Creierul Pentagonului - Annie Jacobsen [PDF]

Zitiervorschau

1il1{

rt Jlt0B$il|

[nilrt[ P[ilr[[0illIL[|l IIARPA, AEEilIIA DE GERGETARE MILIIIBI

O ISTORIE NEGEilZUNNTI N

UTTRASTCNUI N STATETOR UIIIIE

Traducere din limba englezi de

GABRIEI.TUDOR

Annie Jacohsen este autoarea bestsellerunlor zonaSl (carte aptruti la Editura Litera in 2ot2) qi operation papercrip. A fost editor la Los Angeles Times Magazine qi este-.absolventx a universitefii Princeton..Locuiegte la Los Angeles, cu soful gi cei doi fii.

*** Bucuregti 2018

;,

I

Pentagon?sBrain

Cuprins

AnnleJaco-bsen Copyright @ 2015 Anne'M. Jacobsen Toate drepturile rezervate Edilie publicati prin inlelegere cu Little, Brown and Company, NewYork, NewYork, USA .

il Phltea E&tura'Litera

I

Rlzboiul Rece

O.P. 53; C.P. 2l2,sector 4, Bucureg[ Rominia tel.: 021 319 63 90; A3t 425 L6 L9; 0752 5M 372

Capitolul unu: Magineria

diabolice...............

..........'..17

e-mail: comenziolitera.ro

Capitolul trei: Matile sisteme de armament ale viitorului............52 Capitolul patru: Planuri de urgengi................... ........66

Ne pute$ vizita pe

Capitolul cinci: O mie gase sute de secunde ................... pAni la ApocalipsS.

CreierulPentagonului

Capitolul

Annie Jacobsen Copyright @ 2018 Grup Media Litera pentru versiunea in limba romAni Toate

qase:

Opera,tiuni

psiho1ogice.............

....-...82 '.........98

Petea a IIa

&epturile rezervate

Traducere din limba englezA:

Gabriel Tudor Editor: Vi&agcu gi

fiii

Redactori: Aloma Ciomizgl-Mdrgirtt, Georgiana Harghel Corector: An&ada Nistor CopertA: Flori Zahiu Tehnoredactare gi prepress: Bogdan Coscaru Descrierea CIP a Bibliotecii Na$onale a RomAniei ANNIE, JACOBSEN Creienrl Pentagonului / Annie Jacobsen; tvad.: Gabriel Tudor. Bucuregti: Litera, 2018

ISBN 978-606 -39-297 6-0 I. Tudor, Gabriel (trad.) 94

-

Capitolulopt:RANDqiCOIN................... .............139 Capitolulnour:Comandagicontrol..............r.... ..'.150 Capitolul zece: Motivafie qi moral.'...........................:................. 165 Capitolul unsprezece! Grupul Iason pdtrunde in Metnam ........185 .......'.........201 Capitolul doisprezece: Gardul electronic Capitolul treisprezece: Sfdrgitul Rizboiului din Vietnam,........,..Zl7

IILa Operafluni tn afara rtzboiului Partea a

(

Capitolul paisprezece: Ascensiunea maginilor... .......239 Capitolul cincisprezece: R[zboiul stelelor gi rizboiul tancurilor.. .....................261 Capitolul saisprezece: Razboiul din Golf gi operaliuni altele decdt r52boiul............... Capitolul optsprezece: tansformarea oamenilor pentru Partea a

rdzboi

,...... 27L

...........304

[Va

Rlzboiul impotriva terorismului Capitolul nou[sprezece, Sub imperiul terorii.............................. 319 Capitolul doul zeci: Supraveghere informatic[ totah.................. 3 36 Capitolul dou[zeci gi unu: R[zboiul impotriva IED........... ........354 Capitolul douizeci gi doi: Zone de conflict care observl............ 368

aV,a REzboiul viitorului Capitolul douizeci si patru: Rlzboaiele dronelor Capitolul dou[zeci gi cinci: Rezboaiele creierelor Partea

....405 ....420 Capitolul dou[zeci si gase: Creierul Pentagonului............... .......439

Mulgumiri Note........... Listd de interuiwi

;i

..........453 .......457 corespondenga

Bibliografie.. 1ndice..........

scrisd..................

.... 502

.......511

.......547

Pnoloc

Agenlia pentru Proiecte de Cercetare Avansati in Domeniul Militar sau DARPA (Defense Advanced Research Projects Ager.rcy), cum rnai este cunoscuti, este cea mai puternica gi mai productivi agenlie qtiinfifici militart din lume. Totodati, este una dintre cele mai discrete gi, piud" la aparilia acestei cirfi, mai pulin studiate. Misiunea ei este de a crea revolulii in gtiinqa militari gi de a menfine dominalia tehnologici asulrra restului lumii. DARPA a fost creati de Congresul american in 1958 gi a funcfionat, de atunci, ca organizalia centrali de cercetare gi dezvoltare a Departamentului Ap5ririi de la Washington, D.C. Cu un buget anuall de aptoximativ 3 miliarde de dolari, DARPA este diferiti de toate celelalte agenlii militare de cercetare din Statele Unite, Directorii gi managerii sii de programe angajeazl.contractori din domeniul apiririi, universitari gi alte organizatjriguvernamentale pentru diverse proiecte. Apoi, DARPA faciliteazi transferul citre armati al rezultatelor favorabile obginute, pentru a fi transpuse in practici, Ea acfioneazi rapid gi.cu agilitate, nefiind afectatl de birgcragia clasici gi nici de interdicfii. Numirul celor care lucreazi pentru DARPA este dintotdeauna extraordinar de redus. De gase decenii, agenlia angajeazi anual; in medie, 120 de manageri de programe, fiecare pentru un mandat care dureazi, in general, cinci ani. Aceqti lideri responsabili de luarea deciziilor gi de preluarea fiscuriloi - majoritatea fiind savanfi de renume - inifiaqi gi supervizeazl sute de proiecte de cercetarei ir,nplicAnd zeci de nrii de oameni de gtiinfi gi ingineri car"e lucreazi in laboratoarele nagionde, laboratoarele universitare gi tn facilitifile contractorilor din industria militari gi de apirare, nu doar in Statele Unite, ci gi in alte !iri. Managerii programelor DARPA delin un grad neobiqnuit'de autoritate lntr-un lan! militar de comandi, altfel deosebit de rigid.

tl

ANNta JncossaN

Ei pot demara, continua sau intrerupe proiecte de cercetare cu o minimi interventie exterioari. De lndati ce sunt gata pentru a fi

I

puse in aplicare, armele si sistemele militare rezultate sunt predate Armatei, Fortelor Navale, Fortelor Aeriene qi Corpului de Infanterie Marini, precum gi agenfiilor de informatii, inclusiv CIA, NSA (Agenfia Naponali de Securitate), DIA (Agenfia de Informagii a Departamentului Apiririi), NGA (Agenfia Nalionali de Informa;ii Geospaliale), NRO (Biroul Nafional pentru Operafiuni de Recunoagtere) Ei altele. DARPA isi controleazi cu mare atenfie imaginea publici. in presi, apar tot timpul articole care descriu DARPA ca pe o agenfie, de gtiinli la curent cu cele mai noi descoperiri, insi, programele mai importante si uneori orwelliene nu sunt, in general, mediatizate.,,Implanturile minuscule produse de DARPA ar putea oferi oamenilor puteri de autovindecare", titra CBS News, in toamna lui 2014. in aceeaqi siptimAni, Business Insiderpublica o alte gtire importanti: ,,Incredibilul robot siritor DARPA ne arati cum poate acliona armata americani in caz de dezastre naturale". Acestea gi alte articole despre DARPA vizeazl, sinitatea si starea de bine a oamenilor, dar, de fapt, misiunea declarati a agenfiei este de a crea sisteme de armament. Aceasti carte dezviluie de ce. Multe gtiri de presi reamintesc cititorilor ci DARPA a creat internetul, Sistemul de Pozilionare prin Satelit (GPS) qi tehnologia avioanelor invizibile. Dar a descrie DARPA in acest fel e ca gi cum ai descrie Apple ca fiind compania care a realizat Macintosh 51-2K. Aceste pietre de hotar din istoria DARPA sunt, insi, invenlii vechi de patru decenii. Dar de ce o insemnati parte din activitatea celei mai puternice si mai productive agenfii militare de gtiinfi din lume a fost mereu inviluita in mister? Aceasti.lucrare igi propune si faci lumini in privinfa istoriei secrete a DARPA. PAni in 1974, DARPA a avut sediul in clidirea Pentagonului. Astizi, cartierul general aI agenliei se afli intr-o clidire de olel gi sticli, fAri insemne, situati Ia gase kilometri depirtare de clidirea Pentagonului, in Arlington, Virginia. Directorul DARPA raporteazi direct Biroului secretarului apdrarii. in cei 57 de ani de existenfi, DARPA nu a permis niciodati ca Statele Unite si aibi parte de L2

CnnrrRul PrNracoNuLuI

surprize din punct de vedere gtiinfific. Admiratorii agenfiei numesc DARPA ,,creierul Pentagonului". Criticii sii o consideri ,,nucleul complexului militar-industrial". Dar trebuie si admirim sau si ne temem de DARPA? Vegheazi DARPA la menfinerea democrafiei sau stimuleazi apetitul, aparent nesfdrgit, al Americii pentru rdzboi? DARPA transformi viitorul in prezent. Domeniul industriei, cel al sinitilii publice, societatea qi cultura, toate se transformi grafie tehnologiei de pionierat introduse de DARPA. DARPA creeazi, DARPA domini qi, atunci cind este trimisl pe cAmpul de lupta, DARPA distruge. ,,Ne confruntim cu uriaqe incertitudini 9i cu ameninliri in continui schimbare",pteciza directorul DARPA, Arati Prabhakar, intr-o declaraqie de presi ficuti in 20t4, ,dar .rvem, totodati, oportunitefi firi precedent de a avansa tehnologic, in aga fel incit si oferim naliunii noi capacitili extraordinare!2 I)ar daci unele dintre aceste ,,capacitili extraordinare" nu sunt rriqte idei chiar atAt de bune? Pe parcursul documentirii ficute pentru lucrarea de fa[i, am intervievat 71 de persoane, afiliate individual la DARPA, pornind de la primele zile ale agenfiei. Lista include consilieri gtiin[ifici ai unor foqti pregedinfi americani, savanfi gi manageri de proiecte DARPA, rnembri ai grupului ezoteric Ei extrem de secret lason, ofileri de ;rrmati, un laureat Nobel gi un general cu patru stele. in timpul interviurilor cu acegti oameni, am auzit poveqti despre depSgirea hotarelor Etiinfei in numele siguranfei nafionale, despre rizboiul t:limatic, despre experimente de gtiinle sociale qi despre jocuri de rAzboi. Am auzit povegti despre geniu gi orgoliu academic, despre triumfuri revolulionare gi egecuri provocate de anumite viziuni inguste. O idee s-a ficut, totuqi, remarcati. Prin mandatul siu, DARPA rlesfisoari in secret proiecte de pionierat in domeniul qtiinlei cu aplicalii militare. O revrilugie nu este revolulie daci nu este insofiti dc elementul-surprizi. De indati ce tehnologia DARPA este dezvilrriti pe cAmpul de 1upti, inevitabil Ei alte gari obpn informalii despre avantajele gtiingifice definute de DARPA. De pildi, la inceputul anilor 1960, in timpul Rizboiului din Vietnam, DARPA a inceput si dezvolte vehicule aeriene fira echipaj uman sau drone- A fost nevoie 13

ANNta JncossaN

Ei pot demara, continua sau intrerupe proiecte de cercetare cu o minimi interventie exterioari. De lndati ce sunt gata pentru a fi

I

puse in aplicare, armele si sistemele militare rezultate sunt predate Armatei, Fortelor Navale, Fortelor Aeriene qi Corpului de Infanterie Marini, precum gi agenfiilor de informatii, inclusiv CIA, NSA (Agenfia Naponali de Securitate), DIA (Agenfia de Informagii a Departamentului Apiririi), NGA (Agenfia Nalionali de Informa;ii Geospaliale), NRO (Biroul Nafional pentru Operafiuni de Recunoagtere) Ei altele. DARPA isi controleazi cu mare atenfie imaginea publici. in presi, apar tot timpul articole care descriu DARPA ca pe o agenfie, de gtiinli la curent cu cele mai noi descoperiri, insi, programele mai importante si uneori orwelliene nu sunt, in general, mediatizate.,,Implanturile minuscule produse de DARPA ar putea oferi oamenilor puteri de autovindecare", titra CBS News, in toamna lui 2014. in aceeaqi siptimAni, Business Insiderpublica o alte gtire importanti: ,,Incredibilul robot siritor DARPA ne arati cum poate acliona armata americani in caz de dezastre naturale". Acestea gi alte articole despre DARPA vizeazl, sinitatea si starea de bine a oamenilor, dar, de fapt, misiunea declarati a agenfiei este de a crea sisteme de armament. Aceasti carte dezviluie de ce. Multe gtiri de presi reamintesc cititorilor ci DARPA a creat internetul, Sistemul de Pozilionare prin Satelit (GPS) qi tehnologia avioanelor invizibile. Dar a descrie DARPA in acest fel e ca gi cum ai descrie Apple ca fiind compania care a realizat Macintosh 51-2K. Aceste pietre de hotar din istoria DARPA sunt, insi, invenlii vechi de patru decenii. Dar de ce o insemnati parte din activitatea celei mai puternice si mai productive agenfii militare de gtiinfi din lume a fost mereu inviluita in mister? Aceasti.lucrare igi propune si faci lumini in privinfa istoriei secrete a DARPA. PAni in 1974, DARPA a avut sediul in clidirea Pentagonului. Astizi, cartierul general aI agenliei se afli intr-o clidire de olel gi sticli, fAri insemne, situati Ia gase kilometri depirtare de clidirea Pentagonului, in Arlington, Virginia. Directorul DARPA raporteazi direct Biroului secretarului apdrarii. in cei 57 de ani de existenfi, DARPA nu a permis niciodati ca Statele Unite si aibi parte de L2

CnnrrRul PrNracoNuLuI

surprize din punct de vedere gtiinfific. Admiratorii agenfiei numesc DARPA ,,creierul Pentagonului". Criticii sii o consideri ,,nucleul complexului militar-industrial". Dar trebuie si admirim sau si ne temem de DARPA? Vegheazi DARPA la menfinerea democrafiei sau stimuleazi apetitul, aparent nesfdrgit, al Americii pentru rdzboi? DARPA transformi viitorul in prezent. Domeniul industriei, cel al sinitilii publice, societatea qi cultura, toate se transformi grafie tehnologiei de pionierat introduse de DARPA. DARPA creeazi, DARPA domini qi, atunci cind este trimisl pe cAmpul de lupta, DARPA distruge. ,,Ne confruntim cu uriaqe incertitudini 9i cu ameninliri in continui schimbare",pteciza directorul DARPA, Arati Prabhakar, intr-o declaraqie de presi ficuti in 20t4, ,dar .rvem, totodati, oportunitefi firi precedent de a avansa tehnologic, in aga fel incit si oferim naliunii noi capacitili extraordinare!2 I)ar daci unele dintre aceste ,,capacitili extraordinare" nu sunt rriqte idei chiar atAt de bune? Pe parcursul documentirii ficute pentru lucrarea de fa[i, am intervievat 71 de persoane, afiliate individual la DARPA, pornind de la primele zile ale agenfiei. Lista include consilieri gtiin[ifici ai unor foqti pregedinfi americani, savanfi gi manageri de proiecte DARPA, rnembri ai grupului ezoteric Ei extrem de secret lason, ofileri de ;rrmati, un laureat Nobel gi un general cu patru stele. in timpul interviurilor cu acegti oameni, am auzit poveqti despre depSgirea hotarelor Etiinfei in numele siguranfei nafionale, despre rizboiul t:limatic, despre experimente de gtiinle sociale qi despre jocuri de rAzboi. Am auzit povegti despre geniu gi orgoliu academic, despre triumfuri revolulionare gi egecuri provocate de anumite viziuni inguste. O idee s-a ficut, totuqi, remarcati. Prin mandatul siu, DARPA rlesfisoari in secret proiecte de pionierat in domeniul qtiinlei cu aplicalii militare. O revrilugie nu este revolulie daci nu este insofiti dc elementul-surprizi. De indati ce tehnologia DARPA este dezvilrriti pe cAmpul de 1upti, inevitabil Ei alte gari obpn informalii despre avantajele gtiingifice definute de DARPA. De pildi, la inceputul anilor 1960, in timpul Rizboiului din Vietnam, DARPA a inceput si dezvolte vehicule aeriene fira echipaj uman sau drone- A fost nevoie 13

d Awwrc JacosscN

I il

de trei deeenii pentru dotarea cu arrnament a dronelor, iar aceste drone militare au apirut pentru prima oari pe cimpul de lupta in Afghanistan, in octombrie 2001. PAni si afle publicul despre rlzboitrl cu drone, tehnologia americani in domeniul dronelor avansase cu multe generafii. La scur,t timp dupd ce informagia a devenit publici,

numenlase state inamice au inceput si-;i construiasci propriile drone. in anul 2074,87 de liri delineau deja drone militares. in timpul interviurilor cu fogti savanfi din DARPA, pentru realizarea acestei cirfi, am aflat ci, in orice rnement al istoriei, programele la care savanfii DARPA lucreazi - mai ales cele strict secrete - sunt oJ zece, pini Ia douizeci de ani inaintea tehnologiei accesibile public. I-umea triiegte viitorul datoriti DARPA. Dar oare e infelept si ldsim DARPA si decidi ce ne aqteapti?

L4

Par[ea I Rflzboiul Rece

d Awwrc JacosscN

I il

de trei deeenii pentru dotarea cu arrnament a dronelor, iar aceste drone militare au apirut pentru prima oari pe cimpul de lupta in Afghanistan, in octombrie 2001. PAni si afle publicul despre rlzboitrl cu drone, tehnologia americani in domeniul dronelor avansase cu multe generafii. La scur,t timp dupd ce informagia a devenit publici,

numenlase state inamice au inceput si-;i construiasci propriile drone. in anul 2074,87 de liri delineau deja drone militares. in timpul interviurilor cu fogti savanfi din DARPA, pentru realizarea acestei cirfi, am aflat ci, in orice rnement al istoriei, programele la care savanfii DARPA lucreazi - mai ales cele strict secrete - sunt oJ zece, pini Ia douizeci de ani inaintea tehnologiei accesibile public. I-umea triiegte viitorul datoriti DARPA. Dar oare e infelept si ldsim DARPA si decidi ce ne aqteapti?

L4

Par[ea I Rflzboiul Rece

CAPITOLUL UNU Ma$TNARIA DIAsortcA

lntr-o zi a primiverii anului Lg54, un grup de savanli americani s-a trezit brusc intr-o epoci in care bombq create de ei ar fi putut declanga sfArgitul lumii. Era 1 martie 1954, on 4,29, ora locali in etolul Bikini din arhipelagul Marshall, un mic grup de insule din uriagul Ocean Pacific, la peste 4 000 de kilometri de Hawaii. Unii dlntre savanli av,ertizaseri asupra riscurilor pe care acest moment le atrigea dupi sine. Enrico Fetmi gi Isidor Rabi, ambii irnplicafi ln Proiectul Manhattan, numeau aceaste bomba ,,maqinlrie diabollcl"l gi ii impirtigiseri pregedintelui Truman pirerea lor despre feptul ci aceasta n-ar fi trebuit niciodati creatl. Dar bomba a fost, totugi, construiti gi acum era pe cale si explodeze. Maginiria era o%ombi termonucleaie sau o bombl cu hidrogen, suficient de mici si incapi intr-un bombardier al Forqelor Aeriene ale SUA gi si fie lansati asupra unui orag inamic precum Moscova. Fiindci existenla bombei nu fusese dezviluitl opiniei publice americane, testul la care savanfii urmau si asiste primise 9i un nume de cod: Castle Bravo. La o marglne a atolului Bikini, zece oameni, fiecare cu permis clasa Q (,,strict secret') pentru acces la secrete nucleare, agteptau ln interiorul unui buncir de beton, neqtiind Ia ce si se agtepte in urma exploziei2, in nici. trei ore, cea mai puternici bombA din istoria omenirii de p6ni atungi avea si fie detonati la doar 30 de kilometri dep6rtare. Nici o fiinld umani nu se aflase vreodati atit de aproape de o bombe de asernenea putere.. Cu o fo4i anticipati de gase megatone;,Castle Bravo avea si degaje o putere echivalentf, 17

CnBreRur- PeNraooNur-ur

ANNrn JacossBr,l

(

cu a tuturor bombelor lansate asupra Germaniei qi Japoniei in al Doilea Rizboi Mondial, inclusiv cele douiibombe atomice. Gralie progreselor realizate de qtiinli in domeniul apiririi, in anul 1954, dispozitivele militare ajunseseri si fie miniaturizate la o coti uimitoare3. in special armele nucleare deveniseri mai mici gi mai eficiente, intr-o misuri pe care savanlii nu ar fi putut si gi-o imagineze cu un deceniu in urmi. Bomba Castle Bravo trebuia si aibi o putere de o mie de ori mai mare decAt bomba atomici lansati la Hiroshima, in august 1945, deqi cAntirea de aproape doui ori mai pufin. intunericul nopfii plutea inci peste atolul Bikini. O ptoaie tropicala abundenti ctrzuti peste noapte inmuiase frunzele mari de cocotieri qi de palmieri. Flori de lavandii marinS, iubitoare de api sirati, acopereau pajigtile joase, iar gopArle minuscule se tirau peste nisipurile albe. BuncS.rul, al cirui nume de cod era Stagia 70, era o priveligte ciudati - o construcgie paralelipipedici, turtite, cu ugi rezistente la explozie gi cu perefi grogi de un metru. Cu excepfia intririi, tot buncirul era ingropat sub trei metri de nisipa. Un dig solid din beton fusese ridicat intre buncir gi laguni, pentru a-i

proteja pe oamenii din interior de poten;ialele valuri tsunami declansate de explozie. in apropiere, o anteni radio inalti de 100 de metri le permitea celor din buncir sI comunice direct cu oficialii Departamentului Apiririi 9i cu savanfii care dirijau aceast; operafiune secretis de la bordul navei de comandi USS Estes, aflati la peste 60 de mile depirtare, in larg. Cei din buncir fdceau parte din grupul care trebuia si declangeze bomba - o echipi compusi din gase ingineri, trei tehnicieni militari si un expertinfizicit nucleari. Kilometri de cablu submarin impermeabil legau rafturile de echipament electronic din interiorul buncirului de bomba Castle Bravo, situati pe o alte insuld", Ia 30 de kilometri distanfi, dincolo de laguna Bikini. ,,in buncir, ne simteam in siguranti"6, isi amintea Barney O'Keefe, unul dintre inginerii specialiqti in armament nuclear care pledaseri pentru acest test. Ca gi Fermi gi Rabi, Barney O'Keefe lucrase la Proiectul Manhattan. Dar, spre deosebire de cei doi experli in fizici nucleari, O'Keefe considera ti bomba cu hidrogen era 1B

rrn lucru bun. Ea avea si garanteze siguranla poporului american, r rt:dea el. $tiinla folositi in domeniul apiririi era gi pe atunci gi

fi

intotdeauna o chestiune controversati. ,,Dimineafi, Ia ora am primit un mesaj din partea directorului gtiinfific", avea s.1-Ei aminteasci mai tArziu O'Keefe. Dr. William Ogle, directorul ptilnlific al laboratoarelor de la Los Alamos, folosea o legituri rarlio intre navi gi firm pentru a transmite mesaje de pe USS Estes. Ora Zero se apropia. ,,incepeli numiritoarea inversi!", a ordonat ()gle. ,,Este momentul H minus doui ore", a anunfat O'Keefe. l,,ingA el, un alt membru al echipei a apisat pe butonul roqu pe care scria ,,DOUA ORE". Maginiria fusese pusi in funcfiune. in interiorul buncirului, timpul se scurgea lent gi, pe misura trecerii lui, starea generali trecu de la,,suportabil" la,,agonizant", igi amintea ( )'Keefe. Interiorul Sta$ei 70 era nefinisat gi neatrigitor, etalind lyrliciunea umedi a betonului abia turnat. Neoanele rispAndeau o lrrrnini fluorescenti, rece. in mijlocul inciperii se gisea o masi. de l,rborator incircati cu tot felul de obiecte: limpi radio, buca[i de sirmi, un letcon. Pe un perete se afla o tabla neagri, pe care cineva scrisese o ecualie matematici, din care, insi, o parte fusese gtearsi, ,rq;a incAt acum ecuafia nu mai avea sens. Un ceas ticaia neintrertrpt, anunfAnd apropierea Orei Zero. Mult timp, nimeni nu a scos rrn cuvAnt, iar o ticere grea gi riu prevestitoare umplea inciperea. Cu doar 16 minute inainte de detonare, cineva a destrimat tAcerea. tJnul dintre tehnicienii radio ai armatei s-a intrebat, cu voce tare, r c gust urma si aibi, dupi explozia bombei, friptura de la masa de seari, care avea si fie preparati din carnea linuti intr-un frigider v;r

4.110,