Consum DR [PDF]

Zitiervorschau

Evaluarea riscului agresional și asistarea persoanelor care manifestă comportament adictiv

Deși aparent consumul de substanțe poate induce o stare de bine și poate fi o modalitate de a obține relaxarea, fericirea sau împlinirea, nu va avea pe viitor decât consecințe dezastruoase îndreptate atât asupra psihicului cât și fizicului persoanei. In viața unei astfel de persoane consilierul de probațiune va apărea mai devreme sau mai târziu atunci când consumul de droguri va fi asociat cu comportamentul infracțional. Ințelegerea consumului de astfel de substanțe înseamnă, de fapt, înțelegerea comportamentului uman, deoarece persoana cu diverse valori și credințe poate reacționa diferit la utilizarea aceluiași tip de drog. In acest capitol se subliniază faptul că, în categoria drogurilor ilegale se include și consumul de alcool, atribuindui-se utilizarea conceptului de consum de drog, deoarece manifestarea și abordarea dependenței e similară pentru consilierul de probațiune. Consilierul de probațiune are un rol foarte important în cazul persoanelor consumatoare de substanțe adictive deoarece e parte integrantă în vederea integrării beneficiarului în societate. Recuperarea constă în activitatea de informare, consiliere, psihoterapie, creșterea autonomiei și valorilor sociale și individuale, dezvoltarea responsabilității și redobândirea abilităților sociale obiectivul principal fiind dezvoltarea unui stil de viață alternativ. Relația consum de drog-dependență, care duce la comportament infracțional, trece de la faza inițială de consum pentru o satisfacție, la cea de suferință si devine un factor declanșator al unei reacții impulsive al unor tendințe agresive potențiale. Deși nu e interzis prin lege, consumul excesiv de alcool devine obiectul legislației penale (condusul autovehiculelor) deoarece poate deveni o sursă de conflicte și agresiuni precum vătămări corporale, lovituri, violuri, agresiuni sau alte infracțiuni ce implică agresivitate. Relația dintre consumatorul de droguri și infracționalitate trebuie să aibă în vedere și faptul că unele droguri sunt ilegale și cad sub incidența legilor aflate în vigoare droguri precum canabisul, heroina sau cocaina. Motivul pentru care o persoană începe să consume droguri este fie acela că observă acest lucru la o categorie de oameni, spre exemplu prieteni, colegi sau rude fie că prima dată are tendința de a sublinia aspectele pozitive ale consumului deoarece dacă prima încercare oferă rezultate favorabile atunci experiența poate fi repetată.

Consumul de droguri însă nu ar trebui considerat un indicator al instalării dependenței dacă acesta nu este frecvent. Fenomenul dependenței poate fi asociat cu anumite modificări comportamentale în urma abuzului ce implică un mare consum de timp, bani și energie. Consumul de droguri conduce în timp la apariția sindromului deficitar caracterizat prin trei elemente definitorii: deficitul de activitate, unde persoana încetează in a-si mai organiza viața în schimbul procurării drogurilor, deficitul de operare intelectuală, prin deficitul de concentrare, atenție și lacune în memorie și deficitul de afectivitate, deoarece singura relație investită este cea față de droguri. In relația cu familia subiectul adoptă un comportament care începe să ridice suspiciuni prin sustragerea diferitelor obiecte din locuință și vinderea acestora pentru procurarea drogurilor, lipsa de la domiciliu sau neglijarea responsabilităților. De obicei familia află despre existența consumului de droguri la mult timp de la debutul acestuia. Consumul de droguri se manifestă cel mai frecvent în rândul tinerilor în timpul anilor de școală, fapt ce duce la o serie de dificultăți precum absenteismul și dificultate în a face față programului școlar care poate conduce ulterior la întreruperea studiilor sau abandon școlar. Din acest motiv persoanele consumatoare de droguri nu reușesc întotdeauna să obțină o calificare profesională, întâmpinând dificultăți în găsirea unui loc de muncă, cele care totuși se integrează din punct de vedere profesional, ajung să presteze o muncă la capacitate redusă și să abandoneze în final locul de muncă. De asemenea, relațiile sociale devin din ce în ce mai restrânse din cauza alterării reputației și contactului cu cei din jur, activitățile subiectului fiind orientate către ideea procurării drogurilor. Deși conștienți fiind de modul în care drogurile produc consecințe în plan fizic, oamenii continuă să consume droguri fapt ce duce la apariția bolilor colaterale asociate consumului de droguri precum hepatita B și TBC. De asemenea, din punct de vedere al sanatatii intervin modificări în în ritmul somn-veghe, tulburări în alimentație, senzație de sete, tremor sau dureri musculare. Astfel, consumul de droguri se desfășoară zilnic: dimineața pentru a se putea mișca și elimina durerile musculare, la prânz pentru a elimina starea de agitație și seara pentru a putea dormi. Așadar, în vederea aplicării unui tratament de către consilierul de probațiune se iau în calcul analiza gravității problemei consumului, modul în care consumul are implicații asupra faptei pentru care este sau a fost cercetat beneficiarul, înțelegerea cauzelor și problemelor ce au determinat implicarea în consum, recunoașterea semnelor de consum și identificarea disponibilităților pentru schimbare.

Deoarece in momentul în care un anumit drog oferă satisfacții pozitive pe moment iar experiența consumului devine repetabilă, in evaluarea acestei situații capătă relevanță cauzele și motivele care au determinat consumul de droguri pentru a ajuta la înțelegerea persoanei care a ajuns să înlocuiască anumite goluri din viața sa cu prezența drogului utilizat pentru a-si crea propria realitate alternativă. In evaluarea consumatorului, consilierul poate identifica la acesta anumite efecte caracteristice în măsura în care persoana este afectată de efectele negative deja vizibile asociate stilului de viață și comportamentului său, ca de exemplu: dacă apar indicii ale unor pierderi semnificative de memorie sau atenție se poate presupune că există un istoric de consum de ketamină, dacă o persoană prezinta neglijare de sine acest fapt poate fi indiciul unui consum de heroină sau alcool iar dacă persoana devine nervoasa sau agitată aceasta poate fi efectul asociat unui consum de cocaină. Astfel, drogurile pot fi de mai multe tipuri si pot avea diverse efecte și simptome în sevraj. In categoria drogurilor stimulante se încadrează cocaina si ecstasy, ale căror efecte sunt încrederea în forțele proprii, euforia, relaxarea optimismul, îndrăzneala, lipsa senzațiilor de durere, sentimentul de liniște și calm și inhibarea senzațiilor de foame, sete și somn. După apariția sevrajului, de pe urma dependenței, se instalează stările de oboseală, apatie, agitație, anxietate, paranoia și uneori halucinații vizibile sau auditive. Aflat în categoria drogurilor depresive, alcoolul oferă pe moment încredere în forțele proprii, relaxare, îndrăzneală si dezinhibare. Consecințele negative sunt destul de numeroase, unele dintre acestea fiind depresie, anxietate, amnezie, pierderea autocontrolului, afecțiuni ale organelor vitale precum ficatul, rinichii și creierul si efecte psihosociale negative precum abuz, violență domestică etc. Simptomele se manifestă prin stări de greață, agitație, tremurături, dureri de cap, amețeli și în cel mai rău caz decesul persoanei. Un drog disociativ ketamina, are ca efecte imediate paralizii temporale, un sentiment de detașare sau ieșire din corp, lipsa durerii, halucinații și experiențe spirituale. la efecte negative se Identifică memoria și atenția afectate, percepția cu lumea reală fiind pierdută, iar la simptome apar cazuri de depersonalizare, confuzie, iritații, tuse și senzație de vomă. Canabisul, ca substanță halucinogenă, induce stări de beatitudine, relaxare și dezinhibare precum vorbitul și silabisitul cu ușurință. Acest drog nu produce dependență fizică, însă persoanele consumatoare simt nevoia psihică de a utiliza drogul. După perioade mai mari de consum, nu vor putea îndeplini activități de concentrare sau dexteritate manuală, simptomele fiind cele de distorsiuni în percepție, stare de depresie, anxietate, panică și dezorientare.

Ca droguri opiacee: heroina, opiumul, morfina și metadona eliberează persoana de stres și produce detașarea de durere sau anxietate acstea fiind cel mai adesea cauze ale unor dorințe nerealizate. Efectele negative principale sunt sevrajul care se instalează la câteva săptămâni de la prima utilizare și riscul expunere la infecția cu HIV din cauza că nu se folosește echipament steril, drogul fiind de cele mai multe ori folosit injectabil. Sevrajul este cât se poate de devastator, manifestat prin stări de tremur, transpirație și spasme musculare iar efectele nu dispar, din punct de vedere emoțional, nici de la o lună de la incetarea utilizării drogului. In utilizarea metodelor pentru procesul de schimbare un rol important îl are modelul motivațional care își propune să ajute persoanele consumatoare să își schimbe stilul de viață când acestea știu ce probleme sunt cauzate de comportamentul lor, sunt îngrijorațe de acestea și se simt pregătiți să facă schimbarea. De asemenea, deoarece schimbarea vine din interior, e foarte important ca persoana aflată în faza de contemplare să își descopere cauzele consumului de droguri pentru a putea ajunge la un echilibru fizic și spiritual.

Cu toate acestea, să ajuți oamenii să se schimbe prin stimularea și menținerea motivației nu este întotdeauna o treabă ușoară. In cadrul teoriei autodeterminante motivația evoluează de la starea inițială de amotivație până la cea extrinsecă (ca răspuns la contextul de moment)și în cele din urmă la cea intrinsecă (legată de dorințele individului) care, de altfel, e cea mai importantă deoarece persistă de-a lungul schimbării.

Pentru ca schimbarea să fie eficientă, se apelează la premisele stimulării unor nevoi umane de bază precum nevoia de autonomie, de respect, de competență sau credința că un anume comportament poate da rezultate pozitive.

Un rol important în demersul de schimbare îl are medierea relației dintre beneficiar și alte instituții. Medierea trebuie să aibă la bază exclusiv acordul persoanei, pentru a fi asistată, îndrumată și pentru a i se furniza informații legate de servicii medicale, psihologice sau sociale existente, pentru a urma fie o cură de dezintoxicare, fie un program terapeutic etc. Un rol foarte important în procesul de schimbare il are colectarea datelor și diagnoza prin care se poate analiza comportamentul infracțional în raport cu consumul, dar și antecedente de consum în familie sau demersuri recuperatorii anterioare.

Astfel, se folosesc întrebări directe în analiza problemei, și uneori în cazul în care persoana nu recunoaște problema consumului se folosesc întrebări indirecte pentru a identifica convingerile profunde ale beneficiarului.

Explorarea antecedentelor de consum în familie reprezintă un pas foarte important în procesul de schimbare deoarece, prin aceasta se pot identifica cauzele care au dus la consum, modelele care au contribuit la formarea tiparului de consum (exemplul părinților de la care copii au început să devină la rândul lor consumatori) dar și cel mai important la soluționarea acestui caz, identificarea motivației pentru schimbare.

Pentru ca schimbarea să fie eficientă, planul de acțiune trebuie să fie realizat de către consilierul de probațiune și beneficiar pentru ca ambii să creeze și să dezvolte o soluție funcțională. Pentru a identifica problema consumatorului care neagă dependența, se apelează la o serie de întrebări indirecte legate de dificultăți apărute în timpul consumului, la consecințele continuării consumului, dar și la reacția celor din jur cu privire la consum.

O parte importantă a evoluției pentru o schimbare pozitivă o reprezintă chiar atitudinea de a fi pozitiv. Optimismul este foarte important deoarece oferă beneficiarului o încredere în schimbare și o stimulare în a mentine pe viitor motivația pentru schimbare. Cel mai important lucru pe care îl poate face beneficiarul pentru a se detașa de dependență este să aibă mai multă încredere în sine, deoarece acesta tinde să aibă mai multe încredere în drogul pe care îl consumă crezand ca acesta le dă putere și nu forțele proprii.

Deoarece procesul de schimbare este unul lung și dificil este posibil ca beneficiarul să eșueze de câteva ori in încercarea de a renunța la dependență până în final când va reuși complet să renunțe la drog.

Persoana în cauză poate reuși astfel să se detașeze complet și de consum, doar dacă și-a propus în mod cert acest lucru de la bun început, fiind conștient de riscul în care s-ar putea să eșueze uneori în planul de schimbare. Foarte important, motivația pentru schimbare trebuie să vină din interior și nu din obligația altor membri ai familiei, pentru a fi una eficientă și de lungă durată.

De asemenea, după ce persoana în cauză a cunoscut motivele pentru schimbare poate fi ajutată în procesul de schimbare. I se impun anumite reguli de urmat, i se oferă sprijin psihic și fizic, este provocată și explorată, însă cu toate acestea nu poate fi forțată. Beneficiarul își va propune astfel pentru sine ceea ce consideră de cuviință că e mai benefic pentru propria persoană, dorințele acestuia neputându-i fi impuse de către consilier.

Progresul persoanei poate întâmpina până la finalizare multe piedici, astfel că procesul trebuie reluat pentru ca persoana să învețe din greșeli și să își formeze noi planuri pentru acțiunile viitoare.

Pentru persoanele dependente din penitenciare discuția cu consilierul de probațiune poate fi una accesibilă deoarece, dependentul fiind închis, în primul rând nu mai are acces la droguri, iar în al doilea rând vede în ce situație a ajuns și evită astfel pe viitor să mă repete aceleași greșeli.