40 0 43KB
Cicloni - generalitati Ciclonul este o zona cu presiune atmosferica scazuta si cu o circulatie circulara a aerului. Ciclonii sunt exprimati grafic prin izobare concentrice de forma ovala, de regula alungite pe o axa NE-SV. Ciclonii se deplaseaza in medie cu 40 - 50 km/h. Innourarile si precipitatiile sunt in general situate in jumatatea estica sau sud-estica, portiunea nord-vestica fiind de obicei o zona cu vreme in curs de imbunatatire. In emisfera nordica aerul din interiorul ciclonului circula in sens invers acelor de ceasornic, pe cind in emisfera sudica directia este opusa. O regiune corespunzatoare, de presiune ridicata, este cunoscuta ca anticiclon; ea apare Intre ciclonii succesivi. Foarte adesea vremea schimbatoare de la latitudinile medii si inalte este asociata cu deplasarea ciclonilor. Convergenta maselor de aer catre aceste centre este insotita de ridicarea aerului si de racirea adiabatica a acestuia care, la rIndul lor, produc innorari si precipitatii. Prin contrast, vremea frumoasa si insorita este adesea asociata cu deplasarea anticiclonilor. In acest caz aerul tinde sa coboare si sa se raspIndeasca, producInd o Incalzire adiabatica, care nu permite dezvoltarea norilor si a precipitatiilor. Ciclonii pot fi de intensitate foarte mica, insotiti de o simpla perioada de innorare, sau de ploaie si zapada slaba. Pe de alta parte, daca gradientul baric este puternic, ciclonul poate fi intovarasit de vinturi de tarie moderata pIna la puternica. Astfel de fenomene poarta numele de furtuni ciclonice. Ciclonii migratori se impart in trei categorii generale: ciclonul extratropical, caracteristic latitudinilor medii si inalte, care poate varia de la o usoara perturbatie atmosferica pIna la o furtuna puternica; ciclonul tropical, care se intilneste la altitudini joase, deasupra Intinderilor de ocean si poate varia de la o vreme usor agitata pIna la distrugatorul uragan sau taifun; tornada, desi este o furtuna de proportii foarte reduse, reprezinta un vIrtej ciclonic cu vInturi extrem de puternice. Ea este mult mai mica decIt celelalte tipuri de cicloni si va fi tratata separat. Furtuna cu descarcari electrice este o perturbatie locala, asociata cu un mare nor cumulonimbus In care se produce o ridicare convectiva rapida a aerului. Ea nu prezinta un circuit ciclonic spiral al vInturilor. Intr-o singura furtuna ciclonica se pot produce numeroase furtuni cu descarcari electrice, iar uneori In aceste furtuni se dezvolta simultan tornade.
Cutremur ; generalitati Din cand in cand, scoarta terestra se pune brusc in miscare si isi modifica suprafata: acest fenomen este cutremurul, unul din, cele mai inspamantatoare fenomene naturale. In orasele mari, cutremurele sunt cu adevarat distrugatoare. In data de 17 ianuarie, 1995 la ora 5 si 46 minute, dimineata, orasul Kobea fost zguduit de un cutremur puternic. Au fost daramate case, poduri si autostrazi suspendate, caile ferate au fost indoite. In casele prabusite s-au distrus cablurile de curent electric si conductele de gaz, ceea ce a ingreunat foarte mult actiunile de salvare a sinistratilor. Au murit peste 5.300 de oameni; unii au fost striviti de constructiile prabusite, iar altii au pierit in incendiile izbucnite dupa cutremur. Pagubele nu au costat doar in pierderea unor vieti omenesti : dupa unele estimari, recuperarea pagubelor si reconstruirea orasului au costat peste 100 de milioane de dolari americani. Oamenii de stiinta prevazusera un mare cutremur in Japonia, dar au stabilit gresit locul in care se va declansa : se asteptau sa se produca in Tokio, capitala tarii.
Cutremure Suprafata globului este divizata In placi tectonice. Acestea se misca unele In raport cu altele. Cutremurele sunt determinate de frecarea care ia nastere Intre aceste placi In miscare. Miscarea acestor placi se realizeaza prin : - subductie O placa, cel mai adesea placa oceanica se scufunda sub o alta; (Cercul de foc al Pacificului) - coliziune Doua placi se ciocnesc ; ( Himalaya..) - alunecare Doua placi adiacente aluneca orizontal In lungul unei falii ; ( falia San-Andreas In California) Frictiunile Intre aceste placi dau nastere unor tensiuni enorme In roca. Aceste tensiuni se acumuleaza pIna cInd placile aluneca brutal una peste alta. Astfel apar cutremurele de pamInt. Un cutremur e reprezentat de miscari de suprafata, Insotite de un zgomot surd. Deasupra epicentrului se produc doar vibratii verticale ale solului. Pe masura Indepartarii de epicentru, efectul predominant devine cel orizontal.
In zonele predispuse la cutremure de pamInt, perioadele lungi de calm nasc temeri legate de potentiala aparitie a unui cutremur foarte puternic. - Conform anumitor surse, In 1976, In China, In provincia Tangshan un cutremur a determinat moartea a 800 000 de oameni. - In decembrie 1988 un cutremur a distrus orasul Spitak si a facut mai mult de 25 000 de victime. La declansarea in adancime a unui eveniment seismic, miscarea pamantului provoaca aparitia unei unde sferice de volum, cu doua componente: 1. unda iœpi - este o unda longitudinala, de compresie - determina miscarea particulelor solului paralel cu directia de propagare - deplasarea acestei unde este similara cu cea a unei rame (compresie-dilatare) in directia de mers - are viteza de 7,8 km/s (pentru structura geologica Vrancea) - amplitudinea acestei unde este direct proportionala cu magnitudinea (energia cutremurului) - este perceputa la suprafata de catre oameni ca pe o “saltareâ€, un mic soc in plan vertical - nu este periculoasa pentru structuri (cladiri) deoarece contine (transporta) aproximativ 20% din energia totala a cutremurului 2. unda “s†- este o unda transversala, de forfecare - determina miscarea particulelor solului perpendicular (transversal) fata de directia de propagare - deplasarea acestei unde este similara cu inaintarea unui sarpe (miscari ondulatorii stanga-dreapta fata de directia de inaintare) - are viteza de 4,6 km/s (pentru structura geologica Vrancea) - ajunge, din acest motiv, la suprafata solului intotdeauna dupa unda “p†- este resimtita la suprafata sub forma unei miscari de forfecare, de balans in plan orizontal - este periculoasa, deoarece transporta aproximativ 80% din energia totala a cutremurului - determina distrugeri proportionale cu magnitudinea cutremurului si cu durata de oscilatie - cladirile cad datorita intrarii in rezonanta a frecventei proprii de oscilatie a structurii cladirii cu frecventa undei incidente, in acest caz efectul distructiv fiind puternic amplificat. Sistemul de avertizare seismica realizat pentru Bucuresti se bazeaza pe cateva particularitati deosebite ale zonei seismogene Vrancea: - stationaritatea in spatiu a hipocentrelor (foarte aglomerate- cutremurele mari se produc intotdeuna in aceeasi arie geografica, de mici dimensiuni); - stationarea modelelor de radiatie (ca mecanism de propagare); - distanta epicentrala relativ larga pana la Bucuresti (130 km), linia de conexiune intre aria epicentrala muntoasa si campia unde Bucurestiul a fost construit. La modul general, un SAS este alcatuit din patru componente: - sistem de monitorizare compus din mai multi senzori; - legaturi de comunicatii in timpi reali pentru transmiterea datelor de la senzori la computer; - unitate de procesare pentru convertirea datelor de informatie; - sistem de producere si comunicare radio a alarmei seismice.
Efectele incalzirii globale Pentru studiul incalzirii globale s-au alcatuit modele numerice care sunt procesate pe calculator sau se pot face analogii geografice sau geologice. Exista multe controverse in lumea stiintifica legate de efectele incalzirii globale dar multe idei sint acceptate de toata lumea (schimbarile de clima, modificarea nivelului marii, schimbari geomorfologice, schimbari in agricultura, schimbari politice). Schimbarile climatice: se estimeaza o crestere a temperaturii planetei cu 0.5-2 grade Celsius pina in anul 2050, o crestere a nivelului precipitatiilor si o modificare a distribuirii precipitatiilor la diferite latitudini, o crestere a frecventei furtunilor tropicale. Modificarile nivelului marii: probabil cu 5-40cm pina in anul 2050. Este greu de estimat care vor fi modificarile care vor apare legate de ghetarii din Artica si Antarctica. O mare parte din ghetari se pot topi (Groenlanda, de exemplu, cu 2.7 milioane de km cubi de gheata) si acest lucru poate atrage dupa sine o majora agravare a cresterii nivelului marii. Schimbarile geomorfologice: Marile riuri vor fi puternic afectate de incalzirea globala, multe zone vor fi inundate iar eroziunea in zonele de coasta se va accentua. Vor fi de asemenea posibile modificari in agricultuara si chiar anumite orientari politice, concretizate prin hotariri, legi, etc.
Lacurile: Lacurile. Acestea ocupa doar o suprafata de 1,1% din teritoriul tarii, dar au o importanta multipla, nu numai turistica (balneara), ci si piscicola. Cele mai mari lacuri sunt la tarmul marii, fie lagune ca Razim (415 km2), Golovita, Zmeica, Sinoie, iar mai la sud Siutghiol, cu apa dulce, fie limanuri maritime ca Techirghiol,. cu apa sarata si namoluri curative, ori Mangalia. Sunt si limanuri fluviatile de felul lacurilor Mostistea, Oltina s.a., la Dunare, sau Snagov si Caldarusani, la nord de Bucuresti, amenajate pentru agrement si sporturi nautice. Lacuri glaciare: Lacurile care provin in urma topirii ghetarilor sunt foarte des intilnite in emisfera nordica, fiind rezultatul glaciatiunii cuaternare. Majoritatea lacurilor din Marea Britanie au luat nastere in acest mod, precum si cele aproximativ 60000 de lacuri din Finlanda si cele din Alpii Italieni. Ex: Lacul Barascu Mare, complexul glaciar Ciortea-Avrig , complexul glaciar Negoiu-Caltun , complexul glaciar Balea-Capra sau complexul glaciar Podraga, Konigssee, Obersee Lacuri sarate: Cea mai mare parte a lacurilor contin apa proaspata si sunt mereu aprovizionate cu apa din exterior. Daca suplimentarea cu apa proaspata este limitata , mineralele de pe fundul lacului se depoziteaza cu timpul, apa proaspata se evapora, lasând in urma o apa sarata , bogata in vitamine. Ex: Marele Lac Sarat din Utah, Marea Caspica, Marea Aral, Marea Moarta Lacuri Tectonice: Miscarile scoartei terestre Ex: Marea Caspica, Lacul Baikal, Lacul Victoria, Marea Vale Despicata Lacuri Vulcanice: Cea mai obisnuita forma de lac vulcanic este cea creata de apa care umple craterul unui vulcan stins Ex: lacul Crater , Lacul Kivu, Lacul Atitlan
Tipuri de clima - clima ecuatoriala cu temperaturi ridicate, miscari ascendente ale maselor de aer, variatii termice anuale mici si abundente de precipitatii; - clima subecuatoriala cu doua anotimpuri, unul secetos si altul ploios; - clima tropicala, calda, cu predominarea vanturilor alizee, cu importante variati termice diurne si ariditate accentuata; - clima subtropicala, calda, de tranzitie intre cea tropicala si cea temperata, cu doua anotimpuri dintre care unul este secetos vara iar altul ploios, iarna; - clima temperata la latitudinile medii, cu patru anotimpuri distincte, cu strat de zapada iarna si cu predominare a vanturilor de vest; - clima subpolara cu iarna aspra, cu vara rece si cantitate relativ redusa de precipitatii; - clima polara cu doua anotimpuri, temperaturi scazute si precipitatii putine; - clima continentala este o clima cu precipitatii reduse cu variatii mari , anuale si diurne ale temperaturii aerului; - clima maritima este caracteristica oceanelor, marilor si regiunilor continentale aflate sub influenta directa a maselor de aer marin, umeda, cu variati termice anuale si diurne mici; - clima montana este clima cu amplitudini termice medii anuale reduse si precipitatii mai abundente in zonele coborate din vecinatate