polite pentru cate 4-6 soldati fiecare. Intr'un vagon salasluesc doi sergenti $i aproximativ 22 soldati. La mijloc este asezata soba. 168

www.dacoromanica.ro

Pe partea exterioara a u$ei pe care se circulri, caci una este condamnata sunt fixate din buca-

cart locuesc voluntari).

r.

.

a

tele de lemn alb sau din muschiu, diverse figuri $i embleme. Pe un vagon se distinge foarte bine pajura 169

www.dacoromanica.ro

Ardealului, iar pe un altul pajura regale romans. Ici

un drum se pierde inteo padure, cold o bisericuta dintr'un sat, iar in alts parte o case taraneasca.... Cehii sunt mari mesteri pentru infrumusetarea exterioara a vagoanelor. Sunt pe unele vagoane lucrari de valoare artistica $1 de origin.alitate pitoreasca. Incep $1 eu s'o rup binisor cu ruseasca. Ma straduesc cu ajutorul unui dictionar rusesc-german sa

inteleg informatiunile gazetelor, cari inteo tars in revolutie sunt de un interes palpitant. *

Kinelul este un mic ora$el format in preajma ga'rii cu acelas nume si populat mai mult de actualii $i foetii functionari ai cailor ferate. Este nodul de cale fe-

rata unde linia Siberians se bifurca: una is drumul spre Siberia propriu zisa, inspre Urali, iar cealalta mai catre sud, spre Turkestan, prin Orenburg, unde stapaneste faimosul ataman Dutow, cu cazacii de Orenburg.

Acest ataman Dutow e seful cazacilor din Urali. Dupa ocuparea regiunei Samarei de catre bolsevici, cazacimea, sub comanda lui Dutow, a inaintat recede spre Volga, amenintand orasul Buzuluk, situat la 60 km. la rasarit de Kinel, pe linia ferata de Orenburg. Dar bolsevicii au concentrat toate fortele for ad, au respins pe cazaci $i au ocupat Orenburgul, refacand legatura cu Turkestanul. Dutow, hartuit, s'a retras spre munti. ()data cu mi5carea trupelor de voluntari, Dutow si-a regrupat cazacimea, a ocupat Orenburgul si tine sub calcaiul sotniilor sale intreaga regiunea dintre Orenburg 5i Uralsk.

Dupa aparente, el a organizat o republics cazaceasca cu capitala Orenburg, unde Banca Nationale 170

www.dacoromanica.ro

ruseasca emite hartie moneta din ordinul Atamanului, cunoscuta acl in Kinel sub denumirea banit Atarnanului Dutow". *

atamanulul Dutow.

Peronul garii Kinel este promenada unde intelec-

tualitatea oraselului iese la aer. Rusii tin mult la noi,

ca dealtfel la oricare inostranet" (strain). Pe noi ne iubesc mai mult decal pe cehi; ei afirma ca cehil i alte neamuri stint prea brutali, noi suntem mai 171

www.dacoromanica.ro

blanzi. Ideile rusoaicelor sunt insa excelente. Deja in a treia zi dupa sosire, Domnisoara Valia Nicolaevna, careia prietenul Augustin Popan m'a prezentat cu mare lauds, mi-a cantat, pe peronul garii, intre patru ochi, pe aria cazaciocului :

Papu's mama doma niet, Nicovo Maki, Prihadi moi riumtinioc, Budem taliivata....".

Tata, mama nu-s acasd, Nu-i de tine sa ne temem, Vino, romanoul meu,

Sa ne Si

sdrutiim....".

romanii nu refuza.

slava Domnului

Batalionul nostru are acl paza call ferate dela Kinel sere rasarit pe-o lungime de 180 km, impotriva unor eventuale atacuri nepreva'zute a bolsevicilor refugiati in stepa dela sud sau in padurile dela nordest. Numa'rul voluntarilor creste zilnic si disciplina se formeaza." $i se mentine usor, deoarece soldatii sunt constienti si mandri de ideia ce-o reprezinta. *

Dela Celiabinsk sosesc in Septembrie, camarazii Valer Pocol si Oavril Bogdan, trimisi de Comitetul National sa preia comanda batalionului dela Kinel. Inca in August voluntarii din Kinel recunoscusera Comitetul ales la Celiabinsk. Unirea celor doua formatiuni romanesti sub aceiasi unica autoritate politica si de comandament o discutasera cu Cehii in numele Comitetului domnii Pocol si Bogdan. El intampinasera oarecari greutati din partea cehilor, cari 172

www.dacoromanica.ro

sustineau ca formatiunea din Kinel, trimisa act din Samara de Cehi, este organizata cu sprijinul si pentru nevoile 4or, stand sub comanda directs a cehoslovacilor. D- Milovan, comandantul Batalionului, se

pare ca aproba prin tacere punctul de vedere cehoslovac. Urmand insa unele discutiuni energice intre Comandamentul cehoslovac si romani, la cari a participat si d-1 Milovan, cehii au recunoscut ca autoritate superioara a voluntarilor din Kinel, Comitetul National Roman, punandu-i batalionul la dispozitie. Transportarea batalionului la Celiabinsk in vederea unei bune organizari si instructii, asa cum se decisese in cursul tratativelor cu cehoslovacii, a fost amanata sub diferite pretexte. De altfel Kinelul fiMd un important nod de cale ferata, se cere a fi bine aparat, nu de-o trupa cu schimbul, ci de-o garnizoana stabila.

Milovan e desarcinat din partea Comitetului National de comanda batalionului, care e predata d-lui Valer Pocol. Misiunea d-lui Valer Pocol este sa conducd acum batalionul la Celiabinsk, sau in noua garnizoand pe care comandamentul cehoslovac ar fixa-o intre timp, trupelor romanesti, in vederea organizarii si instructiei.

173

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XVII.

CONGRESUL DE STAT DIN UFA. Evenimentele politice, strans legate de actiunea militara, se precipita. Ele ne prind Inca la Kinel. Pe masura ce linia frontului contra-bolsevic este impinsa de voluntari mai sere vest, datorita in special necesitatii ce se simte, de-a inchega o fora cat mai unitara, si de-a impune bolsevicilor un front al tuturor celor cari urmarese salvarea Rusiei, ideia apropierii Intre guvernele provinciale prinde radaL cina.

Siberia in intregime si Rusia Europeand din Urali pans pe malul drept al Volgei este curatita de trupele rosii. Se pare ca Rusia veche se restabileste. Entuziasmul pentru Rusia mare creste si necesitatile organizarii provinciale raman pe planul al doilea. Ideia unitatii marei Rusii, misca inimile patriotilor rusi.

Pe cand noi, cei sositi dela Iasi, ne apropiem de Samara, prin a doua juma'tate a lunei August, 1918, in Celiabinsk, unde se organiza corpul romanesc, reprezentanfii diferitelor grupari politice, in urma discutiunilor avute, au hotarat sa convoace la Ufa, un mare congres oras situat in tinutul Uralilor, 174

www.dacoromanica.ro

In sanul caruia sa se pund bazele unirei provinciilor siberiene $i se constitue un guvern a toata Rusia,

care va fi emanatia unei mari coalitii a partidelor politice si-a tuturor acelora cari doresc in mod sincer sä lucreze cu hotarare pentru distrugerea bolsevismului $i pentru restaurarea unei Rusii democratice. Mare le congres de Stat a fost convocat pentru ziva de 10 Septembrie la Ufa. *

Asemenea adunari politice, zamislite de grija unei permanente cautari dupa solutia manttlitoare, a mai cunoscut revolutia ruseasca. Dupa ingrozitorul dezastru dela Tarnopol (2 Iu lie 1917), unde inamicul a dat ultima mare lovitura trupelor rusesti bolsevizate, cand c lipsa totals de patriotism alimenta vartejul anarhiei, cand pe front armatele rusesti fraternizau cu inamicul, iar popoarele alogene isi cereau rasunator dreptul la viata nationala. autonoma, Primul Ministru Kerensky a convocat pentru ziva de 12/25 August o adunare national' la Moscova, pentru a cauta bazele injghebarei unui front al tuturor partidelor democratice in contra descompunerii ce se intindea sufocanta in intreaga tara. Kerensky a deschis adunarea, aratand ca a convocat pe reprezentantii tarii pentru a le spune in mod sincer adevarul asupra situatiunei, amenintand violent pe acei can ar indrasni sd se ridice contra puterii poporului, adica impotriva guvernului Kerensky.

El a facut un sumbru tablou a Rusiei: A vorbit de ora$ele flamanzite, de transporturile dezorganizate,

de productiunea industrials scazuta si de anarhia -care se desfa$oara nestanjenita pe front intre tru175

www.dacoromanica.ro

pele fricoase $i lase si-a promis ca va suprima violenta si arbitrarul. Timp de trei zile s'a vorbit in Adunarea Nationale, s'au emis pareri si planuri pentru refacerea armatei, pentru restaurarea spiritului combativ gi autoritatii de Stat, dar burghezii si socialistii an ramas aceiasi dusmani, indarjiti pang la crime, deli motiunile aduse au avut un caracter conciliant. A doua zi a vorbit si generalissimul Kornilov, aratand anarhia depe front, unde zilnic ofiterii sunt batjocoriti si asasinati.

S'a ridicat cu energie in contra diferitelor si nenumaratelor soviete depe langa unitatile armatei si-a cerut sa se puny in aplicare, pentru armata, masurile propuse deja guvernului provizoriu. El spune, ca.

dace spre marea rusine a Rusiei ar trebui sä se incheie pacea, demobilizarea armatei, nu s'ar putea face deoarece soldatii s'ar transforma in jefuitori ai Tarii. Trebue sä se redea ofiterilor prestigiul avut si disciplina trebuie refacuta. Generalul Alexeief, fos-

tul sef al Statului Major a sustinut aceleasi pareri. Generalul Kaledin, vestitul cazac de Don asigura,_ in numele cazacimei, Guvernul Provizoriu de sprijinul cazacilor si cere continuarea rasboiului alaturi de aliati. El mai cere sa fie scoasa politica din arvestimata, declaratiunea drepturilor soldatuhui revizuita, sovietele suprimate, tul pricaz No. 1 prin masurile cele disciplina reinviata si intarita mai drastice. Aceleasi masuri sa se aplice si pe front si in interiorul tarii. Reprezentantii partidelor democratice si socialiste de dreapta 5i de centru au combatut cu energie defetismul, in vreme ce extrema stanga tuna si fulgera amenintand sfidator pe toti cari vor indrasni sa stirbeasca cuceririle revolutiei.

Adunarea Nationale s'a inchis in ziva de 15/28. 176

www.dacoromanica.ro

August, accentuand $i mai mult conflictul latent dintre primul ministru Kerensky $i generalissimul Kornilof $i largind prapastia dintre partidele de dreapta $i cele de stanga.

Proectele de reforms au ramas in fase. Energicul Boris Savinkov, teroristul de alts data, ajutorul ministrului de rasboi, care lucrase proectele impreuna cu generalissimul Kornilov, demisionase inainte de deschiderea adunarii, convins fiind ca nimic nu se va realiza din planurile salvatoare. Adunarea Nationale dela Moscova n'a avut pentru soarta Rusiei democratice, nici un rezultat practic. *

Conferinta Democratica convocata pentru 15/28 Septembrie, 1917, 1a Petrograd, n'a putut aduce solutia mantuitoare. Erau adunati in Teatrul Alexandru reprezentantii tuturor partidelor politice: Nici

extremistii, minimalistii, internationalistii, socialigii revolutionari, reprezentantii ofiterilor $i ai soldatilor, barbati $i femei, ca socialistele Vera Figner $i Spiridonova, pentru ca impreuna cu reprezentantii Guvernului Provizoriu sa pund bazele unei mars coa-

litH de salvare a tarii $i a unui predparlament in fata caruia ministerul ce va e$1 din coalitia visata, sä fie raspunzator. A vorbit $i aici Kerensky, plin de contradictii ; a vorbit Verkovsky, ministrul de rashoi, criticand reformele propuse de Kornilof, dar sustinand $i el necesitatea restaurarii disciplinei $i autoritatii ofiterilor. Si dupe ce s'a pus chestiunea coalitiei ca singura solutie mantuitoare, toata lumea a tinut saii spuna cuvantul $i s'a vorbit (Iota saptamani. Cand un orator era pentru coalitie, se ridica un altul iMPOtriva ei iar la urma, in ziva de 29/3 Octomvrie, s'a 177 12

www.dacoromanica.ro

ajuns la votarea unei motiuni care admitea coalitia Ears cadeti. Cel mai puternic partid burghez din Rusia era deci exclus dela guvernarea tarn. Conferinta democratica a unor partide si grupari cari nici in sanul for n'au ajuns sa se puna de acord asupra marilor probleme puse de revolutie, a esuat. *

Mai tarziu, la 5 lanuarie 1918 Constituanta, convocata de Kerensky, a avut aceiasi soarta filnd disolvata de bolsevici. Marea reprezentanta a Rusiei pentru care au sangerat si au sucombat atatea generatiuni de mucenici, Constituanta visata de mili-

oane de rusi, dornici de-o viata mai libera si mai democratica, s'a nascut moarta. Sa fi fost oare zadarnice toate jertfele supraomenesti date de fanatismul rusesc pentru constituanta? Viitorul Rusiei va raspunde.

In 10 Septemvrie 1918 se deschide congresul de

Stat din Ufa. Sunt reprezentate in adunare, toate guvernele provinciale siberiene, Ouvernul Estoniei, Constituanta disolvata.' de bolsevici, printr'o seams de membri marcanti, partidul socialist al muncii si poporului, Musulmanii, comunitatea nationals turcotatara din Rusia si Siberia, guvernele bastinasilor din Turkestan, partidul libertatii poporului (cadetii), Uniunea, Renasterea Rusiei si Partidului Social-Democrat, mensevic. Toate gruparile politice si nationale, cari fiintau in cuprinsul Siberiei si Rusiei eliberata de bolsevici, aveau sa-si spuna cuvantul. Nu lipseau nici reprezentantii cazacilor din toate regiunile $1 nici repre178

www.dacoromanica.ro

zentantii neamurilor bastina5e din Siberia. Congre-

sul acest dela Ufa reprezenta inteadevar intreaga suflare din Siberia 5i din Rusia. In aproape doua saptamani de discutiuni, partidele politice 5i diversele grupari din adunare si -au cristalizat ideile, aratand cum inteleg sa fie organizata puterea de Stat a Rusiei. *

Partidul socialist al muncii si poporului sustine ca singura reprezentanta legala a intregei Rusii dupa normele dreptului public ar fi constituanta liber aleasa de intregul norod, dar ace,asta constituanta in situatia de astazi, cand Rusia este rupta in doua, neputandu-se aduna in intregimea ei, asa cum a lost aleasa in prima convocare a corpului electoral, numai unirea tuturor guvernelor recunoscute de popot., complectate cu reprezentantii partidelor politice si consiliilor autonome democratice e chematii a fi organul ce reprozintd vointa poporului. Dupa." conceptia acestui partid, congresul dela Ufa

este Consiliul de Stat al Rusiei", care inlocue5te Constituanta, cu indatorirea s'o convoaCe pe aceasta cat mai neintarziat 5i sa-i transmits puterea. In imprejurarile actuale, sustine acest partid, congresul de Stat trebue recunoscut drept unicul organ de guvernamant, fie si provizoriu, imputernicit de-a forma guvernul, raspunzator in fata congresului, convocat in mod periodic. Socialistii poporali nu admit un guvern neraspunzator, caci un asemenea guvern poate cadea usor sub influenta partidelor sau gruparilor politice. In raport cu aceste idei generale, partidul a sustinut in adunare, urmatoarele deziderate :

1. PAna la inceperea lucrarilor adunarii consti179

www.dacoromanica.ro

tuante sau clack aceasta nu va fi posibil, pand la con-

vocarea celei de a doua adunari constittanta, exercitarea provizorie a puterei de Stat sä fie incredintata unui colegiu de 5-7 persoane, compunerea cdruia se va hotarA de acest congres purtand denumirea : Guvernul provizoriu a toata Rusia". 2. Guvernul are dreptul sd guverneze si sä legifereze fail sd incalce insa competinta legislative a adunarii constituante a toata Rusia, precum si dispozitiunile Stabilite de aceasta.

3. Pentru guvernarea tarii, guvernul va infiinta un minister, responsabil in fata lui".

4. Guvernul acesta a intregii Rusii este responsabil in fata adundrii constituante". 5. Guvernul conduce Statul 5i legifereazd sub controlul suprem, al Consiliului de Stat, dupe eliberarea Rusiei de bolsevici si dusmani, intregit cu reprezentantii judeteni si comunali. 6. Membrii Guvernului trebue sa pardseasca partidele politice.

7. Consiliul de Stat poate anula actele guvernului, cand va crede ca ele arneninta." unitatea Statului $i realizarea regimului democratic. 8. Consiliul de Stat va fi convocat de presedinte, °data in trei luni, afard de cazuri extraordinare, cand

va putea fi convocat dupe cererea a nu mai putin de 30 de membri, facand parte din cel putin doud grupari politice. 9. Consiliului de Stat si guvernului ii incumba da-

toria de-a convoca cat mai urgent adunarea constituantd si a-i transmite puterea. *

Partidul constitutional-democrat, zis si al libertatii poporului, (cadetii), sere deosebire de reprezentan180

www.dacoromanica.ro

tii partidului socialist al Muncii, nu se ocupa numai de chestiunile pur rusesti. El sustine ca pentru a se ajunge la o buns 51 solids organizare a tariff, pentru ca aceasta sa poata apoi scutura pacostea bolsevica, este in prim rand nevoie de raporturi cat mai stranse cu aliatii in vederea terminarii rasboiului, rezolvindu-se toate problemele puse de acestia. Spre deosebire de toate celelalte grupari politice din congres, cadetii sunt pentru dictatura, totusi, negasindu-se pand in prezent un om de-o valoare exceptionala, admit si ei trecerea puterii asupra unui Directorat, investit cu puteri dictatoriale. Directora-

tul ar constitui pentru celelalte partide politice o garantie ca puterea nu va putea fi uzurpata. Pentru Rusi, spun cadetii este acum adanc simUfa nevoia unei armate tari si disciplinath, bine hranita 51 bine imbracata".

Acest lucru nu este usor, spun motiunea, caci in tail nu se lucreaza 51 populatia trebue sa fie fortata sa lucreze. Daca unii isi dau tributul for de sange, dela altii trebue cerut alt tribut, munca. Campul trebue semanat, lucratorii dela fabrici $i uzine, trebue sä inceapa lucrul, fie 51 peste puterile lor, daca va fi necesar. De aceia trebue, dupa opinia cadetilor, un guvern care va fi in stare sa-i forteze, sa organizeze transporturile, sä lupte cu specula, cad lut ii revine sarcina de a restabili ordinea in tars, astazi aici in Rusia, libertatea confundandu-se cu destrabalarea. Acestui guvern ii mai revine sarcina nu numai a curata teritoriul rusesc de bolsevici, dar si de-a garanta 'populatiei posibilitatea unor alegeri, pe baze democratice, cinstite si libere. Autoritatea trebue sa_ fie puternica si hotarata, in 181

www.dacoromanica.ro

vederea carui scop cadetii considers, ca cea mai bung forma de guvernamant actual, puterea unei singure persoane, deci dictatura. Din nenorocire, revolufia din Rusia a scos la suprafata numai pe titanii distrugerii, pe orizontul ei

neivindu-se nici un om, caruia i s'ar fi putut da aceasta putere, cadetii se impaca cu o forma mai putin actuala, Directoratul ce va actiona prin ministrii, responsabili in fata lui. Directoratul nu va da socoteald nimanui si va poseda plenitudinea puterii, avand de scop a convoca adunarea constituantd. El n'are nevoie de increderea tdrii si nici de control".

Partidul social-democrat mensevic este de acord cu cadetii, ca.' in prim rand trebuie sdrobit imperialismul german, cad data Rusia a ajuns astazi in si-

tuafiunea in care se gaseste, aceasta se datoreste Germaniei. Exprimandu-si regretul ca proletariatul a dat in revolufia din Octombrie sprijinul lui neconditionat bolsevicilor, crezand ca va rupe lanturile regimului capitalist, mensevicii arata ca muncitorii neavand ideie de lupta de clasa, au fost usor con vin5i, ca prin inscaunarea dictaturei proletariatului vor aprinde focul revolufiei sociale mondiala si vor pune capat rasboiului si tocmai clasa muncitorilor a fost aceia care a suferit mai mult din cauza evenimentelor din Octombrie. Rasboiul civil interminabil, distrugerea economiei nationale, lipsa de lucru 51 teroarea, iata ce a adus proletariatului revolufia din Octombrie. Puterea lucratorilor 5i ranilor s'a transformat in dictatura conducatorilor partidului comunist, cari, pentru a-si 182

www.dacoromanica.ro

consolida situatia, s'au unit cu imperialismul german in contra aliatilor Rusiei". Sunt de acord si mensevicii ca se impune forma-

rea unei autoritati puternice, dar aceasta autoritate numai trebue sa aibd (Iona calitati : sa fie units, o asemenea autoritate poate face fats greutatilor incad nucomensurabile de azi; sa fie democraticd, mai o asemenea autoritate poate restatornicii ordinea publics si economics, bazata pe cuceririle revolutiei din Februarie.

Alaturi de cadeti, cercurile economice si industrials din Siberia $i din tinutul bogat al Uralilor cer cu stdruinta un regim de dictatura, dar o dictatura Milliard, afirmand ca numai un asemenea regim

ar fi in stare Sd fats fats greutatilor si sa restabileased increderea oamenilor in siguranta personals si in aceia a afacerilor comerciale si-a economiei in general. *

Mensevicii sunt singurul partid politic care respinge cu energie o asemenea tentative periculoath. Ei cer coalizarea tuturor elementelor democratice in baza unui program politic precis si resping ideia de a se concentra puterea in mainile unui organ necontrolat fie acela Directoratul catorva persoane sau puterea nelimitata a primului ministru, civil sau militar.

Mensevicii contesta Consiliului de Stat din Ufa dreptul de-a se considera reprezentanta a toata Rust, singura adunarea constituanta a primei convocari prin numarul membrilor ei prezenti in Siberia, putand actiona in numele Rusiei. iNumai acea autoritate va putea face fats proble183

www.dacoromanica.ro

declara mensevicii care se bazeaza pe un organ ales, emanatia vointei populatiei tarn $i melor maxi,

acest organ in jurul carula sunt concentrate toate fortele democratice nu poate fi deck adunarea constituanta. Adunarea constituanta a primei convocari e singura autoritate, care poarta pecetea, alegerilor generale $i responsabilitatea pentru soarta tarii, calitate pe care nu o are nici o alts delegatiune populara. Datoria reprezentantilor democratiei este sa ajute pe membrii constituantei sa-si indeplineasca obligatiunile ce au fata de Rusia". Asa au graft mensevicii. Ei au inteles ca guvernul a toata Rusia trebue sä-1 dea membrii vechii constituante aflatori in Siberia si acest guvern sä fie faspunzator in fata membrilor constituantei. Programul acesta mensevic este perfect logic $i cuprinde mult simt politic, cad el simplifica situatia actuala din Siberia si Urali si inchide drumul oricarei aventuri. Dar dintre gruparile politice $i nationale, reprezentate in congresul de Stat, mensevicii nu mai au pe nimeni alaturf. *

Uniunea politieci Rena$terea, isi spun cuvantul prin generalul Boldarew, fort comandant al armatei a V-a rusa. El sustine necesitatea coordonarii actiunii diferitelor armate si guverne, pentru reusita luptei in contra bolsevicilor $i Germaniei, in unlre cu aliatii.

Dar pentru atingerea acestui scop e uevoie de o singura putere de guvernamant, de-o singura armata $i de urgenta reconstituire a tuturor ramurilor vietii

economise a WI Puterea suprema va fi detinuta de un colegiu, care va forma din sanul lui guvernul, responsabil in fata 184

www.dacoromanica.ro

Colegiului, iar Colegiul va raspunde in fata adunarii Constituante a toata Rusia in compunerea el legala, convocata la un anumit termen. Din colegiul puterii supreme trebue sa faca parte $i comandantul tuturor puterilor armate ruse. Realizarea acestor deziderate ale Uniunei Renasterea Rusiei", desi sunt sustinute de un om cu ye-

nu pot duce, pang la

deri liberal-progresiste,

convocarea constituantei in compunerea ei legala, deck la o dictatura. Guvernul (inutului Ural este de parere ca pans la adunarea constituantei, puterea centrala trebue formata chiar acum in congresul de stat, avand ca program imediat : abolirea pacii dela Brest Litowsk, formarea in Rusia, in unire cu aliatii, a unul front general comun. Puterea centrala trebue formata pe baze colegiale

din candidati cunoscuti si cu pared politice incercate.

Ei trebue sä alba plenitudinea puterii, caci numai un guvern tare si hotarat va putea executa programul si va conduce tara sere renastere, paralizand pe inamic.

Un organ de control, compus din reprezentantii tuturor partidelor 51 gruparilor ce compun adunarea, din reprezentantii comitetului adunarii constituante, guvernelor teritoriale, administratiilor autonome si partidelor va controla daca guvernul executa intocmai programul. Un asemenea guvern va avea un caracter de provizorat si va fi obligat, la prima ocazie, sä convoace adunarea constituanta. Membril vechii adundri constituante, au sustinut 185

www.dacoromanica.ro

impreuna cu reprezentantii musulmanilor, ai coma nitdtii turco-tatare din Rusia si Siberia 51 cu acei al guvernelor din Turkestan si Baskirdistan aceleasi idei, formuland case principii :

1. Puterea suprema in Rusia aparfine adunarli constituante in ultima ei convocare, iar pans la reinceperea lucrarilor ei, puterea aparfine acestui congres de Stat, impreund cu colegiul de 7 persoane format de Consiliul de Stat. 2. Atat congresului cat si colegiului ii aparfine initiativa legiferarii in toate chestiunile, afara de legile fundamentale, adica acelea cu caracter constitutional.

3. Legea va avea putere dupg.primirea ei de catre congres si dupa ratificarea ei de catre colegiu. 4. Colegiul formeaza Consiliul de Ministri, responsabili in fafa congresului. 5. In compunerea colegiului infra patru reprezentanti ai congresului membrilor adundrii constituante,

cate un reprezentant, al Guvernului Siberian, a armatei cazacesti si a guvernelor musulmane. 6. Congresul si colegiul sunt responsabili in fafa adunarii constituante a toata Rusia si ei ii cedeaza puterea". Reprezentantii Guvernului Provizoriu a Republicei

Estone susfin ca guvernul sä fie compus dintr'un colegiu de 3 =5 membri, alesi de Congresul de Stat,

cunoscufi ca. barbati de Stat si cari se bucura de simpatia publica. Membrii acestui colegiu vor demisiona din partidele politice a caror membri eventual sunt si pentru activitatea for vor fi responsabili fatal de Congresul

de Stat, convocat in mod periodic. Lupta cu Germania pentru abolirea pacii dela Brest Litovsk si a nouilor tratate dela Berlin, pre186

www.dacoromanica.ro

cum si actiunea pentru organizarea federative a Rusiei, vor fi principalele probleme de rezolvit, pentru un asemenea guvern. Alesii vor trebui sä aiba increderea desavarsita a Tarii, neingreunandu-i cu vecinicul control, care pentru ei nu va fi necesar. *

Acestea au fost dezideratele principale, exprimate in Congresul de Stat din Ufa. In linii generale, toate partidele si organizatiunile reprezentate in congres cu exceptia social-democratilor mensevici au fost de acord asupra principiului ca in situatiunea actuala a Rusiei, puterea sä apartind Congresului de Stat, in forma in care s'a adunat la Ufa si din acest congres urmeaza sa fie ales un colegiu de 5-7 persoane, care va constitui deocamdata puterea executive supreme a toata Rusia.

Cercurile financiare si industriale au sustinut cu tenacitate ideia dictaturii militare, iar cadetii ideia dictaturii civle, dar s'a renuntat din cauza lipsei omului care sa intruchipeze in persoana sa calitatile necesare unui. dictator. Pe de alta parte, ideia directoratului se impaca $i cu conceptiile partidelor de stanga si chiar cu a social-democratilor-mensevici, caci dupe exemplele istoriei, uzurparea puterii de ca-

tre o singura persoand a fost intotdeauna mai dificila 5i alegerea in directorat a unor personalitati politice de seams, cu trecut stralucit in viata politica a Rusiei sau in lupta pentru emanciparea socials, constitue o garantie pentru democratia ruseasca. pupa ce se precizeaza ca Directoratul va fi respon-

sabil in fata Constituantei, iar pang la convocarea ei, va fi responsabil in fata Congresului de Stat, care 187

www.dacoromanica.ro

ii va controla in mod periodic activitatea, in 24 Septembrie, tarziu noaptea, Directoratul a toata" Rusia a luat fiinta, fiind proclamati membri ordinari ai directoratului : Nicolae Avksentiev, presedinte. Genera lul Vasili Boldtirev, fostul comandant al armatei a V-a imperials. Petre Vologodski, Presedintele Consiliului de IVIinistri siberian. Vladimir Vinogradov, si Vladimir Zenzinov. Sunt alesi apoi $i cinci membri supleanti in persoana domnilor : General Alexeef, fostul sef de Stat Major al Armatei Imperiale, A. A. Argunov, Ciaikovski, Sapojnicov sf Astrov.

Nicolae Avksentiev, Inca destul de tanar, este membru marcant al partidului social-revolutionar, desvoltand in cursul revolutiei o prodigioasa activitate. Vladimir Zenzinov, Ciaikovski si Argunov sunt si ei social-revolutionari de frunte, iar Vladimir Vinogradov e cadet. Petre Vologodski, siberian de origine, este unul din conducatorii de seams a institutiei Zemstwo, nationalist siberian, facand parte din democratia revolutionara a Siberiei, neinregimentat in vreun partid politic. Generalii Alexeev 51 Bo ldarev, Astrov si Sapojnicov reprezinta idei liberal-progresiste. Dupa alegerea directoratului, Congresul de Stat a fost declarat inchis, luand hotafarea de-a se intruni din nou la 1 Ianuarie, 1919, pentru a controla activitatea Puterii executive. Genera,lul Boldarev, este numit chiar in ziva de 24 Septembrie, comandant suprem al tuturor trupelor ruse, consacrandu-se astfel ideia generalului, sustinuta in Congres, de-a exista unitate de comanda-

ment $i de organizare in noua armata ruseasa 188

www.dacoromanica.ro

Boldarev este fostul comandant al armatei a V-a, arestat adinioara de praporscicul Krilenko, fara nici un gest de impotrivire. De altfel nici alti generali rusi, in situatia de atunci a lui Boldarev, n'au fost mai energici. Pe toti i-a caracterizat aceiasi lipsa de initiative 5i-o revoltatoare indiferenta in fata evenimentelor.

Directoratul qi Voluntarii. In ordinul prin care Generalul Boldarev, anunta preluarea comandei supreme peste toate trupele ruse5ti, aduce elogii voluntarilor 5i anunta ca a sosit ceasul eliberarii Rusiei de uzurpatorii bolsevici si-a libertatii popoarelor Cehoslovaciei, Romaniei, Jugoslaviei 5i Serbiei". Amintirea in proclamatia lui Boldarev a tarilor de origine a trupelor de voluntari, este un gest maguli-

tor pentru aceste trupe nationale, can constituesc deocamdata, in mod indirect, insasi baza de existents a Directoratului. Cu ocazia inchiderii Congresului de Stat, adunarea a fost salutata in numele cehilor, romanilor, polonezilor si jugoslavilor de catre d-1 Bogdan Pav lu, vicepresedintele consiliului National Cehoslovac 5i reprezentantul cehoslovac pe langa puterea executive centrals a rusilor. Bogdan Pav lu spunea congresului ca fail o Rusie libera si independenta -nu vor putea exista o Cehoslovacie independenta, o Romanie Mare (?), PoIonia si Jugoslavia". Desigur ca pentru d-1 Bogdan Pavlu era o datorie de politeta diplomatica sa face o asemenea declaratiune in numele tuturor voluntarilor.

189

www.dacoromanica.ro

Misiunea lui Boris Sawinkow. Directoratul trimise o misiune in Franta in frunte cu vechiul terorist Boris Sawinkow, fost intim alui Kerensky si ajutorul ministrului de rasboiu, inainte de adunarea nationals din Moscova. Boris Sawinkow urma sa explice aliatilor $i opiniei publice eu,ropene situatia din Rusia si sit starueasca pentru un ajutor efectiv din partea marilor aliati pentru reorganizarea Rusiei, refacerea tarii $i reintronarea ordinei.

190

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XVIII.

DIRECTORATUL. Directoratul si-a fixat sediul la Omsk, capitala Siberiei de Vest. Ziarele anunta ca drumul nouilor ministri dela Ufa pans la Omsk a fost un drum de triumf : populatia locals $i refugiatii au primit cu entuziasm pe nouii reprezentanti ai puterii centrale a Rusiei Albe. Refugiatii \Tad in Directorat garantia lichidarii bolsevismului 5i posibilitatea reintoarcerii la vetrele parasite, iar populatia crede ca rasboiul civil va fi terminat mai curand si va putea reintra in fagasul linistii vechi. *

Raspunzand Comitetului National Roman din Ru-

sia $i Siberia la o felicitare, Directoratul crede cu tarie, ca poporul rus $i roman, intre cari exists vechi raporturi de prietenie. luptand umar la urnar, i$i vor realiza deodata idealurile lor, impartind bucuria biruintei asupra dusmanului comun".

Organizarea puterii. Deocamciata Directoratul si-a format un guvern central din oameni -agreati de cele trei guverne pro191

www.dacoromanica.ro

vinciale, sub pre$identia lui Petre Vologodsky, primul ministru siberian $1 membru al Directoratului. Lucrarile de preluare a agendelor guvernamentale merg insa greu. Guvernele provinciale opun oarecare rezistenta $i propaganda care se face in cercurile militare, economice $i financiare pentru dictatura, submineaza autoritatea nouii Puteri. Nicolae Avksentiev, plecand in Octombrie, in turneu de propaganda, lucrarile stagneaza din nou. EI viziteaza si noua garnizoand romaneasca din Petro-

pavlovsk, si aduce laude romanilor pentru excelenta discipline $i pentru buna conducere a primarlei orasului, detinuta de romani. Nu se indoeste Ca raporturile dintre Romania Mare, pentru care luptam

aci $i Rusia vor fi de buna vecinatate si prietenie, iar chestiunile politice dintre cele doua tari, vor fi rezolvite in spiritul dreptatii si -a ideilor noui, ridicate de adevarata democratie. Dupd aproape patru saptamani de functionare, o dispozitie a Directoratului, din 18 Octombrie, lash' in administrarea ministrilor siberieni ministerele de rasboi, externe, finante, justitie, comunicatii, posts si telegraf si ministerul controlului de Stat. Atat timp cat toate guvernele provinciale nu predau formal puterea for Directoratului, acesta nu poate avea deplina autoritate politica $1 administrative, asa cum pretinde situatiunea actuala. Dar la 22 Octombrie (4 Noembrie) dupe ce unii membrii ai Directoratului au luat contact cu massele populare $1 bine inteles cu armata, acesta lansa o proclamatie catre guvernele provinciale si catre toti cetatenii Rusiei, in care arata ca preluand intreaga putere supreme a Statului, a procedat la realizarea tuturor problemelor de cari Statul este responsabil 192

www.dacoromanica.ro

si anume in prim rand a procedat la refacerea puterii de lupta, atat de necesara rena$terii marei Rusii.

Hotararea nestramutata a Statului de-a aduce toate sacrificiile pentru realizarea acestei mari pro bleme, s'a constatat irealizabila din cauza lipsei unui sistem de g-uvernamant armonic si unitar si din cauza existentei in diferite regiuni ale Rusiei, a guvernelor provinciale cari au intampinat mari greutali in realizarea conditunifor necesare nprovizionarii armatei $i'n organizarea zonei din spatele frontului.

Confirmand astazi vointa nestramutata de-a recunoa$te 5i a da diferitelor parti ale Statului drepturi de larga autonomie, aratate in proclamatia din Ufa, dela 24 Septembrie, 1918, in deplina comtiinta a marei raspunderi fats de popoarele Rusiei, in momentul istoric al refacerii unicului $i puternicului Stat rus, Directoratul a fost nevoit a decide urrnatoarele : Odata cu formarea organelor centrale administra-

tive a intregii Rusii, pentru o scurta perioada de time, trebue sa inceteze, Vara nici o exeeptie, existenta tuturor guvernelor regionale si institutiile regionale.

Reinfiintarea administratiunilor regionale ca rezultat al recunoasterii de catre guvernul intregii Ru-

sii a drepturilor de administrare autonoma a unor regiuni din Rusia, trebue sa se bazeze pe limitarea prealabild, precisa. 5i definitiva a competintelor administratiilor regionale, in limita chestiunilor de in-

semnatate regionals, de catre puterea suprema a Statului.

In scopul organizarii rapide a administratiunei, ministerele 5i administratiile centrale a guvernului prqvizoriu siberian, trebue sa actioneze ca admini193 13

www.dacoromanica.ro

sfratii a Rusiei intregi si mai departe, pans la modificarea institutiilor printr'o legiferare generals. Stabilind unitatea armatei intregii Rusii, subordonata unui comandament suprem unic, Directoratul Rusiei acorda unor unitati a armatei ruse denumiri regionale $i pe langa drapelul tricolor comun al tuturor naliunilor 1), admite portul drapelului regional. 17

F!'

1

47.

I

A

'

1

N

;PP

r.,

a. /

11

6

i

!'

f""""' l

f

Voguli,

'.

,.

1

k

_

t

0.1;

popor din rasa fuio-ugricii.

Luand aceste masuri, Directoratul Rusiei, este convins, ca toate unitatile $i toate popoarele Rusiei marl,

intelegand primejdia care ameninta patria din partea cetelor germano- maghiare $i a bolsevicilor, se 1) Drapelul national rus. 194

www.dacoromanica.ro

vor contopi inteun tot puternic, pentru ca sub conducerea tare a puterii supreme a Rusiei intregi, sä ridice patria mutt incercata, din anarhie $i s'o indrepte pe calea sanatoas4 a reinvierii rnarelui Stat Rus" Ideia autonomiilor nationale 1) $1 regionale se vede

a fi principala piedica in calea realizarii unei administratii centrals $i chiar a unei armate unitara ruseasca. Chiar -in ziva in care Directoratul Rusiei lua fiinta, el proclama provizoratul puterii sale si acorda autonomic regionale, pentru a nu spune, asa cum este in realitate : autonomii nationale.

Siberia renunta la independen(a. Consecvente hotararilor congresului dt Stat dela Ufa, si proclamatiei din 22 Octombrie, guvernele 1) Cu ocazia recensamantului din 1897 a populatiei imperiului rus, s'a constatat existenta In Rusia a 146 limbi §i dialecte nationale car intr'o bropra a Ministerului 1nstructiunii Publice Rus din 1916, asupra recensamantului facut in ziva de 18 lanuarie 1911, In colile din Rusia. elevii sunt impartiti dupa limbile materne. Aceasta statistics facuta de profesorii ruO A. D. Rudnev, A. N. Samoilovici, S. C. Bulici §i altii, ne dä 90 de limbi materne, vorbite in mod curent de elevii §coalelor ruse§ti, apartinand mai multor rase. In afarl de popoarele cunoscute §i de cari se vorbqte in mod curent la not §i 'n Europa, gasim popoare din : Grupul iranic: Tatjici, Persani, Tati, Tala§ani Curzi, Osetini. Grupul semitic : Arabi, Sirieni. Grupul iafetic sudic : Gruzini, Mingreli, Svani. Grupul iafetic nordic: Lezghini, Avari, Ghiurini, Laki, Udini, Darghini, Ceceni, 1ngu§i, Tova-Tu§i, Cerke§i, Bzeduhi, Abhazi. Grupul fino-ugric : Fini, Careli, Estoni, Ciudini, Ceremi§i, Mord-

vini, Mocpni, Voteaci, Permeaci, Zareatii, Lopari, Voguli, Osteaci, Samoiezi. Grupul altaic: Altai, lakuti, Ghirghizi, SArti, Tarancini, Turcmeni, Azerbedjaini, Nogai, Cumiti, Tatari, BaOciri, Mescereaci, Tepteari, Ciuvasi, Mongoli, Bureati, Calmuci, Tunguji, Orocioni, Goldi. La ace0a se mai adauga. Ghileacii, inruditi cu eskimo§ii

precum Si insule chineze Si infiltratia japoneza In Extremul Orient.

195

www.dacoromanica.ro

provinciae trec puterea guvernamentala Directoratului. Totusi transmiterea puteril se face cu intarziere, din motive si cauze diferite. Siberienii autonomisti renunta greu la marea cucerire politica, care este autonomia.

Ministerul Siberian, abia prin declaratiunea din 3 Noembrie 1918, trece agendele guvernamentale asupra Directoratului, revenind asupra independentei Siberiei. Alte guverne provinciale nu fac asemenea declaratiuni publice, deoarece singura Siberia se desfacuse de Rusia Veche, proclamandu-si autonomia. Declarafia arata ca rasboiul mondial apropiindu-

se de sfarsit cu ocazia path generale, popoarele isi vor hotara singure soarta lor, jar fosta mare Rusie, in acest moment deosebit de important, nu poate ramane desprtifa si cutropita. Aceasta problema de mare responsabilitate a luat-o asupra sa Directoratul.

Guvernul siberian intelege ca Directoratului, investit cu autoritatea suprema trebuesc supuse toate puterile si mijloacele conducerii si existenta pe mai departe a catorva guvernari teritoriale, nu mai poate dainui, far. amenintarea restabilirei 5i conso-lidarii Rusiei.

Dandu-si seama de sfanta datorie patriotica a tuturor popoarelor Rusiei, spun declaratiunea, guvernul siberian primind garantii, ca inceputul autonomiei siberiene va fi restabilit $i intarit, indata ce vor trece greutatile situatiunei politice, in numele in-

tereselor generale de Stat a dispus : abrogand declaratia din 4 Iulie 1918 deSpre autonomia Siberiei, trece guvernarea si toata puterea autoritatii pe teritoriile Siberiei, Guvernului Provizoriu al Rusiei intregi". 196

www.dacoromanica.ro

Dar cine va mai respecta oare aceste garanfii dupa restabilirea Rusiei ? *

Numai dupa aceasta declaratiune, Directoratul se poate considers ca autoritate reala centrals de conducere a Rusiei antibolsevica.

197

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XIX.

IN SIBERIA. Cade guvernul Samarei. Siberia. Nicolae Milescu Spatarul. Cade guvernul Samarei. Comitetul National vesteste pe comandantul batalionului din Kinel, ca noua garnizoand a Corpului

Romanesc a fast fixata la Petropavlovsk, oral cu populatie in majoritate tatareasca si situat in Siberia, pe calea ferata, la aprox. 2500 kilometri depktare de Kinel. Ne pregatim deci de drum. Cateva detasamente de cazaci schimba posturilenoastre de paza depe calea ferata. Plecarea noastra din Kinel coincide cu retragerea pe malul stang al Volgei, in fata presiunei bolsevice, a trupelor Guvernului de Samara si-a cehoslovacilor. *

In ultimele zile din Septembrie, Samara e abandonata. Bolsevicii intra rasbunatori in oral. 198

www.dacoromanica.ro

Alaturi de cazacimea atamanului Dutow, aparam din cand in cand flancul stang al cehilor si-a trupelor guvernamentale. Membrii guvernului se refugiaza in Siberia, intr'unul din trenurile batalionului romanesc. Se simt mai in siguranta intre noi, decat in mijlocul cazacimei sau a propriilor trupe de voluntari rusi. Ne informeaza ca frontul impotriva bolsevicilor se va stabili in muntii Urali. *

Inapoia noastra, intr'un vagon blindat se retrage Atamanul Dutow, acompaniat calare de un pumn de cazaci credinciosi. Parte din sotniile sale sangerand, parasesc numai pas cu pas terenul in fata puhoiului TOW.

Aceasta e prima infrangere a Directoratului a toata Rusia, abia inscaunat. Armata Guvernului din Samara, desfiintat acum prin ocupatiunea bolsevica, alaturi de darza cazaci-

me de Orenburg, lupta zadarnic, dar intdarjita si piing de avant s'nsufletire. *

Suntem la poalele Uralilor. Seara, cate o bubultura de tun isi trimite din stan-

Ca 'n started $i din varfuri salbatic impadurite in alte varfuri de munte rasunetul inabusit si scadentat in zeci de restimpuri. Trenul urea primele povarnisuri impadurite si pline de zapada. Poposim des pentru revizia lega.'turilor dintre vagoane.

Fiecare statie din Urali si fiecare halts e plina de bogatii. Alaturi de mici restaurante sunt asezate ca199

www.dacoromanica.ro

se de giuvaergii, cu pietre scumpe, cu plating, our si argint. Strdlucita culoare albastrie a ametismului iti i-a ochii. Rusii iubesc mult aceasta piatra scumpd. In Urali se gaseste in eantitdti mari si se desface repede. Fiecare rusoaica posedd cel putin un giuvaer cu ametist. Faptul acesta e aproape o reguld generaid. *

Trecem piezis coline impAdurite cu brad 5i traversdm sdlbatice defileuri, strajuite

cand de uriase

stand, plesuve, and de prapastioase piscuri, depe cari iarna niciodata nu-si ridica covoarele de z5.pada.

Urcam apoi in ronduri grele povarni,c,uri pe versantul de apus al muntilor, pang pe culmi inalte, uncle

puternice curente de aer se luptd cu omul

sä-1

rastoarne. Ici-cold,

pe vai, cate o dard de fum marcheazd

calatorului o gurd de mind, pe unde se extrage bogatia legendard, dar si reald a Uralilor. La poalele muntilor strajuesc fabricile, cele mai numeroase din intreaga Rusie, cari prelucreazd platina, aurul, argintul, fierul si fasoneazd tot soiul de nestimate. Ne adancim apoi iardsi in defileuri, uncle soarele nu patrunde niciodata si sosim pe culmi de munti, unde arsita soarelui strajueste ziva intreaga. *

Popoarele bastinase nu se mai vad pe aici. Au fost inlaturate de rusi si de colonistii straini dela stdpanirea bogAtillor uraliene. .Numai tatarii, iscu-

siti comercianti, detin pravalii si miscd viata comerciald. 200

www.dacoromanica.ro

Versantul de apus al muntilor e prapastios si salbatic. Muntii se ridic6 brusc in fata calatorului. Ver-

saniul de rasarit scoboard Irish' in panto usoara si End spre scare rasare, spre o campie asernanatoare stepei din sudul muntiior.

Siberia. Trecuti pe versantul de est al Uralilor, suntem in Siberia propriu zisa. Cei vechi fixau ca hotar al .Siberiei raurile Irtis $i

Ob, cari formau pentru ei granita dintre Rusia si Asia.

Origina crivantului Siberia a fr4rnantat multi filologi sf istorici. Versiunea cea mai aproape de ade-

var se pare a fi aceia dupd care imensa provincie ruseasca si-a imprumutat numele dela rauletul Sibirka, nu departe de actualul ora$ Tomsk pe pamant Osciac. Lana. paraul Sibirka s'au gasit urmele ruinelor capitalei lui Kucium, tarul de odiniDara al Siberiei, infrant de rAsvratitul cazac Ermak Timofeevici, primul cuccritor al Siberiei, din vreInca lui Ivan eel Groaznic. Siberia a fost smulsa dela popoarele bastinase de Ostiaci, Tunghuzi, Calmuci, Tatari, Samoiezi si altele.

Dupd ocupatie rusii au zidit in diferite puncte forturi de aparare in cari au instalat garnizoane de cazaci, -supunand populatia bastinase la grele tributuri

catre tar. Langa aceste forturi se opreau pentru odihna caravanele de negustori ce plecau din rasarit spre apus sau din apus spre rasarit. Aci casele comerciale si oamenii Tarului isi aveau marl depozite de blanuri de tot soiul, dintre cari hermelina si sa201

www.dacoromanica.ro

murul constituiau mandria negotului siberian. Era in special cautata acea lava de our blana de samur dupa care Argonautii au navigat zadarnic tot Pontul Euxin si raurile tributare acestuia.

In preajma forturilor s'au cladit si primele mari orase rusesti. Asa bunaoard langa forturile Krasnoiarsk, Tomsk, Irkutzk si Seleginsk, s'au ridicat marile orase cu aceleasi nume. Primul oral rusesc in Siberia a fast Tobolskul pe Irtis si Sargutul, pe Ob. Primii rusi instalati aci, dupa cazaci au fort functionari cari percepeau dela bastinasi tributul catre Tar. Se da de obiceiu, de cap de barbat, cate o blana de hermelina sau de samur. Din cand in cand Ostiacii, Tunghuzii, Samoiezii, Bureatii sau Tatarii se rasvrateau in mari grupuri impotriva stapanului silnic dela Moskova, dar micile

garnizoane de cazaci inarmati papa 'n dinti si indrasneti ca fiarele salbatice, innecau in sange rascoalele si stapanirea ruseasca se aseza mai solida $i mai temuta in chiar iurtele nevolnicelor popoare. Adesea cand foametea bantuia in Siberia, bastinasii se mancau Intre ei. Neamuri fricoase si fara vlaga, in fata infiltratiei ruse s'au retras domoale tot mai spre nord.

Nicolae Milescu Spatarul. Un drum dela un capat la altul al Siberiei se idcea alta data in 3-4 ani. Abia romanul Nicolae Milescu Spatarul deschide la o suta de ani dupa ocupatie cel mai scurt drum comercial intre Rusia si China. Dupd Ermak el ocupa in istoria Siberiei locul de capetenie. Iscusitul Milescu se ducea la 1675 ca Ambasador al Tarului la Mare le Han al Chinezilor.

El a parcurs cei aproape 5000 km. dela Tobolsk la granita chineza in opt luni $i jumatate. 202

www.dacoromanica.ro

Pustiul siberian, era prea salbatic pentru a putea fi patruns lard grave pericole. Milescu a plecat totusi in Mai 1675 din Tobolsk cu trei barci pe raul Irtis spre nord Dana in apele raului Ob, apoi a navigat spre sud est in susul apei Obului. Cam in dreptul orasului Tomsk a trecut pe uscat pana in rani Enysei, ajungand in Tunguza, careia mai spre rä-

"` 111

e' ' ..........'

, : '''''.

-.I,

v-"-, 1...",..

''-1.7.-- -:- ---,-----...,,,, ,

Biserica veche din Tobolsk.

sarit, populatia ii zice Angara. Vas lind in directiunea contrary cursului raului Angara, ajunge dupa

truda aproape supra omeneasca pe lacul Baical. De-aici traverseaza pe uscat tinutul din sud estul lacului la raul Selenga, pe care a navigat pana aproape de hotarul chinez, unde ajunge cu o caravana de camile la 13 Ianuarie 1676, dupd nota luni de drum. 203

www.dacoromanica.ro

Prin indicatiile documentate ce le-a dal stapanirei rusesti, Nicolae Milescu Spatarul a devenit un adevarat ctitor a multor insemnate localitati din Siberia, mare explorator si geograf. Nicolae Milescu Spatarul era trimis in China pentru tratative cu Mare le flan in vederea stabilirii unor legaturi comerciale si de prietenie intre cele doua

imparatii. In afara de aceasta, el trebuia sa stabileasca cel mai scurt drum de legatura intre Rusia Europeans si China, modalitatile de transport, lungimea drumurilor, costul transporturilor si sa arate intr'un memoriu ce popoare locuesc intre Rusia si China, cari sunt indeletnicirile for 5i ce conducatori au. Instructiunile Ministerului de Externe rus (Posolski Prikaz) it mai obligau sa faca o amanuntita descriere a imperiului chinez si-a drumurilor 5i ora-

selor prin care a mers dela Moscova in China si inapoi,

toate acestea insotite de o harts.

Aci in Rusia, istoricii sustin ca Spatarul Milescu, era grec din Valahia. Asertiunea for este intemelata pe faptul ca Spatarul, isgonit din tara lui de obarsie, a ocupat multa 'vreme functiunea de prim interpret de limba greaca in sectiunea III-a politica din Moscova. In vremea aceia limba greaca era limba oamenilor de stiinta din Orient si-a diplomatilor. El insusi in calatoria sa in China spunea ca e grec, dar grec insemna atunci bizantin si'n China bizantinii se bucurau de mare reputatie, reamintind chinezilor ooarea ce le-a pricinuit ambasada lui Iuliu Cezar, yenita dela Roma la Peking. Familia Milescu era de origina romaneasca din tinutul Vasluiului, fiind proprietara mosiei Cazanesti de langa Vaslui. Pa'rintii 5i fratii lui Milescu au fost 204

www.dacoromanica.ro

marl proprietari 5i mazili. In Moldova mazil" era un mic rang boeresc ce-1 purtau urmasii vechilor dregatori ai tarii, Toate, descoperirile mai noi dovedesc ca Nicolae Milescu Spatarul era roman moldovean de basting si deci avem dreptul sa-revindecain pentru noi memoria acestui mare initiator a politicei de expansiune ruseasca.' in Extremul Orient asiatic. El este ctitorul multor localitati si orase siberiene, a caror puncte de asezare le-a indicat in memoriul catre sta."panirea ruseasca, recomandand construirea de for-

turi, in preajma carora s'au cladit apoi orase. Rush din Siberia sunt recunoscatori lui Milescu Spatarul, caruia ii zic Nicalai Spatar, instruindu-se in 5colile si academiile comerciale din viata si din opera marelui roman.

Astazi prin Siberia se calatoreste pe calea ferata, construita sub ultimul tar si pe-o unica 5i primitiva." sosea, numita soseaua Moskovei", ce pleaca din Moscova si traverseaza Siberia aproape paralela cu calea ferata, pang la Vladivostok, pe malul marii Japoneze, pe-o lungime de 8700 kilometri.

205

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XX.

IN GARNIZOANELE SIBERIENE.

La Celiabinsk, la Kurgan si la Petropavlovsk, Gazeta Transilvaniei si Bucovinei". Adunarea Nationala. Noul comandant al Corpului.

La Celiabinsk, la Kurgan si la Petropavlovsk. In Kinel s'a organizat complect al III-lea batalion din primul regiment al Corpului. Regimentul se organizeaza insa la Celiabinsk, unde e principala garnizoand romaneasca. Celiabinskul e un ora.5e1 cu o populatie de aproximativ 60000 oameni, situat pe calea ferata transsiberiana la aproxim. 800 km. la vest de Urali, nod de

cale ferata, unde din linia principala se indreapta o artera spre bogatul tinut al Uralilor, fapt ce -I creLaza o frumoasa viata comerciaPa'. $i industrials. Aci la Celiabinsk, e sediul Comitetului National Roman, ales de Conferinta Nationale in 3 August 1918. Comitetul este organul politic executiv al Carpului si e format din patru membri: Dr. Voicu Ni206

www.dacoromanica.ro

tescu, presedinte, Dr. Nicolae Nedelcu, in atributiunile caruia cad chestiunile militare ale corpului, Simion Gocan, insarcinat cu afacerile economice-financiare, iar Cornel Vaida face oficiul de secretar. Conferinta Nationals este formats din toti ofiterii $i intelectualii Corpului cari au dreptul, dupa legis-

latia militara romans, sa serveasca in armata cu termen redus. Presedinte al Conferintei Nationale este tot d-1 Voicu Nitescu. Aceasta institutie are dteptul de control si de indrumare a Comitetului National.

$ef militar al Corpului e ales locotenentul de rezerva Ion Darnbu, caruia Comitetul National, pentru

prestigiul institutiei pe care o comanda, ii acorda gradul de major. Uniforma voluntarilor este confectionaa dupa modelul uniformei armatei roman. In Celiabinsk voluntarii pazesc ,Elevatorul, gara, fabrica de otel, perceptia, depozitul militar Nikolsk, drujina $i lagarul de prizonieri.

Instructia se face dimineata, iar dupa masa soldatii asculta sfaturi morale si explicatii teoretice a regulilor de discipline ostaseasca si nationals.

O alts parte din unitatile Corpului romanesc sunt la Kurgan, oral situat la aproxim. 500 verste spre rasarit de Celiabinsk, intr'o regiune vestita prin banditismele savarsite in ultimul timp de teroristi, refugiati in fata ocupatiunei trupelor de voluntari. Nevoia unui detasament disciplinat si bine inar-

mat este aci adanc simtita si de localnici si de comandamentul aliat, care cere Comitetului National Roman sä se ingrijeasca de paza regiunei. Maiorul Dambu trirnise la Kurgan o companie de voluntari, 207

www.dacoromanica.ro

comandata de sublocotenentul Dr. Simion Balint, iar

avocatul vbluntar Dr. Ion Sabo fu numit primar al Kurganului. Dar cum nevoile de paza locals sunt mari se mai trimise dela Celiabinsk Inca o companie iar mai apoi s'a complectat un batalion organizat sub comanda camaradului locotenent Gavril Bogdan.

Serviciul de garnizoana se face constiincios. In

-

.

P

.: fQ

iaAb .°

o

Oat

o ,m

'Mari din regiunea Petropavlovsk.

timpul Tiber unitatile isi complecteaza instructia si din and in cand se organizeaza expeditiuni de urmarire si de lichidare a detasamentelor bolsevice din regiunea orasului. Iarna grea aduce insa multe necazuri, din cauza lipsei de echipament si a intarzierii cu care se face 208

www.dacoromanica.ro

plata minusculei solde a ofiterilor 5i soldatilor. Totu5i disciplina se mentine multumitoare. *

Batalionul din Kinel trece direct la Petropavlovsk,

unde Comitettil National speed sa concentreze cu timpul intregul corp in vederea unei bune organizari $i instructii. Deocamdata aliatii $i rusii simt $i aci nevoia vnei trupe disciplinata. *

Localitatea situate la aprox. 800 km. spre rasarit de Celiabinsk, are in majoritate o simpatica populatiune de ta."tari vanjosi, inteligenti, primitori si comercianti iscusiti. Ei sunt proprietarii celor mai intinse si mai bogate magazine de blanuri crude din Siberia, situate in neintrerupte 5iruri la periferia orasului.

Primaria e administrate de sublocotenentul Cornel Vaida, secretarul Comitetului National, iar comanda garnizoanei o define Lt. Colonelul Iacob Bren-

dusanu, comandantul Regimentului Horia, concentrat aproape in intregime aci. *

Abia sositi, avem bucuria primirii camarazilor locotenent Dumitru flilleanu si sublocotenentilor Octavian Moga si Simion Ghisa, veniti din Romania peste frontul bolsevic. *

Un mare 'agar de prizonieri, in majoritate romani, functioneaza.' la Petropavlovsk, sub comanda d-lui Vasile Mestereanu. 14

209

www.dacoromanica.ro

Gazeta Transilvaniei i Bucovinei. Aci la Petropavlovsk primesc primele exemplare din Gazeta Transilvaniei si Bucovinei. Este cea mai placuta surpriza de cand am plecat din tard. In viata noastra politica si culturala, gazeta aceasta a fost un adevarat stalp de foc, la care s'a incalzit aproape -80 de ani constiinta romaneasca din Ardeal. A fost infiintata la 1837 de Gheorghe Baritiu. Acesta fusese chemat profesor la scoala romand din Brasov la 1836 unde tipograful sas I. GOtt avea concesie de a scoate doua ziare: unul german $i unul -unguresc, concesiune care se dadea atunci numai tipografilor. Baritiu se intelesese cu Gott sä scoata $i o gazeta romaneasca si in Iu lie 1837 au aparut doua numere sub titlul Gaazeta de Transilvania", dar aparitia pe mai departe fu oprita de colegiul censorilor. G. Baritiu, insotit de Tacob Muresianu, unul dintre marii nostri ziaristi ardeleni pleca la Viena pentru a cere cuvenita autorizatie, deoarece guvernul Transilvaniei era de parere Ca autorizatia trebue s'o dea Imparatul insusi. Aci cancelar transilvan era baronul de °rigida romana Nopcea. Autorizatia fu data printr'un decret guvernial din 8 Martie 1838 si gazeta reapare sub directiunea lui Baritiu.

Suspendata din cand in cand de autoritatile ungare, Gazeta Transilvaniei a aparut 79 de ani in sir pang in 1916, cand dupd retragerea Armatei Romane din Brasov, ungurii si-au interzis definitiv aparitia, deoareCe, ca intotdeauna aparase interesele nationale a romanilor ardeleni. Astazj reapare in al 80-lea an la Celiabinsk, in Siberia, tot sub conducerea d-lui Voicu Nitescu, ultimul director al Gazetei din Brasov. 210

www.dacoromanica.ro

Aflu ca se tipareste, in tipografia cehoslovaca din Ecaterinburg, culeasa chiar de unii din vechii ei tipografi brasoveni,

In acest prim numar din 13 Oct. 1918 semneaza un articol de fond d-1 Dr. Nitescu Gazeta Transilvaniei in. Celiabinsk ?"

fine ar fi putut banui ca aceasta gazeta se va ridica candva din tintirimul ardelean, ca sa apara pe pamantul Rusiei ?"

Vreme de 79 de ani, ea a fost lumina casutelor noastre din Ardeal si isvorul tariei si al nadejdilor noastre. Urmarita de ochiul neadormit al jandarmilor si procurorilor unguri, ea nu s'a clatinat o clipa in cursul indelungatei sale vieti. Pe trupul ei n'a suferit nici o pata, a fost cinstita si dreapta ca insusi

sufletul neamului nostru. Cei cari au scris-o s'au lasat mai bucuros batjocuriti si inchisi in temnitele unguresti, dar din credintele for nici o slova n'au cedat.

Libera ca niciodata pang acum, Gazeta Transilvaniei isi largeste cuprinderea, trece peste hotarele ei de altadata, ea imbratiseaza si pe sora nenoroba mai cita si scumpa a Ardealului : Bucovina, mult, ea devine gazeta romanismului de pretutindeni, singura si cea mai chemata foaie a neamului

nostru. Cad numai ea poate sa graiasca adevarul intreg si fara incunjur, numai ea e card catuse si numai prin ea se pot spune gandurile Romanilor si se poate afirma deschis si larg vointa si idealul acestora. Importanta ei n'a fost si nu va fi niciodata atat de mare ca astazi. Nimeni dintre intemeietori si

conducatorii ei nu i-ar fi putut sorti un rost mai _stralucit ca acesta. Iar cat pentru viitorul ei nu mai 211

www.dacoromanica.ro

am decat o singura dorinta

sa fie dusa acasa Pe

baionetele eroilor nostri".

Primul numar mai confine un articol Pacea Romaniei semnat vn", probabil tot d-1 Voicu Nitescu. Articolul comenteaza situatia Romaniei si arata

ca pacea" dela Bucuresti pentru not romanii nu este o pace adevarata. Glasul Romaniei e asta'zi mut, el e indbusit de cruzimea cuceritorilor; daca s'ar putea deschide ar fi numai vifor si flacara..."

Glasul nostru e glasul romanismului de pretutindeni, e cuvantul, e vointa si credinta tuturor Remanilor. Sa tie toti ca Romania n'a incheiat pace, ea s'a plecat numai silei si nenorocului, dar cu su.7 fletul ei continua cu tot focul lui rasboiul si ca asteapta numai clipa, ca sa-si ridice din nou armata

dela Marasesti... si sa duca steagul romanesc triumfator pang la marginile nazuintelor noastre". Mai semneaza un articol d-1 Simian Gocan Catre fratii mei" si gasesc o dare de seama asupra organizatiei romanesti din Siberia, stiri de acasa si informatiuni asupra evenimentelor depe froturile de lupta.

In numarul al 2-lea aparut la 30 Octombrie 1918, publica d-1 Nitescu un articol de fond asupra lui Horia" aratand rostul pentru care primul regiment al Corpului de Voluntari a primit numele martirului nostru, initiatcrul $i conducatorul revolutiei romanilor ardeleni din 1784. Apar tot aci telegramele guvernului rus de Ural $i Guvernului Provizoriu Rus ca raspuns la felicitarile adresate, cu ocazia instalarii, de catre Comitetul National Roman si cloud articole probabil ale d-lui Nitescu (semnat vn $i Ni), cateva stiri din Romania si insemnari asupra rasboiului. 212

www.dacoromanica.ro

Gazeta se publica cu litere latine, dar lipsesc literile cu caracter romanesc, indreptare pe care redactia promite s'o faca. Gazeta aduce voluntarilor entuziasm $i incredere in puterile proprii.

Adunarea National& Concomitent cu actiunea desfasurata de romanii ramasi sau reintorsi in Ardeal in preajma prabusirii puterilor centrale, a urmat Si activitatea desfasurata in aceiasi diiectie de catre Corpul Voluntarilor Romani, aflatori in Siberia. Desi aruncati de soarta 1a mii de kilometri, lipsiti de stiri, de sprijinul $i de sfatul celor de-acasa, inima $i mintea romanulu s'a dovedit intotdcauna aceiasi, pornind in mod constient

pe aceleasi calla Din aceste manifestari ale sufletului romanesc depe meleagurile Siberiei, cari vor ocupa un loc de

cinste in istoria luptelor pentru intregirea Romaniei face parte si adunarea tinuta in garnizoanele romanesti Celiabinsk $i Petropavlowsk in ziva de 29 Octombrie 1918, la care au participat cateva mil de voluntari.

In aceasta adunare, prezidata de Presedintele Comitetului National Roman din Rusia $i Siberia, s'a dat cu o intelegere vrednica de inaltimea cauzei, ea'spunsul voluntarilor roman la manifestul Impa."ratului Carol, adresat popoarelor Monarhiei habsburgice in ajunul prabusirei. In aceasta adunare, care a premers cu o lung adunarii nationale dela Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, tinuturile romanesti Transilvania, Bucovina, Banatul, Maramure$ul, Crisana, Satmarul si Bihorul s'au declarat rupte de Austro-Ungaria $1 alipite 213

www.dacoromanica.ro

pe veei Romaniei, iar Majestatea Sa Regele Ferdinand e proclamat Rege al tuturor Romani lor. Noi voluntarii roma ni, spune proclamatiunea voluntarilor, originari din monarhia Austro-Ungarti, organizati in Corpul Voluntarilor Romani Transilvaneni $i Bucovineni, cu hotartirea de-a con.tinua lupta Alai la sfarsit altituri de armatele aliate impotriva Puterilor Centrale pentru biruinea drepteitii $i libertatii, drept rtispuns la manifestul Imp& ratulai Carol, adresat popoarelor Sale, declartim si proclamtim toate provinciile romcinesti : Transitvania, Banatul, Crisana, Maramuresul, Satmarul, Bikorai $1 Bucovina din monarhia Austro-Ungarti desfacute de dare aceasta Imptirtitie $1 realipite la Romania,. cu care din acest moment ele alcatuesc un stat unitar, Fiber $i independent, iar locuitorii acestor provincii se declarti supusi ai Romardei-Mari. ,Aceasta este dorinta $i vointa neclintita a Roma nilor de pretutindeni, cari acasti la ei neputtind vorbi liber, isi dirndl gandul for prin glasul voluntarilor din Rusia, Italia, Franta $i America.

Marii nostri aliati au recunoscut in momentul intrarii Romtiniei irr rasboiul idealul politic al Romanilor. Pacea semnat a de guvernul roman n'a fost decat o fatalti $1 dureroasa suspendare de arme. Actul dela Bucuresti incheiat cu Puterile Centrale e un produs al silei $1 al imprejurarilor vitrege, rezultate din

pacea dela Brest-Litowsk. Aliatii au refuzat sit' recunoascii acest act. Angajamentul for si-a pastrat deci intreaga tarie. Declaratiunea, pe care o fac voluntarii roman se reazimci pe acest angajament rdmas intreg in picioare; el e valabil nu numal pentru cettdenii regatului roman ci $i pentru Romtinii din Austro-Ungaria, cad a lost. Nat $i cu asentimentul acestora. Dar el a fost sfintit $i prin stingele a sate de mii de osta$1 roman, printre cari mil de feciori 214

www.dacoromanica.ro

transilveineni ci bucovineni ccizuti pe ceirkpul de onoare pentru idealul for $1 pentru cauza comunei a aliatilor.

Neclintitit e convingerea noastra, ca marile Puteri aliate, cari au recunoscut independenta Cehoslovacilor $1 revendiceirile nationale ale .1 ugoslavilor,

vor da aprobarea for $i declaratiei noastre, pentru ca in sfdrsit sei dispard din Europa vulcanul mereti in fierbere, Austro-Ungaria, furnizoarea de material de oameni pentru Germania si reazemul de totdeauna al militarismului prusac. Aliatii biruitori vor deseivarsi astfel opera dreptdtii prin intemeierea pe ruinele beitreinel impdrdtii habsburgice a unor state nationale libere, cari prin legeiturile de aliantel ce vor

face, vor putea alciitui un puternic dig impotriva ambitillor de cucerire ale Germaniei si un suport solid pentru echilibrul european $1 pacea generald. ,,Increzeliori in euveintul dat de aliati in momentui intrdrii for in rdsboi $1 in cursul acestuia, male de voluntari romdni din Rusia, Italia, Franta $1 America, asteaptd cu nerilbdare acest act de dreptate, pe care $1 Franta si Anglia $i Italia ci America sunt datoare A-1 lath' in numele Dreptului si al Liberteitii

mane, pentru care an luptat ! Tredascd Romania Mare! Triiiascei Ferdinand 1iul, Regele tuturor Romeinilor!".

Cu ocazia acestei inaltatoare manifestatiuni a voluntarilor, Comitetul National trimise M. S. Regeha Ferdinand urmatoarele doua. telegrame : I. Mille de romani din Rusia, originari din AustroUngaria, Organizati intr'un puternic Corp de Voluntari, au aclamat pe Majestatea Voastra de Rege al tuturor Romanilor. Ei sunt gata 5i asteapta ordinele 115

www.dacoromanica.ro

Majestatii Voastre. La 29 Octombrie, au proclamat desfacerea pamanturilor .romanesti de catre AustroUngaria si alipirea for la Romania si acum asteapta ca impreuna cu vitejii for frati din Regat, sä incoroneze pe Majestatea Voastra cat mai curand, la Alba Julia".

Corpul Voluntarilor Romani si Comitetul National Roman din Rusia depun omagiile for in II.

fata Majestatii Voastre cu prilejul continuarii rasboiului din partea Romaniei. Romanii subjugati din Transilvania, Banat, Crisana, Maramures, Satmar, Bthor si Bucovina, sunt mandri de-a fi, de-aci inainte, supusi credinciosi ai Majestatii Voastre".

Cam in acelasi timp se produse mesagiul Presedintelui Wilson, adresat Ouvernului Roman la Iasi si d-1 Voicu Nitescu notifica la Whasington, hotararea voluntarilor din Siberia, aratand telegrafic proclamarea desfacerii tinuturilor romanesti de Monarhia flabsburgica si alipirea for la Romania, pentru alcatuirea unui Stat roman unitar si national. Un calduros schimb de telegrame urmat intre reprezentantil ,diplornatici ai tarilor aliate in Siberia si Comitetul National Roman. preamaresc victoria si noua alianta de arme cu Romania.

Noul comandant al voluntarilor, Inca de mult se simtise in Corp lipsa unui ofiter superior, cu autoritate si prestigiu si in special cu legaturi in Siberia. Romanii proveniti din armata austriaca sunt toti ofiteri inferiori, can n'au mai avut legatura cu frontul si nu sunt in curent cu desvoltarea stiintei rriilitare. Singurul.ofiter superior, Loco216

www.dacoromanica.ro

tenent-Colonelul Brendusanu, comandantul regimentului, abia inscris in Corp, este prea batran. Maiorul

Dambu, locotenentul de rezerv,a caruia Comitetul National ii acordase, dupd regulele din armata cehoslovaca, gradul de major n'a avut timpul sä se afirme.

De altfel si generalii Cecek si Gaida cu cateva luni

inainte erau sublocotenenti, dar avansarea aceasta rapida se putea face numai la Cehi, a aror Stat nu exista Inca in forme legale. Dupa dispozitiunile conventiei din 24 August, incheiata cu Consiliul National cehoslovac, (art. 10), Comitetul National Roman poate cere si primi ofiter] din armatele aliate pentnt complectarea cadrelor corpulul, acestia fiind datori sa invete limba de comanda ruseasca. Presedintele Comitetului National, d-1 Voicu Nitescu, in ziva de 20 Noembrie, aduse chestiunea pen-

tru rezolvire in fata Conferintei Nationale, convocata la Petropavlovsk si arata, ca singurul ofiter superior disponibil in Siberia este colonelul armatei cehoslovace Eduard Kadletz, host guvernator militar al Extremului Orient. Kadletz ar dori sä is comanda Corpului romanesc, daca va fi acceptat de romani.

Colonelul este un ofiter distins, agreiat de Mare le Stat Major cehoslovac, dar foarte putin simpatizat de marea massa a soldatilor cehi, can nutresc sentimente politcie social-revolutionare, pe cand colonelul se pare a fi un monarhist convins. Dupd parerea presedintelui Comitetului National si a Conferintei Nationale, Eduard Kadletz este omul care ne trebue in aceste momente. 217

www.dacoromanica.ro

Intrat in Corpul Voluntarilor cehoslovaci ca simpia soldat, lea parte active la organizarea acestora in Kiew. In 1918, in calitate de comandant de batalion, capitan deja, incepe eel dintai in gara Marinsk, actiunea impotriva bolsevicilor pentru ocuparea Siberiei, avand sub comanda sa si cativa romani, dintre cart advocatii Valer Pocol si Laurian Gabor, acesta din urma gray ranit la Marinsk, sunt prezenti in conferinta. Mai tarziu fu numit sef de Stat Major al unui g-rup de operatiuni in Siberia Orientala, apoi comandant al grupului Si dupy lichidarea bolsevicilor e numit guvernator militar in Extremul Orient. Kadletz fu prezentat Conferintei Nationale impreund cu seful sau de stat major, maiorul rus Dubinin si a doua zi, in 21 Noembrie, primi in mod efectiv comanda corpului romanesc. Dar colonelui facu gresala si aduse cu el, printr'o laturalnica interpretare a art. 10 din conventiunea dela 24 August, 15 ofiteri cehi, pentru instructia military a corpului, fapt ce nemultumi cu drept cuvant pe majoritatea ofiterilor romani. Opozitia presedintelui Comitetului National determine insa pe comandant sa inlocuiasca pe 12 ofiteri cehi cu ofiteri sositi din Moldova. Numai maiorul ceh Nosek fu admis sy comande un batalion. *

Dar Petropavlovskul este garnizoand Area mica" si nu poate fi concentrat act intregul efectiv al corpului. Astfel Comitetul National in intelegere cu noul

comandant starueste ca unitatile romanesti sa fie transportate la Irkutzk, capitala Siberiei Centrale. Inca in ultimele zile din Noembrie se iau toate masurile in vederea plecarii. Cei dela Celiabinsk, mai indepartati, apoi eel din Kurgan, pornesc primii, in cateva trenuri. Comitetul 218

www.dacoromanica.ro

National si Statul Major abia format, se due din vreme in noua garnizoand sa is ma'surile dictate de imprejurari si sa faca." legatura cu autoritatile ruse 51 aliate de acolo.

In preajma plecarii aflam ca Directoratul Rusiei a fost rasturnat in noaptea de 17/18 Noembrie in Omsk, in urma unei lovituri de Stat executata de cativa ofiteri si ministrul de rasboiu, amiralul Alexandru Vasilievici Kolciak a fost proclamat Regent al Rusiei. *

Suntem din nou pe drum...

Dupd o scurta calkorie intram in padurea Taiga ce se intinde ca un covor de frunze de cedru 51 de brad in lung si'n lat cat poate pkrunde ochiul. CStre miazanoapte orizontul e taiat de padure, iar catre miazazi e stavilit nu departe pe varfurile muntilor Altai, brazdati de. vagaunile ce ascund vederii uriase fluvii ealatoare, unele catre Ghetarul Nordului, peste pamantul Tunghuzilor, altele spre Indii, peste pAmantul Chinezilor. Pe apele mari se misca sutele de plute, ducand cu ele bogatia lemnului siberian. Din Octombrie $i pana in April un covor gros de zapada astupd nemarginirea aceasta, nepatrunsa inca in toate colturile ei de piciorul omenesc. De crangibe brazilor inalti se misca spanzurate sloiuri mari alburii ca niste lacrimi inghetate. In garile ascunse in poiene facute de mana omului, sosesc din fundul Siberiei bastinasii si colonistii sä se intereseze de mersul lumii $i sa-$i duca acasa

eke ceva din produsele civilizatiei. Suteie de kilometri se parcurg mai u$or lama in sanii, decat vara in carutele primitive, pe drumurile infundate de floral. 219

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XXI.

ALIATII IN SIBERIA. Chiar dupd ocuparea Siberiei, situatia trupelor nationale de N. oluntari nu era dintre cele mai bune. In-

ceata organizare a trupelor rusesti, nevoia acute de paid a call ferate pe distanta de peste cinci mii de kilometri si asigurarea spatelui armatelor depe front, in haosul care domneste inch' in Siberia, determine pe aliati sa intervind efectiv in lupta pentru restabilirea ordinei de Stat in Rusia.

0 misiune milliard franceza in frunte cu generalui Janin e asteptata sa soseasca la Omsk din Vladivostok unde a debarcat deja. Misiunea military engleza, condusa de generalul Knox e pe drum.

Japonezii, americanii, englezii si francezii trimit trupe in Siberia. In Siberia Orientald a debarcat o divizie japoneza.

Mesajul pe care guvernul japonez it adreseaza In Septembrie, 1918 poporului rus, vorbeste de senti220

www.dacoromanica.ro

mentele de sincera prietenie a japonezilor fats de rusi" .i de speranta intr'o rapids restaurare a ordinei de Stat in Rusia si de sanatoasa desvoltare a vietii nationale rusesti, dar aratd ca aliatii poseda suficiente dovezi, ca Puterile Centrale doresc sä se foloseasca de actuala sdruncinare a Rusiei 5i de imposibilitatea ei de-a rezista si au ajuns astfel la concluzia, CA nu pot rarnane spectatori indiferenti.

Japonezil debated la Vladivostok.

Din aceast'd cauzii s'a dat ordin unei parti din armata sd se indrepte spre Vladivostok. Guvernul Statelor Unite, care de asemenea si-a dat seama de seriozitatea situa(iei, nu demult s'a adresat guvernului japonez sii trimita trupe ca sd asureze pozitia cehoslovacilor si guvernul japonez (intind sd indepli221

www.dacoromanica.ro

neascd dorinta guvernului State lor Unite, a hotartit

sd dca in acest stop forte militare. Intrdnd intro astfel de politica', Japonia dore$te din nou sci remar-

ce di ea vrea sd pdstrezc raporturi prietenesti. Ea promite din nou sd nu $tirbeascci integritatea teritoriulni rusesc $i sci se abtinci dela orice amestec in politica interns ruseased. Ea declard, cd dupd reazarea scopurilor de nzai sus, (restabilirea ordinei si asigurarea pozitiei voluntarilor, N. A), pronzite cd va retrage armata depe teritoriul rusesc $i va respecta suveranitatea ruseascci, atdt in raporturile politice cat $i in cele militare"1). Viitorul va lamuri daca debarcarea japonezilor in

Siberia Orientals este un act de solidaritate aliata, pentru asigurarea spatelui trupelor nationale de voluntari si de restabilire a ordinei in Rusia, sau aceste nevoi sunt un pretext binevenit pentru infiltratia japoneza in Orientul rusesc, infiltratie care consti-

tue o adevarata necesitate a linistitei desvoltari a vietii nipone. Debaicarea japonezilor poate fi si o binevenita ocazie de-a studia la fafa locului posibilitatile de expansiune nipona. *

Americanii trimit $i ei trupe destul de numeroase, ca' ocupd finutul Ussurisk, din Siberia Orientals, in preajma raului Amur. Asezarea for aci constitue nu numai garantia linstei si ordinei, dar si o contracarare a acfiunii trupelor japoneze $i a emisarilor politici a guvernului din Tokyo. Americanii ar dori sa Puna mana pe tinuturile bogate in aur, din regiunea marelui fluviu Lena. 1) Mesagiul japonez fu publicat In Monitorul Oficial Sibe-

rian" No. 23 din 15 Septembrie, 1918.

222

www.dacoromanica.ro

Mai tarziu americanii tree la vest de pozitiile ocupate de japQnezi $i iau sub auspiciile for paza re-

telei de cale ferata dela rasarit de lacul Baikal. *

Putinele trupe englezesti, sosite din colonii vor asigura activitatea misiunii generalului Knox.

Si guvernul britanic trimite rusilor un mesagiu. Englezii, in mesagiul for declara ca trupele noastre au intrat in Rusia nu pentru ca am voi sti lutim macar un petec din pamantul rusesc, ci pentru ca sa viz' ajuttim in sforkirile voastre de-a rezista Germaniei". Deplangem rasboiul civil, care va sfti$ie, precum $i discordia interns care u$ureaza executarea planurilor rcisboinice germane, dar not nu avem intentia sa va impunem o ordine politics oarecare". Soarta Rusiei este in mainile poporului rusesc $i numai el va decide de forma sa de guverncimant $i va gasi solutia problemelor sociale ale Statului ru-

sesc; adevaratul vostru interes, ca popor independent este sustinerea libertatii pe care all ca$tigat-o grin revolutie $i pe care o ameninta mans de tier a Germaniei, care strange latul in jurul drapelului libertcitii $i neatarnarii". Noi nu vrem numai sa inititurtim cutropirea germana, dar $i sa va aducem un ajutor economic (aril ruinatti $i sfasiatti". Dorinta noastra este desvoltarea industriei $i bogatiilor naturale ale (lira voastre $i sit' nu le exploatarn in folosul nostril. Noi vrem sa restauram schimbul mcirfurilor, sic' ridictim agricultura $i sit' va aju-

tam ca sa ocupati un loc demn intre popoarele libere".

Singura noastra dorinta este sti vedem Rusia puternicti $i liberci, sti apartim munca poporului rusesc 223

www.dacoromanica.ro

indreptatd spre infeiptuirea viitorului stiu, conform cu dorinta liber exprimatd a poporului insusi"1). *

In Decembrie 1918, sosi la Omsk generalul Janin, trimisul Frantei. Desi aliatii au hotarat sa intervind in Siberia pen-

tru restabilirea ordinei in Rusia, se pare totusi ca nu stint intelesi asupra rolurilor fiecaruia. Dar intelegerea Intre englezi si francezi se facia, si conform intelegerii celor dou'd State, Janin va detine comanda suprema a trupelor aliate, iar generalul Knox, se-

ful misiunii engleze accepts sä fie un tutore si tin auxiliar al rusilor albi. El se va ingriji de echiparea rusilor 8i de asigurarea ordinei in spatele frontului din Urali.

Guvernul din Omsk, publicase la 13 Noembrie, 1918, urmatorul comunicat asupra raporturilor dintre rusi si cei doi generali straini : Sosit din ordinul guvernelor aliate, generalul Janin, reprezentantul inaltului comandament inter-aliat

a intrat in exercitarea atributiunilor sale, in calitate de comandant suprem al trupelor aliate din Rusia, earl opereazd in Siberia apuseand si in Rusia de Reiseirif. Pentru asigurarea unitdtii de operatiuni, Inaltul Comapdament rus, grin Comandantul Suprem, amiral Kolciak, se va pune de acord cu generalul Janin asupra chestiunilor de operatiuni, despre ce Inaltul Comandament a dat Sefului de Stat Major indicatiunile necesare. In acela$ timp intra in exercitarea atributiunilor sale generalul Knox, colaboratorul generalului Janin in chestiunile din spatele frontului $i de furnituri, ra1) Publicat in Monitorul Oficial Siberian" din 15 Septembrie, 1918.

224

www.dacoromanica.ro

portor al guvernelor aliate pentru nevoile frontului rusesc. Guvernul a dispus ca Ministerul de rdsbQi sd se mei de acord in lucrdrile sale cu chestiunile can intereseazd activitatea generalului Knox". *

Deci atributiunile celor doi generali ai aliatilor sunt fixate in toamna anului 1918, dupa plecarea for in Siberia in mod precis, pentru a evita eventuale neintelegeri: generalul Janin va avea sub ordinele sale toate trupele ruse si aliate dela Baical pang in Urali si pe cele din Rusia de Rasarit, dar nu va putea dispune de trupele engleze decat cu consimtamantul guvernului din Londra, iar generalul Knox va avea in competinta sa chestiunile de aprovizionare si instructia trupelor rusesti. *

Nevoile pentru cari align intervin in Siberia ar fi dupa diferitele rapoarte urmatoarele : 1. Necesitatea de-a restabili frontul oriental impotriva Germaniei, rasturnand bolsevismul, considerat ca aliat al Germaniei. 2. Nevoia de insufletire a populatiei din Siberia, abatuta si pasiva din cauza agitatiunilor bolsevice si-a propagandei germane. Siberienii sunt, dupa aprecierile chiar a rusilor europeni incapabili sa orga-

nizeze o armata, deci aliatii trebue sä is in mana for chestiunile de organizare militara. . Reluarea legaturilor cu populatia rusa ramasa credincioasa aliatilor 5i ajutarea elementelor doritoare de-a restabili linistea si ordinea in Rusia, pre-

cum si ajutorarea trupelor de voluntari ramase in Siberia. 225

www.dacoromanica.ro

15

4. Nevoia de-a asigura libertatea transporturilor pe calea feratd transiberianar .distrusa adesea de bande iresponsabile sau chiar de prizonieri de origine austro-germane. *

In afara de cei doi generali, unele ta'ri aliate isi trimisera la Omsk inalti comisari, in competinta carora cad chestiunile politice 5i diplomatice, privind raporturile dintre Rusia si tarile aliate respective. *

Trupele franceze cari it insotesc pe generalul Janin sunt compuse dintr'un batalion de infanterie si o baterie; luate din efectivul trupelor coloniale din Indo-China. Frigurile palustre fac ravagii intre bietii soldati, neobicinuiti cu temperatura siberiana, fapt care determine evacuarea for din Siberia, dupd o plimbare, pang in apropiere de Volga.

226

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XXII.

VOLUNTARII LA IRKUTZK.

Irkutzkul. Organizarea Corpului. Corpul in impas. Legiunea Romani. Irkutzkul. Sosim in Irkutzk in prima jumatate a lunei Decembrie 1918 si cantonam in cazarmele din Woenncii-Gorodok, oraselul de rasboiu. Acest orasel de rasboiu, situat la cinci kilometri

spre vest de Irkutzk pe malul sting al Angarei si in stanga rauletului Irkut, este compus din baraci, frumos construite din lemn, alaturi de cladirile impunatoare a catorva vechi caiarmi militare. De jur imprejur se intinde un frumos camp, bun pentru instructia soldatilor. Construirea oraselului de rasboiu s'a facut in timpul conflagratiei ruso-japoneze din 1904, cand cazarmile existente nu erau suficiente pentru incartiruirea armatelor de rezerva trimise in Orient din Rusia Europeans. 227

www.dacoromanica.ro

O bisericuta primitive, o said de teatru 51 de cinematograf, complecteaza ansamblul asezarii cu caracter de provizorat.

Intr'o parte, ingradita cu un inalt gard de scanduri, functioneaza Inca lagarul de prizonieri austrogermani, in care nu exists nici un roman. Intreg Corpul Voluntarilor este concentrat acum in cele mai bune din aceste baraci, marl, luminoase si suficient de higienice. Comitetul National impreunä cu statul major al corpului cantoneaza in Irkutzk. *

Irkutzkul, capitala Siberiei de rasarit, este ridicat pe malul drept al Angarei, pe locul unde in vremurile vechi erau depozitele de blanuri si punctul de concentrare si stationare a caravanelor comerciale. Pe malul sting, cam in locul uncle este construita gara, in vremea cand Nicolae Milescu mergea spre China, vaslind pe Angara, se ridica fortul Irkutzk, in care stationau pentru apararea depozitelor de blanuri si pentru adunarea tributului dela bastinasi, un detasament de cazaci $1 functionari fiscali. In Irkutzk dupe asteptarile unui european ar trebui sä vezi o viata redusa, depozite mari de blanuri nelucrate si fiecare colt al orasului sa-ti dea senzatia ca to afli in Cara ghetarilor. Dar nu-i asa. ! De-aci pleaca civilizatia spre nord; de-aci se im-

prastie invatatura ruseasca in acele parti printr'o universitate. Un muzeu Iti arata icoana vietii in desvoltarea ei istorica $1-o episcopie, care a dat rusilor pe Sf. Inochentie, duce cuvantul lui Christos spre miazanoapte, pe malurile locuite ale raurilor. Strazile, impodobite cu frumoase si impunatoare cladiri, sunt pline de bogate pravalii de diferite categorii de tnarfuri. Alaturi de blanurile rusesti, fine

2A www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

b..)

.r"

CD

CD

0 1

CD

ci)

'"t

CD CD c/E

P.)

ct.

pc

0 ra. 0

rt

Cl,

-

opt

I))

e.n.

r

°

I;

o

,

=

eL.

-4-

-

'a 11

Ii.

I

AieF

likutzkul, capitala Siberia' Centrale, garnizoana voluntarilor romAni. In primu plan e podul de pontoane Mul Angara, legend gara cu °rapt)

ritil . igr]

1:

vs,

,

pole

-.

*c1).

A))

.11

ti

ADC

0

et:I

P,

C/)

r) 0

a.

0

5 0

CT. 2.

CD

CD

,