Contra academicilor, Despre ordine, Despre cantitatea sufletului [4] [PDF]

Zitiervorschau

ATJRELII GUSTINI S TUL AUGIJSTIN

S.

IA O OPE, VON-LJh,{UL IV Contr a academicos

De ord me De quantitate anirnae

h.;,-)t

IL tllr :]\r;

t7-

Y\tr"

?Li,1

Augustin, sf$utul nepereche, dup6 care filossfia a imcetat si f';e alta de e flt cregtin6, mirifioul cugetdtor oare ni l-a incregtinat ps F Iaton, a ctitorit cultura

universall moderni, a inv6lat ryi nu tuceteaz& sd inve{e lumea cuill sil se privease6 pe sine insiqi, dar, mai cu se*m[, oum sd priveascl trntnu sine lnsIgi, s6 O desorpere qi sE p6$eacc6 demnfi pr inefabila Cale

iubirii,

a

#

1

i, ryeranfsi gi

*

kt

vorberyte, iatd, de-acum

5i rorn$nagto.

ilrB &ne};lridt*a

,i

Vasile Sav

sir,'e

oldNtA

De lid*, spe et charitate"

"

E&ehiridion sau. D re ereel , spera.ntrh qi i.ubire {,i*q: Y*e *t bolo " De*pre eredinli 6i er {)t: ol*'rernro *d cateehurneflD$ - Despre Crez cfifre eate meni D* iihe *rhimi* - Liherlln itr* I1 IrI tr]e uslca - Despre rnuzic{ W Cern amdeml-**s - C* a acaele iciS.or tr)e o irre, $esplre ore{i D* quarrtitate ;{nimae " Despre eanllt R s etukii S*IiXoqmi* " Snliio*q,"ii

nn

boni - Despr* n&tur& binetui D*'ag';x:.* eLrrictlann - ilespr* iu a gdna L)* rnagisrro , tr)espre "ru" *trv T:* ?:ea.ra wta " iDespr * "*a:;a fedeit& L)* t'fi,ilncl-{rtii tni ae " L}enpre n*murirea suf-Xe**lui

De

lSE$i' q?3-5s-}S13-G

Otrlec{ia:

Sf.

Augstin Opera ()mnitt

SFANTT]L AUGUSTIN

Ctrordonator : I/asile Sat:

Copefta:

SoinLust ConcePie gra fici; M i ha i

Re

nen

Deecrierca CIP a Bibliotccii Ne$onde a Rominiei: AUGUSTIN, St" Conha acodemicoa - Contrr ecrdemicilor; De ordine = Deepre ordine; De quantitctc admro ' f)'eepre cantitatea Bufl;dui / Sfintu-I Augugtin; trad., note 9i comentarii: Vasile Sav Cluj-Napoca: Dacia, 2002 540 p.; 13x20,5 cm

-

(Opera Omnia)

Opnna

OuNn

VorularlIV

CONTRA ACADENIICIIOR ACADEMICOS) (cONTRA

ISBN:97&3s15934

L

Sav, Vasile (trad.)

82r.r24'02-97=t35.t

DESPRE, ORDINE, (DB ORDINB)

@

Edidrrr Decia

3400, str' Ospltiriei nr' 4, tel'lfax: 0264/42 96 75 tal. 0264/45 21 78, O.P- 1, C.P' 160 emeil: [email protected], *ww'edituradacia'ro Bucur.egti: Ofrciul pogtal 15, sector 6 sh. General Medic Emanoil Swerin nr' 14 tal. OLt/lrl 89 84, fax: 027/315 Eg 86 Satu Mar"e: 3600, Bdul Lalelei R13 et' VI ap' 18 tel.0267/16 91 11; fax: 0267/'78 9L 12 C6eu$a pogtali 509; Pia$a 25 octombrie nr' 12 www.multiarea'ro Baia Mare: 4800, sh. Victoriei nr' 146

Clui-N*ocr:

tel./fax: 0262/21 Eg 23

TArgu Mureg: 4300, etr. Mdgurei nr' 34 tel./fax: 0265/13 22 87

DE,SPRECffi

Sru

(DE QUANTITATE ANIMAE)

Ed$e bilingvi Text latin-romXn Traducere, note introductive, rtote

VASITE SAV

Retiar-tor: Mdtlilin Amzolirri T'ehttoretlar-tor: (lristian Moisa

Comanda

nr.

4540

EDTIUN.ADACIA

CluiNrpoca

Si

comentarii

qle

IVOTA AST]PITA EDITIEI Luciei

Or.r

prezentul volum, [iditura Dacia continud editarea, in

text paralel latin-romAn, a operei complete a SfAntului Augrrstin.

AceastE intreprindere nu poate fi realizarea unui singur traducritor, nici mdcar a unei generalii de traducdtori. ci trebuie sd fie opera unei r,'ulturi. Performanfa traduc5torului consistd in redarea, pentru prima datd in romAnegte - in succesiunea acestor ()pere, in care este general expusd credinp cregtind -, a tuturor rliulogurilor filosofice augustiniene. 7. Enchiridion - Enchiridionul (Manual de uedin{d) De Fide et Slrmbolo - Desprc crcdinpd pi Crez Ih $onlnb od atrchumenos - Despte Cw dhe antuhumeni 2. De libero orbitio - Despre liberul arbitru

3. l)e musica - Despre muzic)d 4. Contra Acodemicos - Contra academicilor De ordine - Despre csrdine [)e guarttitate ttnimae - Despre cnntitate-a sLfletului 5. Soliloquia - Solilocuii I)e naturo boni - Despre natura binelui De agone christiano - Despre lupta cregtinit b. De magistro - [)espre magistru I)e beata uita - Despre oiaga ferir.itd I)e immortalitate anirnae - I)espre nemurirea sufletului

l)rxlic traducerile din

acesl

volurrt prietorril,rr nogtri, Maria si Vasile lJor,:un.

Prezenta edilie reproduce textul latinesc din Patrologict latind a.lui J. P. Migne. Responsatrilitatea pentru acuratefea textului latin apa4ine

Iiditurii Dacia.

SF. AUREL.NU AUGUSTIN

S.

AURELII AUGUSTINI

EPISCOPUL }flPPONEI

HIPPONENSIS EPISCOPI

CONITRA ACAIDBN[ICILOR

CONTRA ACAI}ElvlICOS

TREI

cAnll

LIBRI TRES

Notd infro&rcthfr

11

gi ol toni de altd pdrere Dre5*ama, se crede+rdeoftte? decf,t sententia? fuisse est, creditum pe c0t am i-am imitat, nrai degrab6, sum imitatus potius eos Quare

putarem longe in alia, quarr vulgo foet ol tonrl

quantunr valui, quam expugnavi' foe in *are, decfu i.am eryugnat, oeea quod omnino non valeo. Videtur ce nu€ a-bsolut deloc in Etare. Mi sa enim mihi satis congruisse p6m! intr-adwdr, a fi fost de*ul de temporibus, ut si quid sincerum oongruu tinrpurilor, ca, dacd izrora de fonte Platonico flueret, inter eva sincprdin izvorul platoniciaru sd umbrosa et spinosa dumeta potius fie. mai degrabE. condus. printre in pastionem |Sic. Mss. At Lov., *ufdrigudle umbroase qi spinoase, in in possessionem) - Er. ut Lov. ph;unea [tAga Mss. Dar, Lrcv., fn Migne. ] paucisimorum hominum psr;siuneo. - Er., ca l,ov Migne.]

duceretur, quem per aperta pulinilor oameni, dec{ o-rg6rdrtle, manansr irruentibus passim prin locuri deschise, dobitoacelor pecoribus, nullo modo possit repezindu-se de peste totul, sd nu liquidunr purumque servari. poati fi, cu nici un chip, pdstrat Quid enim convenientius pecori limpede 9i pur. C,e-i ese, incaltea, nui est, quam putari aoinram corPus

convenient dobitoorluir decAt a se

(lontra huiusmodi homines

crede cumcd sufletul este corp?

.esse?

opinor ego illam utiliter C,ontra unor asfel de oameni socot excogitatam Dei veri lt'Forte, eu util excogitat6 mirifica artd qi tegendi verl, Migne.] artem raliune a Dumnezeului adevErat atque rationem. Hoc autem fbPoate, a osrrrnderll aderirulul, saeculo cum iam nullos videamus

Migq. in aoest secol insd, cum

nu-i

philosophos, nisi forte amiculo nrni putem vedea filosofi pe nicitrnii, dupd manta corpilui [2Mss. duodecim habent, clanculn decf,t, poate, corporis) corporis, quos quidenr [2Douisprezece Mes. au' po @r[E haud censuerinr dignos tam al corpulul], pe care nu-i socot venerabili nonrine; reducendi nicidecum demni de un at6t de mihi videntur homines (si quos venerabil nume, mi se par mie de Academicorum per ver.borum readus oamenii (pe oric61i, prin

ingenium a rerum colnprehcnsione deteruit sententia [itl-ov.. peroersorum ingenium a re ru

m co m p

re

he nsio ne dete ruisse t

in spem, etc. At qua retione perversi Academicii, siquidem, ut mox dicturn eal. artem et rationem

urgeniul vorbelor, il va fi-ndep'{rtat, de [a comprehensiunea lucrurilor. sentinla lilov. ingeniul penerpilar indEmftafr dc la a mp rche rciuneo fuc rurila r, inn rymnla etc. Dar prin ce raliune, perverqL Academicii dat fiind

"4

precrrm se zice ac:trn, aila gi

72

Sf.

Aweliu Augag[n, Contro acsdcmicilar

Notd intrcduc'tiwL

tegendi ueri - sic enim legendum mliuna asr,un daii ad e tfi rului - aP. censemus. non Dei ueni, ut libri intr-adev5r, socotim de citit, nu, o

omnes habent -

utiliter

Dwnnseufui adefi mt,

anrrt au toate

excogimrunt? QuaProPter locum emendavimus ad decerrr Mss. qui

cd4ile - au exoogitat util? Dreptaceea, am emendat locul la zece Mss., care

halrent. per uerborum ingenium... deterruit, sive, terruit; e quibus tamen nonnisi duo retinent vo€errr sententia. Migne.l) in sPem reperiendae veritatis: ne id quod altissimis errorihus Pro teruPore

a:r..

acconrodaturn fuit, iam inciPiat

prin ingeniul cuointelor...

a

indep6rta! ori, a+uflundnto4' dintr€ care mrnrai doud totuqi

relincurdntul

sentin{a. Migne]') Academicilor intnr

s[Eran(a all6rii adevenrlui: ca nu curmva ceea ce a fost ammodag un tinrp, pentru eradicarea atotad6nc'ilor

erori, sf,-nceapd de-acum si-i fie im@iment insdm6nlSrii qtiinlei' 2. intr-adevdr, studiile variilor tunc

inserendae scientiae impedinrenttr

2 Tanturu enim variarum sectarum studia

flagrabant, ut nihil metuendum esset nisi falsi approbatio. Pulsus

alrtem quisque illis argumentis ab eo quod se firmunr et incittcussunr

inll{cdrau, atunci doar cd nimic rrar fi de tenrut dec6t ntunni gi nunrai aprotmrea ialsului. indep6rtat, insa, prin a,:ele a[gutnente, de la ceea ct elcredea ci line ferm qi nestrfirluta!

secte

tenere crediderat, tanto con- fiecare ciuta sd alfe eva, cr-r atAt mai stantius atque cautius aliud constant gi nrai precaut, cu cat era li quaerebat, qtlanto et in moribus deo rnni nrare srrdduinliln nroravuri nraior erat industria, et in natura qi qi atotadancul 9i atotintre(esutul rerum atque animorum altissima adevdrera sin4it cd zaoe asr:unsirrtrtr et implicitissima latere veriatas natura lucnrrilor gi spiritelor. AtAta,

sentiebatur. Tanta Porro nunc apoi'itiucum, fuga de munc5 qi fuga laboris et incuria bonarum nepdsorea fap de bunele arte, incAt, artium, ut simul atque sonuerit, de-ndatE ce se va [r clopolit o-rmci

acutissimilor filosofi li s-a p6rut cA nihil posse comPrehendi, nimic nu poate [i comPrehens, iqi dimittant mentes et in aeternum piend min1ile Ei gi Ie uitd-ntru etern'

acutissinris plrilosophis esse visum

obducaRt. Nou enim audent C[ci nu-ndrhznesc sd se socoatd Pe vivaclores se illis credere, ut sibi sine mai vivace acelora, inc6t sd le eppareet quod ts,nto studio, apar6lonrgi oeeace, prin atAta studiu. ingenio, otio, tanr denique multa

multipliciquo dtetrina, flost: eruo

ingeniu, o1iu, prin atAta, incaltea, de multA qi rnultipl-E dor*ura. prin atf,ta,

vita etiam longissinra Oarneades

13

la urma urmei, de indelungdvia1i,

invenire non potuit. Si vero etiam aliquantum obnitentes adversus pigritiam, logerint eosdenr libros. quibus quasi ostenditur naturae humanae degenerata perceptio; tanto torpore indonrriscunt, ut nec

Carneades nu a putut si afle. Dac6, strdduindu-se, incaltea, pulintel, impotriva lenei, vcrr fi citit

caelesti tuba evigilent.

cereascd.

acele c64i, prin tnre naturii runane i se cvasiaratE denegati perceplia"

adorm

intro

atAta torpoare, incAt

nu-i trezeqte nici trAurbila

3. Dreptaceea. cunr nti-e 3. Quamobrem cum gratissimum habebam fidele atotpldcuti fidela ta judecat6 judiciurn tuum de libellis meis, despre cd4ile mele gi i1i acord tannrque in te momenti Ponam, atAta incredere, ca gi cum nici ero&rea nu s-ar putea strecura rrt nec error in tuarn prudentiam, nec in amicitia simulatio cadere intru pruden{a ta, nici, intru amicilia ta, simularea, i1i cer, mai cu seam6, sd iei mai diligent in rescribas consideres, mihique qi s5-rni rescrii, dacd considerare in extremo quod utrum aPprobes tertii libri suspiciosius forte guanr aprobi sau nu ceea ce. mai certius, utilius tamenr ut arbitror, suspicios. poate. dec0t mai cert, possit, illud magis peto diligentius

quanl incredibilirrs putavi nrai util, totuqi, dupd cum credendum. Equidem quoquo

presupun, decflt mai incredibil,

modo se ha.beant illae litterae, non

am socotit, la sf6rgitul c64ii a reia, de crezut. Desigur, oricurn se prezintd in sine acele scrieri. nu

tam me delectat quod, ut scribis, Acadenr.icos vicerinr (scribis enim hoc amantius forte quam verius),

md ineAntd at6l cd. precum scrii. pe Academici (t-r scrii, odiossisimum retinaculum, quo intr-adevdr, pe aceasta nrai iubitor ab philosophiae ubere dec6t nai adevdrat), c6t cd am desperatione veri, quod est animi sfErimat qtotodiosul frdu prin trare

quanr quod mihi abruperim ii voi fi-nvins

pabulum, refrenahar.

(S.

eram infrf,nat de la ugerul

Augustini Epist. 1. Ad Hernro- filosofiei prin disperarea (afldrii) genianum, P. L. t. XXXIII, col. adevirului, caf,e este nutreful spiritului." 0061-3),

inci - qi cit de bine vorbegte! tonrgi, dacE nu chiar la prima, este, care qi filosol scriiton-rl retorul O scrisoare in care vorbeqte

lu una dintre primele sale ,intAlniri, in scris, cu publicul". Prin

Noti inttodunivd t4

Sf. Aureliu

Augstin" Aonhs. aqdemicilar

ii

qade bine unui om al literelc,r, modestia, intmc6t gtie gi el, qi incd mai acurat, ceea ce Hermogenian a aflat, citind dialogul Contra Academicos, gi ne spune cd i-a splrs-o in scrisoarea sa, al cdrei rispuns este scrisoarea de f'a15, gtie, adicd, faptul cd i-a invins, nu, cum ii va fi aqternut, ad litteram,

find ironie, iqi asumd, cum

in scris, Hermogenian, atAt pe academici, cdrora le

,,ofer6"

tabernacul esoterismul doctrinelor lorugi, ci spiritul academicilor, care trona incA in inv6trEmAnnrl public qi privat al acelor timpuri. Criticri, agadar, ine4in gi decidered timpului sdu, in care aflirn. iatd, cd pretingii filosofi mai purtau, c{t senn distinctiv, mantaua. qi iqi rostegte rdspicat crezul qi finele intreprinderii sale: sd preia gi sd custodeascd, fie gi pentru r:ei pulini. ceea (,e izvora, dacd

intr-adevir izvora, limpede qi pur dintru izvorul ;rlatonician

(o

idee pe care o \/a pdstra pe parcursul intregii sale vie1i, preluAnd ceea ce este bun, criticAnd qi respingflnd, qi criticAnd mult, 9i respingAnd mult, ceea ce este r[u), intrucAt, in ce-l privegte, a sf6rAmat frAul prin core era infrAnat de Ia ugeml filosofiei prin disperarea aflirii adevdrului, care este nutreful spiritului, iar acel frAu l-a sfirAmat, cum afl6m chiar din acest dialog, din insdgi partea despre care ii cere lui Hernrogenian pdrerea, prin refugiul sdu la addposttrl autorit6lii qi raliunii. iar autoritatea este Ei va fi pentru el, pentru totdeauna, Clrristos. Dar importanta culturald a recuperflrii gi increqtindrii de cdtre el a lamurei filosofiei platonic.e ne apare gi mai pregnantd, daci ne gAndim cS, in chiar acel tirnp,

pigAnimea cultd din imperiu, greci limhuli qi nu numai, l^uptau impotriva impunerii doctrinei creqtine prin blasfernia cd InsuEi MAnruitorul gi-ar fi dobAndit de la Platon invildtura, blasfemie impotriva cdreia Ei-a luat a mAnd pana gi SfAntul Ambrosius, pirintele spiritual al SfAntului Augustin. Altul este, ins6, spiritul critic intru care judecd SfAntul Augustin, in amurgul vielii sale, unele p54i ale acestui di.rlog, in Retroctaliuni. unde zice:

,1. Cum le pdrdsisem, aqadar, ,,PRIX{UM CAPUT: Conira Aeademlcos, librl tres. 1. Cunr qi pe cele pe care le dobAndisem ergo reliquissem, vel quae adeptus intru cupiditfl1ile lumii acesteia, fueranr in cupiditatibus huius qi pe cele Pe care voiam sd le mundi, vel quae adip.sci volebam, dohAndesc, gi i md incredinlasen

15

et me ad christiauae vitae otiunt o;iului vie(ii creqtine: nebotezat rrrntulissenr: nondttnt baptizatus. inc5, am scris, intAir contr&

contra Academicos vel

de

acadenricilor, sau despre

Academicis primum scripsi, ut academici, ca sd le depart de Srguolenta eorum) quae multis spiritul rneu, prin cAte raliuni

ingeruni veri inveniendi desperationem, et prohibent