Creativitate Cuantica - Amit Goswami PDF [PDF]

Zitiervorschau

Dr. Amit Goswami

CREATfVITATE CUAI\TICA FoIo s eqte puterea conqtiin{ei pentru a-li tnodelrr aio,[a

Traducere din limba englezi de Monica Visan

Editura For You

CUPRINS

Cuvinle de apreciere p e ntru c art e a Creativitate cuanticf,

5

Prelayd

6

Partea

l.

Pagi cdtre in{elegerea

creativiti{ii umane

Capitolul i. Existd o qtiinta a creativitdlii umane?.........15 Capitolul 2. Creativitatea umand qi diferitele viziuni asupra

vielii.......,.

.....20

Capitolul 3. Acesta este muntele pe care cdlf,toreqte ........27 creativul: lumea

cuantic6..... Capitolul4. Semnificalia minlii Capitolul 5. De unde provin valorile?

...................5i ..........64

Partea a II-a. Procesul creativ Capitolul 6. Cele patru etape ale procesului creativ.......85 Capitolul 7. Este inlelegerea creativi un salt cuantic?...90 Capitolul 8. Dovezi ale procesdrii inconptiente............ 105 Capitolul 9. Agonia, momentul aha qi extazul............. 111 Partea a III-a. Oricine poate fi creativ?

Capitolul 10. Este motivalia creativ6 un impuls al 262

incoqtientului?

....................133

Crcativilale cuanlicd

Capitolul

11. Acordarea la

gi la scopul sdu

universul creator

............

.............139 Capitolul 12. De unde vin insugirile creative? ............. 150 Capitolul i3. Creativitate qi reincarnare .....157

Partea a IV-a. Noi paradigme in vechi arene creative Capitolul A. Cil de tare este noua ptiinlS ca arend creativd? t65 Capitolul 1 5. Revigorarea artelor Capitolul 16. Cum poti fi creativ in afaceri?................ 185 Capitolul 17 . Chtre o societate creativd...... "................. 200 Partea a V-4. Creativitatea spirituali

Capitolul i8. Creativitatea interioard: o noud ...............209 Capitolul 19. Realizarea de sine.. ...............221 Capitolul 20. Ce este iluminarca? ......... .....229

paradigmd

Partea a VI-a. A aduce creativitatea in centrul propriei viefi Capitolul 2 1 . Practicd, practicd, practicd..... .................23 5 Capitolul 22. Annci cdnd Jane il intdlnegte pe Krishna: o confruntare creativd .............252 Despre

autor.........

....................261

Partea

I

PA$r CArns INIETEGEREA CREATWITATII UMAI{E

CAPITOLUL

T

Exist5 o qtiinfI a creativitfl1ii umane?

lmagineaza-li cA mergi pe o plaja pustie intr-o zi senind I de primavard, cufundat in gdnduri. Te lupti cu intrebSrile esenliale ale vie{ii. De departe vezi venind un om imbricat in haine colorate qi, pe mdsurd ce se apropie. observi c5 are o conduitd distinsd ce ii conferd un aer de inlelepciune, iar str6lucirea din ochi il face sd pard abordabil. Jenat, ii arunci intrebarea pe care fi-ai pus-o {ie insuli: - Am citit despre felul in care ftzica cuanticd a schimbat tot ceea ce qtiam despre modul in care funclioneazdlucrurile. Dar cum poate cunoaqterea particulelor subatomice s5-mi influenleze alegerile pe care le fac in modul in care imi traiesc viala? in mod surprinzltor, strdinul nu pare sd considere cd eqti nebun. De f'apt, el se opregte pentru a reflecta la intrebare, iar apoi igi aSazd un scaun pe o dun6 de nisip din apropiere. Dupi cdteva momente de reflec1ie, el rdspundecu gravitate: * Fizica cuanticd este fizica posibilitdlilor. $i nu doar a posibilitdlilor materiale, ci qi a posibilitafilor de in{elegere, de simfire, de intuilie. Alegi tot ceea ce experimentezi din aceste posibilitdli, astfel incltt frzica cuanticd sd fie o modalitate de 15

Dr. An,lrr Gosrvavr

a-[i in{eleg e'viata ca pe o lunga serie de alegeri care, prin ele insele, sd reprezinte acte supreme de creativitate. Pentru un motiv anume, nu pare ciudat cd te_ai angajat intr-o conversalie metafrzicd. profundd cu un tip complet necunoscul. Dar asta sun6 ca un alt mod de a spune ,,Noi ne credm propria noastrS realitate". Nu m6 infelege gregit. $i mie imi plac sloganurile ce ne fac s6 ne simlim bine, dar nu am g6sit o cale de a-l face pe acesta sd func{ioneze pentru mine. *Ai dreptate. nu e chiar aga de simplu. Dar iatd,cum stau lucrurile. Fizicacuantici explicd modul in care procesul nostru creativ implicd atdt tdrdmul conqtient al realitdlii manifeste ceea ce vedem atunci cdnd privim in jur *, cdt gi tdrdmul po_ sibilitdlii, al poten{ialitalii pure. Iar posibilitilile inconqtienre dau qi ele nagtere expresiei creative. Acesta este motivul pentru care unele experienfe creative sunt numite ,,momente aha.,. Dar nu vorbim despre un proces linear. Motivul pentru care oamenii atribuie un asemenea mister abilitalii de a crea ceva nou poate fi privit in contextul unui salt cuantic acel tip de discontinuitate pe care il vedem atunci cand electronii sar de la o orbitd atomicd la urmdtoarea. insd ceea ce gdsesc cel mai uluitor este promisiunea c6, indatd ce vom inlelege procesul creativ ca pe o expresie a fizicii cuantice, vom fi gdsii un portal pentru a accesa creativitatea extraordinard in fiecare urp..t al vielii. oricine ar trebui sd fie capabil s6 manifeste orice ar alege;^cel pufin aqa consider eu. Incepi sd capefi speranld. - Vreau si te cred, dar nu cunosc multe despre fizic6,. Aceste idei sunt susfinute qi de o cercetare qtiinlifica? - Da. Teoria creativitdlii cuantice este sus{inutd de dovezi empirice ample - la fel qi impactul pe care il are asupra propriei vie1i. Ai qi alte intrebari? Formuleazd-le pe scurl gi i1i promit ca l6

Crealh,ilale cuanlicd

iti voi oferi rdspunsuri pe mdsurd. $i, dacd eqti interesat, ifi ofer o copie a cA{ii mele dacd imi promili cd o vei citi. - In regul6. Prima intrebare. $tiu, creativitatea inseamnd sd vii mereu cu ceva nou, dar asta sund ingrozitor de simplu. Tu cum ai defini-o? - Ei bine, aq spune cd ea implici trei lucruri: descoperirea sau inventarea unei noi semnificafii ce are valoare nou6 sau veche, in contexte noi sau vechi - ori o combinafie a acestora. Gdndegte-te la surdsul Mona Lisei. - in regul6, dar atunci cdnd vorbeqti despre semnifica{ie te referi la gtiint6, matematicd, filosofie, artele frumoase Ei altele de acest gen? Doar invilarea bazelor in oricare dintre aceste domenii ar necesita ani intregi, ftrdalua in calcul faptul cd ar trebui sd devii expert. De ce ar investi cineva atdt de mult timp qi efort, frrd nicio garanlie cd ar reuqi sd contribuie cu un nou infeles?

*Asta

este o intrebare bund. Cdnd civlliza[ia noastrd era tdndrd,, explorarea inlelesului producea aproape intotdeauna ceva nou. Pe atunci, viala, aptoape a tufuror, era creativd; precum copiii, neincetat descopeream sau inventam. pe mdsurd ce toate civilizalille s-au maturizat, sistemele noastre de cunoagtere au devenit mai sofisticate, dar incd este adevdrat ci, ori de

ori intrdm in teritorii contextuale necartograhate, simplitacitindu-mi cartea, noua viziune cuantici asupra viefii se bazeazdpe intdietatea congtiinlei hr fatra materiei; aceasta este o schimbare atit de dramaticd a perspectivei, incAt p6na gi cele mai sofisticate domenii pe care le-ai menlionat sunt acum deschise cdtre explorarea creativd. -Am citit pulin despre ideea cd trdim cu totii intr-o mare a conqtiinlei, intervii tu. - MA bucur, deoarece avem nevoie ca to{i sd participe in aceastd noud modalitate de a vedea lucrurile; este unica noastrd gansd de a face fa!5, cnzei globale cu care ne confruntdm. cAte

tea se intoarce. Dupd cum vei vedea

17

Dt'.

Avtr

Goswnrvtr

Crizele au fost permanent o chemare puternicd qi clard spre tresd ajufi? Da, sunt. .* - Einstein a spus odatl ceva legat de faptul cd nu ne putem rezolva probemele de pe acelagi nivel de inlelegere la care au fost create. Deci avem nevoie de o schimbare in viziunea asupra viefii. $i o putem gdsi in fizica cuantici. - inleleg ce vrei sd spui. Cdnd paradigma se schimb6, ne intoarcem la lucrurile esenfiale, ceea ce inseamni ci este mai u$or, pentru oamenii obiqnuili ca mine, sd contribuie cu ceva. - Exact. Am sd-!i spun o poveste. Un erudit angajeazd, un barcagiu ca sd-l ducd peste un rdu lat. Expert in hinduism, eruditul nu se poate abline sd nu-qi demonstreze superioritatea. ,,Ai invillat gramatic6,, dragul meu?", il intreabd pe barcagiu. ,,Nu, domnule", rdspunse acesta. ,,in acest caz, jumdtate din viafa ta este pierdut6", declard pompos eruditul. Barcagiul continui sd vdsleascd, iar curflnd eruditul observd cd pantofii ii sunt uzi. Atunci barcagiul il intreabS: ,,Ali invdlat s[ inota]i, domnule?" ,,Nuo', rdspunde eruditul. ,,in acest caz, intreaga dumneavoastrd viafd este pierdutd", conchide barcagiul. .,Ne scufundim." Ce incerc eu sd spun cu aceastd poveste este cf, suntern cu tolii egali in aceastd noua qtiin!6 qi, de fapt, inseqi valorile arhetipale sunt deschise pentru explorare creativd. Ceea ce numim, istoriceqte, explorare spirituali reprezintd doar o altd form6 a creativitSlii, in acest caz creativitate interioard. Nu are nevoie de sisteme de cunoaqtere sofisticate, deqi unele pot fi folositoare, dar necesita un angajament in dezvoltarea propriei inteligen{e emo}ionale, ce a fost mult timp subevaluatd. Atunci cdnd aplicdm fizica cuanticd la propria persoand, una dintre surprizele pe care le descoperim este cd deprinderile noastre nu mai sunt limitate la efectele geneticii sau ale mediului, deoarece inclinaliile noastre moqtenite nu sunt stocate doar ca memorie a creierului; ele sunt stocate qi in afara spaliului qi a

zire cdtre poten{ialul nostru creativ. Eqti pregatit

l8

Cre

atit'itate

cttan t ic d

timpului, nonlocal, intr-un asemenea mod incdt putem continua si le folosim pe m6surA ce ne incarndm din nou. Adevdrul este cd eu qi cu tine am avut la dispozilie multe viefi pentru ane dezvolta inteligenfa emo{ionald gi ra}ionald pe care o avem astdzi. -Am fost intotdeauna fascinat de reincarnare, afirmi tu. - $i pe bund dreptate. Existd atit teorie. cat $i infomatie pentru a o susfine. - Mi faci din ce in ce mai curios in legdturd cu cartea ta. -Atunci nu voi mai pierde timp pentru a-1i explica, zice omul, zimbind. O sa-!i spun o ultimi idee. Evolulia este creativd in mod fundamental, iar atunci cdnd ne aliniem la miqcdrile evolulionare ale conqtiinfei, universul insugi ne dd curaj. Gdndirea cuanticl merge dincolo de gdndurile de care suntem conqtienfi; ea include procesarea inconqtientd, care nu doar cd ne extinde granilele, dar ne poate. de asemenea, elibera de suferinla pe care o creeazd procesarea conqtientd (uneori culloscuta gi ca,,mintea de maimuf6"). - Presupun cd in carte explici toate acestea in detaliu. Abia aqtept sd o citesc, spui tu qi speri c[ aqa va fi.

ru-o.ffilru,

Depinde o. De viziunea ta asupra ei - lentilele tale conceptuale. Fii atent, prietene. Dacd lentilele nu i1i sunt centrate in adevlr, Lumea ifi poate apdrea mecanicistd sau dualistd. Cu asemenea viziune asupra viefii, Creativitatea pdlegte, nebdgatd in seamd. Cura{6{i lentilele cu ajutorul conqtiinlei cuantice $i priveqte incd o dati prin ochii creativului. ----€*8